Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a!

Œncepem ∫edin˛a de ast„zi cu interven˛iile deputa˛ilor.

De la P.S.D. cine este prezent? Domnul T„rniceru, cumva? Pofti˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 De la liberali cine este? Ia s„ vedem Ón ce ordine sunte˛i aici? Domnul Strung„ ∫i dumneavoastr„, domnul Ciopraga.

Pofti˛i.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Subiectul acestei declara˛ii are Ón vedere o problem„ comun„ tuturor colectivit„˛ilor locale, care a c„p„tat dimensiuni na˛ionale, extrem de neagreat„ Ón toate mediile socioumane ∫i extrem de agresiv„ asupra mediului nostru ambiant ∫i a imaginii Rom‚niei Ón lume. Este vorba de lipsa de cur„˛enie, de invazia gunoaielor, de prezen˛a de∫eurilor de plastic ∫i h‚rtie pretutindeni pe unde circul„m ∫i muncim. Ceea ce se arunc„ pe marginea ∫oselelor ∫i c„ilor ferate, Ón parcuri ∫i pe p„∫uni, pe v„ile apelor ∫i Ón zonele de agrement, Ón spa˛ii publice ∫i chiar Ón multe incinte particulare a devenit o stare de fapt ∫i de spirit, a ajuns s„ ne defineasc„, s„ ne reprezinte ∫i s„ redea m„sura del„s„rii noastre Ón gospod„rirea localit„˛ilor, a infrastructurii de transport na˛ional ∫i jude˛ean, a cadrului nostru natural, Ón genere.

Pentru c„, se ∫tie, asemenea factori care ne polueaz„ mediul sunt peste tot, nu exist„ excep˛ii nici pentru a Ónt„ri regula, nu poate nimeni s„-∫i aroge vreo experien˛„ pozitiv„ Ón acest sens. De∫i, trebuie s„ men˛ionez, ini˛iative au existat, mai ales Ón preajma campaniei electorale. Exist„ ∫i un cadru legislativ care permite ∫i chiar Óndeamn„ la ac˛iune pentru p„strarea cur„˛eniei. S-a creat chiar o reac˛ie colectiv„ a cet„˛enilor pentru nep„sarea celor care nu-∫i exercit„ atribu˛iile pe linia cur„˛eniei.

™i totu∫i, cum ∫tie fiecare, suntem ˛ara cea mai invadat„ de pungi ∫i sticle de plastic ∫i alte resturi nedegradabile biologic. Ele vor d„inui, deci, ∫i Ón perspectiva ader„rii noastre la Uniunea European„, vor fi peste tot, ca dovezi ale îcalit„˛ii“ noastre de buni gospodari, vor fi faptul inedit care-i va îÓnc‚nta“ pe vizitatorii no∫tri din str„in„tate. Cu amar„ ironie trebuie s„ readuc Ón memorie ∫i observa˛ia celebr„ a unui vizitator suedez care, dup„ ce a parcurs cu ma∫ina ∫i trenul mai multe zone din Rom‚nia, a remarcat c„, Ón sf‚r∫it, a cunoscut ˛ara unde se cultiva PET-uri pe c‚mp. Este Óns„ o remarc„ emblematic„, ce trebuie s„ ne dea de g‚ndit, mai precis, s„ ne aduc„ Ón starea Ón care s„ spunem: îMai mult de at‚t nu se poate!“ S„ ne sc„p„m de acest handicap na˛ional. Cum? Solicit ca doamna ministru a mediului s„ g‚ndeasc„ un nou cadru normativ care s„ impun„ salubrizarea tuturor zonelor, s„ nu permit„ invocarea lipsei bazei materiale ∫i a resurselor financiare Ón aceste ac˛iuni. S„ creeze, desigur, ∫i un sistem stimulativ pentru cei care particip„ la ac˛iuni de cur„˛enie, poate asem„n„tor celui care asigur„ colectarea resturilor de metale. Preocup„rile pentru a desf„∫ura ac˛iuni preventive pentru educarea cet„˛enilor, pentru cultivarea spiritului de cur„˛enie Ón r‚ndul popula˛iei pot fi ∫i ele asociate acestor demersuri. Ele Óns„ sunt doar paliative.

Nu putem s„ ne baz„m pe vechile sloganuri care se circumscriu de obicei acestei categorii de probleme. M„surile cu caracter imperativ, sanc˛iunile de ordin financiar, factorii de presiune din sfera administra˛iei

centrale c„tre autorit„˛ile locale, acestea sunt, dup„ p„rerea mea, modalit„˛ile ∫i c„ile care trebuie urmate pentru a sc„pa de aceast„ ru∫ine na˛ional„. A∫tept„m, deci, faptele.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul Mircea Ciopraga. Va urma domnul Valeriu Tab„r„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se intituleaz„ îMafia arab„ din Rom‚nia“.

Œn perioada guvern„rii N„stase, corup˛ia ∫i crima organizat„ au atins cote inimaginabile Ón Rom‚nia. Œn locul respect„rii principiilor statului de drept, a obiectivelor de consolidare a acestuia ∫i de ap„rare a siguran˛ei statului rom‚n, preocuparea de baz„ a fostului partid de guvern„m‚nt a fost crearea ∫i consolidarea unui stat de tip mafiot.

Cele mai multe Óntreb„ri apar cu privire la mariajul dintre P.S.D. ∫i mafia arab„ din Rom‚nia, inclusiv cu privire la implicarea acesteia Ón infrac˛iuni economice, tolerate de membri marcan˛i ai P.S.D.

De∫i de nenum„rate ori s-a atras aten˛ia prin mijloace mass-media asupra pericolului reprezentat de mafia arab„, nu s-a luat nici o m„sur„ de c„tre cei ce aveau obliga˛ia de a lichida, prin mijloace legale, grup„rile de infractori arabi. Stau ∫i m„ Óntreb, stima˛i colegi, cum au reac˛ionat institu˛iile statului ∫i ce m„suri au luat, Ón condi˛iile Ón care au existat numeroase semnale cu privire la pericolul real pe care Ól reprezint„ mafia arab„ pentru siguran˛a statului rom‚n. Dac„ autorit„˛ile judiciare ∫i serviciile secrete luau Ón considerare aceste aspecte, nu se ajungea la crearea re˛elelor de tip mafiot care au avut ca scop s„v‚r∫irea de infrac˛iuni economice.

Este bine ∫tiut c„ studen˛ii arabi din Rom‚nia au avut Ónainte de 1989 un statut privilegiat, fiind privi˛i cu Óng„duin˛„ datorit„ leg„turilor dintre ace∫tia ∫i autorit„˛i, iar Ón caz de represiune erau singurii care nu p„˛eau nimic.

Mai mult, to˛i mafio˛ii arabi, Zaher Iskandarani, Omar Hayssam ∫i ceilal˛i, au devenit, dup„ revolu˛ie, apropia˛i ai P.D.S.R. (actualul P.S.D.), ˛in‚nd leg„tura cu Viorel Hrebenciuc prin intermediul lui Kemal Kader, iscoad„ a liderului palestinian Yasser Arafat. Mai mult dec‚t at‚t, Kemal Kader a ajuns s„ ob˛in„ func˛ia de consilier al lui Viorel Hrebenciuc pe vremea c‚nd acesta era secretar general al Guvernului V„c„roiu. Ca un consilier foarte apropiat, Kemal Kader avea acces permanent la toate documentele strict secrete de care dispunea S.G.G., inclusiv din diverse col˛uri ale lumii, prin centrala S.I.E.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Valeriu Tab„r„.

Va urma domnul deputat ™tefan Baban.

Domnii deputa˛i Romeo Raicu, Corneliu Momanu, Valeriu Boeriu ∫i Cornel Popa au depus la secretariat declara˛iile ∫i bine au f„cut, c„ avem peste 60 de Ónscri∫i ast„zi.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Ca membru corespondent al Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, am preluat ∫i-mi Ónsu∫esc opinia Academiei îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“ referitoare la unele propuneri de reorganizare a cercet„rii ∫tiin˛ifice din agricultur„, pe care doresc s„ o transmit ca declara˛ie politic„ ast„zi.

Pentru o corect„ informare asupra impactului unor aspecte legate de pachetul legilor propriet„˛ii asupra institu˛iilor de cercetare din agricultur„, Academia de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“, A.S.A.S., consider„ necesare urm„toarele preciz„ri:

1. Academia de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“ a Óntocmit ∫i urm„re∫te de mai mul˛i ani o strategie de reform„ a sistemului cercet„rii agricole din Rom‚nia, pentru cre∫terea eficien˛ei cercet„rilor ∫i compatibilizarea cu sistemul european. Strategia, adaptat„ specificului agriculturii rom‚ne∫ti ∫i tradi˛iei cercet„rii din ˛ara noastr„, a fost discutat„ ∫i sus˛inut„ de exper˛i str„ini ∫i a fost agreat„ de Banca Mondial„. Aceast„ strategie include ∫i diferite variante de separare a activit„˛ilor de cercetare de cele de dezvoltare, activit„˛i de produc˛ie nelegate de promovarea rezultatelor cercet„rii Ón unit„˛ile A.S.A.S., motiv pentru care consider„m c„ este util ca Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ analizeze ∫i s„ ˛in„ seama de strategia elaborat„ de Academia de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice.

2. Activitatea de dezvoltare pentru promovarea rezultatelor cercet„rii este necesar„ at‚t pentru a asigura impactul rapid al progreselor ∫tiin˛ifice asupra produc˛iei agricole a ˛„rii, prin asigurarea semin˛elor, materialului s„ditor ∫i a animalelor de pr„sil„ din crea˛ii adaptate condi˛iilor ˛„rii, ca o surs„ principal„ de finan˛are a cercet„rii pentru asigurarea progreselor viitoare.

Cercetarea agricol„ nu prime∫te de la buget dec‚t circa 4 milioane de euro, exclusiv sub forma finan˛„rii unor proiecte de cercetare pe termen scurt, neadecvate specificului dezvolt„rii asupra plantelor, animalelor ∫i p„m‚ntului. Nu exist„, practic, o finan˛are-nucleu, care s„ asigure salarizarea cercet„torilor ∫i o continuitate a tematicilor de cercetare. Finan˛area sectorial„ a fost inexistent„ ∫i nu se realizeaz„ nici Ón prezent. Pentru compara˛ie, numai unul dintre institutele de cercetare

3. Œn ˛„rile Uniunii Europene nu exist„ un singur model de organizare a cercet„rii agricole, fiecare ˛ar„ adopt‚nd un model adecvat realit„˛ilor ∫i tradi˛iilor proprii. O caracteristic„ comun„ tuturor ˛„rilor europene este suportul bugetar consistent, cercetarea reprezent‚nd o prioritate Ón politica agricol„ a statului. Suprafe˛ele utilizate direct de unit„˛ile publice de cercetare difer„ Ón func˛ie mai ales de m„sura Ón care tradi˛ia ∫i dezvoltarea sectorului particular de cercetare au permis preluarea unei p„r˛i a problematicii Ón domeniul cre„rii de soiuri, hibrizi ∫i rase ∫i al propag„rii acestora.

A∫adar, atunci c‚nd se compar„ suprafe˛ele utilizate de unit„˛ile de cercetare din diferite ˛„ri, trebuie avute Ón vedere nu numai suprafe˛ele unui singur institut, a∫a cum este cel al Fran˛ei, ci ∫i suprafe˛ele utilizate de Óntreprinderi produc„toare de semin˛e, la care institutele publice sunt ac˛ionari majoritari, de institute publice cu caracter aplicativ, cum sunt institutele tehnice din Fran˛a, precum ∫i de institu˛iile de cercetare cu caracter privat. Rom‚nia nu poate prelua acum modelul ˛„rilor Ón care unit„˛ile publice de cercetare agricol„ posed„ suprafe˛e mici de teren f„r„ a asigura o finan˛are bugetar„ direct„ ∫i continu„ a acestor unit„˛i ∫i f„r„ o dezvoltare corespunz„toare a cercet„rii particulare locale Ón domeniul cre„rii de organisme biologice adaptate comparabil cu cele din ˛„rile respective.

V„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul Kerekes Károly.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sistemul asigur„rilor de s„n„tate, care s-a Óncercat a fi un element de Ónnoire Ón autohtona tranzi˛ie de pia˛„, s-a dovedit a fi un adev„rat fiasco. De peste 10 ani de la conceperea ∫i punerea sa Ón aplicare, sistemul sanitar rom‚nesc nu a avut dec‚t de suferit.

Conceput ca o p‚rghie modern„, de relansare a actului medical, dup„ ani grei de suferin˛„, sistemul asigur„rilor de s„n„tate a preluat doar teoria sistemelor europene, Ónec‚ndu-se lamentabil Ón practica autohton„.

De ani de zile, cuv‚ntul de ordine Ón s„n„tate este dezastrul. Furnizorii de medicamente Ó∫i primesc foarte greu contravaloarea serviciilor prestate c„tre beneficiari, spitalele sunt pline de datorii ∫i se afl„ Ón colaps, iar pl„titorul contribu˛iei de asigur„ri sociale de s„n„tate este obligat s„ mai scoat„ bani din buzunar dac„ dore∫te s„ fie tratat c‚t de c‚t omene∫te. La ora actual„, statul rom‚n este plin de datorii fa˛„ de s„n„tate: peste 2.000 miliarde lei trebuie pl„tite distribuitorilor de medicamente, circa 5.000 miliarde lei trebuie achitate c„tre produc„tori ∫i importatori, iar peste 1.800 miliarde lei le datoreaz„ furnizorilor de produse medicale. Guvernul actual solicit„ furnizorilor Ministerului S„n„t„˛ii s„ accepte o am‚nare a termenelor de plat„ pentru sumele pe care le are de achitat, de∫i acela∫i Guvern a hot„r‚t impozitarea sumelor din facturile emise ∫i neÓncasate de creditorii sistemului de s„n„tate.

Caruselul datoriilor a pornit Ónc„ de la aplicarea prevederilor Legii nr. 145/1997, c‚nd nu au fost stipulate clar modalit„˛ile de recuperare a datoriilor, precum ∫i cele de plat„ a serviciilor medicale. Astfel, timp de peste 10 ani, au existat societ„˛i comerciale, firme privatizate care, de∫i au re˛inut pe statul de plat„ angajatului contribu˛ia pentru asigur„rile sociale de s„n„tate, nu s-au sinchisit s„ le verse la acest buget, ca s„ nu mai vorbim de contribu˛ia angajatorului. Œn schimb, de∫i s-au pl‚ns mai tot timpul c„ nu au bani pentru a pl„ti aceste contribu˛ii, Ón curtea lor au ap„rut ma∫ini luxoase, pavilioane administrative dotate la standarde europene, telefoane mobile de ultim„ mod„ etc., ∫i asta Ón timp ce angaja˛ii acestor firme, care, bineÓn˛eles, nu au nici o vin„, au fost trata˛i at‚t de medici, c‚t ∫i de farmaci∫ti ca buni pl„titori de asigur„ri de s„n„tate.

Œn anul electoral 2004, Guvernul N„stase s-a g‚ndit c„ cea mai facil„ promisiune pentru pensionari o reprezint„ re˛etele compensate Ón propor˛ie de 90%, astfel Ónc‚t ultimele trei luni ale anului trecut au fost de co∫mar pentru farmaci∫ti, care au trebuit s„ onoreze acest tip de re˛ete, de∫i aveau de Óncasat din urm„ destul de mul˛i bani. ™antaja˛i sau amenin˛a˛i cu neÓnnoirea contractului, marea majoritate a acestora au acceptat aceast„ gogoa∫„ electoral„, urm‚nd ca acum s„ a∫tepte virarea sumelor cheltuite pentru acoperirea acestor re˛ete. Un adev„rat cerc vicios s-a pus Ón mi∫care, Óncep‚nd de la neplata furnizorilor de medicamente ∫i servicii medicale ∫i termin‚nd cu neonorarea re˛etelor compensate.

Blocarea conturilor datornicilor de c„tre A.V.A.S. Óncep‚nd de anul acesta s-ar putea s„ fie o m„sur„

bun„, dar pus„ Ón aplicare prea t‚rziu. A.V.A.S.-ul s-ar putea s„ se g„seasc„ Ón imposibilitatea de a putea recupera o parte din datorii, pentru c„ firmele aflate pe lista datornicilor la bugetul asigur„rilor sociale de s„n„tate fie nu mai au bunuri care s„ fie puse sub sechestrul asigur„torului, fie nu mai pot fi g„site.

Œnsu∫i sistemul asigur„rilor sociale de s„n„tate este foarte greoi din punct de vedere al structurii: un minister, o cas„ na˛ional„ de asigur„ri de s„n„tate ∫i unit„˛i teritoriale, precum ∫i beneficiarii acestui sistem. Veriga intermediar„, C.N.A.S., n-a reprezentat, de exemplu, pentru guvernarea P.S.D. dec‚t o surs„ de deturnare de fonduri, pentru c„, a∫a cum au recunoscut ∫i oficialii acestui partid, peste 3.000 miliarde de lei au fost Óndrepta˛i spre alte direc˛ii, de∫i legisla˛ia Ón vigoare pedepse∫te aceste fapte. Dar Ón ultimii patru ani guvernan˛ii au fost mai presus de lege.

S„n„tatea rom‚neasc„ se afl„ Ón metastaz„. Mai este pu˛in ∫i i se va constata decesul. De∫i poate p„rea nepopular„, principala m„sur„ cu care se poate Óncepe reforma Ón acest domeniu este, dup„ p„rerea mea ∫i a multor cet„˛eni, eliminarea verigilor intermediare, casa na˛ional„ de asigur„ri de s„n„tate, care, Ón afara faptului c„ Ón ultimii 10 ani a fost fosil„ vie ce a devorat sume de bani importante at‚t pe sedii, c‚t ∫i pe autoturisme, nu a participat cu nimic la relansarea restructur„rii ∫i reÓnnoirii Ón acest domeniu. Ba, din contr„, av‚nd Ón vedere pl‚ngerile multor cet„˛eni, asigura˛i conform legii, casele teritoriale le-au limitat Ón cel mai nedemocratic mod dreptul la asisten˛„ medical„ Ónalt calificat„, refuz‚ndu-le multora dintre ei cererea de a beneficia de controale medicale Ón institu˛ii universitare cu cadre specializate, bine preg„tite profesional, chiar Ón str„in„tate.

Domnul ministru Cintez„ are o misiune foarte grea. Deja se afl„ Óntre ciocan ∫i nicoval„, deoarece p„rerile sale, pe vremea c‚nd era pre∫edintele Colegiului Medicilor, erau total opuse celor pe care le are acum. Nu este vinovat, pentru c„ mo∫tenirea din sistemul asigur„rilor de s„n„tate este dezastruoas„ ∫i vine dup„ un an electoral, Ón care fostul Guvernul a dat liber la cheltuieli f„r„ s„ se g‚ndeasc„ la consecin˛e. Trist este faptul c„ de pe urma acestui dezastru medical sufer„ pensionarii ∫i cet„˛enii cu venituri mici, care sunt obliga˛i s„ alerge de la o farmacie la alta pentru a reu∫i s„ ob˛in„ compensarea medicamentelor necesare Ón tratarea afec˛iunilor de care sufer„.

Dar, dac„ nici Ón acest an reforma sistemului sanitar nu va fi aplicat„, Ón urm„toarele ∫ase luni ne vom trezi Óntr-un colaps din care sigur nu ne vom mai putea reveni. ™i fiecare dintre noi Ómb„tr‚ne∫te ∫i este supus degrad„rii st„rii de s„n„tate.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Kerekes Károly. Va urma domnul fiundrea Ioan.

Œncerca˛i s„ face˛i o sintez„ a declara˛iei, c„ sunt peste 60 de Ónscri∫i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la contribu˛iile electorale nelegale din 2004, f„cute publice Ón pres„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Sfera politic„, oriunde Ón lume — bineÓn˛eles, acolo unde s-a instaurat democra˛ia —, este monitorizat„ de pres„. Este nevoie de aceast„ monitorizare c‚t mai obiectiv„ ∫i c‚t mai accentuat„ a activit„˛ii for˛elor politice, a autorit„˛ilor publice care sunt menite s„ realizeze politica intern„ ∫i extern„ a statului Ón folosul cet„˛enilor.

Sunt de-a dreptul ∫ocante pentru opinia public„ informa˛iile ap„rute Ón pres„ cu privire la contribu˛iile electorale nelegale din partea mai multor firme cu datorii la stat. Este de men˛ionat faptul c„ Legea privind finan˛area activit„˛ii partidelor politice ∫i a campaniilor electorale stabile∫te obliga˛ia persoanelor juridice care fac dona˛ii partidelor politice de a avea achitate integral datoriile fa˛„ de bugetul de stat ∫i bugetul asigur„rilor sociale de stat. Este foarte probabil ca firmele Ón discu˛ie s„ fi f„cut aceste dona˛ii prin Ónc„lcarea v„dit„ a legii, Ón speran˛a iert„rii lor de datorii de c„tre cei finan˛a˛i, desigur, Ón eventualitatea ajungerii acestora la putere. Nu este exclus„ Óns„ nici for˛area Óntr-un fel sau altul a acestora de a face dona˛ii.

Legea amintit„ mai prevede c„ acceptarea unor dona˛ii din partea firmelor cu restan˛e la buget constituie contraven˛ie ∫i se sanc˛ioneaz„ cu amend„ de la 30 milioane de lei la 300 milioane de lei, iar sumele de bani sau bunurile care au constituit obiectul contraven˛iei se vor face venit la bugetul de stat pe baza hot„r‚rii Colegiului Jurisdic˛ional al Cur˛ii de Conturi.

R„m‚ne de v„zut dac„ din raportul pe anul 2004 al acestui for jurisdic˛ional, ce se va prezenta Parlamentului, vor reie∫i aceste nereguli. Vom putea afla dac„ a fost amendat vreun partid ∫i dac„ dona˛iile nelegale au f„cut venit la bugetul de stat. Este de re˛inut c„ membrii Cur˛ii de Conturi sunt independen˛i Ón executarea mandatului lor, dar sunt numi˛i de Parlament, adic„ de partidele politice.

Œncasarea integral„ a sumelor donate nelegal nu ar rezolva Ónc„ problema arz„toare a bugetului de stat, dar aici, Ón primul r‚nd, este vorba de o chestiune moral„. Partidele politice pot avea baz„ moral„ s„ se scuze Ón fa˛a cet„˛enilor invoc‚nd lipsa fondurilor bugetare, Ón cazul Ón care societatea reclam„, pe bun„ dreptate, starea grav„ a drumurilor, situa˛ia deplorabil„ Ón sistemul public de s„n„tate, situa˛ia grav„ a pensionarilor, insuficien˛a subven˛iilor pentru produc„torii agricoli, retribuirea necorespunz„toare a unor categorii ale personalului bugetar ∫i multe alte probleme legate de finan˛area insuficient„ din bugetul de stat? Evident c„ nu!

Mul˛umesc ∫i eu. Œl invit pe domnul fiundrea Ioan. Va urma domnul Ovidiu Gan˛.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ fac un apel Guvernului Rom‚niei. Sunt ni∫te probleme Ón sud-vestul ˛„rii, Ón special Ón jude˛ul Cara∫Severin, cu inunda˛iile. Un apel adresat Guvernului

Rom‚niei, domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu. Obiectul apelului: solicitarea unui ajutor de urgen˛„ pentru jude˛ul Cara∫-Severin, grav afectat de inunda˛ie.

Domnule prim-ministru,

Domnilor mini∫tri ai Guvernului Rom‚niei,

V„ adresez rug„mintea de a ac˛iona cu maxim„ rapiditate pentru ajutorarea localit„˛ilor din Cara∫-Severin, afectate de inunda˛ii. P‚n„ Ón prezent sunt afectate peste 5.000 de case ∫i peste 5.000 de hectare de teren. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Ovidiu Gan˛. Va urma doamna Olgu˛a Cocrea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ie politic„ prilejuit„ de ob˛inerea avizului conform de c„tre Rom‚nia din partea Parlamentului European.

Rom‚nia se afl„ Óntr-un moment crucial al istoriei sale. Votul Parlamentului European, la 13 aprilie, a consfin˛it acordul Ón privin˛a semn„rii Tratatului de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„ la 25 aprilie la Luxemburg. Practic, dep„∫im stadiul de ˛ar„ candidat„, devenind ˛ar„ Ón curs de aderare. Œn perioada urm„toare se impune, deci, un efort sus˛inut din partea noastr„ a tuturor, Ón primul r‚nd al for˛elor politice, pentru realizarea ader„rii la 1 ianuarie 2007. Respect‚nd calendarul de aderare ∫i realiz‚nd pa∫ii pe care noi Ón∫ine ni i-am impus Ón baza planului de m„suri, vom evita activarea clauzei de salvgardare, care ar determina am‚narea cu un an a ader„rii noastre la Uniunea European„.

Forumul Democrat al Germanilor din Rom‚nia se asociaz„ acestui demers na˛ional, a∫a cum a f„cut-o Ón to˛i cei 15 ani de la constituirea sa. Ca sarcin„ autoasumat„, sprijinim activ dezvoltarea rela˛iilor cu Republica Federal„ Germania Ón plan politic, economic, social ∫i cultural, av‚nd convingerea c„ este extrem de important ca Rom‚nia s„ aib„ un parteneriat privilegiat cu unul dintre principalii membri ai Uniunii Europene. Sprijinul de care ne bucur„m din partea Germaniei, de natur„ financiar„, tehnic„, de consiliere, programe de twinning, se Óntrege∫te printr-un puternic lobby politic la nivel parlamentar ∫i guvernamental. El se va r„sfr‚nge pozitiv ∫i asupra procesului de ratificare a tratatului, care, Óns„, va necesita nu numai progrese interne semnificative, dar ∫i o comunicare eficient„ c„tre mediul politic ∫i opinia public„ european„. Ca reprezentan˛i ai germanilor din Rom‚nia, ne vom asuma ∫i aceast„ sarcin„ Ón ce prive∫te Germania, Austria ∫i Luxemburg. Œn ce prive∫te Luxemburgul, ne revine o sarcin„ extrem de important„ de a organiza ∫i duce la bun sf‚r∫it, Ómpreun„ cu Guvernul Rom‚niei ∫i al˛i parteneri interni ∫i interna˛ionali, Proiectul îSibiu — capital„ cultural„ european„ 2007“, administra˛ia sibian„ condus„ de c„tre Klaus Werner Johannis reprezent‚nd o garan˛ie Ón acest sens.

Dau cuv‚ntul doamnei Olgu˛a Cocrea. Va urma domnul Dumitru Bentu.

## **Doamna Olgu˛a Cocrea:**

Greva de la Po∫ta Rom‚n„, un e∫ec al politicii Fondului Monetar Interna˛ional pentru Rom‚nia.

Œncep‚nd cu data de 18 aprilie 2005, ora 0,00, a fost declan∫at„ greva general„ la Compania Na˛ional„ îPo∫ta Rom‚n„“ — S.A., urmare a e∫u„rii negocierilor dintre sindicat ∫i administra˛ie.

Cauza real„ a declan∫„rii acestui conflict ˛ine de includerea Companiei Na˛ionale îPo∫ta Rom‚n„“ pe lista societ„˛ilor monitorizate, urmare a acordului cu F.M.I., f„r„ ca societatea, din 1991, de c‚nd a fost Ónfiin˛at„, s„ Ónregistreze pierderi, datorii fa˛„ de bugetul statului sau c„tre alte persoane fizice sau juridice, criterii care ar fi impus monitorizarea.

Toate acestea au dus la nemul˛umiri care au generat declan∫area grevei, cu implica˛ii deosebite pentru popula˛ie: pensionari, ∫omeri, copii beneficiari de aloca˛ie, persoane asistate social etc. Nemul˛umirile salaria˛ilor sunt justificate, deoarece c‚∫tigul net lunar pentru cei mai mul˛i dintre ei este considerabil sub cel pe economie, cu toate c„ societatea a realizat an de an profit ∫i exist„ un program de modernizare ∫i dezvoltare care poate asigura cre∫terea calit„˛ii serviciilor po∫tale, c‚t ∫i a retribu˛iei decente pentru salaria˛i.

Guvernul Rom‚niei este dator s„ ia decizia elementar„ de scoatere a Companiei Na˛ionale îPo∫ta Rom‚n„“ din lista societ„˛ilor monitorizate, care va avea consecin˛e ca relansarea programului de modernizare, acordarea cre∫terilor salariale solicitate de sindicate ∫i Óncetarea ac˛iunilor de protest.

Din p„cate, nu este singurul caz Ón care organismele financiare interna˛ionale preconizeaz„ m„suri str„ine de realitatea rom‚neasc„. Iat„ c„ ∫i acest Guvern este pus Ón dificultate Ón proiectele sale printr-o interven˛ie care restr‚nge capacitatea de ac˛iune ∫i autoritatea necesar„ realiz„rii obiectivelor dificile pe care ∫i le-a propus. Noi insist„m Ón direc˛ia unei Ón˛elegeri a p„r˛ilor aflate Ón conflict, Óntr-un sens configurat de realitatea rom‚neasc„ ∫i de interesele institu˛iilor implicate, Ón stare s„-i gestioneze proiectele de transformare ∫i progres f„r„ imixtiuni externe, care se dovedesc, cel pu˛in Ón acest caz, ilegitime ∫i ilegale.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dumitru Bentu ∫i va urma domnul Tiberiu B„rbule˛iu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îfieapa“.

Un articol dintr-un cotidian al c„rui nume aminte∫te de o celebr„ operet„ a lui Dunaevski, îV‚nt de libertate“, ne informa Ónc„ din titlu c„ îP.N.L. a ˛epuit c‚∫tig„toarele unui concurs de frumuse˛e“, de fapt, trei tinere din Bac„u care au participat, Ón timpul campaniei electorale, la o

astfel de manifestare Ón organizarea filialei P.N.L. din ora∫ul de pe Bistri˛a.

Prima tenta˛ie a fost s„-i suspectez pe descenden˛ii Br„tienilor de devia˛ionism, e drept, unul de tip misogin. Chiar at‚t de mult s„ se fi diluat receptivitatea lor fa˛„ de eternul feminin? Sau resursele financiare ale organizatorilor au fost at‚t de precare Ónc‚t neacordarea premiului s-a transformat Óntr-un tentacular deficit de imagine, devenit certitudine peste jum„tate de an de la m„re˛ul eveniment?

