Stenogramă plen

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan L„p„dat. Va urma domnul Petre Posea.

Domnul Iriza Scarlat a depus la secretariat.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ie politic„ cu titlul: îIndisciplina financiar„ — obstacol Ón drumul Rom‚niei c„tre Uniunea European„“.

Indisciplina financiar„ continu„ s„ constituie un factor important Ón diminuarea bugetului de stat, cu repercusiuni negative asupra Programului de guvernare Ón toate sferele vie˛ii sociale.

Ea este determinat„ la r‚ndul ei at‚t de cauze obiective, dar Ón mod deosebit de cele subiective, care persist„, ∫i cu tendin˛a de accentuare Ón aceast„ etap„ a tranzi˛iei, ceea ce ar putea duce Rom‚nia Ón situa˛ia de a pierde trenul ader„rii la Uniunea European„ Ón 2007.

Pe zi ce trece cre∫te num„rul persoanelor f„r„ un loc de munc„, ca urmare a nivelului sc„zut al investi˛iilor, a disponibiliz„rilor care se anun˛„ Ón continuare Ón administra˛ie, poli˛ie, armat„, transporturi, energie electric„, termic„, minerit, Ónv„˛„m‚nt ∫i cultur„, la care se adaug„ privatiz„rile ce se desf„∫oar„ Ón ritm lent, pentru a se mai putea fura pe ici, pe colo, c‚te ceva.

Aproape 90% din 680.000 de firme active sunt amenin˛ate cu dizolvarea ∫i radierea din Registrul Comer˛ului pentru c„ nu ∫i-au reÓnnoit contractele pe sedii, iar de la 1 ianuarie 2004, 80% din flota fluvial„ va fi retras„, neav‚nd certificatele tehnice la zi.

Toate aceste muta˛ii vor avea drept urmare sc„derea numeric„ a contribuabililor la bugetul de stat. Ultimul raport al B„ncii Mondiale pentru Rom‚nia arat„ c„ 6,5 milioane de cet„˛eni, adic„ 25% din popula˛ie, nu au asigurate condi˛iile minime de supravie˛uire. Aproape 4 milioane de salaria˛i pl„tesc taxe ∫i impozite care alimenteaz„ un buget ce trebuie s„ sus˛in„ 22 milioane de locuitori.

Neachitarea la termenele prev„zute a obliga˛iilor financiare fa˛„ de bugetul statului de c„tre unele societ„˛i comerciale ∫i regii autonome a determinat cre∫terea arieratelor, care se ridic„ la cifra de aproximativ 28 miliarde dolari, dar, cu toate aceste acte de indisciplin„ financiar„, statul continu„ s„ acorde sprijin unor societ„˛i cum sunt: RAFO One∫ti, PETROMIDIA N„vodari, MEDIA PRO.

Dac„ la energia electric„ Óncas„rile se realizeaz„ aproape de cotele stabilite, la energia termic„ indisciplina se manifest„ la toate nivelurile, rata Óncas„rilor sc„z‚nd sub 80%.

Economia subteran„, Ón loc s„ se diminueze, cre∫te ∫i nu d„ mai nimic la buget, cu toate c„ se apreciaz„ c„ ponderea acesteia este Ón jur de 30% din produsul intern brut.

Num„rul firmelor fantom„ a crescut Ón mod Óngrijor„tor, prin procurarea de la unii indivizi a documentelor fiscale cu regim special, care nu sunt personalizate cu numele firmei ∫i datele de identificare. Aceste firme fur„ banii statului, cre‚nd instabilitate financiar„ Ón realizarea veniturilor.

Cer Ministerului Finan˛elor, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, precum ∫i Ministerului Justi˛iei s„ decid„ ∫i s„ aplice m„suri ferme pentru Ónt„rirea disciplinei financiare, conform recomand„rilor Uniunii Europene, B„ncii Mondiale ∫i Fondului Monetar Interna˛ional.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petre Posea. Va urma domnul Iulian Mincu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ie politic„ intitulat„: îRetrospectiva celor 3 ani de mandat parlamentar“.

Stima˛i colegi,

De∫i foarte vast„, Ón primul r‚nd datorit„ unui interval de timp considerabil, respectiv 6 sesiuni legislative, tema de fa˛„ nu se dore∫te un bilan˛, raport sau statistic„, ci doar contureaz„ o succint„ radiografie a celor mai importante realiz„ri ob˛inute de noi Ón perioada amintit„, dar ∫i neÓmpliniri, Ón contextul activit„˛ii desf„∫urate Ón calitate de parlamentari.

Rezultatul celor 3 ani de mandat coincide cu Óncununarea eforturilor depuse de Rom‚nia pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 integrarea Ón structurile europene ∫i euroatlantice. Dup„ cum este bine cunoscut, Ón noiembrie 2002, la summit-ul de la Praga, Rom‚nia a primit invita˛ia de a Óncepe negocierile de aderare la NATO. Succesul istoric ob˛inut de Rom‚nia la Praga, ca ∫i concluziile summit-ului Uniunii Europene de la Copenhaga, ce reafirm„ ireversibilitatea, continuitatea ∫i caracterul inclusiv al extinderii Uniunii, oferind ˛„rii noastre perspectiva clar„ a ader„rii Ón anul 2007 ∫i sus˛inerea necesar„ pentru atingerea acestui obiectiv, sunt rezultatele unui efort na˛ional concertat, la care membrii Parlamentului au contribuit Ón mod substan˛ial at‚t prin activitatea lor Ón plan legislativ, c‚t ∫i prin valorificarea cu inteligen˛„, pragmatism ∫i viziune a oportunit„˛ilor at‚t de diverse pe care le ofer„ diploma˛ia parlamentar„.

Privind cu obiectivitate, trebuie s„ fim m‚ndri de rezultatele activit„˛ii noastre, activitate pe care am desf„∫urat-o Ón ideea de a crea un cadru juridic modern, suplu ∫i stabil, Ón m„sur„ s„ fundamenteze procesul complex de reform„ Ón toate dimensiunile ei: relansarea economiei na˛ionale, combaterea s„r„ciei ∫i a ∫omajului, Ónt„rirea statului de drept, definitivarea reformei Ón domeniul ap„r„rii na˛ionale, ordinii publice ∫i siguran˛ei na˛ionale, precum ∫i Ón domeniul justi˛iei.

O cert„ realizare peste care nu putem trece f„r„ s„ o men˛ion„m este prezentarea Ón Parlament, pentru prima dat„ Ón perioada de dup„ decembrie 1989, a proiectelor bugetelor de stat, Óncep‚nd cu anul 2002, ∫i Ón continuare a proiectelor bugetului asigur„rilor sociale pe ace∫ti ani, Ónc„ din luna octombrie a fiec„rui an. Adoptarea acestora, de fiecare dat„ Ón cursul lunii noiembrie, reprezint„ o garan˛ie a reintr„rii Ón normalitate.

Nu pot trece mai departe f„r„ a puncta, de∫i este bine cunoscut acest lucru, c„ medierea reprezint„ o faz„ important„ a procesului legislativ, f„r„ de care proiectul de lege nu poate fi finalizat, context Ón care divergen˛ele de opinii dintre cele dou„ Camere ale Parlamentului, entit„˛i distincte ale Puterii legislative, s-au materializat Ón circa 700 de medieri.

O aten˛ie deosebit„ s-a acordat la momentul oportun activit„˛ii depuse Ón cadrul Comisiei parlamentare de revizuire a Constitu˛iei, rezultatele referendumului na˛ional din octombrie a.c. fiind dovada gr„itoare a acestei preocup„ri.

Rezultatele ob˛inute de-a lungul celor 6 sesiuni ale actualei legislaturi se datoreaz„ eforturilor conjugate ale celor dou„ Camere ale Parlamentului, Ón Óntregul s„u, de la structurile de conducere, Birourile permanente, liderii grupurilor parlamentare, comisiile permanente, parlamentarii Ón∫i∫i, la serviciile tehnice ale acestuia.

Aceasta nu reprezint„ o afirma˛ie prilejuit„ de acest moment radiografic, ci este o stare de fapt, Óntemeiat„ pe realitatea activit„˛ii noastre de fiecare zi, c‚nd, for˛‚nd uneori limitele programului normal de lucru, ne-am str„duit s„ contribuim la crearea unei imagini a Parlamentului, mai adecvat„ rostului s„u fundamental.

Œn perioada la care facem referire am constatat implementarea unei modalit„˛i calitativ superioar„ de abordare a rela˛iei Parlament-Executiv. Printr-un dialog fructuos cu Departamentul pentru rela˛ia cu Parlamentul,

priorit„˛ile procesului legislativ au fost corelate Óntr-o mai mare m„sur„ cu cerin˛ele etapei pe care o parcurgem.

Astfel, un capitol deosebit de important al preocup„rilor Parlamentului l-a constituit dezbaterea ∫i adoptarea proiectelor de lege aflate pe agenda de priorit„˛i a Guvernului, premis„ a integr„rii Rom‚niei Ón structurile europene ∫i euroatlantice. Dezbaterea ∫i adoptarea Ón procedur„ de urgen˛„ a proiectelor de lege cu privire la programul de priorit„˛i al Guvernului se Ónscriu Ón acest fel Ón efortul depus de Óntreaga clas„ politic„ din Rom‚nia pentru a accede la marea Comunitate European„. Totodat„, s-a Ómbun„t„˛it ∫i controlul parlamentar asupra modului Ón care Guvernul Ó∫i exercit„ prerogativele, un num„r considerabil de Óntreb„ri ∫i interpel„ri primindu-∫i r„spunsurile de specialitate.

De asemenea, Ón cadrul aceleia∫i func˛ii de control exercitate de Parlament se Ónscrie ∫i efortul depus pentru dezbaterea rapoartelor de activitate prezentate de institu˛iile care, potrivit legii, Óntocmesc asemenea bilan˛uri anuale ale activit„˛ii lor ∫i le supun Parlamentului spre dezbatere, ocazie cu care s-a avut Ón vedere lichidarea restan˛elor Ón domeniu, unele institu˛ii prezent‚nd rapoarte pentru anii 1996-1997. Totodat„, Ón cadrul acestei activit„˛i de control s-au Ónscris ∫i numirea membrilor sau organismelor de conducere ale institu˛iilor aflate sub autoritatea Parlamentului.

Pentru a ne referi la alt„ latur„ a activit„˛ii noastre, este necesar s„ subliniem rela˛ia noastr„ cu societatea civil„, implicarea acesteia din urm„ Ón dezbaterea legislativ„ prin opinii pertinente, prin consultarea reprezentan˛ilor s„i Ón procesul de preg„tire a proiectelor de lege Ón cadrul comisiilor permanente.

