Dorinel Urs„rescu

Analizarea situa˛iei existente, a emo˛iilor cauzate de pericolul e∫u„rii Rom‚niei la ˛„rmurile Comunit„˛ii Europene, a fost f„cut„ din diverse perspective, economice, politice, culturale, dar niciodat„ din perspectiva educa˛iei. Niciodat„ e∫ecurile, rebotezate Ónt‚rzieri ale reformei, nu au fost asumate de autorii de fapt ∫i de drept ale acestora, de membrii marcan˛i ai F.S.N.-ului ∫i F.D.S.N.-ului, P.D.S.R.-ului ∫i, ulterior, ai P.S.D.-ului, mereu al˛ii, ca partid, dar Óntotdeauna aceia∫i, ca oameni.

Prin acest demers Óncerc s„ eviden˛iez Ónc„ o dat„ rolul educa˛iei Ón via˛a unei na˛iuni, av‚nd Ón vedere c„ o popula˛ie educat„ se poate constitui Ón mod natural Ón adev„ra˛i anticorpi, care s„ contracareze la timp orice derapaje neconforme cu statul de drept.

Credem c„ trebuie s„ devin„ clar pentru toat„ lumea c„ situa˛ia dificil„ Ón care ne afl„m se datoreaz„ Ón bun„ m„sur„ ∫i deficitului de educa˛ie mo∫tenit din epoca ceau∫isto-comunist„ ∫i perpetuat pe parcursul celor 15 ani de structurile anchilozante de sorginte neocomunist„. Acest deficit de educa˛ie a f„cut ∫i face Ón continuare ca popula˛ia Rom‚niei, Ón cea mai mare parte, s„ nu se poat„ adapta la schimb„rile sociopolitice ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 culturale specifice democra˛iilor autentice. Deficitul de educa˛ie acumulat reprezint„ rezultanta sistemului stalinist de educa˛ie, care punea Ón practic„ o educa˛ie ∫i instruc˛ie suficient„ pentru ca aceasta s„ corespund„ numai nevoilor ∫i intereselor statului totalitar comunist, f„r„ a forma indivizi cu ini˛iativ„, cu reac˛ie, capabili s„ intre Ón competi˛ia pentru resurse ∫i de a face fa˛„ cerin˛elor economiei de pia˛„.

Œn aceste condi˛ii, momentul decembrie 1989 surprinde Rom‚nia Ón plin proces de formare a omului nou, om cu o mentalitate deformat„ fa˛„ de valorile democratice, u∫or de manipulat, Óndoctrinat cu supunerea necondi˛ionat„ fa˛„ de conduc„tor, p‚n„ la anularea propriei demnit„˛i.

Cu o premeditare diabolic„, e∫alonul al doilea al P.C.R., Ómpreun„ cu structuri ale Securit„˛ii, au lansat celebrul slogan îNoi nu ne vindem ˛ara!“, preluat cu av‚nt de masa popular„ a oamenilor muncii, f„r„ ca ace∫tia s„-∫i dea seama c„ prin gestul lor ∫i la ad„postul lor se puneau bazele noii oligarhii economico-financiare postdecembriste. Acest grup ∫i-a avut propriul slogan. Œn timp ce mul˛imea era manipulat„ ∫i Óndemnat„ s„ ˛ipe cu m‚nie proletar„ sloganul îNoi nu ne vindem ˛ara!“, grupul care se preg„tea s„ confi∫te revolu˛ia Ó∫i m‚r‚ia propriul slogan de uz intern, îNoi v„ fur„m ˛ara!“. Scenariul a fost simplu: voi, cei mul˛i, nu trebuie s„ v„ vinde˛i ˛ara, pentru ca noi, cei pu˛ini, s„ avem timp s„ v-o fur„m cu sau f„r„ acte Ón regul„.

Acum, o alt„ diversiune se pune la cale de c„tre responsabilii cu propaganda ∫i intoxicarea, ∫coli˛i Ón arta de manipulare a maselor Ón cel mai pur stil stalinist. Folosindu-se de faptul c„ popula˛ia, din cauza deficitului de educa˛ie, nu poate decoda corect rela˛ia de cauzalitate fa˛„ de efectele dezastruoase asupra economiei na˛ionale ∫i a nivelului de trai, au reu∫it Ón mod pervers s„ induc„ Ón con∫tiin˛a oamenilor ideea c„ ei suport„ aceste consecin˛e care au dus la sc„derea nivelului de trai nu din cauza incompeten˛ei ∫i a furtului masiv din economia na˛ional„, ci din cauza mecanismelor economiei de pia˛„ ∫i a valorilor democratice occidentale, Óndep„rt‚nd segmente largi ale popula˛iei de aceste valori care au generat prosperitate Ón toate regimurile autentic democratice, ˛in‚ndu-i astfel captivi Ón bazinul electoral al partidului-stat P.S.D.