Nici una, nici alta, se prefigura un _modus operandi_ al Alian˛ei fa˛„ de cet„˛enii acestei ˛„ri, extrapolare a celebrului îla ˛epe, b„ie˛i, Ón Pia˛a Victoriei“. Nimic altceva dec‚t o emana˛ie a celui care Ól va privi prin fumul de ˛igar„ pe unche∫ul s„u Traian, eternizat Ón basorelieful Columnei, c„ut‚nd febril ∫i alte asem„n„ri dec‚t prenumele.

Pentru c„, f„r„ t„gad„, cum altfel s-ar putea numi dec‚t ˛eap„ marea recalculare a pensiilor de care beneficiaz„ doar 40% dintre pensionarii Rom‚niei?

Cum s-ar putea numi politica fa˛„ de micii Óntreprinz„tori a actualului Guvern, concretizat„ Ón falimentul a peste 4.400 de firme Ón primele trei luni ale anului 2005?

Cum altfel ar putea fi etichetat„ atitudinea fa˛„ de patronate, care prin vocea autorizat„ a Uniunii Na˛ionale a Patronatului Rom‚n va sesiza patronatele europene cu privire la modul sfid„tor Ón care Guvernul trateaz„ patronatele? (îGardianul“, 7 aprilie, pagina 7.)

Ce alt calificativ ar putea primi politica Ón domeniul s„n„t„˛ii, care oscileaz„ Óntre disperarea celor care nu-∫i pot procura medicamente gratuite sau compensate ∫i ac˛iunea Colegiului Medicilor din Rom‚nia care va chema Ón instan˛„ Guvernul prin contestarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 235/2005 privind aprobarea pentru anul Ón curs a Listei cuprinz‚nd denumirile comune interna˛ionale ale medicamentelor de uz uman de care beneficiaz„ — sesiza˛i eufemismul — asigura˛ii pe baz„ de prescrip˛ie medical„?

Da, v„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Tiberiu B„rbule˛iu. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnii parlamentari Petru T„rniceru, Florin Iordache, Ioan Munteanu, Eugen Bejinariu, Mihai Sandu-Capr„, Ioan Ghi∫e, Emil Strung„ au depus la secretariat declara˛iile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Jaful p„durilor din jude˛ul Alba

Prin declara˛ia politic„ pe care o sus˛in ast„zi de la tribuna Parlamentului doresc s„ atrag aten˛ia asupra unui fenomen deosebit de grav, care se petrece de c‚˛iva ani buni Ón multe dintre localit„˛ile jude˛ului Alba. Este vorba despre mafia p„durilor din zona Apusenilor, fenomen ce s-a format ∫i a ac˛ionat Ón ultimii ani cu complicitatea factorilor de decizie locali, sub patronajul ∫i toleran˛a fostului partid de guvern„m‚nt.

Ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón localit„˛i precum Sc„ri∫oara, Bucium, Cerbu, Vadu Mo˛ilor, Mogo∫ a intrat ∫i Ón vizorul mass-media, mul˛i ziari∫ti relat‚nd despre ∫irul de ilegalit„˛i s„v‚r∫ite de aceast„ re˛ea: t„ieri ilegale ∫i abuzive de p„dure, ∫antaj ∫i chiar agresiuni la adresa proprietarilor, precum ∫i nerespectarea procedurilor privind valorificarea lemnului.

BineÓn˛eles c„ toate acestea au un dublu pre˛: pe de o parte, afaceri de miliarde care intr„ Ón buzunarele mafiei p„durilor din valorificarea lemnului, pe de alt„ parte, jaful Ón contul degrad„rii p„durilor ∫i teroarea la adresa oamenilor. Situa˛ia a sc„pat de sub control, la crearea acestui sistem mafiot de exploatare contribuind implicit ∫i lipsa reformelor din domeniu din ultimii patru ani ∫i inconsecven˛ele fostei puteri Ón domeniul retroced„rilor.

Œn toamna anului trecut am Óncercat personal s„ m„ implic Ón rezolvarea situa˛iei a doi cet„˛eni din localitatea Sc„ri∫oara, care au fost agresa˛i ∫i b„tu˛i ∫i care mi-au relatat o serie de ilegalit„˛i produse acolo. Orice Óncercare de a remedia situa˛ia ∫i de face dreptate acestor oameni a fost sortit„ e∫ecului, astfel Ónc‚t de atunci ∫i p‚n„ acum nu s-a Ónt‚mplat nimic. At‚t reclama˛iile localnicilor, c‚t ∫i controalele efectuate din partea Regiei Na˛ionale a P„durilor au fost de prisos, lovindu-se de t„cerea celor care protejeaz„ aceast„ mafie ∫i tolereaz„ Ón continuare jaful p„durilor.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate, cred c„ este necesar„ dispunerea unui control de c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, astfel Ónc‚t ∫irul de ilegalit„˛i privind exploatarea lemnului ∫i agresiunile la adresa localnicilor din zon„ s„ fie stopate, iar cei vinova˛i s„ fie tra∫i la r„spundere.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domni∫oara Ionica Popescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„: îLa Po∫ta Rom‚n„, solu˛iile se v„d de la o... po∫t„!“

De luni, 18 aprilie a.c., activitatea Companiei Na˛ionale îPo∫ta Rom‚n„“ este Ónghe˛at„, ca urmare a faptului c„ to˛i angaja˛ii au intrat Óntr-o grev„ general„ de zece zile. Pensiile, coresponden˛a, ajutoarele de ∫omaj ∫i de dizabilit„˛i, c‚t ∫i aloca˛iile pentru copii nu se mai distribuie; coletele nu se mai expediaz„, transferurile interbancare sunt blocate, nu se mai Óncaseaz„ facturi pentru telefon, gaze naturale sau energie electric„!

Pentru zece zile, un segment foarte important pentru ˛ar„ este blocat! A trebuit s„ apar„ o asemenea ac˛iune pentru a se vedea c‚t de important„ este aceast„ societate comercial„, de care p‚n„ acum toat„ lumea ∫i-a b„tut joc.

Peste 9.000 din cei 35.000 de salaria˛i au un salariu mai mic dec‚t salariul minim pe economie — de 3.300.000 de lei/lun„ —, Ón timp ce circa 23.000 de angaja˛i au venituri sub 5.000.000 lei. S„ te mai miri c„ ace∫tia nu au mai putut r„bda o asemenea situa˛ie grea? Mai ales c„ exist„, Ón plus, o serie de alte multe nemul˛umiri, ca:

— se duce o politic„ de discriminare Óntre dirigin˛ii oficiilor po∫tale rurale ∫i ai celor urbane;

— dirigin˛ii cu norm„ Óntreag„ de la diversele oficii rurale au fost transforma˛i Ón ofician˛i rurali cu jum„tate de norm„ sau cu trei sferturi de norm„ ∫i pl„ti˛i ca atare, cu toate diminu„rile care decurg (salariu, premii, prim„ de vacan˛„, vechime, tichete de mas„), de∫i timpul de munc„ pentru care sunt pl„ti˛i este insuficient pentru Óndeplinirea tuturor obliga˛iilor prev„zute Ón fi∫a postului;

— nu se acord„ Ónlocuitori pentru perioada efectu„rii concediilor de odihn„ sau medicale, chiar dac„ aceasta dep„∫e∫te 30 de zile; se efectueaz„ ca sarcin„ de serviciu ∫i munca factorului po∫tal, c‚nd acesta lipse∫te din motivele expuse anterior;

— neconcordan˛„ Óntre salarizarea ofician˛ilor speciali∫ti rurali, care r„spund pentru bunul mers al tuturor presta˛iilor, at‚t pentru ei, c‚t ∫i pentru factori, ∫i factorii po∫tali, care au salarii mai mari ∫i r„spunderi mai mici etc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domni∫oarei Ionica Popescu. Va urma domnul Antal István.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Œn calitate de reprezentant al jude˛ului Hunedoara Ón Parlamentul Rom‚niei aduc ast„zi Ón aten˛ia dumneavoastr„ solicitarea Sindicatului Liber îVictoria“ din C„lan, care cere ajutorul autorit„˛ilor Ón vederea relu„rii activit„˛ii pe platforma siderurgic„ din acest ora∫.

C„lan este, de departe, unul dintre cele mai s„race ora∫e din jude˛ul Hunedoara ∫i cred c„ ∫i din ˛ar„. O bun„ bucat„ de vreme, oamenii de aici, r„ma∫i f„r„ locuri de munc„ Ón urma Óncet„rii activit„˛ilor pe vechea platform„ siderurgic„, ∫i-au Óntre˛inut familiile din valorificarea fierului vechi pe care-l c„utau Ón zona fostului combinat. C‚nd acesta s-a terminat, am Ónt‚lnit familii Óntregi din C„lan la marginea ora∫ului Hunedoara scormonind p„m‚ntul dup„ cocs. Oric‚t de ur‚t ar p„rea cuv‚ntul, s„ ∫ti˛i c„ îa scormoni“ este verbul care descrie cel mai fidel modul Ón care oamenii c„utau buc„˛ile de cocs Ón p„m‚nt cu m‚inile ∫i t‚rn„coapele. Aflu acum c„ ∫i cocsul s-a terminat. Oamenii nu mai au ce vechituri s„ valorifice.

Este momentul, Óns„, ca autorit„˛ile statului s„ se implice Ón valorificarea for˛ei de munc„ din C„lan ∫i a experien˛ei Ón siderurgie a celor care au lucrat Ón fostul combinat. C„lanul este un ora∫ recunoscut pentru oamenii s„i harnici ∫i pentru experien˛a acestora Ón siderurgie, Ón care au f„cut ∫i o serie de lucruri novatoare de-a lungul timpului. La C„lan a existat cel mai mare furnal din ˛ar„ la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, tot aici s-a folosit, Ónc„ din 1975, prima instala˛ie din lume pentru producerea cocsului ∫i a semicocsului prin fluidizare, dar ∫i primele suflante pentru furnalele proiectate ∫i construite de speciali∫ti rom‚ni, Ón 1952.

Azi, Combinatul de la C„lan nu mai exist„. Azi, rata ∫omajului dep„∫e∫te 40% Ón C„lan, Ón condi˛iile Ón care poten˛ialul for˛ei de munc„ active este de 8.000 de oameni.

Anul 2003, c‚nd o parte din fostul combinat a fost privatizat, a adus o und„ de speran˛„ locuitorilor C„lanului. Atunci a luat fiin˛„ Societatea AMIDIP, Ón colaborare cu o firm„ german„, îPipe Productions“. Noua unitate urma s„ Ónceap„ produc˛ia de tuburi de font„ ductil„ ∫i s„ mai angajeze Ónc„ 1.000 de oameni, pe l‚ng„ cei 600 de salaria˛i existen˛i la momentul privatiz„rii. AMIDIP p„rea solu˛ia de redresare economic„ ∫i social„ a C„lanului. Nimic din toate acestea nu s-a Ónt‚mplat pentru c„, dup„ primele investi˛ii germane la AMIDIP, creditorii fostei îSidermet“ C„lan au ac˛ionat Ón judecat„ pentru recuperarea datoriilor, cer‚nd tocmai activele cu care îSidermet“ participase la constituirea AMIDIP. Din aceast„ cauz„, firma german„ a stopat investi˛iile, iar Ón aceste condi˛ii activitatea la AMIDIP s-a oprit. Œn loc de angaj„ri, s-au f„cut disponibiliz„ri, 400 de oameni, iar cei 200 de salaria˛i r„ma∫i pe platforma AMIDIP primesc leafa cu mari Ónt‚rzieri.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Antal István. Va urma domnul deputat Amet Aledin.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Punctul de vedere al Grupului parlamentar al U.D.M.R., prezentat de mine acum un an, pe data de 28 aprilie 2004, preciza pentru mass-media de ce a fost necesar„ elaborarea unei Legi-cadru a coopera˛iei ∫i parcursul dificil pe care l-a urmat acest proiect de lege Ón legislatura precedent„.

Œn data de 21 februarie 2005 a fost promulgat„ Legea nr. 1/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei, care a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 172 din 28 februarie 2005. Aceast„ lege reprezint„ legea-cadru Ón materie de coopera˛ie, cu excep˛ia prev„zut„ la art. 3, referitoare la coopera˛ia de credit, care este reglementat„ printr-o alt„ lege.

Raportul, cu amendamente, la proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei a fost adoptat de legislatura trecut„ Ón Camera Deputa˛ilor la data de 27 aprilie ∫i a reprezentat o munc„, Ónceput„ cu 3 ani ∫i jum„tate Ón urm„, a Comisiei pentru industrii ∫i servicii ∫i a Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, care au dezb„tut, au purtat un dialog permanent ∫i au colaborat cu Agen˛ia pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie, cu reprezentan˛ii organiza˛iilor cooperatiste ∫i au beneficiat de legisla˛ia Uniunii Europene ∫i de documente, ∫i au avut Ónt‚lniri cu reprezenta˛i ai forurilor interna˛ionale din domeniul coopera˛iei ∫i ai Comisiei Europene.

Astfel, Ón aceast„ lege se reg„sesc aplicate prevederile din Recomandarea privind promovarea cooperativelor a Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, Geneva, iunie 2002, Ón care cooperativa este definit„ ca un grup autonom de persoane asociate Ón mod voluntar, Óntr-o activitate de˛inut„ Ón comun, la capitalul c„reia contribuie Ón mod echitabil, Ó∫i asum„ o cot„ acceptabil„ de riscuri ∫i beneficii, particip„ activ la conducerea acestei activit„˛i ∫i exercit„ un control democratic, Ón scopul satisfacerii intereselor lor economice, sociale ∫i culturale, iar promovarea ∫i Ónt„rirea identit„˛ii cooperatiste trebuie s„ se bazeze pe principiile cooperatiste, care constituie liniile directoare ce permit cooperativelor s„ pun„ Ón practic„ aceste valori.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Amet Aledin.

Va urma domnul Mihai Dumitriu.

Domnii deputa˛i Eugen Nicol„escu, Dorinel Urs„rescu, Rare∫ M„nescu, Vasile Pruteanu, Ilie Merce, Paul Magheru, Avram Dumitru, Ioan Aurel Rus ∫i Liviu Alm„∫an au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îAbordarea culturii Óntr-o Europ„ unit„“.

Œn perspectiva integr„rii europene, cultura na˛iunii rom‚ne trebuie, este obligatoriu s„ capete un rol fundamental. O civiliza˛ie a spiritului este perceput„ la adev„rata ei dimensiune numai dac„ se reg„se∫te Óntr-un spa˛iu suficient de mare, dispus s„ armonizeze o suit„ de valori culturale. Cu aproape doi ani Ónainte de a p„∫i Óntr-o Europ„ unit„, europeni fiind prin voca˛ie ∫i d„inuire, avem datoria s„ accentu„m aceast„ construc˛ie, durat„ de con∫tiin˛e deosebite ∫i numit„ îopera intelectual„ a neamului rom‚nesc“.

Patrimoniul de valori spirituale apar˛in‚nd fiec„rui popor este, Ón mod cert, deosebit, ∫ans„ pentru sine ∫i pentru Óntreg. Œn aceast„ ordine de idei, nu trebuie minimalizat rolul important pe care-l va interpreta, sigur, al„turi de Ómpliniri la fel de vechi ∫i pre˛ioase, cultura rom‚n„. Dincolo de o desf„∫urare a imaginii, perceput„ ∫i global, particularitatea devine constant„, f„r„ de care un puls de inim„ nu va fi, cu adev„rat, un puls de inim„.

Standardele, neexist‚nd o competi˛ie, cultura fiind opozanta unei astfel de abord„ri, devin unice. Din acest motiv, efortul nostru trebuie s„ r„spund„ cerin˛ei fire∫ti.

Vom tr„i Óntr-o Europ„ unit„, europeni fiind prin voca˛ie ∫i d„inuire. Vom redefini conceptul de europenism. Vom fi, aici ∫i pretutindeni, noi Ón∫ine. Vom Ómbog„˛i o zestre spiritual„ deja existent„.

Œn aceast„ desf„∫urare a faptelor viitoare, acoperirea trebuie s„ cuprind„ tot ceea ce Ónseamn„ act cultural ∫i institu˛ie cultural„. Infrastructura crea˛iei performante, pe l‚ng„ aspectul durabil, va Ónsemna, indiscutabil, accedere ∫i Óncredere.

Este un mesaj pe care doresc s„-l reamintesc, este dorin˛a de a acorda culturii rom‚ne, c‚nd au r„mas mai pu˛in de doi ani p‚n„ la, deja, invocata integrare Ón Europa unit„, aten˛ia, timpul, abnega˛ia, f„r„ nici un dubiu, meritate.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Mihai Dumitriu. Va urma domnul Dan Mihai Marian.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îPre∫edintele ∫i justi˛ia“.

Privesc cu Óngrijorare Óncercarea actualei puteri de a politiza administra˛ia, de a schimba actualul sistem judiciar cu un sistem convenabil actualilor guvernan˛i. Cum a∫ putea privi declara˛ia Executivului cu privire la lupta de îcur„˛are a sistemului justi˛iei“ dec‚t o Óncercare de a subordona magistra˛ii, judec„tori ∫i procurori, de a-i transforma Ón slujitori obedien˛i, Ón magistra˛i de tip nou, Ómbr„ca˛i Ón robe oranj.

Pe baza Constitu˛iei, a∫a cum a fost revizuit„, s-a organizat un nou sistem judiciar, elabor‚ndu-se Ón anul 2004 un pachet de legi privind reforma justi˛iei: Legea organiz„rii judiciare, Legea Consiliului Superior al Magistraturii, Legea statutului magistra˛ilor, av‚nd ca scop fundamentarea asigur„rii independen˛ei judec„torilor ∫i procurorilor Ón raport cu politicul. Cele mai importante atribu˛ii ale ministrului justi˛iei au fost trecute Ón competen˛a Consiliului Superior al Magistraturii.

Aceste legi au fost elaborate cu sprijinul direct al Uniunii Europene, al exper˛ilor europeni, Óntre care Pierre Trouche, din partea Fran˛ei, ∫i Dieter Schlafen, din partea Germaniei, beneficiind de girul Consiliului Europei. Totodat„, au fost stabilite mecanisme de func˛ionare a P.N.A. ∫i a Parchetului General Ón colaborare cu exper˛i spanioli, italieni ∫i americani, fiind puse bazele unei legisla˛ii de tip european.

Nu m„ surprinde c„, ast„zi, cei care nu au fost de acord cu Constitu˛ia, care au promovat ideea unui Parlament pur sunt p„rta∫i la guvernare ∫i vor s„ schimbe din temelii nu numai sistemul judiciar, dar ∫i conducerea P.N.A. ∫i a Parchetului General, a unor instan˛e, s„ instituie noi criterii de promovare, s„ politizeze ∫i s„ deprofesionalizeze justi˛ia, s„ introduc„ teste de integritate, camera ascuns„, declara˛ii de avere pentru to˛i cet„˛enii, controale peste controale ale primarilor care fac parte din P.S.D., sub motivul corup˛iei ∫i ineficien˛ei.

Este o jignire la adresa Corpului magistra˛ilor, considerat pe ansamblu ca fiind corupt, un atac la noua ordine constitu˛ional„ a ˛„rii, la stabilitatea institu˛iilor statului de drept ∫i, Ón final, la binele ∫i interesul public.

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul Dan Mihai Marian. Va urma domnul Costache Mircea.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îRom‚nia ∫i ∫ansa celui de-al doilea val“.

Avizul favorabil acordat Rom‚niei prin votul Parlamentului European exprimat s„pt„m‚na trecut„ reprezint„ o recunoa∫tere a modului Ón care ˛ara noastr„ ∫i-a Óndeplinit angajamentele asumate Ón negocieri, conform calendarului stabilit.

Documentele Uniunii Europene apreciaz„ efortul uria∫ al popula˛iei, care a suportat cu mult„ r„bdare procesul de reform„ politic„ ∫i economic„. S„ ne imagin„m ce ar fi Ónsemnat un vot negativ: Ón primul r‚nd, o palm„ dat„ cet„˛enilor acestei ˛„ri ∫i, apoi, o not„ proast„ acordat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Óntregii clase politice rom‚ne∫ti. Din fericire, nu ne-am mai confruntat cu o dezam„gire general„ ca Ón 1998, c‚nd Rom‚niei i-a fost refuzat„ invita˛ia de a se al„tura ˛„rilor membre NATO Ónc„ din primul val de aderare. Ca ∫i atunci, ∫i acum am avut ∫ansa celui de-al doilea val.

Din istoria noastr„ recent„ trebuie s„ Ónv„˛„m c„ ∫ansa celui de-al doilea val trebuie fructificat„ la maximum. îProgresele realizate de Rom‚nia fac posibil„ Óncheierea negocierilor, dar eforturile de remediere a deficien˛elor identificate de raportul din 2004 al Comisiei ∫i rezolu˛ia din 16 decembrie a Parlamentului European trebuie continuate at‚t Ónainte, c‚t ∫i dup„ aderare, Ón special Ón domeniile justi˛iei ∫i afacerilor interne, Ón ceea ce prive∫te combaterea corup˛iei ∫i a criminalit„˛ii organizate, precum ∫i controlul grani˛elor, Ón domeniul concuren˛ei, referitor la ajutoarele de stat, ∫i Ón domeniul mediului, prin implementarea legisla˛iei Ón toate sectoarele ∫i alinierea la legisla˛ia orizontal„“, precizeaz„ mo˛iunea adoptat„ pe 13 aprilie 2005 de Parlamentul European. Votul Ón favoarea mo˛iunii reprezint„ ultimul pas Ónaintea momentului istoric al semn„rii Tratatului de aderare pe data de 25 aprilie a.c.

Avizul favorabil primit de Rom‚nia Ón urma votului Parlamentului European reprezint„ ∫i un semnal de Óncredere acordat Guvernului condus de domnul C„lin Popescu-T„riceanu, pentru parcursul excelent realizat Ón cele aproximativ patru luni de guvernare. Am fost avertiza˛i Ón multe r‚nduri de diverse organisme interna˛ionale de problemele Ón domeniile afacerilor interne ∫i justi˛iei, protec˛iei mediului ∫i concuren˛ei. P‚n„ Ón momentul de fa˛„ am dovedit c„ problemele din domeniul justi˛iei ∫i afacerilor interne pot avea o rezolvare imediat„. A fost adoptat„ Strategia na˛ional„ anticorup˛ie ∫i Planul de ac˛iune 2005—2007 pentru implementarea acesteia. Acestea con˛in m„suri clare, termene precise, resurse financiare ∫i umane adecvate. Strategia este elaborat„ pe baza unui audit independent privind strategia precedent„. Implementarea acesteia va fi monitorizat„ de c„tre un Consiliu special, Ón cadrul c„ruia societatea civil„ este reprezentat„ la scar„ larg„.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Mircia Giurgiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Votul uninominal a intervenit din nou Ón dezbaterea public„ ∫i poate c„ nu e r„u, dar ceea ce personal m„ deranjeaz„ este c„ se d„ aceast„ tem„ de medita˛ie societ„˛ii rom‚ne∫ti de c„tre un grupuscul insignifiant care n-a intrat niciodat„ legal Ón Parlament, cu at‚t mai pu˛in Ón Guvern.

Votul uninominal ∫i partidul de cvartal

Intra˛i prin efrac˛ie Ón Parlament ∫i din Parlament Ón Guvern, subalternii studentului tomnatic de la Kingston University London fac ca ra˛ele, Ónnegrind apele ∫i a∫a tulburi din politica noastr„, m„c„ne asurzitor pe tema votului uninominal. Oamenii de bun-sim˛ vor crede c„ avem de-a face cu niscai personalit„˛i ale vie˛ii cultural∫tiin˛ifice care mizeaz„ pe notorietatea lor Ón lupta electoral„. C‚nd Ói iei Óns„ la puricat, Ó˛i dai seama c„ e vorba despre alte atuuri pe care personalit„˛ile partiduluitelevizor vor s„ le speculeze spre a evita mar∫ul triumfal c„tre galeria de aur P.N.fi.C.D.—P.U.N.R.—P.D.A.R. etc., Ón anonimatul extraparlamentar.

Prezint sincer scuze tuturor forma˛iunilor amintite, Óntruc‚t acestea, la vremea lor, f„cuser„ pragul electoral, intraser„ Ón Parlament pe u∫a din fa˛„.

Studentul nostru, care umbl„ azi descheiat la adida∫i ∫i cu m‚necile mai lungi dec‚t m‚inile, ceea ce-i absurd pentru unul cu m‚na at‚t de lung„, Ónc‚t a dep„∫it, numai Ón c‚˛iva ani de dup„ revolu˛ie, suma de 700 de milioane de dolari Ón cont, Ón loc s„ Ónve˛e acolo, la Londra, cum s„ fac„ ∫i el pragul de 5% singur, ca s„ nu mai fie nevoit s„ se aga˛e ca scaiul Ón coada oii de P.S.D., P.N.L., P.D., U.D.M.R. spre a ajunge s„ dea cu nasul Ón br‚nz„, el le transmite calfelor sale de aici cum s„ ocoleasc„ blestematul de prag, pe care nu l-au s„rit niciodat„, agit‚nd din nou ideea votului _uniimoral._

De ce sunt ei pentru votul uninominal? Simplu! Pentru c„ a∫a dispare pragul ∫i pot intra Ón Parlament din nou prin efrac˛ie, cu ajutorul trustului de pres„ propriu, televiziune, radio, ziar ∫i al banilor de furat din care se pot distribui din bel∫ug îgenocid“, zah„r, ulei, bere, mici ∫i altele de-ale gurii, Ónc‚t ∫atra asta chiar crede c„ poate prosti lumea la infinit.

Mul˛umesc ∫i pentru operativitate. Dau cuv‚ntul domnului Vasile Mocanu. Va urma domnul Viorel Oancea.

Da, mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Mircia Giurgiu. Va urma domnul Vasile Mocanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de azi este îCosturile integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„“.

Aici am prezentat mai multe dintre costuri ∫i voi depune materialul la secretariat pentru a fi consemnat Ón Óntregime. Acum vreau s„ m„ refer doar la salariile pe care le au rom‚nii ∫i care vor trebui s„ ajung„ Ón 2007, adic„ peste 20 de luni, la cel pu˛in 330 euro minimum. Œn condi˛iile Ón care, acum, salariul minim Ón Rom‚nia este sub 80 euro, este nevoie ca Ón cel mai scurt timp guvernan˛ii s„ ia Ón calcul aceast„ situa˛ie ∫i s„ ia toate m„surile pentru ca, Ón momentul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, salariile s„ ajung„ la un nivel c‚t de c‚t comparabil cu cel din statele care au aderat la Uniunea European„ Ón ultima vreme.

Parlamentul European, reunit Ón plen la Strasbourg, a votat Ón favoarea ader„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„, precum ∫i a semn„rii Tratatului de aderare. Votul europarlamentarilor oblig„ Rom‚nia, dar ∫i

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Avem nevoie de ecologie!

A∫a am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi.

Recent, ecologi∫tii s-au Ónt‚lnit la Ia∫i, cu un scop precis, foarte interesant ∫i util Ón acela∫i timp. îVerzii“ au ales Ia∫iul pentru a constitui Forumul Ecologi∫tilor din Rom‚nia. Nu este vorba de o construc˛ie politic„, ci de o funda˛ie, care va tr„i din fondurile puse la dispozi˛ie de simpatizan˛ii ecologiei. Salut aceast„ ini˛iativ„.

Œn prezen˛a fostului ministru P.S.D. al mediului, Petru Lificiu, ecologi∫tii au lansat un manifest prin care Ó∫i propun s„ îunifice principiile ∫i ac˛iunile societ„˛ii civile pentru rena∫terea con∫tiin˛ei ecologiste a cet„˛enilor“.

Avem mare nevoie de o con∫tiin˛„ ecologic„. Œnainte, rom‚nul p„stra p‚n„ ∫i cap„tul unui fir de a˛„, pentru c„ Ól ∫tia valoros ∫i pentru c„ nu voia s„ fac„ murd„rie Ón jurul s„u. Ast„zi, la marginea fiec„rei localit„˛i s-au Ón„l˛at mun˛i de gunoaie. Œn fiecare zi tone de mizerie se interpun Óntre localit„˛ile noastre ∫i nevoia de civiliza˛ie.

Rom‚nia se apropie cu pa∫i repezi de Uniunea European„. Din p„cate, nu suntem o ˛ar„ prea curat„. Risc„m ca europenii s„ ne Ónt‚mpine str‚mb‚nd din nas. Cerin˛ele Capitolului îMediu“ din acquis-ul comunitar ne vor pune probleme mul˛i ani de acum Óncolo. Avem nevoie de zeci de miliarde de euro pentru a ne rezolva problemele legate de ecologie. Aceste fonduri pot fi Óns„

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Viorel Oancea. Va urma domnul Vlad Hogea.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este îS„pt„m‚na asta po∫ta∫ul nu sun„ niciodat„“.

Unul dintre evenimentele care sunt la ordinea zilei ∫i cap„t„ o amploare la nivel na˛ional este greva general„ a Po∫tei Rom‚ne.

La o prim„ vedere, se poate aprecia c„ e un drept democratic al angaja˛ilor acestei institu˛ii, al sindicatelor care Ói conduc, de a protesta ∫i sub forma unei greve, dar dorim s„ ne exprim„m anumite p„reri personale care poate nu vor coincide cu cele ale celor care conduc aceast„ grev„.

Œn primul r‚nd, cererea sindicatelor de a se realiza o majorare a salariilor nu se poate realiza din cauza faptului c„ fosta guvernare a semnat cu F.M.I.-ul c„ nu va face nici un fel de majorare a salariilor la mai multe companii de stat, printre care ∫i Po∫ta Rom‚n„. Deci orice majorare de salariu contravine obliga˛iilor asumate de Guvernul N„stase.