Ne oprim succint asupra altei laturi importante a activit„˛ii noastre, Ón mod nemijlocit legat„ de dimensiunea democratic„ a institu˛iei parlamentare, ∫i anume: rela˛ia cu mass-media, definit„ prin note specifice Ón contextul proiectului comunica˛ional de larg„ transparen˛„.

Este vorba, pe de o parte, de cadrul legislativ creat o dat„ cu adoptarea Legii privind informa˛iile clasificate ∫i accesul la informa˛iile de interes public ∫i, pe de alt„ parte, de aten˛ia pe care am continuat s„ o acord„m pentru crearea condi˛iilor logistice ∫i de documentare, de care au beneficiat Ón mod egal to˛i reprezentan˛ii presei. Aceste valen˛e constante ale comunic„rii dintre Parlament ∫i pres„, definite prin deschidere ∫i transparen˛„ din partea noastr„, sper„m s„-∫i afle corespondentul, din partea mass-media, Óntr-o reflectare corect„, obiectiv„ ∫i profesionist„ Ón relatarea lucr„rilor parlamentare pe Óntreg parcursul desf„∫ur„rii lor at‚t la nivel general ∫i colectiv, c‚t ∫i particular ∫i individual.

Faptul c„ presa a devenit un actor important al spa˛iului public este nu numai o realitate istoric confirmat„, ci ∫i un adev„r care se cere a fi Ónt„rit Ón continuare. Iat„ de ce dorim ca noul an s„ aduc„ un nou spirit Ón colaborarea noastr„ cu presa, astfel Ónc‚t informarea publicului asupra unor probleme de con˛inut ale muncii legislative, Ón respectul necondi˛ionat pentru purul adev„r, s„ constituie, Ón mod sincer, un scop prioritar, pe deplin asumat de ambele p„r˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 A∫ da dovad„ de ingratitudine dac„ nu a∫ aminti c„ Ón perioada radiografiat„ au fost elaborate ∫i adoptate acte normative importante privind legile fondului funciar, p„durilor ∫i retrocedarea bunurilor biserice∫ti, accelerarea privatiz„rii, Codul muncii, combaterea corup˛iei, venitul minim garantat, administra˛ia public„ ∫i multe altele. Cu toate acestea, cu regret, constat„m c„ Ónc„ nu exist„ o viabil„ colaborare Óntre for˛ele politice active, stabilirea unor obiective comune. Politica rom‚neasc„ Ónc„ este îuna de Ónjur„turi, ∫i nu de idealuri“, a∫a cum constata deun„zi un ilustru coleg de-al nostru.

Œntr-o retrospectiv„ exigent„ a activit„˛ii noastre, trebuie s„ fie prezent„ raportarea critic„ la tot ceea ce s-a Óntreprins. Numai cunosc‚nd neÓmplinirile putem ajunge s„ facem un pas Ónainte. Este adev„rat c„ am luptat mereu cu timpul, iar repro∫urile pe tema randamentului legislativ au fost frecvente. Este adev„rat c„, datorit„ volumului mare de reglement„ri, nu Óntotdeauna am putut s„ lucr„m cum ar fi normal, pe pachete de legi, pe domenii, ∫i nici s„ reflect„m mai Óndelung asupra propunerilor legislative, cum la fel de adev„rat este c„ Ón perioada la care ne referim au fost ∫i proiecte de lege retrimise spre reexaminare de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei.

Œn alt„ ordine de idei, prezen˛a la lucr„rile tuturor activit„˛ilor Parlamentului — datorie elementar„ a celor care au primit mandatul aleg„torilor — a constituit Ón anumite momente o problem„ care a grevat asupra imaginii noastre. Sunt lucruri pe care trebuie s„ le recunoa∫tem, dar Ón acela∫i timp s„ medit„m asupra lor ∫i s„ adopt„m pe viitor m„surile ce se impun.

Cu riscul c„ m„ repet, consider necesar s„ subliniez Ón Óncheiere buna colaborare a institu˛iei noastre, Parlamentul Rom‚niei, cu toate componentele sistemului nostru democratic — Guvern, partide politice, administra˛ie public„, organiza˛ii neguvernamentale, asocia˛ii ∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile, mass-media, f„r„ a c„ror implicare ∫i receptivitate nu s-ar putea imagina Óndeplinirea Ón bune condi˛iuni a adopt„rii Rom‚niei Ón s‚nul marii familii europene.

Œn r„stimpul celor 6 sesiuni legislative, arhitectura institu˛iilor noastre democratice s-a cristalizat tot mai mult Óntr-un ansamblu coerent, structurat ferm pe principiul separa˛iei puterilor Ón stat, dar tot mai func˛ional, tocmai prin aceast„ asumare de c„tre fiecare a r„spunderilor specifice pe care le are Ón societate.

Œnchei, mul˛umindu-v„ pentru aten˛ia acordat„ ∫i ur‚ndu-v„, cu prilejul Cr„ciunului ∫i al Anului Nou, mult„ s„n„tate, fericire, succese Ón finalizarea mandatului asumat ∫i tradi˛ionalul LA MULfiI ANI!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Mincu. Va urma domnul Kerekes Károly.

Domnul Gheorghe Ana depune la secretariat.

## Domnule pre∫edinte,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi m„ voi lega de probleme ale corup˛iei din Rom‚nia Ón anul 2003.

Aproape 80% dintre rom‚ni consider„ c„ principalul obstacol al integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ l-a constituit — ∫i-l constituie Ónc„ — problema corup˛iei (sondaj 8 decembrie 2003). Numai 43,6% acuz„ modul de func˛ionare a economiei rom‚ne∫ti.

Cercet„ri obiective publicate ale B„ncii Europene de Reconstruc˛ie ∫i ale B„ncii Mondiale arat„ c„ 2,6% din v‚nz„rile companiilor din Rom‚nia sunt cheltuieli pentru mit„. Mita se d„ ∫i la func˛ionarea problemelor legate de economia Rom‚niei.

Companiile, Ón perioada 1999 ∫i raportul pe care-l depun la Ónceputul anului 2003, spun c„ pl„tesc Óntre 50,9% ∫i c„ de-abia Ón ultimul an — Ón 2002 — a sc„zut la 36,7%.

Œn schimb, cota din v‚nz„ri alocate acestui scop, al mitei, a crescut de la 1,7% la 2,6%.

John Burke, pre∫edintele Oficiului de Lupt„ Antifraud„ al Comisiei Europene (OLAF), afirm„ c„: îRom‚nia este principala furnizoare de anchete privind eventuale fraude cu banii europeni“.

Rom‚nia este o ˛ar„ cu popula˛ie numeroas„ ∫i statistic vorbind este natural s„ existe mai multe cazuri de corup˛ie dec‚t Ón ˛„rile mici.

Œn raportul pe perioada iunie 2002 — iunie 2003, OLAF arat„ c„ Rom‚nia este prezentat„ cu fraude: fondul PHARE — 4 cazuri; fondul ISPA — 10 cazuri; fonduri SAPARD — 3 cazuri.

Quinton Quayale, ambasadorul Marii Britanii la Bucure∫ti, a declarat c„ prea mul˛i investitori str„ini stau deoparte pentru c„ se tem de efectele corup˛iei, problem„ extrem de grav„ Ón Rom‚nia. Rom‚nia trebuie s„-∫i schimbe rapid imaginea pe plan extern ∫i s„ rezolve aceast„ problem„ care afecteaz„ profitul, prosperitatea ∫i locul de munc„.

El d„ exemplu situa˛ia unui investitor din Rom‚nia, al c„rui nume nu-l d„, dar la care afacerile merg bine, Óns„ este obligat s„ dea mit„ numeroaselor inspec˛ii f„cute foarte frecvent, f„r„ motive ∫i f„cute numai pentru c„ ∫tiu c„ iau comisioane.

Este vital—spune el— c„ pentru intrarea Ón Europa, eliminarea corup˛iei se propune. Hanne Svoboda, pre∫edintele Grupului parlamentar european, spune ferm c„ Rom‚nia, ca s„ intre Ón Uniunea European„, este obligat„ s„ blocheze corup˛ia.

Rom‚nia ocup„ locul 3 Ón Europa ∫i locul 83 Ón lume Ón ceea ce prive∫te corup˛ia.

Antidotul corup˛iei este autocefalia Justi˛iei, ie∫irea Justi˛iei de sub influen˛a Politicului. A∫a se pot separa puterile Ón stat.

Depolitizarea Justi˛iei trebuie Ónso˛it„ de modific„ri din interior, Óns„, pentru a-∫i ap„ra propria sa imunitate.

Unul din factorii de lupt„ Ómpotriva corup˛iei este Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, care a dovedit aceasta printr-o serie de ac˛iuni.

Recent, pe 12 decembrie 2003, senatorii au hot„r‚t c„ Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie nu poate fi o structur„ autonom„ ∫i nu are nici o competen˛„ Ón cercetarea ∫i trimiterea Ón judecat„, mai ales a parlamentarilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 M„sura este Ón total„ contradic˛ie cu angajamentele pe care Guvernul rom‚n ∫i le-a asumat Ón fa˛a Uniunii Europene. Astfel, Ón Raportul de ˛ar„ pe 2003 se vorbe∫te de faptul c„ îParchetul Na˛ional Anticorup˛ie r„spunde de investigarea corup˛iei la nivel Ónalt ∫i a corup˛iei care implic„ func˛ionarii publici“, dar se consider„ c„ activitatea sa nu trebuie periclitat„ de Ministerul Justi˛iei Ón aplicarea m„surilor de lupt„ Ómpotriva corup˛iei. îProcurorul general“ nu trebuie s„ fie coordonatorul îactivit„˛ii penale“.

Prin ac˛iunea sa, Senatul a f„cut ca aceast„ institu˛ie important„ s„ nu mai r„spund„ de îcorup˛ia la toate nivelurile“ ∫i s„ nu mai aib„ îindependen˛„ opera˛ional„“.

C‚nd s-a votat Legea de Ónfiin˛are ∫i organizare a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie au votat ∫i cei care o resping acum.

Cum se va putea bloca, atunci, corup˛ia la noi, care face din noi una dintre primele ˛„ri din Europa?

Dac„ analiz„m datele comparativ cu celelalte ˛„ri din lume, noi suntem numai Ón urma corup˛iei din KÓrghistan, unde 43,7% dintre firme fac acest lucru, ∫i respectiv a Rusiei —unde este de 38,7%, ∫i a Georgiei — unde este de 37,6%.

