Gheorghe Firczak

Aniversarea a 10 ani de existen˛„ ∫i func˛ionare a Consiliului Minorit„˛ilor Na˛ionale reprezint„ un prilej de satisfac˛ie ∫i pentru noi, rutenii. Activitatea acestui organism consultativ al Guvernului Rom‚niei reprezint„ o component„ esen˛ial„ a politicii statului rom‚n fa˛„ de minorit„˛ile na˛ionale. De-a lungul istoriei, adeseori minorit„˛ile au avut de suportat ostilit„˛i, din varii motive, p„str‚ndu-∫i cu greu tradi˛iile, limba ∫i cultura. Tocmai de aceea, posibilitatea manifest„rii diversit„˛ii reprezint„ o victorie uria∫„ a democra˛iei Ómpotriva ignoran˛ei ∫i intoleran˛ei, chiar dac„, punctual, mai sunt unele probleme de rezolvat. Aceasta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ men˛inem o viziune conflictual„ asupra istoriei ∫i, mai mult, asupra situa˛iilor cu care ne confrunt„m ast„zi. Œn aceasta const„ succesul Consiliului Minorit„˛ilor Na˛ionale, el fiind o tribun„ democratic„ a pluralismului ∫i diversit„˛ii etnice, religioase, lingvistice ∫i culturale exprimate de cele 19 organiza˛ii reprezentante a 20 de minorit„˛i na˛ionale.

Ne exprim„m ∫i noi satisfac˛ia pentru aceast„ aniversare, dar nu putem s„ nu constat„m c„ activitatea Consiliului Minorit„˛ilor Na˛ionale prezint„ ∫i unele disfunc˛ionalit„˛i, adeseori majore, care, sper„m, se vor remedia Óntr-un timp c‚t mai scurt.

Rutenii sau rusinii sunt o etnie ancestral„ a c„rei atestare se pierde Ón negura vremurilor. Sunt pomeni˛i de Caesar Ón _Comentario de bello Gallico,_ ca trib celtic a∫ezat Ón Gallia Narbonensis. Afirma˛ia sa este confirmat„ Ón antichitate de Pliniu cel B„tr‚n. Galii sau cel˛ii migreaz„ Ón sec.V — IV Ó.d.Ch. spre Europa Central-r„s„ritean„, a∫ez‚ndu-se Ón Carpa˛ii nordici. Geto-dacii preiau de la ei tehnologia prelucr„rii fierului.

Œn Evul Mediu ei sunt slaviza˛i p„str‚ndu-∫i denumirea etnic„ de ruteni, la care se adaug„ ∫i cea de rusini. Explica˛ia este prezentat„ de Paul Robert Magocsi Ón _Encyclopedia of Rusyn History and Culture,_ care arat„ c„ primul termen, _rutean_ , este folosit de popoarele neslave, iar cel de _rusin_ este folosit de slavi, definind o popula˛ie distinct„ slav„ locuind Ón Regiunea transcarpatic„.

M„rturii scrise din Evul Mediu timpuriu continu„ s„ Ói ateste distinct ∫i exact. _Gesta Hungarorum_ sau _Cronica Notarului Anonim a Regelui Béla, Almanahul Hildersheim, Ystoria Mongalorum_ pomenesc exact rutenii ∫i ˛ara lor, Rutenia, chiar dac„ aceasta nu este delimitat„ exact. Urmeaz„ alte ∫i alte m„rturii ale unor autori binecunoscu˛i ca Enea Silvio Picolomini, celebrul pap„ umanist Pius al II-lea, sau Georg Reicherstorffer. Imperiul habsburgic Ói include ∫i pe ruteni ∫i teritoriul locuit de ei Óntre hotarele sale. Œn timpul Revolu˛iei de la 1848 se prefigureaz„ prima rena∫tere na˛ional„ a rutenilor prin proclamarea independen˛ei fa˛„ de Viena ∫i prin activitatea lui Aleksander Dukhnovici, liderul spiritual al rutenilor, promotorul afirm„rii identit„˛ii na˛ionale rutene f„r„ nici un rabat. Lupta sa este continuat„ de binecunoscutul episcop greco-catolic Iuliu Firczak.