Œn al doilea r‚nd, suntem mira˛i de faptul c„ domnul Dumitru Costin, Ionel O˛elea ∫i al˛i lideri de sindicat nu au protestat deloc atunci c‚nd guvernarea P.S.D.-ist„ a semnat cu F.M.I.-ul acea Ón˛elegere sau c‚nd aceste m„riri de salariu nu au fost cuprinse Ón bugetul pe 2005, buget Óntocmit cu at‚ta grij„ de Guvernul N„stase. De ce domnii care organizeaz„ greve nu au protestat atunci c‚nd era cazul? Domnii Dumitru Costin, Ionel O˛elea ∫i al˛i lideri de sindicat particip„ pe la mitinguri Ón Bruxelles Ón loc s„ vad„ adev„ratele cauze ale Ónghe˛„rii salariilor angaja˛ilor Po∫tei Rom‚ne.

Fa˛„ de pensionari, de cei care a∫teapt„ aloca˛ii ∫i alte ajutoare sociale, Óntreaga compasiune ∫i p„rere de r„u c„ un serviciu esen˛ial al ˛„rii se afl„ Ón stare de grev„, iar dac„ cineva dore∫te s„ protesteze e liber s„ o fac„, dar credem c„ protestul trebuie f„cut fa˛„ de cei care i-au adus Ón aceast„ situa˛ie: guvernarea domnilor N„stase, V„c„roiu, Tri˛„ F„ni˛„, Hrebenciuc ∫i mul˛i al˛ii.

Am ferma speran˛„ c„ aceast„ manifestare democrat„ se va rezolva Óntr-un mod pozitiv pentru am‚ndou„ p„r˛ile.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Vlad Hogea. Va urma doamna Gabriela Cre˛u.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, Parlamentul European a luat o decizie istoric„. Este vorba, evident, despre acordarea avizului conform pentru aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„, la 1 ianuarie 2007.

Am avut onoarea s„ fac parte din delega˛ia parlamentar„ rom‚n„ care, Ón zilele dinaintea votului, a f„cut lobby pe l‚ng„ europarlamentari Ón favoarea ˛„rii noastre. Cei trei reprezentan˛i ai Partidului Popular Rom‚nia Mare — senatorul Eugen Mih„escu, deputatul Petre Popeang„ ∫i subsemnatul — s-au adaptat perfect misiunii trasate, pe care au dus-o la Óndeplinire cu brio, ceea ce se poate spune ∫i despre ceilal˛i membri ai desantului rom‚nesc, care s-au descurcat to˛i foarte bine.

Totu∫i, am avut ceva emo˛ii privind verdictul care urma s„ fie dat de Parlamentul European. Iat„ cum s-au desf„∫urat evenimentele. Mar˛i dup„-amiaz„ am asistat la dezbaterile aprinse din Legislativul European referitoare la aderarea Bulgariei ∫i, mai ales, a Rom‚niei la U.E. Discu˛iile s-au purtat Óntr-o sal„ dezolant de goal„, doar c‚teva zeci de europarlamentari au onorat cu prezen˛a lor acest moment at‚t de important, timp de dou„ ore ∫i jum„tate. Am r„suflat u∫ura˛i constat‚nd c„, din cei aproximativ 30 de vorbitori, numai 4 sau 5 s-au pronun˛at contra semn„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Cei mai devota˛i ap„r„tori ai cauzei rom‚ne∫ti au fost domnul Moscovici, raportorul pentru ˛ara noastr„, domnul Schmitt, reprezentantul Consiliului European, ∫i domnul Rehn (comisarul european pentru extindere. Surpriza nepl„cut„ avea s„ vin„ la orele serii, c‚nd, dup„ o ∫edin˛„ cu u∫ile Ónchise a Grupului Partidului Popular European, aceast„ important„ for˛„ politic„ a decis, cu o majoritate foarte str‚ns„, 92 de voturi la 86, s„ solicite, a doua zi, Ón plen, am‚narea p‚n„ Ón toamn„ a votului privind aderarea Bulgariei ∫i a Rom‚niei.

Miercuri a fost folosit ca Ónainte merg„tor ecologistul Cohn-Bendit, a c„rui ostilitate antirom‚neasc„ nu am Ón˛eles-o defel. Din fericire, au c„zut la vot ambele propuneri de am‚nare: ∫i cea valabil„ pentru am‚ndou„ ˛„rile, ∫i cea referitoare doar la Rom‚nia.

Pentru aderarea Bulgariei la Uniunea European„ au votat 522 de parlamentari, Ónregistr‚ndu-se ∫i 70 de voturi contra, ∫i 69 de ab˛ineri. De asemenea, Parlamentul European a votat cu o majoritate larg„, 497 de voturi pentru, 93 voturi contra, 71 de ab˛ineri, Ón favoarea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Mul˛umesc.

O invit la microfon pe doamna Gabriela Cre˛u. Va urma domnul Claudius Zaharia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. De∫teapt„-te, rom‚ne!

Œn Rom‚nia s-au succedat mai multe dictaturi, unele dup„ altele. R„ul cel mai mare pe care l-au produs nu a constat Ón duritatea regimurilor sau Ón priva˛iunile impuse, ci Óntr-o modificare profund„ la nivel psihic: ne-au redus sensibilitatea la abuz ∫i ne-au f„cut toleran˛i la sfidare. Suntem o na˛ie dezarmat„, Ón care o nou„ dictatur„ este oric‚nd posibil„.

Cum altfel am putea interpreta lipsa aproape total„ de reac˛ie a rom‚nilor, politicieni intelectuali, oameni din pres„, societate civil„, la afirma˛ia pe care a f„cut-o pre∫edintele B„sescu Óntr-unul dintre interviurile Domniei sale?! Era referitor la anticipate: îNu vor, dar o s„ voteze!“ De rom‚ni era vorba...

Stima˛i colegi,

Nu sunt unul dintre votan˛ii lui Traian B„sescu, dar Traian B„sescu este ∫i pre∫edintele meu. Am Óntors fraza pe toate p„r˛ile, Óncerc‚nd s„-i g„sesc o scuz„. Am Óncercat s„-mi Ónchipui c„ este o figur„ de stil. N-am reu∫it, pentru c„ expresia este una dintre cele mai univoce cu putin˛„. Ea spune clar c„ voin˛a majoritar„, liber exprimat„ a cet„˛enilor nu conteaz„ Ón adoptarea deciziilor de c„tre autorit„˛i. Ne-am obi∫nuit, oare, s„ avem st„p‚ni Ón loc de conduc„tori ∫i ∫efi de o∫ti Ón loc de pre∫edin˛i?! Œn timp de r„zboi, regulile democratice se suspend„, dar Ón timp de pace ele func˛ioneaz„ Ón orice stat de drept, ∫i noi suntem, Ónc„, Ón ciuda anumitor inten˛ii belicoase, Ón timp de pace.

Noua putere, o dat„ instalat„, a reluat discursul referitor la garantarea statului de drept. Am considerat c„ este doar un element clar ∫ic din ideologia dreptei politice. Acum Ómi apare, Óns„, mai cur‚nd ca o abatere a aten˛iei. Abatere a aten˛iei de la Ónc„lcarea separa˛iei puterilor, de la ignorarea voin˛ei publice, de la sfidarea cet„˛eanului.

Este adev„rat c„ toate regimurile numite democratice mai utilizeaz„ ∫i metode nedemocratice. Folosind argumentul, celebru Ón politic„, îscopul scuz„ mijloacele“, se iau decizii de c„tre tehnocra˛i, f„r„ consultarea cet„˛enilor ∫i, uneori, chiar Ómpotriva acestora. Dar Ón nici un stat de drept nu este acceptat s„ se aduc„ atingere principiului c„ deciziile puterii Ó∫i au legitimitatea Ón voin˛a popular„. Se p„streaz„, m„car, iluzia c„ p„rerea lor, a cet„˛enilor, conteaz„. Asta inclusiv printr-o atent„ supraveghere a discursului, a ceea ce le este permis sau nu le este permis s„ spun„ cu glas tare oamenilor politici.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Claudius Zaharia.

Va urma doamna Leonida Lari-Iorga, dup„ care mai avem o doamn„ care trebuie s„ ia cuv‚ntul ∫i Óncheiem prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prin declara˛ia mea de ast„zi vreau s„ ating problema crizei din Po∫ta Rom‚n„.

Dup„ cum ∫tim cu to˛ii, Po∫ta Rom‚n„ este una dintre cele mai democratice institu˛ii, care asigur„ men˛inerea permanent„ a leg„turilor comerciale ∫i spirituale dintre oameni. De aceea sunt cel pu˛in surprins de reac˛iile conducerii Federa˛iei Sindicatelor îPo∫ta Rom‚n„“, care a luat decizia ca timp de 10 zile aceast„ institu˛ie, cu activit„˛i de interes na˛ional, s„ intre Ón grev„ general„.

Aceast„ decizie m„ face s„ cred c„ fiecare angajat al Po∫tei este de acord s„ fac„ un gest inuman, prin care milioane de pensionari nu-∫i mai pot ridica pensiile, ∫omerii nu mai pot beneficia la timp de ajutoarele de ∫omaj, familiile cu situa˛ii financiare precare nu mai pot ridica aloca˛iile pentru copiii ∫colari ∫i prin care sunt afectate at‚tea activit„˛i zilnice ale contribuabililor ∫i firmelor din Rom‚nia.

Stima˛i sindicali∫ti, de ce v„ forma˛i o politic„ asem„n„toare fostului Guvern P.S.D., ∫i anume una anticontribuabil, f„r„ a prevedea consecin˛ele ac˛iunilor dumneavoastr„, ac˛iuni ale c„ror efecte se r„sfr‚ng chiar ∫i asupra dumneavoastr„?

Vi se pare normal ca Ón pragul ader„rii la Uniunea European„, moment Ón care fiecare rom‚n trebuie s„-∫i aduc„ contribu˛ia ca Rom‚nia s„ intre cu drepturi depline Ón Europa, s„ ne permitem activit„˛i care s„ Óngreuneze procesul de integrare?

Mie, ca deputat al Parlamentului Rom‚niei, nu mi se par benefice ac˛iunile de acest tip ∫i solicit pe aceast„ cale at‚t angaja˛ilor Po∫tei Rom‚ne, c‚t ∫i membrilor din structurile de conducere ale Federa˛iilor Sindicatelor îPo∫ta Rom‚n„“ s„ dea dovad„ de respect fa˛„ de cet„˛eanul rom‚n ∫i s„ aleag„ calea diplomatic„ ∫i, totodat„, european„ de solu˛ionare a problemelor de acest fel: negocierea!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

O invit la microfon pe doamna Leonida Lari-Iorga. Ultimul vorbitor, de fapt, ultima, doamna Mirela Adomnic„i.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Rom‚nii au cam obosit de vorbe goale. Vor s„ vad„ fapte, vor s„ tr„iasc„ mai bine, iar mai binele Ónt‚rzie. Dar ce e curios? Cu c‚t se scumpesc pre˛urile la toate cele cu at‚t e mai vesel„ via˛a rom‚nilor, cam pe la toate posturile de televiziune din ˛ar„. Privesc cet„˛enii din toate col˛urile ˛„rii ∫i de dincolo de grani˛ele ei ce se Ónt‚mpl„ la Bucure∫ti ∫i nu se dumiresc: de unde at‚ta veselie?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Pe vremea Ómp„ra˛ilor Romei m„car se spunea: îDa˛i plebei p‚ine ∫i circ“, iar acum circ se d„, dar f„r„ p‚ine. ™i atunci, dac„ Ón ˛ara-mam„ e o astfel de jale, la ce ar mai folosi s„ vorbesc de durerile unei rom‚nit„˛i ultragiate, din afara hotarelor ˛„rii? Dar trebuie s„ vorbesc. Rom‚nilor basarabeni ∫i bucovineni nu prea le arde de veselie, via˛a lor nu are nicicum un aer de parad„, pentru c„ sunt ostatici ai unor puteri str„ine, Rusia ∫i Ucraina, dup„ 1940.

La Ónceputul mandatului s„u, domnul pre∫edinte al Rom‚niei, Traian B„sescu, a declarat sus ∫i tare c„ o prioritate a Rom‚niei va fi Republica Moldova. Noi, to˛i rom‚nii, am tot a∫teptat anume cum se va manifesta aceast„ prioritate. ™i iat„ c„, dup„ Ónt‚lnirea pre∫edintelui B„sescu la Kremlin cu ˛arul Putin, aceast„ prioritate nu s-a mai manifestat deloc. Noi Ón˛elegem, e vorba, poate, de acea punte de leg„tur„ favorizat„ de Rom‚nia Ón rela˛ia S.U.A. — Federa˛ia Rus„, mai poate fi vorba ∫i de intrarea Rom‚niei Ón U.E., dar un pic de aten˛ie pentru acei aproape 11 milioane de rom‚ni din jurul ˛„rii trebuie s„ fie!

Pentru c„ ne Óntreb„m, altfel, interesele noastre, ale rom‚nilor, unde sunt? Ostatici de aproape 70 de ani, rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni, totu∫i, nu ∫i-au pierdut identitatea, ba o bun„ parte din ei ∫i-au sacrificat ∫i via˛a pentru drepturile rom‚nilor Ón mi∫carea de eliberare ∫i reÓntregire na˛ional„ din Basarabia. Cum a r„spuns Rom‚nia la jertfa lor? Cu poduri de flori, c‚ntece ∫i lacrimi de bucurie. Dar ∫tim foarte bine c„ Moscova nu crede Ón lacrimi. Imperiul Sovietic s-a revigorat rapid ∫i s-a pref„cut Ón Imperiul Rus. Or, Rom‚nia ar fi fost cazul s„ fac„ firme mixte de ambele p„r˛i ale Prutului, s„ schimb ecartamentul la c„ile ferate ∫i, mai cu seam„, ar fi fost cazul ca acea declara˛ie de independen˛„ a Republicii Moldova, f„urit„ Ón laboratoarele M.A.E. din Rom‚nia, s„ fie o declara˛ie de unire, Ón 1991.

Mul˛umesc. O invit la microfon pe doamna Mirela Adomnic„i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La data de 1 aprilie 2005, pre∫edintele Partidului Sociali∫tilor Europeni, Poul Rasmussen, f„cea urm„toarea declara˛ie de pres„: îPledez pentru stricta respectare a legilor Ón vigoare, pentru a se garanta corecta func˛ionare a institu˛iilor din Rom‚nia ∫i a se consolida sistemul democratic din Rom‚nia.“

La data de 13 aprilie 2005, c‚nd Parlamentul European s-a reunit Ón plen la Strasbourg, am fost Óncerca˛i de emo˛ii ∫i incertitudini Ón privin˛a votului privind adoptarea recomand„rilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ Ón 2007 ∫i a avizului conform pentru semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, la Luxemburg.

Œn acest context, domnul ministru Gheorghe Flutur, Ón cadrul Adun„rii generale de alegeri a Organiza˛iei Municipale Suceava P.N.L. a declarat: îJude˛ul Suceava este ocupat de un monopol de firme P.S.D.-iste, care au contribuit Ón campania electoral„ la bugetul P.S.D., ∫i nu pute˛i Ónc„pea dumneavoastr„ ∫i copiii dumneavoastr„. Solicit prefectului s„ treac„ la verific„ri foarte hot„r‚te ale firmelor membrilor P.S.D.“

Este evident„ discriminarea privind ordonarea unui control numai al firmelor membrilor P.S.D., ∫i nu un eventual control care s„ vizeze persoane care Óncalc„ legea pe teritoriul jude˛ului Suceava, f„r„ deosebire de apartenen˛„ sau opinie politic„, ceea ce poate s„ aib„ consecin˛e foarte grave, neb„nuite de cei care ast„zi de˛in vremelnic puterea.

Este, de asemenea, Óngrijor„toare perspectiva care se deschide prin acest precedent, ∫i anume aceea a unor controale la ordin Ómpotriva firmelor care au ca asocia˛i persoane apar˛in‚nd religiei catolice sau ortodoxe, la fel cum ar putea urma controale la ordin pentru verificarea firmelor care au ca asocia˛i polonezi, ru∫i, germani, maghiari sau Ómpotriva acelora care semnaleaz„ nereguli Ón actul de guvernare.

Prin aceast„ opera˛iune pus„ la cale de actuala putere au fost Ónc„lcate texte legale de maxim„ importan˛„ pentru Rom‚nia, Ón contextul integr„rii europene, dup„ cum urmeaz„: Conven˛ia european„ a drepturilor omului, ratificat„ de Rom‚nia la data de 18 mai 1994, care interzice exercitarea drepturilor ∫i a libert„˛ilor cet„˛ene∫ti,

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc ∫i eu. O zi bun„ tuturor!

Declara˛ie politic„: îAcordarea medicamentelor compensate, atentat la s„n„tatea popula˛iei“.

Sistemul de acordare a medicamentelor compensate Ón timpul Guvernului Adrian N„stase a fost un sistem simplu, eficient, accesibil ∫i a oferit o real„ protec˛ie social„ pensionarilor cu venituri mici, iar medicilor, confortul profesional c„ pacientul va urma tratamentul prescris. Pensionarii cu venituri mai mici de 6 milioane lunar puteau s„-∫i procure medicamentele eficiente pentru orice tip de boal„.

Sistemul actual de prescriere nu se mai aplic„ diferen˛iat, Ón func˛ie de venituri. Œn acest fel, un pensionar cu venituri de 3 milioane lunar ∫i un salariat cu venituri de 30 de milioane lunar vor pl„ti pentru acela∫i medicament aceea∫i sum„.

Compensarea actual„ se bazeaz„ pe trei liste: lista cu medicamente compensate 100%; lista cu medicamente compensate 90%; lista cu medicamente compensate 50%.

Medicamentele cu compensare 100% ∫i 90% nu trebuie s„ dep„∫easc„ suma de un milion de lei, iar pentru 50% nu trebuie s„ dep„∫easc„ 3 milioane de lei. Œn aceast„ situa˛ie, medicul trebuie s„ fie cu ochii pe lista de pre˛uri, ∫i nu pe afec˛iunea pacientului. De asemenea, o anomalie este ∫i aceea c„ trebuie f„cute re˛ete pentru fiecare tip de medicament compensat.

Acest mod de a face medicin„ este d„un„tor s„n„t„˛ii popula˛iei, prioritar„ fiind valoarea medicamentelor, ∫i nu s„n„tatea pacien˛ilor. De aceea, eu consider c„ Ministerul S„n„t„˛ii trebuie s„ schimbe urgent acest mod de a trata s„n„tatea care, altfel, va avea implica˛ii dezastruoase Ón viitor.

îSubsemnatul colonel BÓrzu Anton, n„scut la data de 25 decembrie 1916, fiul lui Ion ∫i Ani˛a, cu domiciliul stabil Ón T‚rgu-Ocna, str. C„r„mid„riei nr. 3, jud. Bac„u, actualmente de˛inut Ón Penitenciarul Poarta Alb„, Sec˛ia V, camera 8, inap˛i cronici...“, iar scrisoarea Ó∫i continu„ cursul.

A∫a Óncepe pl‚ngerea unui de˛inut Ón v‚rst„ de 89 de ani, condamnat Ón 1993, ne∫tiind la c‚˛i ani de deten˛ie ∫i nici pentru ce anume. ™tie, Ón schimb, c„ a fost colonel Ón armata rom‚n„, decorat de 11 ori, ∫i c„ Ón 1943, fiind grav r„nit pe front ∫i neav‚nd unde s„ locuiasc„, statul rom‚n i-a cump„rat o cas„. Mai ∫tie c„, din cauza unui handicap major, so˛ia sa i-a fost angajat„ ca Ónso˛itor. Dup„ decesul acesteia, survenit Ón 1992, Óncepe alt calvar: mai mul˛i pretenden˛i s„-l Óntre˛in„ pentru a-i lua casa i-au Ónscenat multe, printre care ∫i un Ómprumut fals la o banc„. Se pare c„ pentru 60 de milioane st„ ast„zi Ón Ónchisoare, din 1993, de∫i I.N.M.L Bucure∫ti a dispus punerea Ón libertate Ón ∫ase r‚nduri.

Printre curtezani, Ón scopul de a se Ómbog„˛i, se num„r„ Macovei Romulus ∫i so˛ia sa, Livia, precum ∫i socrul acestuia, C‚mpu Aurel din T‚rgu-Ocna, str. G„lean nr. 56, ∫i Dan Buzinski ∫i so˛ia Verona, din comuna Trotu∫, satul Valea Trotu∫ului, plutonier la Postul de Transporturi Feroviare One∫ti, acesta, se pare, fiind artizanul ingineriei financiare ce a scos banii din banc„ ∫i a uitat s„-i returneze, uz‚nd de un fals grosolan.

Ast„zi, se pare c„ un domn, Spiridon Ion, locuie∫te Ón casa petentului, care Ón pl‚ngere arat„ modul bestial Ón care a fost b„tut la arestare de c„tre c„pitan Surugiu ∫i maior Bot, lucr„tori ai Poli˛iei Foc∫ani, Vrancea, desigur, ast„zi av‚nd alte grade.

Ca deputat P.P.R.M. ∫i membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale din Camera Deputa˛ilor, m„ voi implica personal Ón aflarea adev„rului ∫i pedepsirea vinova˛ilor.

Cer Direc˛iei Generale a Penitenciarelor, personal, domnului magistrat Emilian St„ni∫or, s„ verifice cazul prezentat ∫i s„ dispun„ Ón consecin˛„ rezolvarea acestuia, precum ∫i punerea Ón libertate a petentului, Ón urma analizei minu˛ioase a dosarului.

Declara˛ie politic„: îNecesitatea de a fundamenta, bazat„ pe principii, Ón mod echitabil, salarizarea Ón sectorul public“.

Sistemul de salarizare din Rom‚nia reprezint„, de 15 ani, teren de disput„ politic„ ∫i sindical„. Acest domeniu a ∫i cunoscut cele mai mari ∫i fr„m‚ntate evolu˛ii. Multiplele dezechilibre care apar Ón procesul de transformare a societ„˛ii rom‚ne∫ti genereaz„ de multe ori inechit„˛i, care duc la demotivarea speciali∫tilor pentru o munc„ cinstit„, ∫i la frustrare, care se acumuleaz„ pe m„sura trecerii timpului.

Presiunile sociale pentru cre∫teri salariale, exprimate de multe ori Ón strad„, ∫i concesiile f„cute de guvernan˛i, oricare ∫i oric‚nd ar fi fost ei, au generat sl„biciuni multiple ale unui sistem de salarizare de care se pl‚ng to˛i cei care lucreaz„ Ón sectorul public.

Din cauza acestei cauze majore pe care o reprezint„ inechitatea Ón a r„spl„ti munca cinstit„ ∫i competent„, foarte mul˛i speciali∫ti fie au p„r„sit ˛ara, fie au schimbat locul de munc„ sau domeniul de activitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Ani mul˛i de via˛„ se consum„ Ón preg„tirea de specialitate a tinerilor Ón institute de Ónv„˛„m‚nt superior. Se cheltuiesc sume imense de bani de c„tre statul rom‚n, adic„ prin contribu˛ia cet„˛enilor, pentru formarea unor valoro∫i speciali∫ti. Dezam„gi˛i ∫i demotiva˛i, ace∫tia ajung s„ plece s„ lucreze Ón alte ˛„ri sau Ón alte domenii, f„r„ ca societatea, Ón ansamblul ei, s„ beneficieze de investi˛ia pe care statul, prin institu˛iile sale, o face Ón bani, profesori, laboratoare, munc„, timp ∫i energie, consumate, p‚n„ la urm„, Ón mod inutil.

De fapt, se risipesc resursele na˛ionale concretizate Ón bani de la buget ∫i formare profesional„ a speciali∫tilor de Ónalt„ calitate. Nu multe ˛„ri Ón lume Ó∫i permit o astfel de risip„. Altfel spus, statul gestioneaz„ gre∫it ∫i risipe∫te din contribu˛ia cet„˛enilor, f„r„ ca ace∫tia s„ fie, la urm„, ∫i ei beneficiari ai investi˛iei f„cute pentru preg„tirea unora dintre cei mai valoro∫i cet„˛eni.

Aceast„ eroare se petrece din cauza lipsei de viziune, fundamentat„ pe principii ∫i valori, Ón concordan˛„ cu standardele constitu˛ionale ale democra˛iei, ale statului de drept ∫i obiectivelor strategice na˛ionale pentru dezvoltarea durabil„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

## Declara˛ie politic„

Avizul conform acordat de Parlamentul European Rom‚niei Ón cadrul sesiunii plenare din data de 13 aprilie a.c. reprezint„ o victorie a ˛„rii noastre ∫i o consacrare a eforturilor Óntreprinse de for˛ele politice ∫i nepolitice Ón vederea atingerii obiectivului ader„rii. Totodat„, votul din Parlamentul European exprim„ Óncrederea politic„ Ón capacitatea Rom‚niei de a-∫i respecta angajamentele.

Œn perioada 12—13 aprilie, m-am aflat la Strasbourg, la invita˛ia Grupului ALDE (Alliance of Liberals and Democrats for Europe), pentru a participa la sesiunea plenar„ a Parlamentului European. Printre invita˛ii ALDE s-au num„rat ∫i colegii mei, deputa˛ii Cristian Bu∫oi, Andrei Gerea ∫i Cristian Adomni˛ei.

Œn data de 12 aprilie am asistat, al„turi de al˛i parlamentari rom‚ni ∫i bulgari, la dezbaterile din plenul Parlamentului European asupra avizului conform pentru Rom‚nia si Bulgaria. Totodat„, programul zilei de 12 aprilie a cuprins un _lunch_ privat la care am fost prezent al„turi de Graham Watson, liderul Grupului ALDE al P.E., baroneasa Emma Nicholson, membru al Parlamentului European ∫i fost raportor pentru Rom‚nia, Alex Graf Lambdsdorff, dr. Ona Jukneviciene, pre∫edintele Delega˛iei Parlamentului European pentru Asia Central„, precum ∫i doi parlamentari bulgari.

Miercuri, 13 aprilie, Ónainte de sesiunea plenar„ a Parlamentului European, am participat al„turi de Graham Watson, liderul Grupului ALDE al P.E., baroneasa Emma Nicholson, membru al Parlamentului European ∫i fost raportor pentru Rom‚nia, Annemie Neyts, pre∫edintele Interna˛ionalei Liberale, la conferin˛a de pres„ organizat„ de Grupul ALDE. Am dorit Ón primul r‚nd s„ mul˛umesc, Ón numele Guvernului, dar mai ales Ón numele poporului rom‚n, pentru sprijinul constant ∫i continuu oferit de c„tre ELDR/ALDE ˛„rii noastre Ón drumul c„tre integrarea european„. Vreau s„ subliniez c„ sprijinul a fost acordat Ón primul r‚nd Rom‚niei, indiferent de partidele aflate la guvernare. ELDR ∫i, acum, ALDE au fost motorul integr„rii europene. Rom‚nia este con∫tient„ c„ este doar Ónceputul unei perioade de munc„ grea. Vom accentua pe implementarea legisla˛iei europene ∫i pe schimb„rile profunde cerute de integrarea european„.

Modificarea sistemului de impunere prin introducerea cotei unice de impozitare, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005, nu face altceva dec‚t s„ urm„reasc„ tendin˛a existent„ acum Ón politica fiscal„ din ˛„rile est-europene. Acest sistem asigur„ simplitate ∫i creeaz„ premisele pentru cre∫terea economic„, prin stimularea investi˛iilor ∫i a consumului. Œn acela∫i timp, reducerea fiscalit„˛ii are menirea s„ Óncurajeze munca, contribuind la scoaterea la lumin„ a unei par˛i din economia gri.

De∫i unii colegi din opozi˛ie consider„ m„surile adoptate îun mare insucces Ón politica economic„ ∫i fiscal„“, cota unic„ de impozitare de 16% nu a avut un impact negativ asupra veniturilor salariale, a∫a cum ∫i-ar fi dorit unii. Prin conceperea unui sistem unic de deduceri personale, nici un contribuabil nu a Ónregistrat pierderi din aplicarea cotei unice de impozitare. Astfel, persoanele cu venituri lunare de p‚n„ la 10.000.000 de lei beneficiaz„ de deduceri ce variaz„ Óntre 2.500.000 lei ∫i 6.500.000 lei, Ón func˛ie de num„rul de persoane aflate Ón Óntre˛inere.

Pentru a sublinia componenta social„ a politicii fiscale adoptate de actualul Guvern, trebuie s„ men˛ion„m faptul c„ pensionarii sunt marii c‚∫tig„tori ai cotei unice. Ace∫tia nu mai pl„tesc impozit pentru pensiile de p‚n„ la 9.000.000 lei, suma asupra c„reia nu se aplic„ nici un fel de impozit cresc‚nd de la 8.000.000 de lei la 9.000.000 lei, iar venitul lunar impozabil din pensii se stabile∫te prin sc„derea acestei sume.

Dup„ doar 4 luni de la aplicarea noilor impozite, efectele benefice asupra economiei Óncep s„-∫i fac„ sim˛it„ prezen˛a. Din cifrele vehiculate de c„tre Ministerul Finan˛elor ne putem da seama c„ roti˛ele noului sistem fiscal s-au pus in mi∫care. Œncas„rile totale la bugetul de

stat au crescut cu 2,6% fa˛„ de prognoza bugetar„ construit„ de Guvernul precedent, Ón care impozitul pe profit a fost luat Ón calcul la 19%, iar impozitul pe venit Ón trei trepte: 14%, 26% ∫i 38%.

Criticii cotei unice se pl‚ng mereu c„ acest sistem Ónseamn„ o reducere a poverii fiscale de pe umerii celor boga˛i. Este, Óns„, o p„rere superficial„, pentru c„ acest sistem de taxe stimuleaz„ investi˛iile ∫i, implicit, crearea de locuri de munc„, lucruri deosebit de importante Óntr-o ˛ar„ Ón dezvoltare, a∫a cum este Ónc„ Rom‚nia la ora actual„.

Œn prezent, integrarea european„ constituie pentru majoritatea produc„torilor agricoli o surs„ de Óngrijorare, atingerea standardelor europene fiind un lucru greu de Ómplinit Ón condi˛iile oferite de economia rom‚neasc„.