Noi suntem la aceea∫i clas„ cu Albania — 36%. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Kerekes Károly. Va urma domnul Constantin Florentin Moraru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Potrivit Programului de guvernare, Ministerul Justi˛iei s-a angajat Ón realizarea unei reforme profunde a justi˛iei.

Scopul major al strategiei este sporirea eficien˛ei actului de justi˛ie, de natur„ a r„spunde nevoilor cet„˛enilor prin crearea unui sistem judiciar eficient, func˛ional ∫i — accentuez — **apropiat de cet„˛eni** .

Cu mai mult de 10 ani Ón urm„, c‚nd la orizont nu s-a conturat o reform„ a∫a de profund„, cum este cea de acum, Parlamentul Rom‚niei, satisf„c‚nd o cerere justificat„, a hot„r‚t Ónfiin˛area Judec„toriei Ón comuna S‚ngeorgiu de P„dure, din jude˛ul Mure∫, prev„z‚nd-o Ón Legea nr. 92/1992 privind organizarea judec„toreasc„.

Dup„ mai mult de 10 ani de a∫teptare plin„ de ner„bdare a popula˛iei din zon„, Ón decembrie 2002 s-au finalizat lucr„rile de amenajare la cl„dirile judec„toriei ∫i parchetului, cu valoare de peste 20 de miliarde de lei.

Pe tot parcursul anului 2003, s-a tergiversat intrarea Ón func˛iune a acestor dou„ institu˛ii, de∫i prin referatul de oportunitate Óntocmit de Curtea de Apel T‚rgu Mure∫ s-a ar„tat necesitatea pornirii activit„˛ii lor Ón localitatea care, Óntre timp, a devenit ora∫.

La argumentele care erau valabile Ónc„ din anul 1992, ∫i anume: distan˛ele mari, chiar ∫i de 80 km, Óntre domiciliul cet„˛enilor din zon„ ∫i Judec„toria Sighi∫oara, instan˛a la care este arondat„ zona, cheltuieli mari de

deplasare la instan˛„, s-au mai ad„ugat ∫i cele prezentate prin referatul de oportunitate, cum ar fi, printre altele, degrevarea Judec„toriei din T‚rgu Mure∫ de un volum mare de activitate.

Oponentul Ónver∫unat al intr„rii Ón func˛iune a acestei judec„torii, din p„cate, nu este altcineva dec‚t doamna ministru Rodica St„noiu, care ignor„ realit„˛ile, contrazice reforma îr„sun„toare“ propus„ de ea Óns„∫i.

Doamna ministru, Ón repetate r‚nduri, a promis deputa˛ilor din jude˛ul Mure∫ c„ nu va Ómpiedica intrarea Ón func˛iune a judec„toriei.

Domnia sa nu numai c„ nu ∫i-a respectat promisiunea, dar a ∫i omis aceast„ instan˛„ din proiectul de Lege privind organizarea judiciar„, recent adoptat de Senat.

Œn virtutea dreptului de control, ce-mi revine ca deputat, privind activitatea Executivului, la Óntrebarea formulat„ de mine la data de 29 octombrie 2003 privitor la soarta acestei instan˛e, doamna ministru nu a r„spuns nici p‚n„ azi, de∫i avea obliga˛ia s„ fac„ acest efort Ón termen de 15 zile.

Cinismul cu care doamna ministru a spulberat speran˛a unei popula˛ii de peste 50.000 de locuitori din 12 unit„˛i administrative ce urmau s„ fie arondate la aceast„ instan˛„, iresponsabilitatea fa˛„ de o investi˛ie de peste 20 de miliarde de lei din bani publici, dep„∫e∫te orice limit„. Œns„, acest ministru care conduce o institu˛ie r„spunz„toare de buna organizare ∫i func˛ionare a instan˛elor judec„tore∫ti, nu se opune, Ón nici un chip, difuz„rii unor publica˛ii de pres„, precum _Vocea Mure∫ului ∫i Harghitei_ ∫i _Justi˛iarul_ , Ón birourile ∫i pe culoarele Tribunalului Mure∫.

Prin difuzarea acestor publica˛ii de pres„, de luni de zile, unele for˛e obscure duc o campanie murdar„ sus˛inut„ Ómpotriva judec„torilor, provoc‚nd tensiuni Ón cl„direa instan˛ei ∫i un climat du∫m„nos Ómpotriva judec„torilor care, ∫i a∫a, lucreaz„ Ón condi˛ii extrem de grele, din cauza supraÓnc„rc„rii. Nelu‚nd m„suri pentru stoparea acestor ac˛iuni denigratoare, ministrul justi˛iei este la fel de r„spunz„tor de compromiterea Justi˛iei, pe care doar declarativ vrea s-o reformeze.

Cui folose∫te men˛inerea Ón func˛ie a acestui ministru a c„rui activitate este mereu criticat„ ∫i a c„rui demitere a mai constituit obiectul discu˛iei?

Sunt de p„rere, ca ∫i mul˛i al˛ii, c„ demiterea ministrului justi˛iei trebuie s„ se produc„ c‚t mai urgent, dac„ Guvernul vrea s„ salveze situa˛ia, dac„ Óntr-adev„r vrea implementarea reformei pe care a promis-o.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Constantin Florentin Moraru.

Va urma domnul Marin Cristea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Partidul Unit„˛ii Na˛iunii Rom‚ne s-a Ónfiin˛at la 11 mai 2002 ∫i s-a reÓnscris, conform Legii partidelor politice nr. 14/2003, la 15 septembrie 2003, cu un num„r de 54.414 semn„turi de reÓnscriere, reprezent‚nd 38 de organiza˛ii jude˛ene, ∫i figureaz„ Ón Registrul partidelor politice la pozi˛ia 16.

Partidul Unit„˛ii Na˛iunii Rom‚ne continu„ tradi˛ia Partidului Unit„˛ii Na˛ionale Rom‚ne, care a fost partid parlamentar Ón legislaturile 1990-2000, cu procente semnificative, superioare altor partide existente la vremea respectiv„ ∫i chiar unora prezente ast„zi Ón aceast„ sal„.

La aceast„ dat„, Partidul Unit„˛ii Na˛iunii Rom‚ne are o conducere nou„ ∫i un lider, Ón persoana generalului Ón rezerv„ dr. Mircea Chelaru, fost ∫ef al Statului Major General al Armatei Rom‚ne.

Doctrina na˛ional-democrat„ de orientare republican„, pe care o promov„m, reprezint„ nu doar a treia cale, ci ∫i solu˛ia rezolv„rii gravelor probleme ale acestei ˛„ri. De altminteri, sondajele locale comandate de diverse forma˛iuni politice arat„ c„ la ora actual„ partidul se afl„ pe un trend ascendent, cu mult peste 5%.

Este de neÓn˛eles de ce institutele de sondare a opiniei publice la nivel na˛ional (IMAS, CURS, IRSOP, METRO-MEDIA Transilvania) nu au introdus Partidul Unit„˛ii Na˛iunii Rom‚ne Ón chestionarul principal. S„ fie, oare, o simpl„ eroare, dat fiind faptul c„ Partidul Unit„˛ii Na˛ionale Rom‚ne se desfiin˛ase Ón anul 2002 ∫i, ca urmare, ei nu au cuno∫tin˛„ de existen˛a Partidului Unit„˛ii Na˛iunii Rom‚ne?

Este chiar posibil s„ fie a∫a, Óntruc‚t managerii acestor institu˛ii de sondare nu au abilitatea de a-∫i actualiza baza de date dec‚t, probabil, pe criterii strict financiare.

f n‚nd cont de existen˛a unui larg bazin electoral cu evident„ orientare na˛ional-democrat„ ∫i care Ón actualele sondaje se reg„se∫te la indeci∫i (de peste 55%), cerem introducerea Ón toate chestionarele principale ale tuturor institutelor de sondare a opiniei publice a Partidului Unit„˛ii Na˛iunii Rom‚ne ∫i publicarea rezultatelor acestora, indiferent de valoarea lor, conform Legii transparen˛ei.

Cer acest lucru Ón spiritul deontologiei politice oneste, a egalit„˛ii reale a ∫anselor ∫i a competi˛iei loiale pe care le afirm„m zi de zi Ón aceast„ aul„ a Ón˛elepciunii neamului.

Partidul Unit„˛ii Na˛iunii Rom‚ne ∫i-a c‚∫tigat dreptul de a fi luat Ón seam„ Ón sondajele de opinie de c„tre institu˛iile ignorante, fie doar ∫i pentru faptul c„ vocea Partidului Unit„˛ii Na˛iunii Rom‚ne poate fi auzit„ Ón Parlamentul Rom‚niei, prin reprezentan˛ii s„i.

V„ mul˛umesc. Invit la microfon pe domnul deputat Marin Cristea. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Codrin ™tef„nescu a depus interven˛ia la secretariat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, V„ fac urm„toarea declara˛ie politic„. Domnule Theodor Stolojan,

Pre∫edinte al Partidului Na˛ional Liberal, v„ reamintesc ∫i v„ completez declara˛ia f„cut„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor la data de 20 mai 2003.

Atunci am declarat c„ îdomnul Theodor Stolojan nu scap„ nici un prilej s„ se vaiete de presiunile politice din partea P.S.D. la care Ói sunt supu∫i colaboratorii, ne∫tiind poate c„ unii dintre ace∫tia au devenit liberali ascunz‚ndu-se de rigorile legii pentru diferite infrac˛iuni...“; unul dintre cei îpresa˛i“ spunea˛i dumneavoastr„ c„ este ∫i domnul Iliescu Lucian, pre∫edinte al Organiza˛iei P.N.L. a jude˛ului ∫i primar al municipiului Giurgiu, r„spunz„tor, Ómpreun„ cu al˛i 8 subalterni, de delapidarea a peste 7 miliarde lei din veniturile consiliului local.

Ast„zi, 16 decembrie 2003, v„ declar c„ delapidarea constatat„ ∫i fundamentat„ de Camera de Conturi a jude˛ului Giurgiu s-a ridicat Ón final la peste 13,5 miliarde lei, de care se fac r„spunz„toare practic acelea∫i persoane, dintre care nu lipse∫te principalul dumneavoastr„ colaborator, pre∫edinte al Organiza˛iei P.N.L. a jude˛ului Giurgiu.

Cercetarea penal„ pentru aceast„ delapidare de propor˛ii este Ón curs de finalizare de c„tre Inspectoratul de Poli˛ie al jude˛ului ∫i Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Giurgiu.

Aceasta Ói treze∫te domnului Iliescu Lucian o nea∫teptat„, dar explicabil„ afec˛iune pentru Partidul Social Democrat, f„c‚nd tot felul de interven˛ii, manevre ∫i oferte pentru a intra Ón r‚ndurile sale.

Este, de fapt, reac˛ia fireasc„ a unui om intrat Ón panic„ ∫i care Ó∫i Ónchipuie c„ ar putea sc„pa astfel de r„spunderea penal„ pentru Ónc„lcarea legii.

Tot Ón declara˛ia politic„ din 20 mai 2003, Ómi exprimam convingerea c„ acest caz va constitui o lec˛ie ∫i pentru dumneavoastr„, domnule Theodor Stolojan, aceea de a nu mai sus˛ine indivizi certa˛i cu legea.

M„ Óntreb ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„: Ón ce categorie Ól Óncadra˛i pe acest colaborator al dumneavoastr„, care, disperat, bate la toate u∫ile la care are acces, spre a v„ p„r„si, c„ut‚ndu-∫i un ad„post fa˛„ de rigorile legii? Œl Óncadra˛i Ón categoria primarilor care au îinstitu˛ionalizat corup˛ia Ón cadrul P.N.L.“, sau Ón categoria primarilor corup˛i din P.N.L., pe care inten˛iona˛i s„-i exporta˛i Ón alte partide?

Cred c„ este bine ca dumneavoastr„, pre∫edinte al Partidului Na˛ional Liberal, s„ v„ stabili˛i pozi˛ia fa˛„ de îcolaboratorul principal“ din Giurgiu ∫i s„ le transmite˛i membrilor P.N.L. din acest jude˛ c„ au fost Ón∫ela˛i ∫i tr„da˛i, ca ∫i dumneavoastr„, de acest tip de om care are Ón s‚nge un astfel de comportament.

Mai reflecta˛i pu˛in asupra declara˛iei dumneavoastr„ de la Deva ∫i este bine s„ ∫ti˛i at‚t dumneavoastr„, c‚t ∫i îcolaboratorul dumneavoastr„“ din Giurgiu c„ P.S.D., organiza˛iile sale din acest jude˛ ∫i municipiu, nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 reprezint„ îcasa de corec˛ie ∫i protec˛ie“ pentru îcorup˛ia institu˛ionalizat„“, corup˛ii ∫i delapidatorii din P.N.L.

Cu respect.

V„ mul˛umesc foarte mult ∫i v„ doresc un an mai bun dec‚t toate de p‚n„ acum.

Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul deputat Napoleon Pop.

Domnii deputa˛i Pavel T‚rpescu, Emil R„dulescu, Gheorghe Firczak au depus la secretariat.

îA∫a dispare m„garul Ón cea˛„“.

Atunci c‚nd mi-am propus s„ candidez pentru un mandat de deputat, am Óncercat s„-mi definesc ce reprezint„ Óntr-un stat Puterea ∫i, respectiv, Opozi˛ia. Astfel, am ajuns la concluzia c„, de fapt, incredibil, Opozi˛ia ar trebui s„ fie cel mai bun prieten al Puterii!

Œn mod logic, dac„ Puterea este istea˛„, are caracter ∫i dore∫te cu adev„rat binele fi„rii, va colabora cu Opozi˛ia ∫i atunci nimeni nu o va mai putea schimba! Œn lupta sa pentru putere, Opozi˛ia va c„uta ∫i va livra solu˛ii, sau m„car idei alternative, care, preluate, vor contribui la g„sirea celor mai bune rezolv„ri ∫i astfel... Puterea va r„m‚ne ve∫nic la conducere! Dac„ Puterea nu va Ón˛elege acest lucru, singur„ va trebui s„ se ridice ∫i s„ coboare de pe scaun!

Metaforic, a∫ compara statul cu un autocamion mare, care este condus pe drumuri de un ∫ofer ∫i de un ajutor de ∫ofer, care are rolul de a ajuta ∫oferul, pentru ca autocamionul s„ ajung„ la destina˛ie Óntr-un timp c‚t mai scurt ∫i Ón condi˛ii c‚t mai bune. Cred c„ s-a Ón˛eles c„ autocamionul reprezint„ fiara, iar ∫oferul ∫i ajutorul de ∫ofer — Puterea ∫i, respectiv, Opozi˛ia. Buna colaborare ∫i Ón˛elegere dintre ace∫tia doi factori va reprezenta garan˛ia succeselor pe care le va ob˛ine fiara!

Ajuns Ón Parlament, am constatat Óns„ c„ ceea ce miam Ónchipuit ∫i probabil Ó∫i Ónchipuie milioane de cet„˛eni este o himer„, fiindc„ de 14 ani, la noi, Puterea ∫i, respectiv, Opozi˛ia nu numai c„ nu colaboreaz„, ci din contra se sf‚∫ie, ideile bune ale Opozi˛iei fiind respinse din start. Dorin˛a de Ónavu˛ire este at‚t de puternic„, Ónc‚t rezolvarea problemelor reale ale fi„rii r„m‚ne pe planul doi.

Din mul˛imea de exemple care s-ar putea da, voi selecta c‚teva de dat„ foarte recent„, adic„ de s„pt„m‚na trecut„, c‚nd Ón Camera Deputa˛ilor s-a dezb„tut proiectul noului Cod fiscal.

Œn primul r‚nd am s„ m„ refer la modul Ón care coali˛ia de la guvernare, P.S.D. — U.D.M.R., a r„mas surd„ la o serie de propuneri valoroase ale Opozi˛iei ∫i, mai mult, nu ∫i-a mai recunoscut propria sa ofert„ politic„ ∫i electoral„ f„cut„ Ón anul 2000.

Astfel, Ón timp ce pentru stimularea muncii Ón domeniul agricol ∫i protejarea persoanelor cu venituri reduse platforma electoral„ prevedea: îSunt scutite de plata impozitului agricol toate familiile cu venit lunar sub nivelul de dou„ salarii medii nete“; acum Codul fiscal prevede un impozit de 15%...

Œn ce prive∫te reducerea TVA se ar„ta: îAplicarea unei cote reduse de TVA cu dou„ p‚n„ la nou„ procente, diferen˛iat, la produse de baz„, de strict„ necesitate pentru consumul popula˛iei, cu prioritate la alimente, energie electric„, termic„ ∫i combustibil de Ónc„lzit, medicamente, transport public ∫i articole pentru copii“. Refuzul de a reduce TVA chiar ∫i pentru producerea ∫i livrarea de produse de panifica˛ie de orice fel este de-a dreptul criminal„, fiindc„ rom‚nul Ó∫i potole∫te foamea cu o buc„˛ic„ de p‚ine ∫i m„sura sc„derii TVA de la 19 la 9% ar fi contribuit la reducerea cre∫terii efectelor provocate din cre∫terea pre˛ului de achizi˛ie al gr‚ului. S-a motivat c„ aceasta este o cerin˛„ a Uniunii Europene. Or fi ele directive europene, dar noi dac„ nu m‚nc„m m„car o bucat„ de p‚ine vom muri de foame, fiindc„ alimentul de baz„ al rom‚nului este acesta ∫i atunci degeaba Uniunea European„ ne va livra directive, fiindc„ la r‚ndul nostru vom livra Uniunii Europene schelete ambulante sau, mai r„u, cadavre! Motiva˛ia doamnei secretar de stat Maria Manolescu, c„ deoarece nu am putut s„ disciplin„m pia˛a, nu se poate reduce pre˛ul prin taxe, este de-a dreptul ilar„...Cine ne opre∫te? Nu putem fi fermi Ón aplicarea legilor?

Dar... îIarna nu-i ca vara!“— spunea cineva...

C‚t prive∫te lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i grija de a se ascunde propriet„˛ile dob‚ndite, aceasta se observ„ cel mai bine prin m„surile birocratice de organizare a administra˛iei financiare, care prev„d: îPersoanele fizice care au Ón proprietate mai multe cl„diri Ón afara celei de la adresa de domiciliu, au obliga˛ia s„ depun„ o declara˛ie special„ la compartimentele de specialitate ale autorit„˛ilor publice locale Ón raza c„rora Ó∫i au domiciliul, precum ∫i Ón raza c„rora sunt situate celelalte cl„diri ale acestora“.

Nu s-ar fi putut depune o singur„ declara˛ie la administra˛ia teritorial„ de baz„, Ón care s„ fie men˛ionate toate propriet„˛ile, urm‚nd ca aceasta s„ le comunice celorlalte administra˛ii ∫i astfel cet„˛eanul s„ nu fie purtat pe drumuri? Nu, fiindc„ Ón acest fel, s-ar fi putut afla c‚te case are domnul Adrian N„stase, c‚te, domnul Viorel Hrebenciuc sau ceilal˛i baroni ai Partidului Social Democrat. Cu alte cuvinte: a∫a dispare m„garul Ón cea˛„!

Felicit„ri, partid de guvern„m‚nt iubit!

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Fiind ultima interven˛ie Ón acest an, v„ urez dumneavoastr„ c‚t ∫i colegilor care se g„sesc la aceast„ or„ Ón Camer„ un an nou fericit!

LA MULfiI ANI!

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Napoleon Pop ∫i va urma domnul Cristian Sandache.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ m„ refer la Óngr„direa acord„rii creditelor de consum.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 De ceva timp, cet„˛eanul rom‚n a Ónceput s„ consume r„spunz‚nd semnalelor de macrostabilizare ∫i comportamentului firesc al economiei de pia˛„, Óncerc‚nd o cre∫tere a calit„˛ii propriei vie˛i din venituri proprii ∫i atrase.

Peste noapte Óns„, tot cet„˛eanul rom‚n este f„cut responsabil de cre∫terea deficitului comercial ∫i de cont curent ajunse la niveluri record tocmai pentru c„ a Ónceput s„ consume. Guvernul nu-∫i asum„ nici o vin„ pentru politicile neadecvate care au dus la respectivele deficite. Œn schimb, Ón ultima perioad„ asist„m la o preocupare din partea reprezentan˛ilor guvernamentali ∫i cei ai B„ncii Na˛ionale legate de restric˛ionarea volumului creditelor de consum utilizate de popula˛ie.

Nu cred c„ prin m„suri restrictive, care s„ limiteze numai creditele de consum, se poate ameliora acest deficit. De altfel, unul din reprezentan˛ii cei mai aviza˛i ai Guvernului Rom‚niei Ón problema politicilor comerciale, Ón persoana ministrului-delegat pentru comer˛ din cadrul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, a afirmat c„ din totalul creditului neguvernamental, 15,8% sunt credite pentru popula˛ie, iar din acestea numai 0,05% nu au fost restituite, ceea ce arat„ c„ popula˛ia este un bun platnic. Iat„ c„ ∫i Óntre reprezentan˛ii guvernamentali ∫i cei ai B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei exist„ viziuni diferite Ón ceea ce prive∫te aceast„ problem„ a creditelor de consum ∫i a deficitului balan˛ei comerciale.