Programele de subven˛ionare adresate produc„torilor agricoli sunt m„suri bine venite at‚t pentru ace∫tia, c‚t ∫i pentru economia ˛„rii, Ón vederea ridic„rii agriculturii la rangul pe care Ól merit„. Totodat„, nu trebuie s„ uit„m c„ aceste subven˛ii constituie doar un prim pas pe care agricultura rom‚neasc„ Ól face pe drumul c„tre standardele europene, drum pe care mai apoi va trebui s„-l parcurg„ singur„, de aceea aceste subven˛ii acordate statului rom‚n pentru agricultur„ trebuie folosite cu maxim„ eficien˛„ ∫i rentabilitate.

Œn aceste condi˛ii, salut ini˛iativa Guvernului luat„ Ón vederea aprob„rii Programului privind sprijinirea produc„torilor agricoli pentru achizi˛ionarea de tractoare agricole noi, combine noi de recoltat cereale ∫i ma∫ini agricole, cu finan˛are de la bugetul de stat. Beneficiarii programului sunt produc„torii agricoli Ónregistra˛i Ón registrul agricol, persoane fizice sau juridice, care nu acceseaz„ programe similare cu finan˛are extern„, iar aloca˛ia instituit„ este de 45% din pre˛ul de achizi˛ionare, inclusiv T.V.A., a tractoarelor agricole noi, a combinelor ∫i ma∫inilor agricole ce lucreaz„ Ón agregat cu tractoarele. Modalitatea de ob˛inere a acestei aloca˛ii este una simpl„, ce poate fi la Óndem‚na oric„rui produc„tor agricol.

Eforturile produc„torilor agricoli de a se alinia la standardele europene trebuie Óncurajate ∫i sus˛inute at‚t de Ministerul Agriculturii, c‚t ∫i de toate institu˛iile competente.

îIntegrarea european„ — a noastr„, a tuturor“

Votul de s„pt„m‚na trecut„ de la Strasbourg a fost unul foarte clar. Vreau s„ spun de la Ónceput c„ este recunoa∫terea unui efort al nostru, al tuturor rom‚nilor,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 sus˛inut de un Guvern care Ón trei luni a accelerat eforturile de reform„, pentru a atinge Ón mod real ceea ce Uniunea European„ a∫tepta de la noi.

C‚t din procentele din succes se datoreaz„ actualei sau fostei guvern„ri conteaz„ mai pu˛in. Exist„ Óns„ altceva, mai presus de orice algoritm: votul de la Strasbourg ne-a convins 100% c„ ceea ce am Ónceput acum trei luni este ceea ce s-a a∫teptat de at‚ta timp: m„suri concrete ∫i viabile pentru a ne rezolva probleme stringente. Drumul pe care am pornit este cel bun, calea pe care am ales-o este cea corect„.

P‚n„ acum Rom‚nia era considerat„ campioan„ la forma f„r„ fond, adic„ era de notorietate adoptarea unor pachete legislative care nu au fost niciodat„ puse Ón aplicare, fie pentru c„ nu existau norme de aplicare, fie pentru c„ au dus la crearea unor structuri paralele ∫i ineficiente, fie pentru c„ nimeni nu a impus standarde, reglement„ri ∫i parametri la care trebuie Óndeplinite normele legislative Ón vigoare.

Votul primit de Rom‚nia este expresia clar„ a Óncrederii acordate de Parlamentul European c„ Rom‚nia, prin actuala guvernare, este capabil„ s„-∫i respecte angajamentele ∫i s„ fac„ progrese.

Votul primit de Rom‚nia Ónseamn„ Óncrederea Parlamentului European c„ suntem ap˛i s„ reform„m justi˛ia, s„ preg„tim aparatul administrativ pentru aplicarea legilor europene, s„ Ónt„rim libera concuren˛„, s„ combatem corup˛ia, s„ asigur„m libertatea de exprimare, s„ ne aplecam cu responsabilitate asupra problemelor de mediu, de cercetare, s„ elimin„m decalajele informa˛ionale la nivelul cet„˛enilor cu privire la integrarea european„.

Urm„torul pas foarte important pentru Rom‚nia se va face Ón noiembrie, o dat„ cu Raportul de monitorizare al Comisiei Europene. Acest aspect de monitorizare nu trebuie s„ ne sperie ∫i nu trebuie s„ duc„ la o percep˛ie deformat„ vizavi de rolul coercitiv pe care institu˛iile europene l-ar avea. Monitorizarea Rom‚niei ne va ajuta s„ ob˛inem o apreciere legitim„ Ón toamn„, dincolo de orice specula˛ii politice, ∫i ne va ajuta s„ facem urm„torul pas cu capul sus. Toate acestea se vor petrece Ón condi˛iile Ón care vom depune eforturi conjugate s„ ne asum„m Ón mod real angajamentele f„cute. Guvernul T„riceanu este garantul respect„rii calendarului european nu doar sub aspectul strategic, ci mai ales ca ac˛iune concret„, pe domenii.

îInstitu˛iile statului trebuie s„ fac„ dreptate oamenilor din Nehoiu Ón∫ela˛i de Omar Hayssam“

Jude˛ul Buz„u este din nou Ón aten˛ia opiniei publice din cauza afacerilor dubioase ale omului de afaceri Omar Hayssam, care ∫i-a desf„∫urat o parte important„ a activit„˛ii economice Ón acest jude˛. Datorii de zeci de miliarde la bugetul statului, ramburs„ri ilegale de T.V.A. de peste 200 de miliarde de lei, numeroase firmefantom„, Ónfiin˛ate doar pentru a ascunde mai bine ilegalit„˛ile economice, disperarea a peste 3.000 de oameni din ora∫ul Nehoiu care nu au v„zut nici un ban

de pe urma ac˛iunilor de˛inute la Societatea îForesta“, patronat„ de Omar Hayssam, iat„ realiz„rile omului de afaceri sirian Ón jude˛ul Buz„u.

Omar Hayssam nu ar fi sfidat legea cu at‚ta succes dac„ nu ar fi beneficiat de amici˛ia unor persoane de calibru din P.S.D. Acum, tot e∫alonul de conducere al fostului partid de guvern„m‚nt devine amnezic c‚nd vine vorba de Omar Hayssam ∫i de leg„turile sale cu P.S.D. Omul de afaceri sirian nu ar fi putut Ón∫ela statul ∫i nu ar fi putut s„ Ó∫i bat„ joc de oamenii din Nehoiu dac„ nu ar fi fost sprijinit ∫i tolerat de c„tre liderii P.S.D.

Este bine c„ m„car Ón al doisprezecelea ceas institu˛iile statului au demarat anchete ∫i controale pentru a elucida petele negre din activitatea economic„ al lui Omar Hayssam. Justi˛ia are acum ocazia s„ Ó∫i demonstreze independen˛a ∫i eficien˛a Óntr-un caz care p‚n„ de cur‚nd era tabu pentru institu˛iile statului. Oamenii din Nehoiu a∫teapt„, dup„ at‚˛ia ani, s„ li se fac„ dreptate, s„ se fac„ lumin„ Ón cazul îForesta“ Nehoiu.

Ca deputat de Buz„u, ca ini˛iator al unor demersuri c„tre institu˛iile abilitate ale statului, Ónc„ de acum dou„ luni, prin care transmiteam apelul unui grup important de cet„˛eni ai ora∫ului Nehoiu de a se Óntreprinde cercet„ri asupra activit„˛ii economice a lui Omar Hayssam, fac un apel c„tre institu˛iile abilitate s„ acorde acestui caz aten˛ia cuvenit„.

Oamenii din Nehoiu au nevoie de rezultate concrete ∫i trebuie s„ li se demonstreze c„ to˛i suntem egali Ón fa˛a legii.

Declara˛ia mea politic„ vine Ón Ónt‚mpinarea rug„min˛ii adresate Ministerului Culturii, personal, doamnei ministru Mona Musc„, de c„tre cet„˛enii comunei Bogdan Vod„, jude˛ul Maramure∫.

Œn 1967, pre∫edintele consiliului popular de la acea vreme, Vasile Deac Mo∫u, pleda pentru schimbarea denumirii localit„˛ii Cuhea Ón Bogdan Vod„. Œn c‚teva zile, dolean˛a cet„˛enilor era aprobat„.

Œn acest context, adunarea popular„ la care participau cet„˛eni de pe toat„ Valea Izei aproba Ón„l˛area statuii lui Bogdan Voievod, cel care Ón 1359 trecea Ón Moldova, Óntemeind primul voievodat. Demersurile oamenilor au fost stimulate de s„p„turile arheologice f„cute de Radu Popa, care descoperea la Bogdan Vod„ cetatea de ap„rare ∫i biserica voievodal„, r„mase m„rturii gr„itoare p‚n„ ast„zi.

Statuia a avut un destin aparte, deoarece de aproape patru decenii visul localnicilor ba s-a apropiat, ba s-a Óndep„rtat de a deveni realitate, de∫i chiar ∫i Ón perioada totalitarismului au fost oameni care au Ón˛eles demersurile cet„˛enilor de a-l avea pe Bogdan Vod„ imortalizat Ón bronz.

De aproape 40 de ani, Vasile Deac Mo∫u bate la toate u∫ile, pentru Ómplinirea unui vis. Cu toate promisiunile, de dinainte de 1989 ∫i de dup„ 1989, statuia n-a fost Ónc„ ridicat„ pe soclu.

Conform scrisorii cet„˛enilor, Ón 2002, ministrul culturii din acea vreme aproba Ónceperea lucr„rilor la grupul statuar, lucr„rile fiind Óncredin˛ate sculptorului Ioan Marchi∫, care era ∫i inspector-∫ef al Direc˛iei de Cultur„ Maramure∫. Termenul de finalizare a fost stabilit pentru septembrie 2004, lucru care nu s-a Ónt‚mplat, termenul fiind prelungit pentru 1 mai 2005, iar dezvelirea s„ aib„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 loc Ón iunie 2005. Dar, a∫a cum se prezint„ lucrurile, e greu de crezut c„ noul termen ar putea fi respectat.

Se vorbe∫te de sume mari de bani care ar fi fost aprobate pentru statuie. Tocmai de aceea cet„˛enii din Bogdan Vod„ m„ roag„ s„ transmit rug„mintea lor c„tre Ministerul Culturii, personal, c„tre doamna ministru Mona Musc„, Ón care localnicii Ó∫i pun ultima speran˛„. Cerem s„ se vad„ ce s-a Ónt‚mplat cu banii ∫i cine se face vinovat de t„r„g„narea lucr„rilor. Numele doamnei ministru Mona Musc„ poate fi legat ∫i de realizarea unui vis care a∫teapt„ Ómplinirea, a unui vis de aproape 40 de ani.

## Stima˛i colegi,

Problema ap„rut„ la Filarmonica din Craiova Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, dup„ pr„bu∫irea tavanului s„lii de spectacole, m„ face s„ readuc Ón discu˛ie necesit„˛ile institu˛iilor de cultur„ din Dolj, Ón speran˛a c„ anul acesta Parlamentul Rom‚niei va aloca, la rectificarea bugetar„, mai mul˛i bani pentru consolidarea cl„dirilor Ón care au loc manifest„ri cu public. Din fericire, faptul c„ la acea or„ nu avea loc nici un concert ne pune Ón situa˛ia s„ ne g‚ndim doar la ce s-ar fi putut Ónt‚mpla dac„ acolo ar fi fost oameni, ∫i nu s„ p„str„m acum un moment de reculegere Ón memoria victimelor. Dar acest lucru Ónseamn„ c„ trebuie s„ ne g‚ndim foarte serios la siguran˛a cet„˛enilor, cu at‚t mai mult cu c‚t acesta nu este primul caz, Óntruc‚t cu numai o lun„ Ónainte se pr„bu∫ise ∫i tavanul Muzeului de Istorie din Craiova, iar din aceast„ cauz„ mai multe exponate au fost distruse.

De∫i am prezentat, Ón cadrul comisiei de specialitate din care fac parte, ∫i situa˛ia Teatrului Liric ∫i a Teatrului de P„pu∫i din acela∫i ora∫, p‚n„ acum nu s-a f„cut nici o investi˛ie Ón cl„dirile acestor institu˛ii. Reamintesc Ón plenul Camerei Deputa˛ilor c„ Teatrul de P„pu∫i func˛ioneaz„ Óntr-o cl„dire cu grad seismic ridicat, gata Ón orice moment s„ se pr„bu∫easc„, ∫i c„ ar putea avea loc o tragedie de propor˛ii incalculabile, cu at‚t mai mult cu c‚t spectatorii sunt copii. Actorii p„pu∫ari tr„iesc nu doar cu groaza c„ ar putea avea loc un cutremur, dar lucreaz„ ∫i Ón ni∫te condi˛ii inadmisibile pentru secolul al XXI-lea. Costumele lor ∫i p„pu∫ile sunt vechi ∫i m‚ncate de ∫obolanii care mi∫un„ peste tot Ón institu˛ie, uneori plimb‚ndu-se nestingheri˛i pe la picioarele micu˛ilor spectatori. De asemenea, Teatrul Liric func˛ioneaz„ tot Óntr-o cl„dire cu grad seismic ridicat, iar instrumentele ∫i scaunele, ca ∫i la Filarmonic„, ar fi trebuit scoase de mult din uz. ™i la Muzeul de Art„ s-a pr„bu∫it, Ón urm„ cu ceva timp, tavanul ∫i nu s-au mai f„cut investi˛ii dec‚t Ón c‚rpeli.

Consiliul Local al Craiovei se implic„ Ón aceste probleme ∫i face demersuri pentru siguran˛a cet„˛enilor, dar fondurile de care dispune sunt insuficiente, motiv pentru care v„ voi ruga s„ prevedem Ón buget o sum„ mai mare pentru l„ca∫urile de cultur„ din Craiova, c‚t ∫i pentru c„minele culturale din jude˛ul Dolj, care se afl„ Ón paragin„ ∫i care nu mai sunt deschise dec‚t pentru nun˛i, botezuri sau parastase.

Mai este, oare, de actualitate fuziunea dintre P.N.L. ∫i P.D.?

Œntr-un interviu difuzat nu cu mult timp Ón urm„ de c„tre Agen˛ia îRompres“, ministrul delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, a fost Óntrebat dac„ mai este de actualitate fuziunea dintre P.N.L. ∫i P.D. Œn opinia intervievatului, problema fuziunii se poate pune abia dup„ Congresul P.D., c‚nd acest partid Ó∫i va stabili nu numai o conducere definitiv„, ci ∫i ni∫te obiective politice, iar unul dintre acestea ar trebui s„ fie afilierea doctrinar„.

Deocamdat„, anali∫tii remarc„ existen˛a Ón P.D. a mai multor curente de opinie, unul dintre ele viz‚nd r„m‚nerea Ón zona social-democrat„, un altul, trecerea spre zona popularilor, acesta din urm„ av‚nd menirea de a repune Ón actualitate problema fuziunii dintre P.N.L. ∫i P.D. ™ansele de realizare a acestui demers sunt acum destul de mari, dac„ ˛inem seama de presiunile la care ar putea s„-∫i supun„ partidele Traian B„sescu, prin Emil Boc sau Adriean Videanu, dac„ acesta va accede Ón fruntea partidului la Congresul P.D., ∫i C„lin PopescuT„riceanu. Totodat„, Óns„, se remarc„ faptul c„ Ón P.N.L. unele voci nu sunt de acord cu fuziunea, iar altele o condi˛ioneaz„, cer‚nd ca demersul s„ fie realizat, ca structur„ organizatoric„ ∫i doctrinar„, Ón jurul liberalilor. Pe de alt„ parte, P.D., ie∫it Ónt„rit Ón urma c‚∫tig„rii alegerilor preziden˛iale de c„tre Traian B„sescu, dore∫te ca rolul s„u Óntr-o asemenea structur„ s„ fie de pe pozi˛ii cel pu˛in paritare ∫i, treptat, s„-∫i fortifice controlul asupra P.N.L.

Mai trebuie spus c„ eventuala fuziune dintre P.N.L. ∫i P.D. nu va Ónsemna Ón mod automat ∫i formarea unui partid popular. Un nou partid popular are nevoie de un certificat de conformitate ideologic„, pe care Ól poate primi cel mai u∫or prin asocierea la proiect ∫i a P.P.C.D., fostul P.N.fi.C.D. Œns„ nici din partea P.P.C.D. angajamentul pentru un asemenea proiect nu poate fi total, deoarece rolul s„u ar fi echivalent cu cel de vehicul spre Partidul Popular European ∫i, chiar dac„ o parte din liderii P.P.C.D. ar fi r„spl„ti˛i cu func˛ii guvernamentale, ar mai exista destui nemul˛umi˛i care ar cere r„m‚nerea Ón opozi˛ia extraparlamentar„ ∫i Óncercarea de revenire Ón Parlament sub conducerea lui Gheorghe Ciuhandu.

Declara˛ie politic„: îIntoleran˛a Ónceputului de mileniu“. Œn timp ce Rom‚nia, mistuit„ de fl„c„rile nestinse ale corup˛iei generalizate, icne∫te dramatic, sub povara unei fiscalit„˛i excesive ∫i a exploziei devastatoare a pre˛urilor, unii politicieni, amatori de senza˛ii tari pe spinarea unei societ„˛i cu nervii la p„m‚nt, agit„ din nou pr„fuita Proclama˛ie de la Timi∫oara, sub o alt„ p„l„rie, intitulat„ ostentativ Legea antinomenclatur„, acum, dup„ votul de la Strasbourg, a∫teptat de rom‚ni cu sufletul la gur„, Ón tentativa lor de a dep„∫i ireversibil pe drumul integr„rii Ón Uniunea European„.

De la Ónceput, noul proiect interzice, pentru o perioad„ de zece ani, o inova˛ie consistent„ Ón raport cu anticul lustru, persoanelor care au f„cut parte din structurile P.C.R. s„ candideze, s„ fie alese Ón Ónalte func˛ii publice ori s„ fie numite Ón diverse demnit„˛i, pun‚nd astfel la st‚lpul infamiei vreo dou„, trei genera˛ii, de la ilegali∫ti centenari, c‚˛i vor mai fi azi, la fiii ∫i nepo˛ii acestora.

™tiindu-se c„ rotirea cadrelor constituia un principiu ideologic de baz„ al comunismului, nu credem c„ gre∫im afirm‚nd c„, Ón cei 45 de ani de existen˛„ a defunctului regim, Ón fruntea organelor de partid ∫i de stat, la toate nivelurile, s-au perindat sute de mii de oameni, pe care unii tineri ∫i mai pu˛in tineri parlamentari, precum ∫i al˛ii pentru care senectutea nu este Óntotdeauna egal„ cu Ón˛elepciunea, vor s„-i ˛in„ departe de via˛a politic„, nu Óns„ ∫i de urnele de vot, fiindc„ acolo amprentele nomenclaturismului nu se imprim„ pe buletine, sus˛in‚nd c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ reprezint„ un pas important pentru intrarea Ón normalitate a societ„˛ii rom‚ne∫ti. F„r„ Óndoial„, ea, aceast„ societate, nu s-a vindecat pe deplin de traumele prin care a trecut Ón ultimele decenii.

Dar oare c‚t de mult, Ón ce propor˛ie mai apas„ ast„zi tarele regimului comunist asupra vie˛ii noastre politice, economice ∫i publice? Oare corup˛ia Óngrozitoare ne-a fost l„sat„ mo∫tenire de fostul regim? Dar criminalitatea Ónsp„im‚nt„toare, traficul de droguri ∫i evaziunea fiscal„ le-am reportat tot de la comuni∫ti? Oare practica degradant„, total antidemocratic„, a unora dintre politicienii de ast„zi, care dup„ ce au fost ale∫i de membri ∫i simpatizan˛ii unui partid Ón Parlament sar repede Ón barca altei forma˛iuni politice, constituie ∫i ea vreo r„m„∫i˛„ a vechii mentalit„˛i? Unde, Ón care ˛ar„ fost„ socialist„, s-a ajuns p‚n„ aici? Probabil c„ a∫a se ∫i explic„ de ce nu reu∫im s„ ne urnim din loc nici economic ∫i nici Ón privin˛a mentalit„˛ii.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Duminic„, la orele amiezii, Ón cadrul unei conferin˛e de pres„, organiza˛ia P.S.D. Bucure∫ti, prin vocea g„l„giosului fost deputat Codrin ™tef„nescu, despre care, Ón legislatura trecut„, nu am citit Ón mass-media nimic despre activitatea sa parlamentar„, s-au adus o serie de acuza˛ii unui ministru liberal ∫i ∫efului consilierilor primului-ministru. P‚n„ aici, nimic anormal. Œntotdeauna opozi˛ia atac„ puterea sau oameni din angrenajul puterii.

Dou„ elemente m„ fac, Óns„, s„ m„ Óntreb dac„ aceste atacuri au avut drept scop doar ra˛iunea ca respectivul membru al P.S.D. s„ puncteze la capitolul imagine, cu c‚teva zile Ónaintea Congresului P.S.D., sau este vorba de un obicei al P.S.D., care dateaz„ Ónc„ din vremea c‚nd se numea F.S.N., ∫i anume de a arunca, Ón cantit„˛i mari, mizerii peste adversarii politici.

Primul element Ól reprezint„ lipsa oric„rei dovezi privind acuza˛iile aduse. Se spune despre cei doi c„ ar fi ac˛ionari la unele firme care au — citez din documentul prezentat Ón conferin˛a de pres„ — îca obiect de activitate acelea∫i domenii cu cele c„rora Domniile lor Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, dar de aceast„ dat„ Ón cadrul Guvernului Rom‚niei“. Repet, nu se aduce nici o dovad„ privind pretinsul conflict de interese.

Al doilea element. Cu o zi Ónainte de conferin˛a de pres„, respectivul acuzator anun˛a, Óntr-un fel de promo g„zduit cu mare generozitate de vreo dou„ televiziuni, c„ dezv„luirile ce vor fi f„cute se datoreaz„ documentelor primite din partea unor membri ai P.N.L. ∫i c„ s„pt„m‚nal vor fi prezentate documente similare, toate din surse liberale. Surpriz„ mare, Óns„! C‚nd un coleg parlamentar din P.S.D. — sic! — a ar„tat senza˛ionalele documente, am observat c„ este vorba doar xerocopii de pe declara˛iile de avere ale incrimina˛ilor ∫i o serie de extrase de pe site-ul Ministerului Finan˛elor.

Deci, stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, misterio∫ii colegi de-ai mei din P.N.L., care Ón fiecare s„pt„m‚n„ ar urma s„ alimenteze organiza˛ia P.S.D. Bucure∫ti cu documente de senza˛ie, nu sunt dec‚t ni∫te site-uri publice de pe Internet. Sau, dac„ stau s„ m„ g‚ndesc, zgomotosul fost deputat poate nu a min˛it Ón Óntregime. Nu exclud varianta c„ vreun coleg de-al meu

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia mea de ast„zi vreau s„ v„ fac cunoscut un eveniment deosebit care se desf„∫oar„ Ón aceast„ s„pt„m‚n„ Ón municipiul Pite∫ti. Este vorba despre Simfonia Lalelelor, manifestare ajuns„ la cea de-a XXVIII-a edi˛ie.

Dac„ Ón urm„ cu mai bine de dou„ decenii, la Simfonia Lalelelor participau doar c‚teva firme, la edi˛ia din acest an, prin grija Prim„riei Municipiului Pite∫ti, a Consiliului local ∫i a Administra˛iei Domeniului Public, ∫i-au anun˛at participarea peste 60 de firme din ˛ar„ ∫i din str„in„tate. De asemenea, vreau s„ v„ amintesc faptul c„, anual, la Simfonia Lalelelor particip„ circa o sut„ de mii de locuitori din jude˛ul Arge∫, precum ∫i din alte jude˛e ale ˛„rii.

Parafraz‚ndu-l pe poetul florilor, Alexandru Macedonski, Pite∫tiul lanseaz„ Ón fiecare prim„var„ chemarea: îVeni˛i, privighetoarea c‚nt„ ∫i... lalelele au Ónflorit.“ Pentru c„, spunea Macedonski: îC‚nta˛i, nimic din ce e nobil ∫i dulce n-a murit/Sim˛irea, ca ∫i bun„tatea, deopotriv„, pot s„ piar„,/Dar dintre flori ∫i dintre stele nimic nu va fi clintit./Veni˛i, privighetoarea c‚nt„ ∫i lalelele au Ónflorit.“

Regina prim„verii, laleaua, este originar„ din Orientul Apropiat, din regiunea montan„ a Asiei Mici, dar ea poate fi Ónt‚lnit„ ∫i Ón zonele temperate ale Chinei, Japoniei ∫i Asiei Centrale. _Tulipa_ , numele ∫tiin˛ific al lalelei, Ó∫i are originea Ón cuv‚ntul persan _toliban_ care Ónseamn„ turban, ca aluzie la asem„narea cupei sale florale cu tradi˛ionalele turbane. Numele popular de îlalea“ este de sorginte turceasc„, turcii av‚nd un rol important Ón r„sp‚ndirea acestei flori Ón lume.

Laleaua apare Ónc„ din secolul al XVI-lea pe ineditele covoare orientale ∫i pe ceramica veche, iar Ón textele vechi p„strate Ón moschei sunt prezentate numeroase soiuri de lalele, precum ∫i s„rb„torile ˛inute cu mult fast cu ocazia Ónfloririi lor.

Œn Olanda secolului al XVII-lea, bulbii de lalea se foloseau ca moned„ de schimb ori ca zestre ∫i valorau greutatea lor Ón aur. De-a lungul timpului, lalelele au st‚rnit adev„rate pasiuni. Zestrea acestei flori este extrem de bogat„ ∫i variat„. Zeci de specii au fost aduse Ón Europa, iar horticultorii au creat mii de hibrizi, ajung‚ndu-se la flori cu calit„˛i inedite, ca form„, culoare ∫i parfum.

Declara˛ie politic„ referitoare la aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„.

Parlamentul European a aprobat miercurea trecut„ aderarea Rom‚niei ∫i a Bulgariei la U.E., cu amendamentul c„ trebuie luate o serie de m„suri de c„tre cele dou„ ˛„ri, mai ales Ón domeniul combaterii corup˛iei.

Aderarea Rom‚niei a fost aprobat„ cu 497 de voturi pentru, 93 de voturi Ómpotriv„ ∫i 71 de ab˛ineri.

Parlamentul European a solicitat dreptul de a cere am‚narea cu un an a ader„rii, Ón condi˛iile Ón care una dintre cele dou„ ˛„ri nu va reu∫i s„ ia m„surile cerute Ónainte de a deveni membru U.E.

Dup„ momentul aprob„rii extinderii, Parlamentul European nu va mai avea nici un cuv‚nt de spus, dar europarlamentarii doresc s„ monitorizeze strict ambele ˛„ri p‚n„ la aderarea efectiv„.

Conform rezolu˛iei politice adoptate, parlamentarii europeni au salutat reformele ∫i angajamentele suplimentare ale actualului Guvern al Rom‚niei. Œn leg„tur„ cu deficien˛ele ce trebuie corectate, o importan˛„ major„ o are aplicarea eficient„ a reformelor administrative ∫i judiciare, necesitatea continu„rii luptei Ómpotriva corup˛iei, Ón special la nivel Ónalt. Œn Rom‚nia, Ón perioada 2000—2004, problema cea mai important„ a fost flagelul corup˛iei, iar actualul Guvern se chinuie∫te s„ diminueze efectele guvern„rii P.S.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Chiar ∫i Bulgaria, considerat„ c„ a realizat progrese excelente p‚n„ Ón prezent, a fost criticat„ pentru e∫ecul Parlamentului bulgar de a adopta un nou Cod penal, care s„ fie eficient Ón lupta Ómpotriva corup˛iei.

Œn luna martie, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a criticat Bulgaria, dar mai ales Rom‚nia, pentru ineficien˛a sistemului judiciar ∫i pentru persisten˛a corup˛iei, dar ziua de 13 aprilie are o importan˛„ istoric„ pentru Rom‚nia, prin votul care ni s-a acordat.

Declara˛ie politic„

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ast„zi pentru a saluta Ordinul nr. 518 din 6 aprilie 2005 al ministrului Macovei, ordin care restr‚nge semnificativ sfera documentelor cu caracter secret de serviciu, produse sau gestionate de Ministerul Justi˛iei, la informa˛iile pentru care era absolut necesar s„ poarte aceast„ men˛iune.

Decizia luat„ de Ministerul Justi˛iei este bine venit„ ∫i poate fi un model pentru toate institu˛iile statului. Vechiul ordin definea ca secrete de serviciu Ón mod eronat ∫i excesiv o serie de informa˛ii ∫i documente produse sau gestionate de Ministerul Justi˛iei.

Ordinul nr. 3.382 din 14 noiembrie 2003, abrogat de Ministerul Justi˛iei, Ónc„lca Legea nr. 544/2001 privind accesul la informa˛iile de interes public, Óntruc‚t secretiza informa˛ii de interes public ∫i chiar informa˛ii care ar fi trebuit comunicate din oficiu potrivit art. 5 din Legea nr. 544/2001 (de exemplu, bugetele instan˛elor, contractele Óncheiate de minister cu furnizorii de lucr„ri, servicii sau produse).

A∫ vrea s„-mi exprim surprinderea fa˛„ de dorin˛a fostului Guvern de a ridica ∫i de a men˛ine acest perete de secrete. E foarte clar c„, dac„ vrem s„ fie o democra˛ie, trebuie s„ renun˛am la secretizarea excesiv„, s„ Ón˛elegem c„ transparen˛a ∫i controlul public sunt regulile de baz„ Óntr-o democra˛ie.

Sigur c„ nu neg„m necesitatea ca institu˛iile statului s„ lucreze cu documente ce au caracter strict secret, dar aceast„ extindere pe care fostul Guvern a ini˛iat-o a Óncercat s„ cuprind„ toate informa˛iile, chiar dac„ ele erau informa˛ii de interes public conform Legii nr. 544/2001. O dat„ cu intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, trebuie s„ ne adapt„m legisla˛ia ∫i nu s„ introducem tot felul de restric˛ii, a∫a cum a f„cut Guvernul N„stase.