Deficitul de cont curent nu a c„p„tat asemenea propor˛ii datorit„ importurilor necesare pentru popula˛ie. Doar 13% din acest deficit este canalizat pentru popula˛ie, Ón timp ce, pentru investi˛ii, procentul este de 20%, iar pentru produc˛ie este de 25%.

Limitarea sau Óngreunarea accesului la creditele de consum poate avea repercusiuni negative Ón lan˛ asupra unor segmente s„n„toase ale economiei ∫i care conduc la formarea clasei de mijloc. Cre∫terea apetitului pentru creditul de consum este normal„ Óntr-o ˛ar„ Ón dezvoltare, a∫a cum afirm„ Guvernul, iar acesta nu face dec‚t s„ stimuleze economia ∫i produc˛ia de bunuri. Œn cazul creditelor ipotecare, acestea conduc la finan˛area unui Óntreg lan˛ economic din domeniul construc˛iilor, lan˛ care creeaz„ noi locuri de munc„ ∫i cu ajutorul c„ruia sunt sus˛inute diverse sectoare economice Ón plan orizontal.

Deficitul de cont curent Óngrijor„tor de mare se datoreaz„ Ón cea mai mare m„sur„ faptului c„ restructurarea economiei rom‚ne∫ti per ansamblu ∫i privatizarea marilor companii generatoare de pierderi au fost Ónt‚rziate peste m„sur„, iar politicile de stimulare a produc˛iei interne continu„ s„ lipseasc„. Clauzele postprivatizare de men˛inere a obiectului de activitate ∫i al num„rului de salaria˛i au prelungit _statu quo_ -ul unei structuri economice neintegrate, care creeaz„ produse necompetitive, cu valoare ad„ugat„ mic„, nedorite pe pia˛„ ∫i este normal, Ón aceast„ situa˛ie, s„ fie preferate produsele din import.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i folosesc ∫i eu acela∫i prilej s„ urez colegilor mei s„rb„tori fericite ∫i la mul˛i ani.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim.

Dau cuv‚ntul domnului Cristian Sandache; va urma domnul Ioan Sonea.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se intituleaz„: îScrisoare deschis„ adresat„ cet„˛eanului Tökes László“.

Pentru dumneavoastr„, primul r„zboi mondial nu s-a Óncheiat, iar rom‚nii sunt tot slugile neme∫ilor, buni de b„tut cu biciul, cu oasele fr‚nte de roata c„l„ului, ori t„ia˛i Ón buc„˛i atunci c‚nd vreun cutare honved pierdea m„sura paharelor de p„linc„. Sunte˛i un anacronist civic, o abera˛ie politic„, un blestem individual care se dore∫te transpus la dimensiunile unui blestem colectiv. V„ arde sub t„lpi ˛„r‚na martirilor de la Moisei, Ip ∫i Treznea. Vre˛i hotarele Rom‚niei ciuntite din nou, ca Ón 1940, acredit‚nd ideea c„ maghiarii din Transilvania vor dispare ca entitate dac„ statul rom‚n nu va accepta absurdele dumneavoastr„ preten˛ii.

Trianonul a fost un act de repara˛ie istoric„, iar nu un dictat, domnule coleg, Óntru spirit ∫i sfin˛enie cu r„posatul cardinal Andrei Báthory. Ce fel de om al bisericii mai sunte˛i, dac„ sem„na˛i Ón jur doar intoleran˛„, din ce scrin pr„fuit al istoriei a˛i ie∫it la lumin„?! Cine v„ d„ dreptul s„ ne ofensa˛i memoria ∫i bruma de demnitate? Nu sim˛i˛i oare cum se cutremur„ sub catapeteasma Transilvaniei sufletele celor 800.000 de martiri rom‚ni afla˛i ∫i acum Ón tran∫eele cerului? Pe pieptul dumneavoastr„ citim Ón contururile crucii ca Óntr-o oglind„ r„sturnat„ privirea de ghea˛„ a lui Satan. Fiecare bucat„ de p‚ine, pl„m„dit„ din gr‚ul rom‚nesc o sim˛i˛i Ón stomac asemenea unei lope˛i de p„m‚nt aruncat„ peste fotografia Óng„lbenit„ a regatului Ungariei Mari. Poate c„ Ón nop˛ile de nesomn c‚nd pe drumurile ∫erpuite umbl„ doar umbrele, ve˛i sim˛i Ón n„ri mirosul tronului Ónro∫it Ón foc al lui Gheorghe Doja, cel care, de∫i str„in de neamul rom‚nesc, a Ón˛eles c„ Ón lupta pe care o pornise, ungurii, secuii ∫i rom‚nii nu pot fi dec‚t Ómpreun„.

Pe un bufon doritor de publicitate, precum Sabin Gherman, l-a∫ mai Ón˛elege. Dumneavoastr„ Óns„, domnule, a∫a-zis episcop, reprezenta˛i un caz cu mult mai complicat. Cred c„, de fapt, nici nu mai complicat. Cred c„ de fapt nici nu sunte˛i maghiar. Oameni ca dumneavoastr„ nu apar˛in nici unui popor.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Sonea; apoi va urma domnul Valentin Iliescu.

Domnii deputa˛i Dumitru Bentu, Ioan Mocioalc„ ∫i Costache Mircea au depus la secretariat declara˛iile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ia mea se nume∫te: îComedia erorilor“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 Via˛a politic„ rom‚neasc„ se aseam„n„ cu un iarmaroc medieval: g„se∫ti al„turi de capr„ varza, l‚ng„ butoiul cu vin st„ g„leata cu moare acr„, vi˛elul m„n‚nc„ din aceea∫i troac„ cu purcelul, boul st„ la u∫a nou„ a t‚mplarului, ˛iganul Ó∫i bate tingirile, iar popa sfin˛e∫te b„uturile botezate. ™i to˛i trag cu ochiul la ˛op„iala ursului. Dar, Ón politica noastr„ d‚mboviceneasc„ este chiar mai bine, aceia Ó∫i l„udau fiecare Ón limba lui marfa, „∫tia ast„zi mai fac ceva Ón plus, oc„r„sc marfa vecinului, iar cei care nu pot cump„ra nimic, fie fiindc„ nu au parale, fie motiv‚nd c„ nu li se potrive∫te m„sura, blast„m„ ∫i arunc„ m„sc„ri Ón toate p„r˛ile ∫i arat„ cu degetul pe cei care au t‚rguit ceva, vr‚nd s„ spun„ c„ nu le ∫ade bine cu p„l„ria nou„, ori c„ boul e vac„. ™i, iac„ a∫a, t‚n„rul ciocoi liberal strig„ c‚t Ól ˛in bobocii c„ m„garul pesedist nu se potrive∫te cu calul peremist, pentru c„ baronesele, lorzii ∫i yankeii nu mai au puterea s„ urm„reasc„ c„ru˛a.

Panglicarii ∫i sforarii pesedi∫ti bag„ be˛e Ón ro˛ile drept„˛ii ∫i adev„rului, ro˛i care, oricum, nu se prea Ónv‚rteau, deoarece cat‚rii de la teleag„ ∫i-au cam tr„it traiul ∫i ∫i-au m‚ncat m„laiul Ón alt„ guvernare, dar care mai priveau la paiele din ∫iregla P.R.M.-ului. Bate v‚ntul t„ricel, s„ aduc„ frig ∫i zloat„ Ón sufletul rom‚nului, c„, vezi bine, era r„u pe vremea c‚nd t‚rgul era Ómprejmuit de patrulaterul ro∫u. Dar, poate c„, fiind fudul de o ureche, Ói strig„m la cealalt„ c„ este bine s„ amintim c„ p‚n„ la patrulater erau dumnealor liberalii o latur„ a nu ∫tiu ce fel de poligon, de nu mai ∫tiu ce culoare, dar care pe la v‚rful Ón„l˛at era notat cu SAFI — litere scrise tot sub domnia t„tucului ∫colit Ón estul apropiat c„ruia, ca unui vechi ∫i viitor colaborator, Ói trimite o jalb„ prin care cere un embargou politic asupra P.R.M.-ului ca ∫i c‚nd nici nu ar fi destul cel existent.

Proaspe˛ii baroni de la putere Ón c„utare de blazoane fac fapte de vitejie ∫i jertfe pe c‚mpul de b„t„lie al ˛„rii, invent‚nd extremi∫ti pe care s„-i lichideze, cre‚nd antisemi˛i pe care s„-i arunce Ón crematorii, pun‚nd astfel pe scutul cu care se ap„r„ de popor, Ónsemne de s„r„cie ∫i frici ale terorii, ∫i a∫a se Ónt‚lnesc ciocoii vechi cu ciocoii noi ∫i, unii ∫i ceilal˛i av‚nd instinctul conserv„rii bog„˛iei foarte dezvoltat se tem ∫i se suspicioneaz„ ca nu cumva P.R.M.-ul s„ Óncline balan˛a ∫i tocmai, de aceea, atac„ P.R.M.-ul, ca s„ priceap„ cel„lalt ca nu cumva s„-l ademeneasc„. ™i unii ∫i ceilal˛i se tem de judecata celor s„raci, Ói condamn„ ∫i-i pun la st‚lpul infamiei pe cei care mai spun adev„rul pe unde apuc„ ∫i îAlian˛a D.A.“, deocamdat„, îNu“, ∫i P.S.D.-ul are nevoie de ajutor, nici una din aceste tabere nu se g‚ndesc la faptul c„ acum Rom‚nia are nevoie de ajutor. Rom‚nii s„r„ci˛i, Ónsp„im‚nta˛i de grija zilei de m‚ine au nutrit speran˛a c„ o dat„ cu deschiderea grani˛elor ∫i mai ales dup„ intrarea Rom‚niei Ón structurile europene vor g„si teren propice deplinei manifest„ri.

Œn parte, s-a Ónt‚mplat, doctori, profesori, cercet„tori, Ón special tineri, au ajuns culeg„tori de c„p∫uni sau de alte plante pe mo∫iile nobililor europeni. O parte a ajuns pe fronturile de r„zboi s„ apere pacea mereu amenin˛at„ tocmai de ap„r„torii ei. Cu cine a reu∫it s„ devin„ speciali∫ti Ón domeniul lor de preg„tire profesional„,

informaticieni, ingineri etc. ∫i se descurc„ lucr‚nd peste 10 ore pe zi pentru un euro Ón plus.

Cei mai curajo∫i, ca s„ nu spun nevoi˛i, s-au luat la tr‚nt„ cu necunoscutul, alba-neagra, magazinele de bijuterii, c„utatul prin gunoaie, lovituri m„runte sau mai mari, ∫i altele de felul acesta. Peste tot s-au ob˛inut rezultate, dob‚ndind o bogat„ experien˛„, deci li se promite c„ vor putea lucra Ón unele state ale Uniunii Europene dup„ aderarea din 2007. Dar, Ón altele, abia dup„ 7 ani de la aderare, pentru a nu se deregla pia˛a muncii prin invazia rom‚nilor, p‚n„ la acordarea deplinelor drepturi.

Dar rom‚nii sunt buni ∫i la alte lucruri, c‚nd c„l„toresc peste hotare: îRom‚nia, Republica Moldova ∫i Ucraina sunt principalele ˛„ri din care provin persoanele care cad victime ale traficului de organe umane din Turcia“. Este din ziarul _Cumhuriyet_ . Ministerul S„n„t„˛ii din Turcia declar„ ziarului _Cumhuriyet_ c„ acest ziar este de cele mai multe ori favorizat de autorit„˛ile ˛„rilor de provenien˛„. Ce o fi av‚nd de r„spuns ex-incoruptibilul de la s„n„tate ∫i specialistul actual? Televiziunea Show-TV spune c„ Ón Turcia ∫i Ón Ciprul de Nord au loc anual peste 8.000 de astfel de opera˛ii, beneficiarii fiind cet„˛enii occidentali, din diferite ˛„ri arabe ∫i din Israel.

Œn cur‚nd, tot omul de pe glob va avea parte rom‚neasc„, vom st„p‚ni p„m‚ntul, vom intra Ón competi˛ie cu poporul ales. Dar, ˛ara mai poate a∫tepta p‚n„ c‚nd cei de ieri ∫i de azi Ó∫i vor da m‚na ca s„ ascund„ ∫i s„ protejeze ce au f„cut p‚n„ acum. Pot cre∫te pre˛urile, poate veni gerul, poate sc„dea presiunea la gaz, te po˛i vinde integral sau pe buc„˛i, rom‚nul are 7 vie˛i ∫i se pare c„ pe toate le doarme.

Nu vrem s„ facem un pronostic, dar, Ón cur‚nd ∫i Ón mod natural, fularele ro∫ii ale P.S.D.-ului cu fularele galbene ale P.N.L.-ului ∫i fularele albastre ale P.D.-ului, protest‚nd vehement unele Ómpotriva altora pentru jocul cu P.R.M.-ul, se vor apropia p‚n„ la identificare, condamnate fiind s„ Óntregeasc„ tricolorul, la care s„ se Ónchine, pe care s„-l apere ∫i pe care s„-l ridice pe umeri poporul.

V„ doresc un sf‚r∫it de an frumos ∫i un nou an bun. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul Valentin Iliescu.

Va urma domnul Becsek- Garda Dezideriu.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu exist„ zi, pagin„ de ziar sau emisiune de ∫tiri Ón care s„ nu existe cel pu˛in o afirma˛ie a unui oficial rom‚n sau str„in care s„ nu men˛ioneze îimportantele eforturi“ f„cute de Guvernul Rom‚niei pentru integrarea ˛„rii noastre Ón cadrul Uniunii Europene Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

Œn mod normal, o asemenea ˛int„ pentru Rom‚nia nu poate fi dec‚t d„t„toare de speran˛e pentru to˛i rom‚nii. Œn mod real, judec‚nd cu luciditate realit„˛ile rom‚ne∫ti,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 putem observa c„ toate aceste afirma˛ii nu reprezint„ dec‚t o campanie de imagine a partidului de guvern„m‚nt, de cosmetizare a unei realit„˛i dureroase pentru Rom‚nia, campanie construit„ pe bani grei din fonduri publice, sub pretextul unor campanii de lobby Ón str„in„tate.

Deoarece Guvernul Rom‚niei dore∫te, la finalul acestui an, s„ realizeze un bilan˛ al primilor 3 ani de guvernare a Cabinetului Adrian N„stase, solicit din partea Partidului Democrat ca Guvernul s„ men˛ioneze toate sumele folosite din buget din 2001 p‚n„ Ón prezent pentru acest lobby extern, per total ∫i defalcat pe fiecare ac˛iune Ón parte, men˛ion‚nd ∫i rezultatele concrete ale fiec„rui asemenea demers.

Politica dus„ de fosta guvernare P.D.S.R. (1992-1996) a produs efecte de bomb„ cu efect Ónt‚rziat. S„ ne aducem aminte numai de falimentul a dou„ mari b„nci din Rom‚nia (BANCOREX ∫i BANCA AGRICOL√) ca urmare a politicii foarte proaste duse de Guvernul Nicolae V„c„roiu, inclusiv pentru satisfacerea clientelei politice a partidului de guvern„m‚nt. ™i s„ ne mai aducem aminte ∫i de importantele eforturi bugetare pe care guvernele care au urmat ∫i, implicit, popula˛ia Rom‚niei au trebuit s„ le fac„ pentru astuparea g„urilor l„sate de Guvernul P.D.S.R.

Din acest motiv, trebuie s„ privim cu mult„ circumspec˛ie, cu re˛inere ∫i cu mult„ preocupare ∫i Óngrijorare declara˛iile triumfaliste ale oficialilor rom‚ni referitoare la negocierile Ón privin˛a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

P.S.D., Ón imensa sa neputin˛„, nepricepere ∫i incapacitate politic„ ∫i managerial„ de a-∫i onora promisiunile electorale pentru rezolvarea problemelor interne ale Rom‚niei (combaterea s„r„ciei, a ∫omajului ∫i a corup˛iei, cre∫terea nivelului de trai, pentru refacerea autorit„˛ii statului ∫i a legii, cre∫terea performan˛elor economice ale economiei rom‚ne∫ti) a transformat aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ Ón principalul vector de imagine al actualului Cabinet. Este bine c„ Guvernul este preocupat de un asemenea demers, dar este important ca aceste negocieri s„ fie purtate cu competen˛„, cu profesionalism, cu demnitate ∫i Óntr-o deplin„ concordan˛„ cu interesele na˛ionale ale Rom‚niei.

Exist„, Óns„, suficiente motive, inclusiv determinate de lipsa de transparen˛„ Ón privin˛a prevederilor negociate, pentru a ne a∫tepta ca aderarea la Uniunea European„ s„ se transforme pentru cei mai mul˛i rom‚ni ∫i agen˛i economici din Rom‚nia Óntr-o bomb„ cu efect Ónt‚rziat, o bomb„ cu efect devastator Ón privin˛a nivelului de trai, a puterii de cump„rare, a locurilor de munc„.

Din aceast„ cauz„, solicit Parlamentului Rom‚niei ∫i partidelor parlamentare s„ organizeze, la Ónceputul lunii ianuarie 2004, o reuniune extraordinar„ comun„ a celor dou„ Camere, prilej cu care primul- ministru al Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, s„ prezinte o informare complet„ ∫i explicit„ Ón privin˛a capitolelor de negociere Óncheiate de Rom‚nia cu autorit„˛ile Uniunii Europene, s„ Ó∫i asume responsabilitatea acestor negocieri ∫i s„ anticipeze toate consecin˛ele pe care le vor suporta popula˛ia ∫i economia rom‚neasc„, ca urmare a acestor negocieri.

Œn Óncheierea interven˛ie mele, ast„zi, la 14 ani de la debutul Revolu˛iei rom‚ne din Decembrie 1989, v„ rog s„ Ómi permite˛i s„ adresez tuturor rom‚nilor, din partea Partidului Democrat, urarea ca anul 2004 s„ le aduc„ mult„ s„n„tate, bucurii ∫i Ómplinirea tuturor speran˛elor de mai bine. ™i, c‚nd spun Ómplinirea speran˛elor de mai bine, prin votul lor s„ fac„ ca aceast„ politic„ Óndrumat„ Óntr-o direc˛ie total gre∫it„ s„ se Óncheie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Va urma doamna Minodora Clivetti.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Noua Constitu˛ie a Rom‚niei prevede c„ Guvernul nu poate s„ promoveze prin ordonan˛e de urgen˛„ legi organice Ón timpul sesiunii parlamentare.

Œn realitate, Óns„, legea fundamental„ a ˛„rii nu prea este respectat„ de c„tre Cabinetul domnului N„stase. Cazul cel mai concret o reprezint„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/1996 pentru modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei, atunci c‚nd o ini˛iativ„ legislativ„ este pe ordinea de zi ∫i Ón comisia de specialitate a Senatului.

Aceast„ ordonan˛„ a fost promovat„ de Ministerul Finan˛elor, adic„ chiar de autoritatea pe care Consiliul Concuren˛ei ar trebui s„ o monitorizeze. Mai concret, prin aceast„ ordonan˛„, Guvernul va asigura ajutorul de stat clientelei sale politice, fie c„ ele vor lua forma scutirilor de la plata datoriilor c„tre stat, fie sub forma unor e∫alon„ri sau garan˛ii de stat.

Noua m„sur„ a Executivului deschide calea apari˛iei unor abuzuri f„r„ precedent Ón acordarea de facilit„˛i fiscale unor companii clientelare. Prin aceast„ ordonan˛„ s-a creat o situa˛ie neclar„ Ón domeniul Consiliului Concuren˛ei. Œn fond, nu se ∫tie ce drepturi va avea acest organism fa˛„ de Ministerul Finan˛elor. Mai concret, lucrurile s-au inversat. Nu se mai ∫tie cine pe cine controleaz„.

O alt„ ordonan˛„ de urgen˛„, preg„tit„ de Guvernul Rom‚niei, este cea care se refer„ la constituirea grupurilor de produc„tori, atunci c‚nd Ón comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor este pe ordinea de zi Legea coopera˛iei.

Œn fond, se Óncearc„ ca asocia˛iile organizate pe baza Legii nr. 31/1990 s„ beneficieze de finan˛„rile Agen˛iei SAPARD, Ón locul cooperativelor din agricultur„ existente sau care se vor constitui pe baza Legii coopera˛iei.

Prin urmare, prin Ónfiin˛area grupului de produc„tori pentru comercializarea Ón comun a produc˛iei se va crea o structur„ paralel„ ∫i privilegiat„ fa˛„ de cooperativele existente Ón agricultur„ sau Ón curs de reÓnfiin˛are. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

V„ mul˛umesc.

O invit pe doamna deputat Minodora Cliveti; va urma domnul Ioan Miclea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn una din cele mai frumoase zone ale ˛„rii, acolo unde jude˛ul Bac„u se Ónt‚lne∫te cu Harghita, Ón inima mun˛ilor Ciucului, se afl„ comuna Ghime∫ cu o popula˛ie amestecat„ etnic, majoritar maghiar„. Oamenii locului se ocup„ mai ales cu exploatarea ∫i prelucrarea lemnului, dar, de la o vreme, turismul rural a Ónceput s„ se dezvolte, ceea ce face ca speran˛ele oamenilor Óntr-o via˛„ mai bun„ s„ creasc„.