Dac„ vrem s„ lupt„m contra corup˛iei, trebuie s„ oblig„m institu˛iile statului s„ fie transparente. Tocmai de aceea demersul f„cut de Ministerul Justi˛iei este bine venit.

îCriza din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ 1990, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc se afl„ Óntr-o continu„ criz„. Œn numele reformei s-au f„cut tot felul de experien˛e ∫i experimente care, toate laolalt„, au condus la degradarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc de toate gradele, cu consecin˛e nefaste asupra form„rii tinerei genera˛ii ∫i a evolu˛iei societ„˛ii rom‚ne∫ti pe toate planurile.

P‚n„ acum am avut Ón fruntea ˛„rii prim-mini∫tri, inclusiv un pre∫edinte, care, cu emfaz„, clamau c„ sunt ∫i profesori universitari, dar, paradoxal, imediat ce s-au v„zut pe func˛ii mari, au uitat de confra˛ii lor, dasc„lii,

care continu„ s„ se zbat„ Óntr-o mizerie pe care Ón nici un caz nu o merit„. Nu se poate tr„i c‚t de c‚t civilizat cu un salariu de mizerie, de regul„, sub nivelul salariului mediu pe economie, c‚t are un profesor sau Ónv„˛„tor Ón prezent, dup„ peste 30 ani de vechime Ón Ónv„˛„m‚nt.

Din cauza salariilor mizerabile, la limita subzisten˛ei, unele cadre didactice au p„r„sit Ónv„˛„m‚ntul, au abandonat profesia pentru alte domenii, care s„ le asigure condi˛ii pentru un trai decent. S-a ajuns ast„zi ca, Ón mai toate institu˛iile ∫colare, procentul suplinitorilor, al cadrelor f„r„ preg„tire specific„ Ón domeniu, f„r„ chemare spre activitatea didactic„, s„ ating„ un prag alarmant. Inclusiv Ón multe licee din capital„, considerate de elit„, se lucreaz„ cu suplinitori f„r„ preg„tire, f„r„ voca˛ie. Ce s„ mai spunem de ∫colile din mediul rural?!

Atrag aten˛ia factorilor responsabili care conduc Rom‚nia, de la Pre∫edin˛ie, prim-ministru, Ministerul Œnv„˛„m‚ntului, s„ dovedeasc„ mai mult„ receptivitate ∫i preocupare real„ pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, problem„ cardinal„ pentru redresarea Rom‚niei Ón ansamblul ei.

Bunele inten˛ii nu folosesc nim„nui dac„ nu sunt urmate ∫i de fapte concrete, care s„ asigure ∫i materializarea lor Ón practic„.

Dup„ cum probabil se cunoa∫te, semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ a intrat Ón linie dreapt„. Astfel, Ón cadrul sesiunii plenare din data de 13 aprilie, Parlamentul European ∫i-a exprimat Óncrederea Ón Rom‚nia, adopt‚nd cu 497 de voturi pentru Raportul Moscovici asupra Rom‚niei.

Este Ómbucur„tor faptul c„ membrii Comisiei care au analizat proiectul de raport asupra progreselor Rom‚niei pe calea ader„rii au recomandat prin intermediul domnului Pierre Moscovici, raportorul pentru ˛ara noastr„, îsemnarea tratatului c‚t mai repede Ón 2005 ∫i aderarea Ón 2007“. Totu∫i, dezbaterile tensionate ce au avut loc Ón Parlamentul European ne fac s„ credem c„ mai exist„ c‚teva obstacole, astfel Ónc‚t orice eroare politic„ a actualului Executiv poate fi amendat„ ∫i, Ón consecin˛„, poate costa foarte scump Rom‚nia.

Esen˛ial este c„ imaginea, percep˛ia Rom‚niei Ón Europa s-a Ómbun„t„˛it, iar acest lucru se datoreaz„ Ón mare parte modului Ón care Rom‚nia a Ón˛eles s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛iile asumate Ón 17 decembrie 2004 ∫i, desigur, Programul de guvernare, axat Ón special pe integrarea european„.

Dar, p‚n„ la urm„, cred c„ cel mai important este ca popula˛ia s„ Ón˛eleag„ c‚t mai corect care vor fi drepturile ∫i, mai ales, obliga˛iile care decurg din viitoarea noastr„ calitate, faptul c„ Europa nu cunoa∫te no˛iunea de compromis. Integrarea va Ónsemna pentru Rom‚nia rigoare, consecven˛„, respectarea unor promisiuni ∫i angajamente. Din fericire pentru noi, percep˛ia Ón r‚ndul oamenilor este foarte favorabil„ ader„rii.

Pentru a aduce Ón discu˛ie ∫i aspecte mai sumbre, precum clauza de salvgardare, trebuie precizat c„, de∫i este considerat un element ce poate am‚na aderarea, lucrurile nu stau tocmai astfel. Aceast„ clauz„ este doar un element, Óntr-adev„r, foarte important, de mobilizare a tuturor eforturilor Ón vederea Óndeplinirii angajamentelor asumate Ón privin˛a reformei justi˛iei, luptei Ómpotriva corup˛iei sau concuren˛ei. ™i, dup„ cum se observ„, angajamentele se respect„, Rom‚nia neav‚nd nevoie de derog„ri sau atitudini binevoitoare din partea Comisiei Europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 De aceea, consider c„ toate for˛ele politice parlamentare ∫i neparlamentare trebuie s„ contribuie la transformarea Rom‚niei, la apropierea rapid„ de Europa unit„, astfel Ónc‚t cet„˛enii rom‚ni s„ aib„ ∫ansa unui trai mai bun.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La pu˛ine ore dup„ votul favorabil Rom‚niei din Parlamentul European, P.S.D. s-a lansat Ón a da recomand„ri actualei puteri. Una dintre acestea vizeaz„ o solicitare, ∫i anume ca ∫i liderii acestui partid s„ fie invita˛i la ceremonia semn„rii Tratatului de aderare, care va avea loc pe 25 aprilie.

Nu este de competen˛a mea aceast„ chestiune. Guvernan˛ii vor decide cine va fi invitat. Dar este de datoria mea s„ semnalez un fapt din trecutul nu prea Óndep„rtat: c‚nd se afla la putere, P.S.D. nu a invitat liderii P.N.L. ∫i P.D. c‚nd s-a semnat intrarea Rom‚niei Ón NATO. Conducerea P.S.D. a justificat acum neinvitarea atunci a liderilor opozi˛iei prin faptul c„ îaltul era protocolul la acel ceremonial“. Mi se pare un r„spuns ipocrit.

P.S.D. a vrut s„-∫i aroge 100% meritele accederii Ón NATO. Dac„ privim ∫i mai mult Ónapoi Ón timp, vom observa c„ procentele meritelor P.S.D. Ón ceea ce prive∫te intrarea Ón NATO sunt mult, foarte mult mai mici. S„ nu uit„m c„ parteneriatul cu NATO a fost opera administra˛iei preziden˛iale ∫i a guvern„rilor din perioada 1997—2000, guvern„ri la care au participat ∫i reprezentan˛i ai P.N.L. ∫i P.D., adic„ partide ai c„ror lideri nu au fost invita˛i la ceremoniile din 2002. S„ nu uit„m c„, atunci c‚nd puterea din perioada 1997—2000 a sprijinit eforturile NATO din Balcani, P.S.D., pe atunci P.D.S.R., protesta Ómpotriva ac˛iunilor militare ale NATO Ón Iugoslavia. ™i, de ce s„ nu recunoa∫tem, pozi˛ia geostrategic„ a Rom‚niei ∫i, mai ales, tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001 au contribuit la urgentarea accept„rii Rom‚niei Ón NATO. Deci, iar„∫i, un minus de procente din cele ce ∫i le arog„ P.S.D.

Acum P.S.D. dore∫te s„ se afle Ón salonul unde se vor ciocni cupe cu ∫ampanie, sus˛in‚nd din nou suprema˛ia eforturilor ∫i meritelor proprii privind integrarea Ón Uniunea European„. Nu contest c„ P.S.D. nu a avut o contribu˛ie. Se afla la putere, deci trebuia s„-∫i canalizeze activitatea Ón aceast„ direc˛ie. Dar aceast„ contribu˛ie este doar cantitativ„, ∫i nu calitativ„. Pentru c„, iat„, din cauza modului Ón care P.S.D. a gestionat drumul spre Europa, acum, aderarea propriu-zis„ se afl„, timp de un an, sub amenin˛area sabiei clauzei de salvgardare. Dac„ aderarea va fi am‚nat„, acest lucru nu se va Ónt‚mpla din cauza celor 4 luni de guvernare a actualei coali˛ii, ci din cauza presta˛iei puterii din perioada 2001—2004. Faptul c„ sumele de bani ce vor veni de la U.E. sunt sub ce ne a∫teptam, iar„∫i, nu se datoreaz„ Ónceputului guvern„rii actualei coali˛ii, ci activit„˛ii fostului Guvern. ™i cu toate acestea liderii P.S.D. vor s„ fie prezen˛i la ciocnirea cupelor de ∫ampanie.

îAbuzurile unui primar P.S.D.“

Œn data de 15 aprilie 2005 am organizat o Ónt‚lnire cu locuitorii comunei Breaza, jude˛ul Suceava. Precizez ca Ónt‚lnirea a fost organizat„ la solicitarea locuitorilor acestei comune, locuitori care s-au ar„tat nemul˛umi˛i Ón mai multe r‚nduri de activitatea primarului P.S.D. ™tefan Gr„mad„.

Mai mul˛i locuitori din aceast„ comun„ s-au prezentat Ón ultima lun„ fie la biroul parlamentar Vatra Dornei, fie la audien˛ele ce au avut loc la C‚mpulung Moldovenesc sau Breaza, depun‚nd pl‚ngeri, memorii, reclama˛ii Ómpotriva primarului P.S.D. Acest primar P.S.D. Ómi obstruc˛ioneaz„ activitatea mea de parlamentar, h„r˛uindu-mi ∫eful de cabinet cu fel de fel de amenin˛„ri, precum ∫i cu amenzi f„r„ motiva˛ie real„.

La Ónt‚lnirea din 15 aprilie 2005 au fost prezen˛i peste 200 de locuitori ai comunei, care au depus 130 de memorii privind abuzurile efectuate de primarul P.S.D. ™tefan Gr„mada, Ón ceea ce prive∫te aplicarea legilor fondului funciar, modul cum gestioneaz„ bugetul prim„riei, precum ∫i comportamentul s„u fa˛„ de locuitori. La aceste memorii se adaug„ un num„r de alte aproximativ 80 de sesiz„ri depuse deja la institu˛iile specializate.

Œn principal, acest primar se face vinovat, Ón ceea ce prive∫te aplicarea legilor fondului funciar, de sustragerea de piese din dosare, atribuirea unor suprafe˛e Ón mod abuziv, nedrept„˛ind titularul de drept, Ómpropriet„rirea unor persoane care nu aveau drept, neexecutarea unor dosare validate de c„tre Comisia jude˛ean„ de fond funciar. De asemenea, locuitorii consider„ ca fondurile pentru investi˛ii consumate nu se reg„sesc Ón lucr„rile efectuate. Peste toate acestea se ad„uga comportamentul injurios fa˛„ de locuitorii comunei.

Consider ca situa˛ia acestui primar este foarte grav„, tocmai de aceea am depus toate memoriile, peste 200, la Prefectura Jude˛ului Suceava, solicit‚nd Prefectului s„ declan∫eze procedura de urm„rire penal„ pentru abuz Ón serviciu. Consider c„ celelalte institu˛ii, Ón special Curtea de Conturi, ar trebui s„ se sesizeze Ón acest caz ∫i s„ declan∫eze controale serioase.

Anun˛ prin aceast„ declara˛ie pe cei care Ól sus˛in pe acest primar, reprezentan˛i de seama ai P.S.D. — unii, prezen˛i Ón sal„ — c„ voi face toate demersurile pentru ca cei care au comis aceste abuzuri s„ suporte rigorile legii.

îZiua cinstirii Beiu∫ului“

Exact Ón aceast„ zi de 19 aprilie, poate la aceast„ or„, Prim„ria Municipiului Beiu∫, jude˛ul Bihor, marcheaz„ printr-o ∫edin˛„ solemn„ Ómplinirea a 86 de ani de la eliberarea ora∫ului de sub ocupa˛ia ungar„, care refuza s„ recunoasc„ Unirea provinciilor rom‚ne∫ti, hot„r‚t„ la Adunarea Na˛ional„ de la Alba-Iulia la 1 decembire 1918 ∫i la Conferin˛a de la Paris din 1919, de dup„ Primul R„zboi Mondial. La ora 12,00 se vor depune coroane de flori la Monumentul martirilor neamului rom‚nesc Ioan Ciorda∫ ∫i Nicolae Bolca∫. De zece ani, printr-o hot„r‚re a Consiliului Local Beiu∫, ziua de 19 aprilie este decretat„ ziua urbei, iar Óntreaga lun„ aprilie, Luna Cinstirii.

La sf‚r∫itul Primului R„zboi Mondial, Ón contextul hot„r‚rilor Marii Adun„ri Na˛ionale de la Alba-Iulia ∫i al Ónaint„rii impetuoase a armatei rom‚ne eliberatoare, trupele secuie∫ti conduse de criminalul Kálmán Verbo˝czy s-au dedat la acte de r„fuial„ abominabile. Dac„ r„sfoim chiar Ón grab„ filele Óns‚ngerate din acest calendar al neuit„rii vom Ón˛elege de ce trebuie s„ ne Ómprosp„t„m Ón fiecare an memoria unor fapte care nu trebuie uitate.

Œn plin„ furie a revolu˛iei bol∫evice maghiare, dirijat„ de Bela Kun, ∫i a bandelor secuie∫ti, la 2 martie 1919 se comite un adev„rat m„cel la Sighi∫tel, unde au fost omor‚˛i 60 de rom‚ni ∫i arse 40 de case. Œn noaptea de 3—4 aprilie 1919, avoca˛ii din Beiu∫, doctor Ioan Ciorda∫ ∫i doctor Nicolae Bolca∫, sunt uci∫i bestial de c„tre hoardele dezorganizate conduse de Verbo˝czy Ón satul Lunca, Bihor, sunt spinteca˛i cu baionetele ∫i Óngropa˛i de vii, devenind astfel martiri ai neamului rom‚nesc. La 13 aprilie 1919, Óndur‚nd moarte de martir, a fost ucis tot Ón Lunca Nicolae Bogdan, director la Banca î™oimul“ din Va∫c„u. La 19 aprilie 1919, armata rom‚n„, prin Regimentul 9 V‚n„tori ∫i Batalionul Horea, intr„ Ón ora∫, eliber‚nd Beiu∫ul, ∫i apoi Ónainteaz„ triumfal spre Oradea. Beiu∫ul ∫i Valea Cri∫ului trec definitiv sub st„p‚nire rom‚neasc„. La 25 aprilie 1919, pe un afet de tun drapat cu tricolorul patriei, sunt aduse trupurile martirilor Ioan Ciorda∫ ∫i Nicoale Bolca∫ spre odihn„ ve∫nic„ Ón Beiu∫.

Œn scurt timp, Beiu∫ul devine o metropol„ cultural„ dintre cele mai importante, un centru de Ónv„˛„m‚nt ∫i spiritualitate lumin„toare. Œn 1928, episcopul greco-catolic Samuil Vulcan Ónfiin˛eaz„ al doilea gimnaziu rom‚nesc dup„ cel de la Blaj, devenind nu demult, Ón 1998, Colegiul Na˛ional îSamuil Vulcan“. Al„turi de Blaj, Beiu∫ul devine o mic„ Rom„ a latinit„˛ii ∫i culturii rom‚ne∫ti. Œn timpul anilor, Beiu∫ul a consacrat c‚˛iva academicieni, doi mitropoli˛i ai Ardealului, un num„r mare de episcopi, o seam„ de profesori universitari, scriitori, publici∫ti, gazetari ∫i speciali∫ti de renume na˛ional ∫i interna˛ional. Datorit„ meritelor sale istorice, culturale, economice, politice, din 30 septembrie 2003 Beiu∫ul a fost ridicat la rangul de municipiu, recunosc‚ndu-i-se astfel rolul ∫i locul Ón istoria Transilvaniei ∫i a Rom‚niei Ón general.

î13 aprilie 2005, zi istoric„ ∫i norocoas„ pentru Rom‚nia“

fiara noastr„ a mai f„cut un pas pe drumul anevoios al procesului de integrare Ón Uniunea Europeana (U.E.), poate cel mai dificil de p‚n„ acum. Suntem mul˛umi˛i c„ o zi care este considerat„ cu ghinion nou„ ne-a purtat noroc ∫i am ob˛inut un scor bun pentru votul conform exprimat Ón Parlamentul European (P.E.), similar scorului ob˛inut Ón trecut de alte ˛„ri candidate Ón procesul de aderare, ceea ce confer„, o dat„ Ón plus, credibilitate actualului Guvern ∫i demonstreaz„ c„ Rom‚nia a f„cut progrese Ón procesul de aderare.

Dar analogiile se opresc aici, pentru c„ avem ∫i multe diferen˛e specifice. De∫i din punct de vedere geografic ∫i istoric Rom‚nia a f„cut parte totdeauna din Europa, epoca tenebroas„ pe care am traversat-o Ón a doua parte a secolului trecut a deturnat temporar destinul nostru european. Schimbarea sensului nostru evolutiv readuce Rom‚nia pe drumul cel bun.

Tr„im o perioad„ comparabil„ cu aceea a c‚∫tig„rii independen˛ei din 1878 sau a form„rii Rom‚niei Mari din 1918. Iat„ de ce ziua de miercuri, 13 aprilie 2005, nu este numai o zi norocoas„, ci ∫i o zi istoric„, marc‚nd simbolic cea de a treia mare afirmare a Rom‚niei Ón evolu˛ia ei european„. Istoria ne ofer„ acum a treia ∫ans„: am ob˛inut-o greu, dup„ reforme care au b„tut pasul pe loc, dup„ presta˛ii uneori Óndoielnice ∫i neconving„toare.

Votul conform favorabil acordat acum de P.E. este un cec Ón alb acordat Rom‚niei, care trebuie s„ ne determine s„ intensific„m ritmul acestor reforme. fiara noastr„ a∫teapt„ cu interes momentul semn„rii Tratatului de aderare la U.E., din 25 aprilie 2005, care, de∫i, practic, este o formalitate, marcheaz„ faptul c„ de acum Ónainte drumul nostru Ón procesul integr„rii europene este ireversibil.

Trebuie s„ ne g‚ndim cu seriozitate ∫i responsabilitate la etapele care urmeaz„ de acum Ónainte, prioritatea absolut„ a ˛„rii fiind aceea de a continua s„ Ó∫i respecte cu stricte˛e toate angajamentele asumate. Aceast„ prioritate este imperativ„ nu numai Ón ce prive∫te respectarea calendarului ader„rii, c‚t mai ales pentru intensificarea procesului de modernizare al societ„˛ii rom‚ne∫ti, îpentru preg„tirea Rom‚niei de a deveni un membru de calitate al U.E., Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007“.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œnc„ tr„im intens momentul fierbinte Ón care Parlamentul European ∫i-a exprimat Óncrederea Ón Rom‚nia.

Dup„ cum observ„m, votul favorabil primit de Rom‚nia Ón Parlamentul European a st‚rnit, a∫a cum era ∫i firesc, reac˛ii ∫i comentarii, unele favorabile, altele agresive. Oricum, ∫tim cu to˛ii c„ Rom‚nia va fi monitorizat„ la s‚nge Ón perioada r„mas„ p‚n„ la data integr„rii efective, la 1 ianuarie 2007. P‚n„ atunci sunt de rezolvat multiple ∫i destul de complicate probleme.

Una dintre acestea prive∫te protec˛ia copilului. Œntr-adev„r, Ón ultimul timp, unii observatori de specialitate din cadrul U.E. au apreciat c„ Ón Rom‚nia activitatea privind protec˛ia copilului s-a a∫ezat pe f„ga∫ul cel bun. Aceast„ afirma˛ie se bazeaz„ pe faptul c„ Parlamentul Rom‚niei a adoptat, pe data de 21 iunie 2004, Legea nr. 272 privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor copilului. Dac„ privim Ón oglinda retrovizoare a timpului nu prea Óndep„rtat, observ„m c„, Ónaintea acestei legi, protec˛ia copilului era reglementat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/1977, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare. Prin acest act normativ, practic, s- a f„cut primul, dar marele pas al reformei sistemului protec˛iei copilului aflat Ón dificultate din Rom‚nia. Rezultatele aplic„rii prevederilor acestui act normativ au fost cele scontate.

Astfel, p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare a ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului mai sus invocate, copiii afla˛i Ón dificultate erau interna˛i Ón orfelinate ∫i case de copii, care nu erau altceva dec‚t ni∫te depozite gigant, unde copiii aveau condi˛ii c‚t se poate de mizere at‚t de cazare, c‚t ∫i de hran„, iar mortalitatea lor, ridicat„ la maximum, nu impresiona pe nimeni.

Prin reforma din 1997 s-au Ónfiin˛at centre de plasament, module familiale, institu˛ia asistentului maternal, a familiei l„rgite ∫i de substitut de care beneficiaz„ copiii afla˛i Ón dificultate, fa˛„ de care s-au epuizat toate m„surile de protec˛ie Ón familie. Obiectul prioritar al reformei din 1997 l-a constituit prevenirea institu˛ionaliz„rii ∫i dezinstitu˛ionalizarea copiilor afla˛i Ón dificultate. Drept rezultat a fost reducerea copiilor institu˛ionaliza˛i cu peste 50% Ón timp de 2, 3 ani ∫i crearea condi˛iilor Ón centrele de plasament foarte apropiate de cele din familie.

Œn unele jude˛e, P.S.D.-ul protesteaz„ Ómpotriva controlului de c„tre Garda Financiar„ al firmelor membrilor s„i de partid sau ale clientelei sale politice. Un astfel de protest din partea P.S.D.-ului nu este surprinz„tor, el dezv„luind Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, preocuparea acestuia pentru protejarea clientelei de partid ∫i practica imixtiunii politicului Ón economie.

Protestul genereaz„ suspiciuni ∫i Ónt„re∫te convingerea c„ respectivele controale sunt justificate, sunt necesare. Nu se justific„ un astfel de protest ∫i nici Óncercarea disperat„ de a evita controlul asupra firmelor respective, dec‚t dac„ acestea au ceva de ascuns sub aspectul legalit„˛ii afacerilor lor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Protestul aduce cu sine unele nedumeriri. Œn primul r‚nd, de ce oare P.S.D.-ul consider„ nefireasc„ controlarea unor firme ale membrilor s„i de partid? Probabil pentru c„ ace∫tia s-au dezobi∫nuit de astfel de practici Ón ultimii ani. Dac„ a∫a stau lucrurile, le sugerez s„ apeleze la liberalii din jude˛ele lor, care au avut parte de at‚tea controale Ónc‚t au devenit exper˛i Ón postura de controla˛i. Œn al doilea r‚nd, Óncercarea de a ajuta aceste firme s„ se sustrag„ controlului sugereaz„ c„ P.S.D.-ul este con∫tient de faptul c„ unele dintre acestea nu s-au Óncadrat Ón legalitate pe parcursul activit„˛ii lor din ultimii ani.

Dup„ ce patru ani, sub umbrela P.S.D.-ului, corup˛ia a ajuns la un nivel f„r„ precedent, fenomenul sc„p‚nd complet de sub control, a sosit momentul decont„rii. Nimeni nu trebuie s„ fie de necontrolat, toate firmele trebuie s„ fie verificate, prioritar cele care au avut un regim preferen˛ial de afaceri cu statul, cu banul public.

A∫adar, stima˛i P.S.D.-i∫ti, chiar ∫i firmele dumneavoastr„ sau mai ales ele trebuie s„ fie am„nun˛it verificate. Mai devreme sau mai t‚rziu, fiecare trebuie s„ r„spund„ pentru faptele sale. Nimeni nu este mai presus de lege.

Œn leg„tur„ cu materialele ap„rute Ón data de 18 aprilie 2005 at‚t Ón presa central„ — îAdev„rul“: îCiuvic„ se Óntoarce cu o list„ incendiar„. 18 parlamentari au Ónc„lcat sau Óncalc„ Legea anticorup˛ie“, autor Silviu Achim; îCurentul“: îPotrivit monitoriz„rii f„cute de Mugur Ciuvic„, 18 parlamentari Óncalc„ Legea anticorup˛ie“, autor Roxana Preda; î7 PLUS“: îCiuvic„ Ói paseaz„ o sarcin„ grea Monic„i Macovei. 12 senatori ∫i deputa˛i ai puterii trebuie demi∫i din Parlament“, autor Diana Dumitru; îEvenimentul zilei“: î18 parlamentari Óncalc„ «anticorup˛ia»“, autor Cosmin Torr —, c‚t ∫i Ón cea local„, potrivit c„reia, eu, Liviu Alm„∫an, deputat de Hunedoara al Partidului Popular Rom‚nia Mare, a∫ fi administrator la ACTIV SISCOM — S.R.L., conform unei a∫a-zise liste a lui Mugur Ciuvic„, pre∫edinte al Grupului de Investiga˛ii Politice, ˛in s„ declar urm„toarele:

1. Œn primul r‚nd, domni∫oara sau doamna Diana Dumitru, de la î7 PLUS“ este, cu siguran˛„, novice Ón ale politicii, dac„ poate sus˛ine c„ Partidul Popular Rom‚nia Mare, pe care Ól reprezint Ón Parlament, face parte din putere.

2. Œn ceea ce m„ prive∫te, consider c„ to˛i redactorii Ón cauz„ — unii m-au contactat chiar telefonic, dar tot degeaba! — ar fi trebuit s„ se intereseze Ónainte de a publica o astfel de informa˛ie fals„, precum ∫i de veridicitatea listei pe care a pus-o la dispozi˛ia presei domnul Ciuvic„. Dac„ ar fi f„cut acest lucru ar fi v„zut c„ Ón Monitorul Oficial, Partea a IV-a, nr. 550 din 17 februarie 2005, la Societatea ACTIV SISCOM — S.R.L. Brad, Ón hot„r‚rea nr. 1 din 5 ianuarie 2005 a adun„rii generale a asocia˛ilor, îSubsemna˛ii Alm„∫an Liviu ∫i Alm„∫an Adrian Dumitru, Ón calitate de asocia˛i ai S.C. ACTIV SISCOM — S.R.L., Óntruni˛i Ón adunarea general„ a asocia˛ilor, au hot„r‚t de comun acord urm„toarele: numirea domnului Alm„∫an Adrian Dumitru ca administrator al S.C. ACTIV SISCOM — S.R.L. Óncep‚nd cu data de 3 ianuarie 2005, ca urmare a retragerii din func˛ia de administrator a domnului Alm„∫an Liviu“. Pentru o informare corect„ se putea apela la îMonitorul Oficial“, acesta fiind considerat o surs„ legal„, sigur„ ∫i la Óndem‚na oricui.

3. Orice comentarii sunt de prisos, dar nu m„ pot ab˛ine s„ nu subliniez faptul c„ ∫i un personaj cum este Mugur Ciuvic„ este deseori indus Ón eroare. Mai grav este atunci c‚nd aceast„ eroare persist„ ∫i este dat„ publicit„˛ii prin ziare de mare tiraj, at‚t din presa central„, c‚t ∫i Ón cea local„, pentru a informa, dac„ acesta este termenul corect, opinia public„ din Rom‚nia. Ce credibilitate mai poate avea Grupul de Investiga˛ii Politice, condus de eminen˛a sa cenu∫ie Mugur Ciuvic„, dac„ la unele lucruri elementare nu se informeaz„, cum ar fi normal, ba, mai mult dec‚t at‚t, dezinformeaz„?

## îS„ tr„im bine!“

Motiv‚nd c„ agen˛ii comerciali, mari sau mici, vor avea numai de c‚∫tigat, Guvernul T„riceanu a adoptat, cu surle ∫i tr‚mbi˛e, cota unic„ de impozitare de 16%. Foarte bine! Calculele efectuate de c„tre speciali∫tii din Ministerul Finan˛elor d„deau asigur„ri popula˛iei c„ se va tr„i mult mai bine de aici Óncolo, c„ economia subteran„ va fi lichidat„, c„ banii se vor colecta mult mai u∫or, c„ reducerea respectiv„ va conduce spre o mai mare disciplin„ Ón ceea ce prive∫te plata taxelor ∫i a impozitelor, c„ agen˛ii economici vor fi mai cinsti˛i, c„ vor fi cu toate obliga˛iile la zi etc.

Din p„cate, aceste previziuni superoptimiste nu numai c„ nu s-au adeverit, ci, dimpotriv„, au generat un dezechilibru bugetar greu de imaginat ∫i de controlat.

Ce a f„cut, de fapt, Guvernul T„riceanu? A introdus alte zeci de impozite, taxe, cre∫teri de accize, av‚nd drept scop acoperirea golului ap„rut Ón buget ca urmare a relax„rii fiscale, sus˛inut„ cu at‚ta convingere Ón campania electoral„ de c„tre Alian˛„.

Prima constatare: dac„ aceast„ cot„ unic„ de impozitare vizeaz„ un num„r mic de beneficiari, m„surile de compensare propuse afecteaz„ un num„r mare de persoane, cu urm„ri deosebit de grave pentru cei cu venituri modeste.

Concluzie: ce leg„tur„ are doctrina liberal„ cu cei mul˛i, cu cei afla˛i la limita de supravie˛uire? Nici una. Singurul interes al actualei puteri este legat de propria bun„stare, de propriile avantaje.

Promisiunile electorale ale Alian˛ei, sintetizate Ón falsa urare îS„ tr„i˛i bine!“, s-au dovedit simpl„ demagogie, cu unele consecin˛e extrem de grele pentru via˛a de fiecare zi a rom‚nilor. Iat„ c‚teva dintre îavantajele“ ob˛inute de c„tre oamenii ˛„rii noastre:

— major„ri ∫i noi cote de T.V.A. pentru produc„torii agricoli, pentru domeniile cercetare, turism;

- reducerea drastic„ a listei medicamentelor gratuite

- ∫i compensate;

- major„ri mari la benzin„ ∫i motorin„;

- reducerea subven˛iilor pentru agricultur„, respectiv

- pentru produc˛ia vegetal„ cu 70—75%;

— cre∫terea pre˛urilor la energia electric„, la energia termic„, la gazele naturale;

Titlul noii mele declara˛ii politice, îGuvernarea Partidului Social Democrat, prioritate pentru Guvernul C„lin Anton Popescu-T„riceanu“, l-am aflat Ón vorbele celor mai mul˛i cet„˛eni din Bucovina.

Ajung‚nd la guvernare prin c‚∫tigarea doar a alegerilor preziden˛iale din turul al doilea, Alian˛a P.N.L.-P.D. a p„r„sit realizarea promisiunilor din campania electoral„ ∫i se ocup„ prioritar de guvernarea Partidului Social Democrat. ™i dac„ aceast„ preocupare, devenit„ de c„petenie pentru Alian˛a D.A., s-ar face temeinic, cu onestitate ∫i bun„-credin˛„, nu ar provoca at‚tea Óntreb„ri, nedumeriri, nemul˛umiri ∫i starea de a∫teptare.

Calea pe care o urmeaz„ coali˛ia guvernamental„ P.N.L.-P.D.-P.U.R-U.D.M.R. este deja cunoscut„: se lanseaz„ prin emisiunile tv ∫i radio acuza˛ii de corup˛ie, gre∫eli ale guvern„rii Partidului Social Democrat, tot felul de presupuse prejudicii ∫i enun˛area unor viitoare dezv„luiri la baza c„rora se afl„ tot oameni ai Partidului Social Democrat sau apropia˛i ai Partidului Social Democrat. Se ignor„, Ón primul r‚nd, cea mai accesibil„ ∫i elementar„ prevedere a legii ∫i democra˛iei, prezum˛ia de nevinov„˛ie.

Iat„ c‚teva dintre acuza˛iile lansate ∫i apoi p„r„site: — acuzarea Guvernului Partidului Social Democrat de marea fraud„ electoral„ la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale. Dup„ lansarea acestei acuza˛ii s-a vorbit de constituirea de comisii, de verific„ri, de liste suplimentare etc., dar demersul s-a oprit. Ar fi trebuit s„ se explice ∫i aglomera˛ia la vot Ón Gara de Nord sau chiar votul liderilor P.D. la mai multe sec˛ii de votare (vezi votarea de la Suceava);

— acuzarea guvern„rii P.S.D. privind bugetul pentru 2005 cu lipsa prevederilor pentru diverse activit„˛i, buget adoptat Ón Parlamentul din care au f„cut parte ∫i P.N.L., ∫i P.D., ∫i P.U.R. ∫i U.D.M.R. Au omis s„ spun„ c„ Ón guvernarea Partidului Social Democrat a avut loc oprirea c„derii economice ∫i apoi realizarea unei cre∫teri economice semnificative care se reg„se∫te Ón bugetul pentru 2005;

— acuzarea guvern„rii Partidului Social Democrat pentru negocieri f„cute neprofesionist pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i, ca urmare, s-a exprimat hot„r‚rea de a redeschide negocierile unor capitole. ™i apoi s-a f„cut lini∫te. Iar acum liderii Alian˛ei vorbesc despre progresele Rom‚niei Ón realizarea cerin˛elor integr„rii Ón cele 100 de zile de guvernare a coali˛iei.

Analizarea situa˛iei existente, a emo˛iilor cauzate de pericolul e∫u„rii Rom‚niei la ˛„rmurile Comunit„˛ii Europene, a fost f„cut„ din diverse perspective, economice, politice, culturale, dar niciodat„ din perspectiva educa˛iei. Niciodat„ e∫ecurile, rebotezate Ónt‚rzieri ale reformei, nu au fost asumate de autorii de fapt ∫i de drept ale acestora, de membrii marcan˛i ai F.S.N.-ului ∫i F.D.S.N.-ului, P.D.S.R.-ului ∫i, ulterior, ai P.S.D.-ului, mereu al˛ii, ca partid, dar Óntotdeauna aceia∫i, ca oameni.

Prin acest demers Óncerc s„ eviden˛iez Ónc„ o dat„ rolul educa˛iei Ón via˛a unei na˛iuni, av‚nd Ón vedere c„ o popula˛ie educat„ se poate constitui Ón mod natural Ón adev„ra˛i anticorpi, care s„ contracareze la timp orice derapaje neconforme cu statul de drept.

Credem c„ trebuie s„ devin„ clar pentru toat„ lumea c„ situa˛ia dificil„ Ón care ne afl„m se datoreaz„ Ón bun„ m„sur„ ∫i deficitului de educa˛ie mo∫tenit din epoca ceau∫isto-comunist„ ∫i perpetuat pe parcursul celor 15 ani de structurile anchilozante de sorginte neocomunist„. Acest deficit de educa˛ie a f„cut ∫i face Ón continuare ca popula˛ia Rom‚niei, Ón cea mai mare parte, s„ nu se poat„ adapta la schimb„rile sociopolitice ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 culturale specifice democra˛iilor autentice. Deficitul de educa˛ie acumulat reprezint„ rezultanta sistemului stalinist de educa˛ie, care punea Ón practic„ o educa˛ie ∫i instruc˛ie suficient„ pentru ca aceasta s„ corespund„ numai nevoilor ∫i intereselor statului totalitar comunist, f„r„ a forma indivizi cu ini˛iativ„, cu reac˛ie, capabili s„ intre Ón competi˛ia pentru resurse ∫i de a face fa˛„ cerin˛elor economiei de pia˛„.

Œn aceste condi˛ii, momentul decembrie 1989 surprinde Rom‚nia Ón plin proces de formare a omului nou, om cu o mentalitate deformat„ fa˛„ de valorile democratice, u∫or de manipulat, Óndoctrinat cu supunerea necondi˛ionat„ fa˛„ de conduc„tor, p‚n„ la anularea propriei demnit„˛i.

Cu o premeditare diabolic„, e∫alonul al doilea al P.C.R., Ómpreun„ cu structuri ale Securit„˛ii, au lansat celebrul slogan îNoi nu ne vindem ˛ara!“, preluat cu av‚nt de masa popular„ a oamenilor muncii, f„r„ ca ace∫tia s„-∫i dea seama c„ prin gestul lor ∫i la ad„postul lor se puneau bazele noii oligarhii economico-financiare postdecembriste. Acest grup ∫i-a avut propriul slogan. Œn timp ce mul˛imea era manipulat„ ∫i Óndemnat„ s„ ˛ipe cu m‚nie proletar„ sloganul îNoi nu ne vindem ˛ara!“, grupul care se preg„tea s„ confi∫te revolu˛ia Ó∫i m‚r‚ia propriul slogan de uz intern, îNoi v„ fur„m ˛ara!“. Scenariul a fost simplu: voi, cei mul˛i, nu trebuie s„ v„ vinde˛i ˛ara, pentru ca noi, cei pu˛ini, s„ avem timp s„ v-o fur„m cu sau f„r„ acte Ón regul„.

îMarea nemul˛umire a agricultorului rom‚n“ 1. Ce este agricultorul rom‚n?

A fost ∫i se pare c„ este Ón continuare un subiect de disput„ electoral„ a partidelor politice Ón anii electorali. ™i,

pentru c„ disputa electoral„ nu era de ajuns, P.S.D.-ul, cu d„rnicia-i cunoscut„ c‚nd e vorba de banii publici, admisiv ∫i permisiv, a acordat subven˛ii nu pentru a dezvolta agricultura, ci pentru a cump„ra voturi ∫i pentru a completa veniturile Ón mediul rural, efect al neputin˛ei m„surilor politice ale Guvernelor lor.

## 2. Care este nemul˛umirea agricultorului rom‚n?

Marea nemul˛umire a agricultorilor rom‚ni apare atunci c‚nd se suspend„ subven˛iile. Agricultorii trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ aceste subven˛ii de care au beneficiat p‚n„ acum nu au fost dec‚t mitele electorale ale unor politicieni Ónseta˛i de putere. P.S.D. a preferat promovarea unei politici de acordare a subven˛iilor, motivate sau nu, f„r„ s„-∫i ating„ scopul lor, ∫i anume acela de dezvoltare a agriculturii, ci doar pentru a se c‚∫tiga electoratul din mediul rural. Dar oare chiar trebuie rezumat totul la interesul politic al unui partid, indiferent de viitorul acestei ˛„ri?

Œn fapt, oamenii au fost p„c„li˛i ∫i min˛i˛i. Sigur c„ se Óntreab„ ce e r„u Ón cre∫terea bun„st„rii prin acordarea de subven˛ii. Realitatea este c„ guvernul P.S.D., prin adoptarea acestor m„suri, nu a f„cut dec‚t s„ creasc„ deficitul bugetar, implicit al taxelor ∫i impozitelor care urmau s„ acopere acest deficit, ∫i nicidecum s„ creasc„ bun„starea oamenilor.

Agricultorii trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ politica de acordare a subven˛iilor nu este dec‚t o minciun„ electoral„ ∫i nu face dec‚t s„ s„r„ceasc„ ∫i mai mult bugetul de stat ∫i, implicit, buzunarele oamenilor. C‚nd oamenilor li se retrage un drept de care au beneficiat ani de zile, ei nu-∫i pun problema c„, Ón realitate, nu ar fi trebuit s„ beneficieze de acest drept ∫i c„ au fost doar victimele unui joc politic.

3. Care este principul de baz„ al subven˛ion„rii agriculturii?

Sprijinirea activit„˛ilor din agricultur„ Ón scopul cre∫terii calit„˛ii ∫i cantit„˛ii produselor agricole prin utilizarea de tehnologie performant„. Guvernul P.S.D. nu a respectat m„car acest principiu de baz„, deoarece nu se remarc„ nici cre∫terea cantit„˛ii ∫i nici cre∫terea calit„˛ii produselor, iar introducerea tehnologiei performante nu este semnificativ„.

îDespre politica antiinvesti˛ional„ a P.S.D. ∫i consecin˛ele ei“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu cu mult timp Ón urm„, Marian Opri∫an declara public c„ Vrancea nu are nevoie de investitori str„ini pentru c„, citez din memorie, îtrebuie Óncuraja˛i investitorii autohtoni“. Pre∫edintele organiza˛iei jude˛ene a P.S.D. nu putea s„ fie mai clar Ón a recunoa∫te, astfel, o politic„ de dezvoltare sinuciga∫„ din punct de vedere economicosocial, care ast„zi Óncepe s„ Ó∫i arate rezultatele.

Œn ultimii patru ani, prin lipsa de viziune ∫i promovarea exclusiv„ a intereselor economice ∫i financiare de clan, administra˛ia P.S.D. a condamnat jude˛ul Vrancea la subdezvoltare, tr‚mbi˛‚nd, Ón schimb, marele realiz„ri Ón campania electoral„. Nu vom face acum referire la acestea, fiind bine ∫tiute scandalurile ap„rute Ón jurul multor astfel de realiz„ri ∫i al firmelor de partid c„tre care au fost direc˛iona˛i banii publici.

F„r„ o strategie de dezvoltare realist„, jude˛ul a fost l„sat la voia Ónt‚mpl„rii ∫i a intereselor de grup pentru c„ trebuiau Óncuraja˛i investitorii autohtoni. Evident, din aceea∫i familie de interese. Pu˛inii investitori str„ini care au Óncercat s„-∫i deschid„ afaceri Ón jude˛ au fost pu∫i pe fug„ de climatul profund corupt, de birocra˛ia ∫i de abuzurile unei administra˛ii care lucra nu Ón interesul comunit„˛ii, ci al P.S.D.

Ani la r‚nd, realitatea economic„ a jude˛ului a fost cosmetizat„. Coda∫„ la investi˛ii, Vrancea a fost prezentat„ ca jude˛ul din Moldova cu cea mai sc„zut„ rat„ a ∫omajului. Nu s-a vorbit nici o clip„ de zecile de mii de vr‚nceni care au plecat s„ c‚∫tige o p‚ine Ón Italia, Spania sau alte ˛„ri din Europa.

Potrivit datelor oficiale, aproape jum„tate din industria jude˛ului Vrancea se bazeaz„ pe industria textil„ ∫i de confec˛ii. Este o realitate faptul c„ primele semne ale declinului acestei industrii se v„d deja ∫i produc efecte Ón privin˛a disponibiliz„rilor de personal. A∫ numi drept o incon∫tien˛„ faptul c„ autorit„˛ile locale au ignorat cu des„v‚r∫ire iminen˛a declinului industriei de lohn, o dat„ cu apropierea Rom‚niei de momentul integr„rii europene ∫i cu scumpirea m‚inii de lucru autohtone.

## Declara˛ie politic„ privind costurile integr„rii

Œn urm„torii cinci ani, Rom‚nia va trebui s„ cheltuiasc„ peste 25 de miliarde de euro pentru a atinge standardele Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei sume va fi pl„tit„ de cet„˛enii ∫i firmele din Rom‚nia. Costurile ader„rii pe care rom‚nii le vor

suporta sunt costuri publice, care vor fi acoperite din bugetul de stat, costuri private, ce vor fi suportate de societ„˛ile comerciale, ∫i costuri individuale, ce vor fi pl„tite de fiecare cet„˛ean rom‚n, pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesional„, pentru un alt standard de via˛„.

Pentru primii trei ani de dup„ integrare, adic„ p‚n„ Ón 2010, Rom‚nia trebuie s„ contribuie cu mai multe miliarde de euro la bugetul comunitar. La acestea se adaug„ cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii ∫i investi˛iile Ón protec˛ia mediului. Efortul bugetar pentru cele dou„ domenii se ridic„ la aproximativ 10—11 miliarde de euro, p‚n„ Ón 2010. Valoarea total„ a acestor cheltuieli se ridic„ la bugetul pe anul 2004, ceea ce Ónseamn„ c„, Ón cinci ani, rom‚nii vor pl„ti impozite c‚t pentru ∫ase.

Costurile din fonduri private, adic„ cele care vor fi pl„tite de firmele rom‚ne∫ti, sunt cauzate de modificarea normelor rom‚ne∫ti de desf„∫urare a activit„˛ilor economice, pentru a fi compatibile cu cele europene. Aici trebuie s„ se reg„seasc„ investi˛ii pentru mediu ori cheltuieli pentru a avea produse la alte standarde sau certificate dup„ alte reguli.

Aderarea la Uniunea European„ implic„ ∫i costuri economice, dar ∫i costuri sociale, aduc‚nd, printre altele, masive cre∫teri de pre˛uri. Suntem obliga˛i s„ adopt„m regulile europene ale concuren˛ei loiale: nu se mai poate livra energia sub costuri, fie c„ este vorba de gaze naturale, electricitate sau c„ldur„. Respectarea normelor europene exclude, dintr-o dat„ sau treptat, subven˛iile directe (netransparente) sau indirecte (ascunse), acordate pentru sus˛inerea tarifelor la energie. Astfel, aceste tarife trebuie s„ creasc„. Pre˛urile energiei vor trebui s„ acopere costurile, inclusiv cele legate de reducerea polu„rii.

Implementarea eficient„ a acquis-ului pe mediu presupune o asumare Ón comun a responsabilit„˛ilor, Óntruc‚t un mediu curat nu Ónseamn„ doar beneficii, ci ∫i obliga˛ii. Pentru ca progresele Ón acest domeniu s„ conduc„ la rezultatele cerute de acquis-ul comunitar, este nevoie de o colaborare sus˛inut„ a tuturor factorilor implica˛i Ón implementarea legisla˛iei europene, de la institu˛iile statului, prin elaborarea ∫i coordonarea politicilor Ón domeniu, precum transporturi, energie, agricultur„, prin ac˛iuni la nivel local ∫i regional pentru promovarea dezvolt„rii durabile, p‚n„ la nivelul cet„˛eanului. Exigen˛ele impuse au determinat ∫i vor continua s„ determine ∫i costuri, poate chiar ∫i suferin˛„: vor exista firme care trebuie s„-∫i modernizeze tehnologia, altele care Ó∫i vor Ónchide por˛ile pentru c„ nu vor fi suficient de competitive pe pia˛„. Din acest an ∫i p‚n„ Ón 2024, Rom‚nia va trebui s„ investeasc„ aproape 30 de miliarde de euro numai pentru implementarea reglement„rilor de protec˛ie a mediului.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Procesul de integrare european„ trebuie privit ca un r„spuns generos din partea statelor membre ale Uniunii Europene la schimb„rile politice ∫i economice survenite Ón Europa Central„ ∫i de Est dup„ anul revolu˛ionar 1989. Statele membre au luat ini˛iativa lans„rii unui amplu proces de reconstruc˛ie a spa˛iului politic ∫i economic european, prin semnarea acordurilor europene ∫i, ulterior, acceptarea candidaturilor noilor democra˛ii Ón vederea ader„rii la Uniunea European„.

Ca urmare a acestei ini˛iative, Consiliul European de la Copenhaga, din iunie 1993, a stabilit un set de criterii pe care ˛„rile doritoare s„ adere la Uniunea European„ trebuia s„ le Óndeplineasc„: func˛ionarea democra˛iei ∫i a statului de drept; respectarea drepturilor omului ∫i protec˛ia minorit„˛ilor; existen˛a unei economii de pia˛„ func˛ionale ∫i care s„ fac„ fa˛„ presiunilor concuren˛iale de pe pia˛a unic„ european„; implementarea acquis-ului comunitar ∫i Óndeplinirea tuturor obliga˛iilor ce decurg din statutul de viitor membru al Uniunii Europene.

Votul acordat de Parlamentul European pe 13 aprilie 2005 este o recunoa∫tere a eforturilor ∫i a sacrificiilor f„cute de cet„˛enii Rom‚niei pe calea dob‚ndirii statutului de ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene Ón 2007.

Aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„ este un proces care presupune ob˛inerea unor beneficii, dar ∫i asumarea unor costuri. Datorit„ obsesiei P.S.D. de a promova o imagine favorabil„ Ón exterior, practic, cu excep˛ia unei p„r˛i a administra˛iei, beneficiile ∫i costurile ader„rii la Uniunea European„ nu au fost cunoscute de societatea rom‚neasc„ Ón ansamblul s„u. Œn acest sens, vreau s„ men˛ionez faptul c„ Guvernul condus de C„lin Popescu-T„riceanu are o atitudine rezervat„ fa˛„ de probele de europenism identificate Ón procentele ame˛itoare de 85—90%, prin care popula˛ia ∫i-a exprimat de-a lungul timpului aprobarea pentru aderarea la Uniunea European„.

Vor fi afectate, Ón egal„ m„sur„: structurile administrative, care trebuie ajustate ∫i flexibilizate astfel Ónc‚t s„-∫i Ónt„reasc„ capacitatea administrativ„ de implementare a acquis-ului; Óntreprinderile, care, pe de o parte, vor c‚∫tiga prin accesul la pia˛a intern„, iar, pe de alt„ parte, vor suporta costurile presiunii concuren˛iale; popula˛ia va suporta at‚t costuri, prin pierderea unor

## Bun„ ziua!

Declar deschis„ ∫edin˛a de azi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ dintre totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 242. Sunt absen˛i 89, dintre care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 10.

Intr„m pe ordinea de zi. Urmeaz„ a fi luate Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

Prima pentru ast„zi este proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului Rom‚niei la Acordul privind protec˛ia reciproc„ a secretului inven˛iilor din domeniul ap„r„rii, pentru care s-au f„cut cereri de brevetare, adoptat la Paris la 21 septembrie 1960, ∫i la Acordul privind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 comunicarea, Ón scopuri de ap„rare, a informa˛iilor tehnice, adoptat la Bruxelles la 19 octombrie 1970.

Raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost distribuit. Din partea ini˛iatorului?

## **Domnul Marius B„lu** — _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin dob‚ndirea calit„˛ii de membru al NATO, Rom‚nia ∫i-a asumat obliga˛ia de a deveni parte la Acordul privind protec˛ia reciproc„ a secretului inven˛iilor din domeniul ap„r„rii, pentru care s-au f„cut cereri de brevetare, adoptat la Paris la 12 septembrie 1960, precum ∫i la Acordul privind comunicarea, Ón scopuri de ap„rare, a informa˛iilor tehnice, adoptat la Bruxelles la 19 octombrie 1970.

Primul acord dintre cele men˛ionate stipuleaz„ obliga˛ia statelor membre ale NATO de a proteja secretul inven˛iilor brevetate, Ón condi˛iile Ón care clasificarea acestora este Ón interesul ap„r„rii ∫i este acordat„ de c„tre statul care a primit primul cererea de brevetare. M„surile de clasificare pot fi ridicate doar la cererea Guvernului emitent.

Cel de-al doilea acord se aplic„ pentru situa˛ia Ón care p„r˛ile Ó∫i transmit reciproc, Ón scopuri de ap„rare, informa˛ii tehnice care fac obiectul drepturilor de proprietate ∫i care sunt cunoscute doar de proprietari ∫i de persoane Ómputernicite, nefiind accesibile publicului. Comunicarea informa˛iilor tehnice Ón scopuri de ap„rare se efectueaz„ pentru Ónt„rirea capacit„˛ii individuale sau colective de ap„rare a statelor membre NATO.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ prezenta˛i pentru stenogram„.

Marius B„lu, secretar de stat, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Din partea comisiei?

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Proiectul de lege, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Senatului.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 12 aprilie 2005, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hot„r‚t s„ supun„

plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„.

Propun 5 minute pentru dezbateri ∫i un minut pentru interven˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, pentru dezbateri?

Dac„ nu este nimeni care vrea s„ ia cuv‚ntul pe acest proiect de lege, propun s„ trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Œn unanimitate, s-a aprobat titlul legii. Art. 1.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Œn unanimitate, s-a aprobat art. 1. Art. 2.

Voturi pentru? Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Mul˛umesc.

Legea Ón ansamblul ei, la ora 11,00, la vot final.

Urm„torul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2005 pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate ∫i pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 333/2002 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ∫i protec˛ia persoanelor. Lege organic„.

Ini˛iatorul?

**Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** — _secretar de stat la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Georgeta Ionescu, secretar de stat Ón cadrul Direc˛iei pentru Rela˛ia cu Parlamentul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ordonan˛a de urgen˛„ supus„ aprob„rii a fost ini˛iat„ de Guvern Ón vederea adopt„rii unui cadru juridic care s„ asigure urgentarea m„sur„torilor aerofotogrametrice necesare utiliz„rii de planuri topografice ∫i cadastrale, ˛in‚nd cont de cerin˛ele Comunit„˛ii Europene referitoare la realizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole, ca subsistem al sistemului integrat de administrare ∫i control, precum ∫i de faptul c„ acesta trebuie s„ Óndeplineasc„ condi˛iile legale de func˛ionare ∫i autorizare p‚n„ la data de 1 ianuarie 2007. Œn acela∫i timp, s-a avut Ón vedere eliminarea riscului ca, Óncep‚nd cu aceast„ dat„, un num„r de aproximativ 3 milioane de agricultori s„ r„m‚n„ f„r„ subven˛iile comunitare.

Pentru toate aceste aspecte, prin art. 1 al ordonan˛ei se modific„ art. 17 lit. h) din Legea nr. 182/2002, astfel Ónc‚t din categoria informa˛iilor secrete de stat s„ fie eliminate h„r˛ile, planurile topografice, termogramele ∫i Ónregistr„rile aeriene efectuate la sc„ri de zbor mai mici de 1:20.000.

## Mul˛umesc.

Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, propun ca s„ aprob„m timpul afectat lu„rilor de cuv‚nt pe articole, c‚t ∫i durata de timp afectat„ dezbaterii acestui proiect de lege.

Œn numele comisiei?

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Comisia propune 3 minute pentru dezbateri generale ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Supun aprob„rii Camerei propunerea f„cut„ de comisie.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Prezentarea raportului, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege are ca obiect modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate, urm„rindu-se excluderea din categoria informa˛iilor secrete de stat a h„r˛ilor, planurilor topografice, termogramelor ∫i Ónregistr„rilor aeriene efectuate la sc„ri mai mici de 1:20.000, Óntruc‚t informa˛iile la o scar„ de 1:20.000 sunt similare celor realizate din satelit, a c„ror ob˛inere se poate face f„r„ restric˛ii, chiar de pe Internet.

Œn acela∫i timp, se urm„re∫te ca sistemul de identificare a parcelelor agricole, subsistem al sistemului integrat de administrare ∫i control, s„ Óndeplineasc„ condi˛iile legale de func˛ionare ∫i autorizare, p‚n„ la data de 1 ianuarie 2007, Ón vederea ob˛inerii de subven˛ii comunitare.

Av‚nd Ón vedere c„ adoptarea unui cadru juridic care s„ asigure urgentarea m„sur„torilor aerofotogrametrice este necesar„ ∫i Ón concordan˛„ cu cerin˛ele Comunit„˛ii Europene, comisia sus˛ine adoptarea proiectului de act normativ.

V„ mul˛umesc. Trecem la dezbatere. Titlul legii, nemodificat. Cine este pentru? Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Articolul unic. Este un text propus de comisie.

- Cine este pentru textul propus de comisie?

- Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

- Cu un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, s-a aprobat

- articolul unic.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„ va avea urm„torul cuprins: îOrdonan˛a de urgen˛„ pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate ∫i pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ∫i protec˛ia persoanelor.“

Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nici unul. Ab˛ineri? Unanimitate.

Art. II. Amendamentul privind partea introductiv„ a art. II va avea urm„torul cuprins: îLegea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ∫i protec˛ia persoanelor, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, se modific„ ∫i se completeaz„ dup„ cum urmeaz„...“, propunerea comisiei.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate. Art. 1 r„m‚ne nemodificat. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. La art. 39, lit. a) r„m‚ne nemodificat„. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Alin. 2 al art. 40 r„m‚ne nemodificat. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Art. 70, nemodificat. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. V„ mul˛umesc. R„m‚ne pentru vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2005 privind completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei. Lege organic„. Procedur„ de urgen˛„.

Domnul pre∫edinte al comisiei?

Lu„ri de cuv‚nt pe articole ∫i pentru dezbateri Ón fond?

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005

V„ propunem pentru dezbaterea general„ 10 minute ∫i dou„ minute pentru fiecare articol.

V„ mul˛umesc. Cine este pentru aceast„ propunere? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Mul˛umesc. Din partea ini˛iatorului?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi, Ón sensul constituirii unui organism asociat pe l‚ng„ Curtea de Conturi a Rom‚niei care s„ preia toate cele trei func˛ii men˛ionate pentru Programul ISPA, respectiv audit de sistem, verificarea pe baz„ de e∫antion, precum ∫i auditul final.

De asemenea, se preiau atribu˛iile de certificare final„ a conturilor pentru Programul SAPARD ∫i func˛iile de verificare ∫i audit extern asupra fondurilor structurale de care Rom‚nia va beneficia Óncep‚nd cu anul 2007, av‚nd Ón vedere urm„toarele principii: independen˛a opera˛ional„ ∫i echidistant„ a organismului asociat, constituit pe l‚ng„ Curtea de Conturi a Rom‚niei, fa˛„ de sistemul de management ISPA, SAPARD ∫i al viitoarelor fonduri structurale; asigurarea unei bune coordon„ri a activit„˛ii de auditare, posibilitatea ca un singur organism s„ asigure toate cele trei func˛ii de audit, conform memorandumurilor de finan˛are ISPA, precum ∫i noului acquis comunitar privind gestionarea instrumentelor structurale ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, nivelul de expertiz„ existent Ón cadrul Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei, acumulat at‚t Ón cadrul exerci˛iului de acreditare SAPARD, c‚t ∫i Ón procesul de auditare ISPA.

Promovarea acestui act normativ reprezint„ o m„sur„ prioritar„ la nivel na˛ional, av‚nd Ón vedere c„ termenul de stabilire a organismului independent de control era 31 martie 2005, Ón caz contrar fiind periclitat„ finan˛area ISPA pentru Rom‚nia, urm‚nd a fi blocate pl„˛ile de c„tre Comisia European„ pe Óntregul an 2005.

Potrivit art. 75, Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor a Óntocmit raport de adoptare, cu amendamente, la care Guvernul este de acord.

Mul˛umesc. Din partea comisiei?

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

De asemenea, prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi, Ón sensul constituirii unui organism care s„ asigure verific„rile ∫i

auditul extern asupra fondurilor aferente Programelor ISPA ∫i SAPARD, Ón conformitate cu prevederile memorandumurilor, respectiv acordurilor de finan˛are, precum ∫i a fondurilor structurale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 26 membri ai comisiei ∫i raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Men˛ion„m, de asemenea, c„ proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Senatului.

Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Umanist din Rom‚nia va vota pentru acest proiect de lege, pentru c„ este nevoie acum, Ón perioada de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, de Ónfiin˛area unor institu˛ii ∫i instrumente care s„ ne permit„ accesarea fondurilor europene.

Œnfiin˛area Autorit„˛ii de Audit pentru fondurile acordate Rom‚niei pentru Programele ISPA ∫i SAPARD este o institu˛ie foarte important„, pentru c„ este nevoie de transparen˛„, de acurate˛e ∫i de sinceritate, dac„ vre˛i, Ón modul de folosire a acestor fonduri. ™i este nevoie de o autoritate abilitat„, guvernamental„, ca s„ certifice modul de folosire ∫i de cheltuire a acestor fonduri care ne sunt acordate postaderare pentru Rom‚nia.

De aceea, Grupul Partidului Umanist din Rom‚nia va vota pentru.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii din partea grupurilor parlamentare?