Copiii acestor locuri Ónva˛„ Ón c‚teva ∫coli cu predare Ón limba maghiar„. Œn anul 1992, f„r„ ca nimeni s„ mai ∫tie de ce, clasele Ón limba rom‚n„ au fost desfiin˛ate. Dar, Óncep‚nd din 2001, unii p„rin˛i tineri au Ónceput s„ fac„ memorii c„tre autorit„˛ile competente cer‚nd ∫coal„ Ón limba rom‚n„. S-a g„sit cl„direa potrivit„, s-au g„sit fonduri de la bugetul de stat, bugetul local, bugete private ∫i, Ón fine, Ón toamna anului 2003, 12 copii au Ónceput prima clas„, Ón timp ce al˛i 15 au debutat Ón gr„dini˛e. Sunt copii de etnie rom‚n„ ∫i maghiar„, ai c„ror p„rin˛i, aproape to˛i tineri, au decis c„ pentru copiii lor este mai bine s„ Ónve˛e Ómpreun„ Ón limba rom‚n„. Œnceputul ∫colii a coincis, deloc Ónt‚mpl„tor, cu aducerea unui dar de la primul- ministru al Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, 865 de volume Ón limbile rom‚n„, francez„, englez„, german„, italian„, rus„, idi∫, c„r˛i de literatur„,de istorie, dic˛ionare, c„r˛i de art„.

Sunt printre aceste c„r˛i rare, vechi, cu o valoare inestimabil„, adev„rate comori de cuno∫tin˛e, pe care donatorul le-a colec˛ionat cu r„bdare ∫i pasiune ∫i pe care le-a trimis Óntr-un col˛ de ˛ar„ Ónso˛ite de un mesaj: îF„-˛i timp s„ cite∫ti, aceasta este f‚nt‚na Ón˛elepciunii“. ™i m-am g‚ndit s„pt„m‚na trecut„, pe c‚nd m„ aflam Ón acel loc minunat, Ómpreun„ cu c‚teva prietene, cu bra˛ele Ónc„rcate de alte c„r˛i pentru aceia∫i copii, c„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ónseamn„ mai mult dec‚t simpla apartenen˛„ la un spa˛iu european unitar, mai mult dec‚t libera circula˛ie, mai mult dec‚t europarlamentari, mai mult dec‚t satisfac˛ia de a fi ajuns acolo unde ne str„duim s„ ajungem de un deceniu.

Calitatea de membru al Uniunii Europene implic„ uria∫e provoc„ri pentru popula˛ia Rom‚niei, mai ales pentru tineri, cet„˛enii viitoarei Europe. Ace∫tia vor trebui s„ fac„ fa˛„ concuren˛ei dure din toate domeniile: munc„, tehnic„, informa˛ii, politic„, iar acolo nu vor putea s„ c‚∫tige dec‚t dac„ vor ∫ti din timp s„ bea din f‚nt‚na Ón˛elepciunii, a∫a cum spune premierul. îAi carte, ai parte“ devine, Ón perspectiva integr„rii europene, cea mai sigur„ cale c„tre pa∫aportul european. Pentru c„ Rom‚nia nu trebuie s„ furnizeze Europei cet„˛eni de m‚na a doua, neinstrui˛i ∫i needuca˛i, ci oameni competen˛i, civiliza˛i, care nu se pot forma dec‚t prin cultur„ solid„, sistematic Ómbog„˛it„ prin carte. Gestul

premierului Adrian N„stase are, iat„, o Ónc„rc„tur„ simbolic„, dar este totodat„ o dovad„ de g‚ndire pur pragmatic„ incontestabil„. Œntr-o lume care nu mai are timp pentru lectur„, Ónvinge acela care nu uit„ s„ citeasc„.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Miclea; va urma domnul Adrian Ionel.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nevoia de aer pentru P.S.D. S„laj se nume∫te U.D.M.R. Am citit cu uimire zilele trecute Óntr-un cotidian s„l„jean o afirma˛ie a domnului deputat P.S.D. de S„laj, Radu Liviu Bara. Iat-o a∫a cum a fost ea consemnat„ Ón cotidianul _Graiul S„lajului_ Ón 27 noiembrie 2003: îAvem nevoie ca de aer de U.D.M.R. ∫i dac„ U.D.M.R.-ul merge Ón alt„ parte vom fi ca Ón 2000“. Trecem peste inadverten˛ele stilistice ale afirma˛iei ∫i vreau s„ re˛in din ea doar esen˛ialul. P.S.D. S„laj, al c„rui reprezentant este ∫i domnul deputat Bara Radu, are nevoie pentru a supravie˛ui de U.D.M.R. Jalnic„ situa˛ie pentru un partid de guvern„m‚nt! Am ˛inut s„ relatez acest fapt Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ releva o situa˛ie ie∫it„ din comun, ∫i anume aceea c„ dup„ Harghita ∫i Covasna, iat„ Ónc„ un jude˛, S„laj, Ón care U.D.M.R. este atotst„p‚nitor Ónc‚t nici m„car partidul de guvern„m‚nt nu poate supravie˛ui f„r„ s„ primeasc„ o gur„ de aer din partea sa. Deci, Óncep‚nd de acum Óncolo vom citi probabil prin toat„ presa noastr„ cea de toate zilele declara˛ii ce vor cere autonomia etnic„ a jude˛ului S„laj.

Personal mi se pare iresponsabil aerul pe care domnul deputat Bara Radu Ól a∫teapt„ de la U.D.M.R. ∫i aceasta datorit„ c‚torva declara˛ii ale unor personalit„˛i politice f„cute Ón preajma Zilei Na˛ionale a tuturor rom‚nilor, etnie din care sper c„ face parte ∫i domnul deputat Bara. Domnul Markó Béla, pre∫edintele U.D.M.R., cea care Ómparte aerul Ón S„laj ∫i pentru P.S.D., declara cu dou„ zile Ónaintea s„rb„torii na˛ionale: îBiserica ortodox„ nu trebuie neap„rat s„ se extind„ Ón secuime ∫i nu cred c„ prefectul rom‚n trebuie s„ hot„rasc„ ce se Ónt‚mpl„ Óntr-un jude˛ secuiesc cum este jude˛ul Covasna.“Pentru domnul deputat Bara, cel care se sufoc„ f„r„ aer udemerist a∫ dori s„ comentez pe scurt afirma˛ia de mai sus: îÓn opinia domnului Markó Béla, rom‚nii din Covasna nu mai pot s„ se roage Ón limba lor sau s„-∫i boteze copiii Ón religia str„mo∫ilor, deoarece acest lucru este un atentat la integritatea jude˛ului secuiesc Covasna“. Apoi, de c‚nd Covasna este un jude˛ secuiesc ∫i nu unul rom‚nesc, f„c‚nd parte din Rom‚nia? Cine altul dec‚t prefectul rom‚n, care este reprezentantul Guvernului Ón teritoriu, poate hot„rÓ asupra a ceea ce se face ∫i ce nu se face Ón acel jude˛?

Poate Consiliul Na˛ional Secuiesc, de care reprezentan˛ii P.S.D. se tot fac c„ n-au auzit, sau un prefect maghiar s„ nu fie subordonat Guvernului?

Iat„ c„ acel Consiliu Na˛ional al Secuilor exist„ ∫i domnul Markó Béla a dat limpede de Ón˛eles c„ Ón Rom‚nia este cel pu˛in un jude˛ secuiesc, c„ el se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 nume∫te Covasna ∫i c„ Ón acel jude˛ prefectul rom‚n, reprezentantul Guvernului Rom‚niei Ón teritoriu, trebuie s„ aib„ îciocuí mic“ ∫i s„ nu-l intereseze ce se Ónt‚mpl„ acolo.

Este clar, domnule deputat Bara, ce fel de aer ve˛i primi de la U.D.M.R. Vre˛i ∫i Ón S„laj un tratament identic ca cel descris mai sus?

Dar domnul deputat Bara nu vorbe∫te chiar de capul Domniei sale, ci Ó∫i imit„ ∫efii Ón acest sens ∫i astfel se crede ap„rat de ori∫ice atac.

Iat„ ce-mi r„spunde domnul prim-ministru la o interpelare pe care i-am adresat-o cu referire la Ónfiin˛area Consiliului Na˛ional Secuiesc: îf n s„ v„ reamintesc c„ vocea ra˛ional„, echilibrat„ ∫i lucid„ a minorit„˛ii maghiare s-a exprimat prin conducerea U.D.M.R...“.

Se referea oare domnul prim-ministru ∫i la îvocea ra˛ional„, echilibrat„ ∫i lucid„“ din declara˛ia de mai sus, sau la cea prin care acela∫i personaj sinistru, respectiv domnul Markó Béla, ne explic„ sau ne jigne∫te, dac„ vre˛i, ce semnifica˛ie are ziua de 1 Decembrie pentru rom‚nii-rom‚ni ∫i pentru rom‚nii-maghiari?

Dac„ este a∫a de mare durerea rom‚nilor-maghiari pentru pierderea Transilvaniei, de ce nu se duc Ón Ungaria, unde pl‚nsul lor ar putea st‚rni compasiune?

Norocul nostru, al rom‚nilor-rom‚ni, c„ min˛i luminate ∫i ra˛ionale ale Europei ne mai Ónva˛„ ce ∫i cum trebuie s„ g‚ndim despre demnitatea unui popor. ™i pentru c„ afirma˛ia de mai sus s„ nu r„m‚n„ f„r„ acoperire, iat„ ∫i dovada: Jonathan Scheele, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, exasperat probabil ∫i Domnia sa de at‚ta autonomie a ˛inuturilor secuie∫ti, declara c„: îEste periculoas„ o astfel de Ómp„r˛ire pe regiuni etnice. Este un caz nefericit dac„ ra˛ionamentul etnic intr„ Ónaintea celui de dezvoltare“.

Iat„, domnule deputat Radu Bara, ce fel de aer dori˛i dumneavoastr„ s„ respira˛i!

Aten˛ie Óns„, cei din Uniunea European„ se pare c„ nu doresc s„-l respire ∫i astfel risca˛i s„ sucomba˛i Ón atmosfera U.D.M.R.-ist„, plin„ de ura iredentisto-fascistoextremist„.