Dac„ nu, propun trecerea la dezbaterea pe articole. La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Articolul unic, modificat prin amendament de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Articolul 14[1] , modificat de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Numai o corectur„. Aici se spune: îŒn vederea Óndeplinirii unor obliga˛ii ce revin Rom‚niei Ón procesul de integrare european„, pe l‚ng„ Curtea de Conturi se constituie Autoritatea de Audit pentru fondurile de acordare a Rom‚niei de Uniunea European„ prin Programele ISPA ∫i SAPARD“, deci, î..pentru fondurile acordate Rom‚niei“, ∫i nu îde acordare a Rom‚niei“. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005

Corect! îFondurile acordate...“. Cu observa˛ia respectiv„ dac„ sunte˛i de acord? Adoptat. Art. 14[2] , modificat de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[2] alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[2] alin. 1, paragraful a). Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Paragraful b). Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Paragraful c). Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Paragraful d). Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Paragraful e). Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Paragraful f). Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Paragraful g). Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[2] alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[3] alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[3] alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[4] alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[4] alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[4] alin. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[5] . Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[6] . Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 14[7] . Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. V„ mul˛umesc. R„m‚ne pentru vot final.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea

Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne. Lege organic„. Procedur„ de urgen˛„. Din partea comisiei?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ cu PL nr. 118 din 30 martie 2005 pentru avizare ∫i dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu termen de depunere a raportului 7 aprilie 2005, cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne.

Proiectul de lege a fost emis pentru preluarea Ón legisla˛ia na˛ional„ a unor prevederi ale Directivei Uniunii Europene care se refer„ la accesul operatorilor de transport feroviar str„in Ón infrastructura feroviar„ na˛ional„, o dat„ cu aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ cu nr. 157 din 2 martie 2005.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 29 martie 2005.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Ón forma adoptat„ de Senat.

Proiectul a fost dezb„tut Ón ∫edin˛a comisiei din 6 aprilie 2005. La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 23. Œn urma dezbaterii membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ avizeze favorabil proiectul de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbateri Ón fond ∫i pe fiecare articol.

Trei minute Ón fond ∫i c‚te un minut pentru fiecare articol.

V„ mul˛umesc. Dac„ sunte˛i de acord cu propunerea f„cut„? Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Din partea ini˛iatorului? V„ rog s„ v„ prezenta˛i. Pofti˛i.

**Domnul Ioan Andreica** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M„ numesc Ioan Andreica, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Departamentul lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ completez. Acest proiect de lege face parte din pachetul legislativ din Programul de guvernare a Rom‚niei, de aderare Ón 2007, pachet Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 sarcina Ministerului Transporturilor, referitor, concret, la transportul feroviar.

Acest proiect de lege are ca obiect, de fapt, modificarea unui singur articol, cu trei alineate, care vine s„ armonizeze legisla˛ia rom‚neasc„ la cea european„, privind accesul liber la infrastructura de cale ferat„ a operatorilor str„ini ∫i a grupurilor interna˛ionale, pentru infrastructur„ de cale ferat„, pentru porturi ∫i terminale, ∫i reglementarea concret„ privind contractul nediscriminatoriu ∫i Ón condi˛ii de transparen˛„ cu ace∫ti operatori.

Suntem de acord cu varianta sus˛inut„ de comisia din Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul pe marginea legii?

Dac„ nu, trecem la dezbaterea pe articole. La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu, cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Articolul unic. Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Alin. 1 al art. 18, modificat. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Alin. 2 al art. 18. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Alin. 3 al art. 18. Cine este pentru? Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. V„ mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Institutului Teologic Baptist din Bucure∫ti.

Continuarea dezbaterilor, Óncep‚nd cu art. 7 din proiect, punctul 8 din raport.

Camera deputa˛ilor, camer„ decizional„. Din partea comisiei?

Domnule pre∫edinte, din partea comisiei, dac„ vre˛i?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Dezbaterile au Ónceput s„pt„m‚na trecut„ la acest pachet de legi care privesc cele nou„ universit„˛i.

Raportul Comisiei pentru Universitatea Baptist„ a fost prezentat. Ministerul ∫i-a exprimat punctul de vedere pentru aceast„ universitate.

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, v„ supunem aten˛iei rug„mintea noastr„, s„ continu„m cu votarea de acolo de unde am r„mas, pentru Universitatea Baptist„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Atunci continu„m cu art. 8. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii la anexa nr. I? Dac„ nu, cine este pentru? Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îMihail Kog„lniceanu“ din municipiul Ia∫i, jude˛ul Ia∫i, adoptat Ón Senat.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt? Din partea comisiei?

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

O s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ citesc raportul comisiei referitor la Ónfiin˛area Universit„˛ii îMihail Kog„lniceanu“ din municipiul Ia∫i, jude˛ul Ia∫i, iar la celelalte universit„˛i rapoartele sunt, practic, identice, diferind denumirea ∫i, eventual, num„rul de voturi, av‚nd aviz favorabil.

Deci v-a∫ cere permisiunea ca la celelalte s„ nu mai reiau raportul, ci s„ ne spunem punctul de vedere, avizat favorabil cu num„rul de voturi. Œn felul acesta economisim timp ∫i c‚∫tig„m pentru dezbatere.

O s„ m„ scuza˛i, domnule pre∫edinte, s„ m„ uit pu˛in Ón dreapta, ca s„ nu v„d ce are domnul Ponta frumos ∫i elegant Ón Parlament.

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare pe fond cu proiectul de Lege promis privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îMihail Kog„lniceanu“ din municipiul Ia∫i, jude˛ul Ia∫i.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i de c„tre Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acreditarea institu˛iei de Ónv„˛„m‚nt superior men˛ionate.

Œn conformitate cu prevederile art. 56 alin. 1 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„, Ónfiin˛area institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior se face prin lege. Procedura de Ónfiin˛are a acestora este reglementat„ Ón Legea nr. 88/1993 privind acreditarea institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior ∫i recunoa∫terea diplomelor, republicat„.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51, 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul Constantin Br„tianu, director general Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnul Paul Sterian, secretar C.N.E.A.A.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 22 de deputa˛i din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 20 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 6 decembrie 2004.

Potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele care sunt specificate.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

O s„ fac, pentru c„ este vorba de nou„ universit„˛i, practic, nou„ legi pe care le adopt„m, doar Ón dou„ minute, c‚teva considera˛ii de ordin general. Sincer s„ fiu, predau la o universitate de stat ∫i am avut anumite re˛ineri privind dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului particular, dar am f„cut o analiz„ foarte serioas„, a∫ zice, ∫i pertinent„, ∫i analitic„ Ón Comisia de Ónv„˛„m‚nt. Ba, mai mult, au fost nou„ comisii alc„tuite din c‚te trei deputa˛i care s-au deplasat chiar ∫i Ón teren.

Sincer, am fost surprins pl„cut. Majoritatea dintre ele Óndeplinesc standardele prev„zute de legisla˛ia incident„ Ón materie, a∫ zice, mai abitir dec‚t la stat. Dac„ este s„ vorbim cinstit, o parte dintre universit„˛ile de stat au fost descoperite de cadrele didactice titulare, care s-au dus spre universit„˛ile particulare.

A fost ∫i Ministerul Œnv„˛„m‚ntului, este ∫i aici reprezentat de domnul secretar de stat, domnul ministru Miron Dumitru, la aceste analize. Eu cred c„ facem o fapt„ bun„ din cel pu˛in dou„ considerente, Ón sensul vot„rii acestor legi, anume, cre„m o competi˛ie real„ Óntre Ónv„˛„m‚ntul particular ∫i Ónv„˛„m‚ntul de stat ∫i, mai mult, s„ ne g‚ndim la faptul c„ legea impune c„ Óntreg patrimoniul de care dispun, practic, funda˛iile care au constituit aceste universit„˛i trece Ón serviciul public, practic, al Ónv„˛„m‚ntului. De fapt, acesta este marele c‚∫tig, pentru c„ o parte dintre ele, probabil, nu vor rezista competi˛iei de pia˛„, legat de dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului, dar realitatea este c„ p‚n„ la urm„ Ónv„˛„m‚ntul are de c‚∫tigat, pentru c„ dob‚nde∫te un patrimoniu uria∫.

Numai la Universitatea de la Cluj, ∫i cu aceasta Ónchei, la care am participat, v„ spun, au un patrimoniu de peste 100 de miliarde, care, evident, finalmente va fi al Ónv„˛„m‚ntului ∫i acesta este un c‚∫tig extraordinar.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule coleg. Din partea ini˛iatorului? Ministerul, v„ rog.

**Domnul Miron Dumitru** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Cer permisiunea ca s„ exprim un punct de vedere care, dup„ aceea, s„ se extrapoleze la toate celelalte legi de Ónfiin˛are a universit„˛ilor.

Vreau s„ spun c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii sprijin„, acord„ avizul favorabil acestor aprob„ri, prin lege, ale Ónfiin˛„rii sau acredit„rii universit„˛ilor, cu convingerea c„ un tablou mai cuprinz„tor, bazat pe fundamentele competi˛iei autentice, nu poate dec‚t conduce la o calitate mai bun„.

Cum spuneam ∫i cu ocazia Ónceputului acestui traseu, s„pt„m‚na trecut„, vreau s„ spun c„ urmeaz„ o nou„ edi˛ie de marcare la pia˛a educa˛ionalului, dup„ ce vom adopta o Lege a asigur„rii calit„˛ii Ón Ónv„˛„m‚nt. La acel moment al adev„rului, Ónscrierea pe coordonatele calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului european va reprezenta o nou„ provocare pentru toate universit„˛ile.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 5. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 7. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 8. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Anexa. Dac„ la anexa nr. I sunt observa˛ii? Adoptat„. V„ mul˛umesc. R„m‚ne pentru vot final.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îArtifex“ din municipiul Bucure∫ti.

Din partea comisiei?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mul˛umesc pentru aprobarea tacit„ a propunerii noastre anterioare, de a prezenta numai num„rul de voturi cu care fiecare universitate, respectiv raportul acesteia au fost aprobate.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 19 deputa˛i din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu urm„toarele amendamente.

Deci, domnule pre∫edinte, specific ∫i pentru cea anterioar„ ∫i pentru cea care urmeaz„, c„ vot„m ∫i amendamentele comisiei la articolele care sunt ∫i renun˛„m la cele din textul ini˛ial.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Ini˛iatorul dac„ mai are ceva de ad„ugat? Nu. Mul˛umesc.

Dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale? Da. V„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

La aceast„ or„, pe l‚ng„ cele 50 de universit„˛i de stat, dup„ ce am mai acreditat Ónc„ 20 de universit„˛i particulare, cu cele 9 care vor mai intra Ónc„ Ón dezbatere ∫i Ón aprobare, universit„˛ile rom‚ne∫ti, fie ele de stat sau particulare, se ridic„ la 79.

Sunt multe, sunt pu˛ine? O nou„ Lege a calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului superior, pe care o a∫tept„m, va trebui s„ introduc„ obligatoriu criterii mai exigente de autorizare ∫i de acreditare a universit„˛ilor care efectiv trebuie s„ r„m‚n„ Ón sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt.

Œn ceea ce prive∫te Universitatea îArtifex“, av‚nd Ón vedere c„ au fost nou„ universit„˛i, m-am bucurat foarte mult de propunerea pre∫edintelui Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, pre∫edintele Anghel Stanciu, care nu a cerut rapoarte sau subrapoarte formale. Am fost ruga˛i, dac„ se poate, ∫i am f„cut lucrul acesta, s„ facem vizite chiar la universit„˛ile Ón cauz„.

Œn ce m„ prive∫te, am f„cut parte din subcomisia care a vizitat, Ón vederea Óntocmirii raportului, Universitatea îArtifex“. A∫ vrea s„ v„ spun de la Ónceput c„ m-am convins c„ este Óntr-adev„r o alternativ„ real„, legitim„ la Ónv„˛„m‚ntul de stat. Universitatea aceasta preg„te∫te speciali∫ti numai pentru domeniul cooperatist, iar Ón acest domeniu, numai specializ„ri de care au strict„ nevoie: marketing, management, finan˛e, b„nci.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ Ón calitatea mea de lucr„tor Ón Ónv„˛„m‚ntul de stat i-am invidiat, dar nu cu r„utate, cu admira˛ie. Ceea ce am constatat la aceast„ universitate poate fi un imbold pentru foarte multe universit„˛i de stat. Œn ierarhia mea personal„, care s-ar putea s„ nu intereseze pe toat„ lumea, dintre universit„˛ile particulare pe care le-am vizitat mi-au pl„cut Ón mod deosebit ∫i sunt Ón memoria mea: Universitatea Rom‚no-American„, Universitatea îEmanuel“ din Oradea ∫i Universitatea îArtifex“ din Bucure∫ti.

Cred c„ sunt toate argumentele ca votul nostru s„ fie dat cu toat„ Óncrederea ∫i, dac„ vre˛i, cu aprecierea necesar„ pentru aceste universit„˛i particulare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule coleg. Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? Dac„ nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 5. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 7. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 8. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Anexa nr. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat„.

V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„torul proiect, proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îBogdan Vod„“ din municipiul Cluj-Napoca, jude˛ul Cluj.

Din partea comisiei, domnule profesor?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 24 de deputa˛i, din totalul de 28 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele care sunt Ón cuprinsul raportului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ ini˛iatorul are ceva de completat? Nu. Mul˛umesc.

Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt din sal„, din partea grupurilor parlamentare? Nu. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 5. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 7. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 8. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Anexa nr. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat„. V„ mul˛umesc.

Mai sunt dou„ universit„˛i ∫i, cu asta,

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La dezbaterea acestui proiect de lege au fost prezen˛i 24 de deputa˛i, din totalul de 28 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu unanimitatea de voturi a celor prezen˛i.

Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele care sunt cuprinse Ón cadrul raportului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Ini˛iatorul?

Din partea grupurilor parlamentare dac„ sunt interven˛ii?

V„ rog, domnule coleg.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

T‚rgu-Mure∫ul, prin cele cinci universit„˛i care exist„: Universitatea de Medicin„ ∫i Farmacie, Universitatea de

Art„ Teatral„, Universitatea îPetru Maior“, Universitatea îDimitrie Cantemir“ ∫i Universitatea îSapientia“, este ∫i va fi un centru universitar puternic, ceea ce va duce la cre∫terea calitativ„ ∫i, de ce nu, a concuren˛ei Ón mediul universitar mure∫ean ∫i na˛ional.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Dac„ nu, trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 5. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 7. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 8. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Anexa nr. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat„. V„ mul˛umesc.

Ultimul este proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îAthenaeum“ din municipiul Bucure∫ti.

Din partea comisiei, domnule pre∫edinte?

Dezbaterea proiectului de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îAthenaeum“ s-a f„cut Ón prezen˛a a 25 de deputa˛i, din totalul de 28 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu unanimitatea de voturi a celor prezen˛i.

Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele care sunt Ón cadrul raportului.

Mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Din partea ini˛iatorului dac„ sunt interven˛ii? Nu.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005

Din partea grupurilor parlamentare dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 5. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 6 alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 7. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 8. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Anexa nr. I la lege. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat„. V„ mul˛umesc.

Œi rog pe liderii de grup s„ invite colegii s„ vin„ Ón sal„ pentru voturile finale.

Relu„m dezbaterile, prin acordarea de voturi finale. V„ rog s„ v„ relua˛i locurile Ón sal„.

Primul este proiectul de Lege privind instituirea indemniza˛iei pentru activitatea de liber-profesionist a arti∫tilor interpre˛i sau executan˛i din Rom‚nia.

Comisia juridic„ a optat pentru reluarea votului asupra amendamentelor formulate la art. 19. V„ rog s„ vota˛i.

Cine este pentru propunerea Comisiei juridice, de reluare a votului asupra amendamentelor formulate la art. 19?

Voturi pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 64 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Deci, cu 189 de voturi pentru, 64 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, a fost aprobat„ solu˛ia propus„ de Comisia juridic„ pentru reluarea votului asupra amendamentelor formulate la art. 19.

Œn cursul dezbaterilor au fost propuse dou„ amendamente. Unul a fost propus pentru completarea textului comisiei, Ón sensul Ónscrierii ∫i a art. 19 al„turi de celelalte articole prev„zute a intra Ón vigoare la 3 zile de la data public„rii Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, propunere Ónsu∫it„ at‚t Ón raportul comisiei, c‚t ∫i de reprezentantul ini˛iatorului, iar a doua a fost propunerea pentru eliminarea art. 19.

Conform regulamentului, Óncepem cu propunerea de eliminare.

**:**

Domnule pre∫edinte, num„ra˛i mai bine, c„ au fost vreo 8, 9 voturi Ómpotriv„!

Œntreb Ónc„ o dat„ cine se ab˛ine? Ab˛ineri?

## **Domnul Gheorghe Albu:**

Au r„mas cu m‚na sus, domnule pre∫edinte.

**Din sal„**

**:**

A∫a este, au r„mas cu m‚na sus!

Domnule Duv„z, mai uit„ lumea, nu ∫ti˛i cum este? Mai amor˛e∫te...

V„ mul˛umesc.

Trecem la cel„lalt amendament: îPrezenta lege intr„ Ón vigoare cu data de 1 ianuarie 2006, cu excep˛ia art. 4, 7, 9 alin. (2), (12), (17), (18) ∫i (19), care intr„ Ón vigoare la 3 zile de la data public„rii Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei“. Acesta este amendamentul, v„ rog s„ vota˛i.

Cine este pentru? Cine este Ómpotriv„? Ab˛ineri? Œn unanimitate, s-a aprobat. V„ mul˛umesc. Legea, Ón ansamblul ei. Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. V„ mul˛umesc. Da, v„ rog, punct de vedere, explicarea votului.

## Stima˛i colegi,

Grupul social-democrat a votat pentru acest act normativ ∫i dorim s„ d„m o scurt„ explica˛ie. Social-democra˛ii au sus˛inut acest proiect Ónc„ din momentul Ón care era doar o idee, sprijinit„ cu mult„ tenacitate ∫i bun„voin˛„ de doamna Mihaela Mihai, pre∫edinta Uniunii Arti∫tilor Liber-Profesioni∫ti. Permite˛i-mi s„-i salut prezen˛a, Ón aceast„ zi, care este un succes pentru un sindicat... Acest lucru am vrut s„-l subliniem, legea nu este o lege de recuno∫tin˛„, este o lege care reconstituie un drept pe care o asocia˛ie profesional„ nu-l are, pentru c„, p‚n„ la Legea nr. 19/1999, nu a existat un cadru normativ ca acest drept s„ se constituie.

Apreciem faptul c„ Ministerul Culturii a sprijinit ini˛iativa Guvernului N„stase pe acest proiect de lege, dar ne exprim„m public speran˛a c„ dezbaterile, extrem de agitate pe tema intr„rii Ón vigoare, a datei la care s„ intre Ón vigoare legea, care au existat Ón comisie ∫i care, dup„ cum a˛i v„zut, s-au extins ∫i Ón plen, s„ nu fie semnul unei am‚n„ri prea mari a aplic„rii acesteia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 ## Stima˛i colegi,

Beneficiarii sunt persoane Ón v‚rst„, unele dintre ele foarte Ón v‚rst„ ∫i, din p„cate, s-ar putea s„ moar„ repede, Ónainte de a apuca s„ tr„iasc„ bine. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, stimat„ coleg„. Dac„ sunt alte interven˛ii? Doamna Raluca Turcan.

## **Doamna Raluca Turcan:**

## Dragi colegi,

Mul˛umim doamnei Mihaela Mihai pentru acest proiect de lege, care a devenit lege ∫i care, Óntr-un final, va asigura o recompens„ moral„ pentru o categorie de oameni foarte defavorizat„ Ón prezent, cu toate c„, Ón decursul timpului, au f„cut cinste imaginii Rom‚niei, nu numai Ón interior, dar ∫i Ón exterior.

Cred c„ nu se pune problema ini˛iatorului acestei legi, ci, mai degrab„, se pune problema faptului c„ Ón sf‚r∫it am reu∫it s„ elimin„m acea diferen˛„ cras„ Óntre anumi˛i oameni, care au muncit, ∫i al˛i oameni, care se bucur„, p‚n„ la urm„, de o activitate mai spre prezent.

Mul˛umim Partidului Social Democrat pentru sus˛inerea acestui proiect de lege, dar Ón acela∫i timp a∫ dori s„ mul˛umesc Ministerului Culturii ∫i Cultelor, care ne-a sprijinit foarte mult, ∫i, de asemenea, Ministerului Finan˛elor, care a avut un rol cov‚r∫itor Ón finalizarea acestei legi.

V„ mul˛umim foarte mult.

Mul˛umesc. Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Da, v„ rog frumos.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫ porni de la ideea c„ arta presupune ∫tiin˛„. Dac„ dumneavoastr„, ast„zi, a˛i fost Ón asentimentul acestui lucru, nu pot dec‚t s„ v„ felicit ∫i chiar s„ v„ aduc mul˛umiri Ón numele celor care ∫i-au pus cei mai frumo∫i ani Ón slujba unui ideal, ideal pentru a v„ deschide por˛ile sufletului ∫i a-l m‚ng‚ia.

Partidul Popular Rom‚nia Mare a votat pentru, tocmai Ón aceast„ idee.

V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„.

Mul˛umesc ∫i eu, stimat„ coleg„.

Dac„ mai este cineva care mai vrea s„ intervin„? Domnul Popa.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

™i Grupul parlamentar al Partidului Umanist a votat pentru acest proiect de lege. De ce? Pentru c„ ace∫ti oameni ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón interesul oamenilor, ne-au adus at‚ta bucurie ∫i fericire de-a lungul vremurilor ∫i este normal s„ se fac„ acest act de repara˛ie. De aceea, noi le ur„m via˛„ lung„ ∫i s„ aib„ parte c‚t mai

mult de aceste beneficii ∫i indemniza˛ii care s-au acordat de c„tre Guvern.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii? Mul˛umesc.

Trecem la urm„torul punct de la voturi finale, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 122/2004 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri?

Unanimitate.

Mul˛umesc.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea ∫i completarea Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate nr. 145/1997.

Cine este pentru?

Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2005 privind transmiterea cu plat„ a unor imobile din domeniul privat al statului ∫i din administrarea Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului Ón domeniul privat al municipiului Bucure∫ti ∫i Ón administrarea Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti. Cine este pentru? 159 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 84 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu 159 de voturi pentru ∫i 84 Ómpotriv„, a fost adoptat.

Domnule Duv„z, v„ rog, explica˛ia votului.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Partidul Social Democrat a votat Ómpotriva acestei legi pentru c„ ea nu face dec‚t s„ consfin˛easc„ un transfer de terenuri Ón cascad„ pe care Prim„ria Bucure∫tiului l-a f„cut ∫i, de fapt, s„ reglementeze, s„ legifereze, dac„ vre˛i, o opera˛iune, pe care a∫ defini-o mai degrab„ ca o îinginerie funciar„“, ca s„ nu-i zic îfinanciar„“. Œn urma acestor transferuri succesive s-a ajuns ca, prin compensa˛ie, unui cump„r„tor de drepturi succesorale s„ i se acorde o parte din Parcul îBordei“, ca ∫i c‚nd parcurile ar putea s„ fac„ obiectul restituirilor privind domeniul funciar.

Pe de alt„ parte, dac„ ar fi s„ respect„m ceea ce, din arcul puterii, ni se spunea acum vreo dou„ s„pt„m‚ni de la aceast„ tribun„, coeren˛i am fi fost dac„ am fi transmis de la cei care la ora aceasta aveau Ón gestiune, ∫i anume Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, aceast„ datorie la Ministerul de Finan˛e, a∫a cum s-a cerut ∫i Ón leg„tur„ cu alte asemenea opera˛iuni care au fost dezb„tute de la aceast„ tribun„ acum dou„ s„pt„m‚ni, ∫i nicidecum la prim„rie.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, acest transfer cu plat„ se face cu o valoare modic„ ∫i se pl„tesc vreo 11 milioane de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 dolari, Ón leg„tur„ cu o opera˛iune de multe zeci ∫i zeci de milioane de dolari.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Cine mai are observa˛ii din partea grupurilor parlamentare? Mul˛umesc.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 23/2005 privind cre∫terile salariale aplicabile magistra˛ilor ∫i altor categorii de personal din sistemul justi˛iei pentru anul 2005.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Domnule Stanciu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare a votat sincer acest proiect de lege, deoarece consider„ c„ justi˛ia, care este o putere egal„ Ón stat cu Parlamentul ∫i cu celelalte puteri, are nevoie, evident, de o anumit„ protec˛ie ∫i sub aceast„ form„.

Este drept c„, fiind unul dintre cei pu˛ini care mai sunt din 1992 Ón aceast„ aul„, cunoa∫tem c„ s-au f„cut eforturi Ón timp ca magistra˛ii ∫i, respectiv, reprezentan˛ii lor de la Cur˛ile Supreme s„ ajung„ la salariile parlamentarilor, pentru c„, fiind puteri egale, ∫i salarizarea trebuia s„ fie egal„. Nu vreau s„ spun acum c„ d‚n∫ii dep„∫esc cu mult salariul pre∫edintelui sau al parlamentarilor ∫i nu vreau s„ pun o Óntrebare retoric„, ce puteri egale Ón stat sunt retribuite diferit, dar reprezint aici, pe de alt„ parte, ∫coala ∫i pe dasc„li.

Vreau s„ fac numai o precizare: dup„ ce devine magistrat, un absolvent de drept, dup„ patru ani, ∫i mai face Ónc„ un an ∫i jum„tate ∫i d„ examen, el dep„∫e∫te, dup„ cinci ani ∫i jum„tate, salariul profesorului care l-a Ónv„˛at. Mai fac Ónc„ o precizare: facult„˛ile de drept de stat sunt Ón suferin˛„ de cadre didactice.

Este posibil ca merg‚nd pe aceast„ linie, nu mic∫or‚nd salariile magistra˛ilor, dar s„ avem Ón vedere s„ m„rim salariile dasc„lilor, pentru c„ altfel ne Óntoarcem Ón Evul Mediu, c‚nd vom face breasla magistra˛ilor, s„ se Ónve˛e unii pe al˛ii, c„ n-o s„ mai aib„ cine s„-i Ónve˛e!

De aceea am vrut s„ trag acest semnal de alarm„, c„ trebuie s„ avem Ón vedere ∫i pe formatorii formatorilor, pe care Ói form„m d‚ndu-le bani din ce Ón ce mai mul˛i spre a-i feri de ∫p„gi. Nu vreau s„ fiu r„u, s„ spun c„ la salariu mic, ∫pag„ mic„, la salariu mare, ∫pag„ mare, c„ nu este un adev„r, dar, pe ici, pe colo, se mai Ónt‚mpl„!

De aceea, s„ fim aten˛i cu aceste salarii ale magistra˛ilor, pentru c„ s-ar putea s„ s„rim calul. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? Trecem la punctul urm„tor.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea ∫i

completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura. Caracter organic.

Voturi pentru? 188 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 63 de voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Deci, cu 188 de voturi pentru, 66 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a adoptat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am votat Ómpotriv„, Grupul parlamentar al P.S.D., deoarece consider„m c„ modific„rile ∫i complet„rile propuse nu rezolv„ problemele de fond ale acestei activit„˛i.

De fapt, din punctul nostru de vedere, legea rezolv„ o singur„ problem„, ∫i anume Ónfiin˛area autorit„˛ii na˛ionale. De aici, realiza˛i ∫i dumneavoastr„, noi func˛ii ∫i al˛i bani.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ mai vrea cineva s„ explice votul?

Trecem la proiectul urm„tor, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalul salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Boghi∫, jude˛ul S„laj, prin reorganizarea comunei Nu∫fal„u. Caracter organic.

Termenul constitu˛ional pentru adoptare fiind dep„∫it, se consider„ adoptat„ Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru?

Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? V„ ab˛ine˛i?

Cu o singur„ ab˛inere, restul pentru, s-a votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Voturi pentru? Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2004 privind unele m„suri pentru eficientizarea activit„˛ii din domeniul s„n„t„˛ii.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ solicit o problem„ de procedur„ Ónainte de a trece la votul pentru acest proiect de lege.

V„ reamintesc c„ la dezbaterea pe articole au fost mai multe puncte de vedere, ∫i anume, atunci c‚nd s-a votat pe articole Ómpotriva respingerii ordonan˛ei de urgen˛„, au fost p„reri Ón aceast„ sal„ care au spus c„ a vota Ómpotriva respingerii Ónseamn„ c„ textul ordonan˛ei este adoptat.

Am solicitat, la vremea respectiv„, s„ transform„m titlul legii din proiect de lege pentru respingere Ón proiect de lege pentru adoptarea ordonan˛ei. S-a considerat c„ nu este nevoie de acest lucru, drept pentru care ast„zi v„ propun urm„toarea procedur„ de lucru: s„ trecem la dezbaterea pe articole a ordonan˛ei de urgen˛„, pentru c„ noi n-am discutat ordonan˛a de urgen˛„, ci am discutat numai propunerea privind respingerea ordonan˛ei de urgen˛„. Eu cred c„ adoptarea pe articole a ordonan˛ei de urgen˛„ Ónseamn„ adoptarea ordonan˛ei ∫i, Ón acela∫i timp, votul Ómpotriva respingerii ordonan˛ei de urgen˛„ face ordine ∫i clarific„ modul Ón care adopt„m acest proiect de lege.

Deci sunt dou„ c„i de urmat Ón aceast„ situa˛ie. S„ dezbatem ordonan˛a ∫i, dac„ nu m„ Ón∫al„ memoria, are numai dou„ articole aceast„ ordonan˛„, deci este foarte simplu de dezb„tut ∫i, dup„ aceea, adopt„m ordonan˛a ∫i, sigur, vot„m dup„ aceea Ómpotriva respingerii ∫i Ón felul acesta lucrurile sunt foarte clare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule Duv„z, pe procedur„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn ceea ce prive∫te propunerea procedural„, noi nu suntem de acord cu asemenea interpretare.

Œn primul r‚nd c„, dac„ este vorba s„ dezbatem ordonan˛a, noi trebuie s„ o introducem pe ordinea de zi normal„, ∫i nu s„ intr„m Ón dezbaterea ordonan˛ei Óntr-un moment pe care l-am dedicat votului final. Ori acord„m un vot final, ne afl„m Ón procedur„ de vot final, ∫i atunci nu dezbatem ordonan˛a, d„m un vot final a∫a cum este propus pe ordinea de zi ast„zi, ori intr„m Ón dezbaterea ordonan˛ei ∫i atunci, cum ne propune liderul Grupului Partidului Na˛ional Liberal, v„ propun s„ o retrimitem pentru a fi reintrodus„ pe ordinea de zi.

Œn ceea ce prive∫te textul, Óns„, noi avem aici ni∫te men˛iuni pe care sper ca secretariatul s„ le confirme. Œn cadrul dezbaterilor Ón plen a fost respins at‚t titlul, Ón urma dezbaterilor pe care le-am avut, c‚t ∫i articolul unic. Deci, practic, noi am votat Ón leg„tur„ cu articolul unic al acestei ordonan˛e.

Dup„ opinia noastr„ ne afl„m Ón fa˛a unui vot final.

Da, domnule profesor Anghel, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Evident, printr-o anumit„ simpatie pentru distinsul nostru coleg, am fi de acord eu ∫i grupul nostru parlamentar.

Din p„cate, Óns„, asist„m de o bun„ bucat„ de vreme, nu numai acum, dar ∫i anterior, la Óntoarcerea regulamentului pe toate fe˛ele, Ónc‚t nu mai are nici o fa˛„ curat„. De aceea, cred c„ ve˛i fi de acord c„ suntem Ón vot final ∫i trebuie s„ d„m votul.

Vreau s„ v„ mai spun c„ am avut un proiect de lege, Ón legislatura trecut„, care a fost votat pe articole, Ón Óntregime, ∫i la votul final a picat.

Deci, chiar dac„ am for˛a a treia copert„ a regulamentului ∫i am vota cele dou„ articole, nu Ónseamn„ implicit c„ s-a votat proiectul de lege. Œl putem pica la vot final. Deci oricum am Óntoarce-o, tot ajungem la realitate.

Proiectul este respins ∫i, ca atare, trebuie votat„ acum propunerea de respingere. A ne Óntoarce... cre„m un precedent care nu se ∫tie unde se opre∫te. ™i acesta este lucrul cel mai periculos, a transforma o chestiune neregulamentar„ Óntr-o cutum„. Cred c„ nimeni nu dore∫te acest lucru.

De aceea v„ propunem, domnule pre∫edinte, Ón numele grupului nostru parlamentar, s„ continu„m procedura ∫edin˛ei de vot.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul Márton.

## Stima˛i colegi,

Ne Ónv‚rtim Ón jurul cozii, ca s„ zic a∫a, de c‚teva s„pt„m‚ni, pe o interpretare, pentru mine, cel pu˛in, interesant„ ∫i v„ ∫i spun de ce. Adic„, dac„ o propunere de respingere cade, asta Ónseamn„ implicit adoptarea unei ordonan˛e. Dac„ se merge pe aceast„ idee, atunci i-ar fi foarte u∫or unei minorit„˛i parlamentare s„ introduc„ Óntr-o comisie, unde doar Ón acea comisie are o majoritate, nu propunerea de adoptare, ci de respingere a ordonan˛ei sau a ordonan˛ei de urgen˛„. Pentru c„ dac„ este vot este o ordonan˛„ organic„, acea minoritate sau majoritate n-are votul necesar pentru o astfel de ordonan˛„, dar, chiar dac„ sunt mai mul˛i cei care voteaz„ Ómpotriva respingerii, cade respingerea, se adopt„ cu votul minorit„˛ii care a votat Ómpotriva respingerii.

Deci ne afl„m Óntr-o situa˛ie, de c‚teva s„pt„m‚ni, mi se pare a doua sau a treia astfel de situa˛ie, c‚nd ne bloc„m de aceast„ procedur„, zic eu, p„guboas„. Adic„ Ón loc s„ se supun„ votului unei Camere, dac„ Óntr-o Camer„ a c„zut o ordonan˛„, Ónc„ o dat„, aceea∫i problem„, se supune votului o alt„ lege, cu o mic„ modificare, lege de respingere a ordonan˛ei ∫i, dac„ acest element cade, iat„, ne afl„m Ón situa˛ia Ón care ni se supune votului final... un ce? S-a respins titlul, adic„ de respingere a ordonan˛ei. S-a respins articolul unic, adic„ de respingere a ordonan˛ei. Ce se supune acum votului? Respingerea ordonan˛ei? Ordonan˛a?

Ordonan˛a Ón ansamblul ei se supune votului de respingere sau de adoptare, pentru c„ legea era de respingere a ordonan˛ei, ∫i nu de adoptare a ordonan˛ei.

Deci eu sunt de acord ∫i cu aceast„ procedur„. S„ vot„m ca vot final adoptarea ordonan˛ei, deci s„ supun„ votului ordonan˛a Ón sine ∫i dac„ trece cu majoritatea cerut„ atunci adopt„m ordonan˛a. Dumneavoastr„ a˛i zis. Dar ce se supune votului?

Legea!

Legea? Care lege?

Domnule coleg, nu face˛i dialog. Face˛i o procedur„, exprima˛i-v„ punctul de vedere.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Guvernul nu a depus o lege de respingere a ordonan˛ei, ci Guvernul a depus o lege de adoptare a ordonan˛ei. Œn Senat ea s-a transformat Ón lege de respingere, prin simplul motiv c„ n-a fost adoptat„.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z**

**:**

™i aici a ajuns ca lege de respingere.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Exact. Aici a ajuns ca lege de respingere. Legea de respingere, titlul legii, lege de respingere, a c„zut, a c„zut articolul unic, adic„ cea de respingere, deci Camera Deputa˛ilor nu a fost de acord ca ea s„ fie respins„. Atunci noi ce trebuie s„ decidem? Asupra acestei voin˛e a Camerei Deputa˛ilor, adic„... c„ nu este de acord cu legea de respingere.

Deci

Nu mai este adoptat„.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Este adoptat„. Este o solu˛ie bun„, deci toate legile care sunt organice, toate ordonan˛ele de urgen˛„ pot fi trecute a∫a, prin Parlament, trebuie s„ fie supus„ Ón ultima instan˛„ o lege de respingere ∫i este nevoie de un vot chiar minim ∫i s-a aprobat.

Putem s„ mergem pe aceast„ idee, dar, v„ spun, observa˛i c„ este ceva pur ∫i simplu hilar.

Deci mie mi se pare c„ Ón acest moment noi putem s„ vot„m Óntr-adev„r respingerea ∫i, dac„ nu trece respingerea, atunci trebuie s„

V„ mul˛umesc. Domnule Bolca∫, v„ rog.

Œmi pare r„u c„ dezbaterile sunt la vot final, dar problema este absolut nou„ ∫i ˛ine de esen˛a procedurilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 constitu˛ionale ∫i este bine s„ hot„r‚m noi, Ón primul r‚nd, cum se interpreteaz„ aceste proceduri constitu˛ionale.

Problema nu s-a mai pus p‚n„ acum, p‚n„ la revizuirea Constitu˛iei, c‚nd s-a creat acest sistem al Camerelor mai Ónt‚i sesizate ∫i al Camerei decizionale, pentru c„ Ón legislaturile anterioare aveam medierea care permitea rezolvarea simpl„ a situa˛iei.

De ce nu ˛in seama distin∫ii mei colegi care caut„ solu˛ii de deblocare, ∫i toate solu˛iile sunt propuse de bun„-credin˛„, dar nu ˛in seama de un lucru: noi nu discut„m ordonan˛a de urgen˛„. Parlamentul, Ón spe˛„ Senatul, a fost sesizat cu un proiect de lege. Noi discut„m numai proiectul de lege, de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„, cu asta a sesizat Guvernul Senatul. Œn momentul Ón care s-a respins acest proiect de lege, f„r„ nici un amendament la titlu, f„r„ nici o schimbare la titlu, s-a ajuns la o lege de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„. Sunt dou„ acte paralele. Este ordonan˛a de urgen˛„ care constituie o atribu˛ie delegat„ de legiferare a Guvernului ∫i este legea care Ói d„ for˛a. Senatul a respins-o. Normal ar fi, Ón ni∫te proceduri constitu˛ionale riguroase, ca noi, Camera Deputa˛ilor, s„ nici nu putem s„ mai fim sesiza˛i, pentru c„ Ón clipa aceea nu mai suntem sesiza˛i cu nimic. Guvernul nu ne mai poate sesiza, proiectul s„u de lege a fost respins, deci, practic, n-ar trebui s„ hot„r‚m.

Cred c„ interpretarea este exagerat„. Suntem Camer„ decizional„ ∫i ne pronun˛„m asupra a ceea ce am fost sesiza˛i, adic„ legea astfel cum a fost adoptat„ de Senat, lege de respingere. Teama colegilor mei este c„ nu s-a discutat pe articole ordonan˛a. Nu s-a discutat ∫i teama deriv„ din acea ghilotin„ a regulamentului, care, Ón condi˛iile Ón care comisia face propuneri de respingere, nu se mai discut„ pe articole, ci se trece la votul final.

Eu spun urm„torul lucru: independent de raportul comisiei, independent de Ómprejurarea c„ se supune direct votului final sau nu, procedura parlamentar„ normal„ a fost urmat„. O comisie a fost sesizat„ Ón fond pentru Óntocmirea unui raport. La aceast„ comisie nu au existat amendamente la proiectul de lege, pentru c„ prin amendamentele la proiectul de lege se ajunge la modificarea unor texte de ordonan˛„. Eu nu modific direct prin votul meu ordonan˛a, eu, prin legea pe care o votez, modific acea ordonan˛„. Trebuie s„ Ón˛elegem acest mecanism mediat ∫i atunci ajungem la cheia problemei.

Dac„ Ónmul˛im!

Acum, ierta˛i-m„, Ón leg„tur„ cu Ónmul˛irea... eu ∫tiu ∫i alte bancuri, dar nu este cazul.

De data aceasta, respingerea respingerii Ónsemneaz„ adoptare pur ∫i simplu ∫i nu exist„ nici un viciu constitu˛ional Ón a considera acest lucru.

Propunerea domnului Nicol„escu era constructiv„, era, hai s„ zicem, o umbrel„ de protec˛ie Ón plus, dar pe care n-o consider necesar„.

Independent de rezultatul votului, pe care nu-l anvizajez, este Ón m‚inile dumneavoastr„. Ne afl„m Ón faza de vot final, vot„m ∫i, Ón func˛ie de acesta, proiectul de lege nu mai trebuie transformat Ón proiect de lege pentru adoptare. Legea devine o lege de adoptare prin respingerea respingerii Senatului, pur ∫i simplu.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul Duv„z.

## Domnule pre∫edinte,

O s„ Óncep prin a spune c„ absolut cu regret Ól contrazic pe colegul nostru, pe domnul Bolca∫, care este un str„lucit parlamentar ∫i a dovedit-o de nenum„rate ori.

Cred c„ ceea ce a spus domnul Márton Árpád este corect. Cre„m un precedent de care ne vom izbi ∫i pe care, poate cu rea-credin˛„, unii chiar Ól vor folosi. Vom ajunge s„ adopt„m legi cu caracter organic, Ón ultim„ instan˛„, ordonan˛e care reglementeaz„ Ón domeniul organic, f„c‚nd de fapt un joc al respingerii ordonan˛ei ∫i s„ adopt„m cu un vot care nu va fi niciodat„ calificat ca vot organic.

Deci cred c„ dac„ este vorba s„ proced„m corect ∫i s„ cre„m un precedent Ón raport cu noile prevederi constitu˛ionale, care exclud medierea Óntre cele dou„ Camere, este s„ d„m un vot pe propunerea de respingere ast„zi ∫i, Ón cazul Ón care votul este pentru respingere, deci pentru legea de respingere a ordonan˛ei, ne afl„m Ón situa˛ia ca ordonan˛a s„ fie repus„ Ón discu˛ie, c„ ea este retrimis„ de Guvern sau c„ noi accept„m ∫i cre„m un precedent ca ea s„ fie transmis„ din nou comisiei pentru a fi discutat„ ca atare ca ∫i con˛inut al ordonan˛ei, ∫i s-o rediscut„m pe ordinea de zi pe articole ∫i titlu, de data aceasta ordonan˛a, ∫i nu legea trimis„ de la Senat.

Deci ce-ar Ónsemna, stima˛i colegi, ca s„ n-o lungesc? C„ noi, Camer„ decizional„, aprob„m propunerea Senatului de respingere a ordonan˛ei ∫i c„ ordonan˛a, Óntr-o procedur„ pe care urmeaz„ s„ o convenim, reintr„ Ón discu˛ia Parlamentului. Este singurul mod Ón care putem s„ respect„m Ón perspectiv„ votul organic pentru legile organice.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc. Domnul Stanciu.

## Domnule pre∫edinte,

Cred c„ ne afl„m Ón situa˛ia Ón care ne facem singuri probleme, ne complic„m. Deci s„ fim pu∫i Ón aten˛ie.

Œn primul r‚nd, dup„ c‚te Ómi aduc eu aminte, toat„ lumea ˛ipa c„ nu se dau ordonan˛e pe domeniul legilor organice. A∫a era regulamentul. Acum ne trezim c„ avem ordonan˛e organice. Nu cred c„ avem ordonan˛e organice, dar asta este alt„ discu˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Deci un proiect de lege de aprobare sau nu a unei ordonan˛e ajunge la comisie. Comisia se pronun˛„, f„c‚nd sau nu amendamente.

Œn plen nu mai ai dreptul s„ faci amendamente. Deci avem cazul Ón care un proiect de lege a fost respins, a ajuns Ón plen, dar ∫i Ón acel moment plenul refuz„ respingerea. Ce se Ónt‚mpl„ cu proiectul de lege? Este adoptat.

Faptul c„ Óncepem s„ ne g‚ndim, stai, domnule, dar la comisie nu au fost luate Ón discu˛ie amendamentele, dar c‚te proiecte de legi au venit nemodificate de la comisie?! De ce nu am pus problema ∫i pentru acelea de ce nu sunt modificate? Ele au fost Ónsu∫ite.

Repet, un proiect de lege aprobat, cazul unu, aprobat de comisie, cu amendamente, cu tot ce este, vine Ón plen. Deci aprobat de comisie. Plenul Ól respinge. Ce se Ónt‚mpl„ cu voin˛a celorlal˛i? Dispare. Un proiect de lege este respins de c„tre comisie. Plenul Ól aprob„. Ce se Ónt‚mpl„ cu voin˛a comisiei? Dispare.

Deci noi suntem acum Ón chestiunea neg„rii nega˛iei, supunem la vot. Dac„ se aprob„ respingerea, s-a Óncheiat treaba, dac„ se respinge respingerea, este aprobat„ legea ∫i cu asta s-a Óncheiat treaba.

Nu are sens s„ mai retrimitem la comisie, pentru c„ acesta este un precedent care nu are nici un sens s„-l repunem Ón discu˛ie, pentru c„ vom ajunge la zeci de proiecte de lege Ón situa˛ia aceasta. Pentru c„ voi veni ∫i eu cu un proiect de lege care a fost aprobat la comisie ∫i-l respinge˛i Ón plen, s„ spun c„ nu sunt de acord. S„ mi-l retrimite˛i Ónapoi.

Deci, domnule pre∫edinte, cred c„ asta este singura solu˛ie regulamentar„. Supunem la vot. ™i, Ón func˛ie de vot, va fi aprobat sau respins. Restul nu are sens.

V„ mul˛umesc. Sunt de acord cu dumneavoastr„. Domnul deputat Manta.

Domnule Duv„z, sta˛i, mai e ∫i domnul Manta, nu pute˛i s„ monopoliza˛i discu˛ia.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu tot respectul ∫i pentru domnul Bolca∫, ∫i pentru domnul Stanciu, e ∫eful meu la Comisia de Ónv„˛„m‚nt, nu pot fi de acord cu sofismul dumnealui, pentru c„, Óntr-adev„r, risc„m un precedent periculos, a∫a cum atr„geau aten˛ia ∫i domnul Duv„z, ∫i domnul Nicol„escu.

Respingerea respingerii nu poate fi considerat„ adoptare, pentru c„ aici, dincolo de formalismul regulamentului, se atinge o problem„ de fond: minoritatea va hot„rÓ Ómpotriva majorit„˛ii, ceea ce este evident c„ e de domeniul absurdului. ™i atunci ∫i logica juridic„, ∫i logica de fapt ne impun un anumit procedeu ∫i sugerez Ón acest sens, Óntr-adev„r, trebuie supus„ votului respingerea.

Dac„ se va vota Ón acest sens ∫i va pica, evident c„, a∫a cum spunea domnul Nicol„escu, urmeaz„ s„ se supun„ votului trimiterea la comisie pentru a se discuta pe fond ordonan˛a ∫i, dup„ aceea, prin comisie, se ajunge din nou la plenul Parlamentului pentru a hot„rÓ, repet, dac„ ordonan˛a se adopt„ sau nu. Numai a∫a putem ajunge la un al doilea vot, Ón care s„ se discute, adopt„m sau nu ordonan˛a. Pentru c„ numai a∫a putem hot„rÓ dac„ adopt„m sau nu ordonan˛a, dac„ o l„s„m ca ea s„-∫i produc„ efectele juridice.

™i a∫ mai face o precizare vizavi de ce a spus domnul Stanciu: nu e adev„rat, ordonan˛e de urgen˛„ pot fi adoptate Ón domeniul legilor organice, prin ordonan˛„ de urgen˛„, ∫i nu prin ordonan˛e simple.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnul Duv„z ∫i domnul Márton.

Doar dou„ minute.

## Stima˛i colegi,

Respingerea ordonan˛ei nu Ónseamn„ ∫i acordul automat pe textul ei. Poate s„ existe o alt„ solu˛ie cu care dumneavoastr„ s„ fi˛i de acord, pe care Óns„ nu o mai pute˛i discuta, pentru c„ prin respingere a˛i aprobat-o pe cealalt„, cu care nu sunte˛i de acord. Deci teoria asta nu poate fi f„cut„.

Œn alt„ ordine de idei, m-a surprins domnul Stanciu care cunoa∫te foarte bine regulamentele. Ordonan˛ele de urgen˛„ se dau ∫i Ón domeniul organic. Din p„cate... Ordonan˛ele simple nu fac obiectul reglement„rii Ón domeniul organic.

V„ mul˛umesc.

Domnul Márton, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Din punct de vedere regulamentar, primul pas pe care trebuie s„-l facem este clar. Trebuie s„ supune˛i votului final proiectul de lege de respingere a ordonan˛ei. P‚n„ aici, corect, se d„ un vot. Dac„ acest proiect de lege nu trece, urmeaz„... Ce facem? Sunt dou„ posibilit„˛i. Ambele sunt propuneri de procedur„.

Deci, dac„ nu este o alt„ propunere procedural„, imediat s„ se supun„ votului adoptarea, ca o consecin˛„ a respingerii respingerii, dac„ Óntr-adev„r va avea votul necesar unei legi organice aceast„ propunere de adoptare. Sau, dac„ exist„ o astfel de propunere procedural„, s„ supune˛i votului s„ fie retrimis comisiei ∫i dezb„tut Ón comisie, de data aceasta, un proiect de lege de adoptare, pe care iar„∫i s-o aducem pe ordinea de zi, dezbatere articol pe articol, inclusiv ordonan˛a, ∫i pe urm„ vot final. Deci asta este propunerea procedural„.

Œn mod sigur prima dat„ trebuie s„ supune˛i votului propunerea de respingere a respingerii.

Da, mul˛umim. V„ rog.

## Mircovici Niculae, deputat de Timi∫. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu cred c„ ar trebui s„ avem Ón vedere un element extrem de important. Parlamentul Rom‚niei este un parlament bicameral. Œn prevederile actualei Constitu˛ii, una dintre Camere este sesizat„ Ónaintea celeilalte, iar cealalt„ Camer„ este Camer„ decizional„.

Plec‚nd de la aceast„ situa˛ie care s-a creat, Senatul Rom‚niei a fost sesizat cu aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 a Guvernului nr. 5 din 2005. Aceast„ ordonan˛„ a fost respins„ Ón Senat. Ea nu avea cum s„ devin„ Lege de respingere a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5, pe care noi, Ón calitate de Camer„ decizional„, s„ o discut„m acum. Eu cred c„ din punctul acesta de vedere s-a gre∫it la comisie Ón momentul Ón care s-a discutat pentru adoptarea acestui proiect de lege pentru respingerea acestei ordonan˛e, tocmai datorit„ acestui fapt, c„ nu s-a avut Ón vedere acest element esen˛ial.

Noi trebuie s„ discut„m proiectul, trebuie s„ discut„m ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului ∫i s„ avem un punct de vedere, o admitem sau o respingem ∫i, Ón aceast„ situa˛ie, nu apare pe ordinea de vot, dar pe acest considerent respingerea respingerii devine aprobare ∫i eu cu acest punct de vedere sunt de acord.

Da. V„ rog, cu asta sist„m discu˛iile.

Da, dreptul la replic„, ∫i pe urm„ se sisteaz„ discu˛iile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Foarte scurt, Ón calitate de nejurist, dac„ stima˛ii colegi Ómi permit.

Orice ordonan˛„, dup„ ∫tiin˛a noastr„, devine lege Ón momentul Ón care trece prin Parlament. Aceast„ ordonan˛„ a devenit lege Ón momentul Ón care a dep„∫it Senatul, fie ea de respingere sau de adoptare. Indiferent de votul nostru de ast„zi, c„ adopt„m legea de respingere sau c„ respingem legea de respingere, ordonan˛a despre care discut„m nu mai exist„. Exist„ doar legea Ón care aceast„ ordonan˛„ a fost Ónglobat„. Deci singura solu˛ie, Ón situa˛ia care s-a creat Ón momentul de fa˛„, pe regulament, pe practicile parlamentare, este fie o nou„ lege, un nou proiect de lege al Guvernului pe aceast„ tem„, fie o nou„ ordonan˛„ de urgen˛„, fiindc„ nu exist„ ie∫ire regulamentar„ din aceast„ situa˛ie.

Repet, ordonan˛a nu mai exist„ Ón momentul Ón care ea a ie∫it din Senat. Nu avem ce s„ mai discut„m despre o ordonan˛„, nefiind amendamente depuse Ón comisia de specialitate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Drept la replic„, domnul Stanciu, ∫i cu asta se sisteaz„ discu˛iile.

## Domnule pre∫edinte,

Este clar c„ ∫tiin˛a aceasta a interpret„rii unei legi sau a unui regulament apar˛ine avoca˛ilor. ™i, cu c‚t vorbesc mai mult, c‚∫tig„ mai bine. Cum noi nu avem c‚∫tiguri deosebite dac„ vorbim mai mult aici, cred c„ oric‚t am discuta ∫i am vota, nu ajungem la un acord.

De aceea, propun distin∫ilor mei colegi, lideri de grup, s„ lu„m o pauz„ de consult„ri ∫i s„ st„m Óntre noi ∫i s„ hot„r‚m s„ c„dem asupra unei solu˛ii pe care v-o propunem Ón mod unitar. ™i este singura solu˛ie posibil„. Altfel, discut„m p‚n„ m‚ine.

Deci pauza de consult„ri o cer Ón numele grupului parlamentar, este o cutum„ ∫i v„ rog s„ ne-o acorda˛i.

A doua chestiune. Nu am spus c„ nu se dau ordonan˛e pe domeniul legii organice. Am spus c„ ˛ipau ∫i unii, ∫i al˛ii. ™i cred c„ domnul deputat Duv„z Ó∫i aduce aminte de acest lucru, ca ∫i domnul Márton Árpád. Deci, pentru fiecare raport primit, de la putere la opozi˛ie ˛ip„ c„ nu se d„ pe domeniul respectiv. Asta a fost formularea mea corect„.

Repet, domnule pre∫edinte, solicit„m o pauz„ de consult„ri, s„ ne Ónt‚lnim liderii Óntre noi ∫i s„ venim fie acum, Ón 10—15 minute, cu o solu˛ie viabil„, pentru c„ este un precedent care se va transforma sigur Ón cutum„.

V„ mul˛umesc.

Bun. V„ propun pauz„ de consult„ri 5 minute, atunci. Aici. Liderii de grupuri la Biroul permanent.

Este pauz„ de consult„ri, Ón 5 minute relu„m lucr„rile.

## * * DUP√ PAUZ√

V„ rog, lua˛i loc Ón b„nci.

V„ rog frumos, relua˛i-v„ locul Ón b„nci, domnilor lideri, c„ a˛i avut timp s„ dezbate˛i destul, nu mai continua˛i dezbaterile aici.

Da. Liderii de grup, la ce solu˛ie s-a ajuns dup„ pauza de consult„ri?

Av‚nd Ón vedere c„ actualul Regulament al Camerei este eliptic ∫i nu vorbe∫te despre ce se Ónt‚mpl„ Ón situa˛ia pe care noi o avem ast„zi de dezb„tut, am convenit c„, Ón situa˛ia Ón care plenul Camerei respinge respingerea, automat venim cu lege de adoptare, ca procedura de finalizare a procesului legislativ s„ fie Óndeplinit„.

Pentru c„, dac„ noi ast„zi venim cu respingerea respingerii ∫i nu adopt„m aceast„ ordonan˛„, ea r„m‚ne Ón vigoare _sine die_ ∫i nu se mai adopt„ niciodat„. Noi avem o lips„ de procedur„, pe care am convenit ca ast„zi s„ o ducem la Comisia de regulament, s„ Ómbun„t„˛im regulamentul nostru ∫i s„ ie∫im din asemenea situa˛ii nepl„cute.

Sigur, dac„ un grup parlamentar sau un deputat va dori, dup„ acest vot, s„ solicite retrimiterea la comisie, este, iar„∫i, un drept pe care un deputat sau un grup parlamentar Ól are.

Dar, sigur, Parlamentul este cel care decide.

Domnule Bolca∫, v„ rog frumos, v„d c„ v-a˛i Ón˛eles bine. Continu„m dezbaterile.

Nu continu„m dezbaterea, pentru c„ nu voi mai aduce alte argumente, vreau numai s„ precizez c„, Óntr-adev„r, majoritatea a decis Ón acest sens. Grupul nostru parlamentar Ó∫i men˛ine punctul de vedere, nu se pot da dou„ voturi finale pentru unul ∫i acela∫i proiect de lege. ™i nu vom vota niciodat„ Ón acest sens.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/26.IV.2005 Noi am solicitat s„ fie consultat„ Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i cu privire la aceast„ modalitate de aplicare a regulamentului, idee care nu a fost re˛inut„.

Deci particip„m la votul final, a∫a cum a fost stabilit Ón ordinea de zi, ∫i nu vom participa la nici un alt fel de vot cu privire la acest act normativ.

Da.

Domnule Duv„z, v„ rog.

## Stima˛i colegi,

## Domnule pre∫edinte,

Ne afl„m Ón fa˛a, Óntr-adev„r, a constituirii unui precedent. De fapt, datorit„ modific„rilor constitu˛ionale, regulamentele noastre nu au prevederi concrete Ón situa˛ia Ón care Camerele se exprim„ diferit Ón ceea ce prive∫te o lege de aprobare a ordonan˛ei. Cum, Ón opinia noastr„, decizia de a modifica titlul ordonan˛ei, la Senat, din lege de adoptare a ordonan˛ei Ón lege de respingere este o procedur„ cel pu˛in discutabil„. Putea s„ fie respins„ propunerea de adoptare a ordonan˛ei, dar nu modificarea textului titlului, pentru c„ ne pune Ónc„ o dificultate.

Av‚nd Ón vedere c„ ne afl„m Ón aceast„ situa˛ie, am f„cut parte dintre cei care au convenit, Óntr-adev„r, s„ debloc„m, pentru c„, altfel, cel mai periculos lucru este ca, o dat„ ordonan˛a respins„ Óntr-o Camer„ ∫i aprobat„ Ón cealalt„, ea, de fapt, s„ Ó∫i urmeze cursul, deci s„ legifereze _sine die_ , f„r„ ca Parlamentul s„ se mai pronun˛e asupra acestei ordonan˛e. Acesta este cel mai grav lucru ∫i ne-am afla Ón situa˛ia de a contrazice spiritul Constitu˛iei, pentru c„, de fapt, am transforma Guvernul Ón legiuitor.

Din acest punct de vedere, noi ne-am dat acordul pentru aceast„ procedur„, care poate c„ nu este îcristal“, dar este un mod de a ie∫i din acest impas, urm‚nd, cu siguran˛„, dac„ legea de respingere va fi cea care va fi respins„ de c„tre dumneavoastr„, noi s„ cerem retrimiterea la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a actului normativ, deci a ordonan˛ei, pentru c„ el n-a fost niciodat„ pus Ón discu˛ia comisiei, deci ca el s„ figureze ∫i s„ existe un alt raport.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

E o doamn„, domnule Marcu.

Am o rug„minte, s-a invocat un lucru care nu este corect: nu se mai poate trimite la comisie, dup„ vot final. De aceea, eu fac propunerea, ca s„ putem s„ ne Óncadr„m c‚t de c‚t Óntr-un punct de vedere comun, pentru c„ este o disput„ mai mult procedural„, nu at‚t de mult ca importan˛„ ∫i ca discu˛ie pe fondul textului, s„ o trimitem acum la comisie. Ne asigur„m un termen oarecare Ón care vom c„dea de acord asupra votului nostru final ∫i, Ón al doilea r‚nd, nu cad Ón capcana s„ trimit la comisie dup„ vot final, pentru c„ abia atunci este neregulamentar.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ rog, e ultimul vorbitor.

Constat c„ v-a˛i Ón˛eles foarte bine Ón acea pauz„ de consult„ri ∫i relu„m discu˛ia pe fond.

E ora 13,00 e ultimul vorbitor, s-a terminat ∫edin˛a.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Exact aceasta era propunerea pe care voiam s„ o fac. Am stat aproape un sfert de or„ cu to˛ii din grupurile parlamentare, am discutat, am Óntors totul pe fa˛„ ∫i pe dos, de ce? Ca s„ relu„m din nou discu˛ia aici? Mi se pare absolut o lips„ de respect fa˛„ de timpul nostru, al tuturor.

Consider c„ a fost luat„ o decizie, propunerea f„cut„ de domnul Nicol„escu este propunerea sus˛inut„ ∫i de Grupul P.U.R.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc.

Este ora 13,05, s-au terminat lucr„rile pentru ast„zi. Relu„m m‚ine, la ora 9,00.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Procedur„!

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 13,05._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

&JUYDGY|007482]

Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 51/26.IV.2005 con˛ine 52 de pagini.**

Pre˛ul: 100.100 lei vechi/10,01 lei noi