™i, colegial, v„ atrag aten˛ia asupra faptului c„ electoratul rom‚nesc din S„laj nu agreeaz„ apeten˛a dumneavoastr„ pentru un aer viciat, din butelia politic„ a U.D.M.R. V„ sf„tuiesc s„ trece˛i prin Ip ∫i Treznea, pentru a respira un aer curat.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Adrian Ionel. Va urma domnul Emil Rus.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia de ast„zi am intitulat-o: îDemocra˛ie ∫i dictatur„“.

Capturarea de c„tre for˛ele americane a dictatorului irakian Saddam Hussein ofer„ un prilej de medita˛ie despre ceea ce reprezint„ caracterul efemer al dictaturilor

Ón general, chiar dac„ la un moment dat acestea par indestructibile.

Saddam Hussein a condus Irakul vreme de 24 de ani cu o m‚n„ de fier ∫i ∫i-a angrenat ˛ara Óntr-un conflict lung ∫i de uzur„ cu Iranul. A reprimat f„r„ mil„ orice Óncercare de revolt„, i-a persecutat pe kurzi, a Óncercat finalmente s„ sfideze Óntreaga comunitate interna˛ional„ prin anexarea Kuweitului.

Sf‚r∫itul aventurii sale politice poate fi un bun exemplu ∫i un avertisment pentru to˛i cei care Óncearc„ s„ nesocoteasc„ normele elementare ale democra˛iei ∫i ale coexisten˛ei interna˛ionale.

Nimic din ceea ce se construie∫te prin violen˛„, crim„, abuz ori cruzime nu poate dura. Democra˛ia nu este perfect„, dar reprezint„ sub aspect politic cea mai bun„ crea˛ie a spiritului uman.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Rus. Va urma domnul deputat ™tefan Giuglea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin declara˛ia pe care o prezint ast„zi doresc s„ apreciez activitatea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului ∫i, Ón general, programul televiziunilor de stat ∫i particulare ∫i s„ atrag aten˛ia colegilor din Comisiile de cultur„ ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului asupra unor st„ri de fapt nu tocmai fericite.

Œn primul r‚nd, cred c„ acest consiliu, al c„rui pre∫edinte este ales de Parlament, nu are menirea de a m„sura ∫i administra c‚t timp este afectat partidelor politice Ón emisiuni ∫i c‚t Puterii.

Eu cred c„ Ón primul r‚nd acest consiliu urm„re∫te ca emisiunile realizate, filmele date s„ se Ónscrie Ón demersul nostru democratic, s„ influen˛eze pozitiv opinia public„, s„ promoveze numai valorile cu implica˛ii majore, morale ∫i sociale.

E adev„rat c„ este o libertate a acestor mijloace, o libertate a presei Ón general, dar dup„ cum bine se ∫tie, influen˛a imaginii vizuale are cea mai mare for˛„ ∫i nu o dat„ televiziunile sunt acuzate de manipulare sau li se face repro∫ul arhicunoscut: îA˛i prostit poporul cu televizorul!“

Sigur, de la acea etap„, am evoluat ast„zi. Formele influen˛„rii, s„ nu zic manipul„rii, sunt mult mai evoluate, mai rafinate. Se umbl„ cu microfonul, ba ∫i cu camera, se smulge Ón mod neavizat o declara˛ie, o p„rere, care pe urm„ ∫tie televiziunea PRO sau alta s-o exploateze p‚n„ acolo Ónc‚t pun Ón umbr„ un om, un partid, Parlamentul sau Guvernul, cu cea mai mare u∫urin˛„.

™i prea pu˛ine sunt c„ile de atac Ón acest sens, cu toate c„ Legea audiovizualului, la cap.II art. 10 alin. 3 lit. s) spune clar: îŒn calitate de garant al interesului public Ón domeniul comunic„rii audiovizuale, consiliul are obliga˛ia s„ asigure protejarea demnit„˛ii umane ∫i protejarea minorilor“.

Nu mi-am propus dec‚t s„ m„ refer la filmele care se dau pe toate canalele la ore de maxim„ audien˛„ ∫i care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 g„sesc acoperire Ón acea reclam„ prin care p„rin˛ii s„-∫i dea acordul dac„ las„ minorii s„ urm„reasc„ programul sau nu. ™i Óncepe filmul cu b„t„i, urm„riri, crime, Ómpu∫c„turi, lin∫aje. Sigur, Ónvinge ca Ón basme Binele.

Numai c„ Ón acest caz lupt„ om contra om ∫i nu om contra balaur. La aceasta se adaug„ buletinele de ∫tiri despre crime ∫i sinucideri ∫i dac„ nu prezint„ m„car zece din acestea ∫i cu moduri deosebite de desf„∫urare, Ónseamn„ c„ este un buletin redus, slab. ™i dac„ butonezi, dai de alte ∫tiri de acest gen ∫i de alte 10-12 filme horror.

O compara˛ie Ómi vine Ónaintea ochilor. Œn urm„, pe vremea anilor `50-'60, toate cinematografele aveau pe ecrane produc˛ii MOSFILM cu r„zboiul al doilea mondial, gen _Stalingrad 1 ∫i 2, Alexandru Matrosov, Povestea unui om adev„rat_ , cu nem˛i, pro∫ti ∫i r„i, care mereu erau b„tu˛i de solda˛ii sovietici.

Sigur, erau ∫i cele educative pe atunci, de construire a vie˛ii noi, a∫a-zisei vie˛i noi: _A∫a s-a c„lit o˛elul_ , _T‚n„ra gard„_ , _Steaguri pe turnuri_ , _Soldatul Ivan Brovkin se Ónsoar„_ ∫i altele. Locul lor l-au luat ast„zi rechinii financiari, mafio˛ii, thrillerii, bestiile ∫i crimele.

V„ Óntreb, domnilor din C.N.A. ∫i domnilor din televiziunile din Rom‚nia, dac„ e normal ce se Ónt‚mpl„. Eu cred c„ exist„ destule filme, spectacole de teatru, posibilit„˛i de emisiuni din via˛a de fiecare zi, emisiuni culturale, muzicale, sportive care s„ figureze Ón programele dumneavoastr„ ∫i omul, consumatorul de art„, poate s„ butoneze, poate s„ aleag„ ce-i convine, dar v„ rog da˛i-i aceast„ ∫ans„, aceast„ alternativ„ chiar dac„ suport„m ∫i interminabilele reclame.

Responsabilitatea este Ón acest sens Ón egal„ m„sur„ a C.N.A.-ului, dar ∫i a televiziunilor de stat ∫i particulare. Nu pot s„ cred c„ t‚lh„ria ∫i crima sunt acele caracteristici ale neamului rom‚nesc. Œnclin s„ cred c„ anumite for˛e oculte urm„resc cu Ónver∫unare ∫i consecven˛„ prostirea fiin˛ei na˛ionale, Ónvr„jbirea poporului rom‚n.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan Giuglea. Va urma doamna Leonida Lari.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îVecin„tatea unei Europe extinse“.

Opt parlamente na˛ionale au instituit, pe 26 februarie 1993, Adunarea Parlamentar„ a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„. Ea a fost constituit„ cu scopul apropierii ˛„rilor ∫i popoarelor din aceast„ zon„, asigur„rii p„cii, aprofund„rii ∫i extinderii cooper„rii comerciale, economice, culturale.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, aceast„ organiza˛ie regional„ ∫i adunarea sa parlamentar„ au fost create pornind de la Óns„∫i logica proceselor politice ∫i economice ce s-au desf„∫urat Ón zona M„rii Negre la sf‚r∫itul secolului trecut, Ón condi˛iile apari˛iei unor noi state independente

din fostele republici sovietice ∫i a ˛„rilor comunit„˛ii socialiste.

Parcurg‚nd o cale de 10 ani, APCEMN a devenit o organiza˛ie interparlamentar„ cunoscut„, care ocup„ unul din locurile importante Ón sistemul politic al acestei regiuni din sud-estul Europei, ceea ce va contribui la crearea unor condi˛ii favorabile pentru cooperarea Ón domeniul economic.

Œn calitate de membru fondator al OCEMN ∫i de viitor membru al Uniunii Europene, Rom‚nia este un promotor activ al consolid„rii rela˛iilor dintre cele dou„ organiza˛ii, pe care o consider„ benefic„ pentru fiecare dintre statele membre ∫i pentru viitorul continentului nostru ∫i, Ón mod firesc, Rom‚nia a salutat decizia Uniunii Europene de ini˛iere a unei politici coerente fa˛„ de viitorii s„i vecini din est ∫i din sud.

Ca membru al Adun„rii Generale a APCEMN am avut deosebita ocazie prilejuit„ de cea de-a 22-a Sesiune plenar„ ce s-a desf„∫urat la Bucure∫ti, prezidat„ de pre∫edintele Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu, ∫i Ón a c„rei deschidere a vorbit domnul Ion Iliescu, Pre∫edintele Rom‚niei, ca Ón numele delega˛iei rom‚ne s„-mi exprim p„rerea Ón leg„tur„ cu strategia îVecin„tatea unei Europe extinse“, proiect ce se bucur„ de sus˛inerea ferm„ ∫i deplin„ a tuturor parlamentelor.

Extinderea zonei de stabilitate democratic„ ∫i de prosperitate Ón vecin„tatea estic„ a Europei l„rgite reprezint„ o component„ important„ a succesului noului proiect european ∫i, Ón acela∫i timp, un factor de progres pentru toate statele din zona M„rii Negre. La r‚ndul s„u, Parlamentul European a solicitat elaborarea unor politici speciale destinate acelora∫i ˛„ri, care s„ acorde aten˛ie dimensiunii de prevenire a conflictelor, venind Ón Ónt‚mpinarea preocup„rilor noastre.

Convergen˛a dintre concluziile APCEMN ∫i rezolu˛ia Parlamentului European Ón ceea ce prive∫te rela˛iile Uniunii Europene l„rgite cu viitorii s„i vecini constituie un semnal politic semnificativ ∫i, Ón acela∫i timp, un model de ac˛iune concertat„ menit s„ confere substan˛„ ∫i perspective noi raporturilor dintre cele dou„ organiza˛ii.

Recunoa∫terea contribu˛iei valoroase a Adun„rii Ón ceea ce prive∫te rela˛ia dintre CEMN ∫i Uniunea European„ a fost explicit men˛ionat„ de c„tre Consiliul de Mini∫tri al Afacerilor Externe, care a subliniat rolul semnificativ al organismelor conexe ale CEMN Ón cooperarea regional„, din perspectiva noului Proiect al Fondului de dezvoltare ∫i Ónt„ririi rela˛iilor cu Uniunea European„, Ón contextul extinderii Uniunii Europene spre regiunea M„rii Negre.

Adunarea Parlamentar„ a acordat o aten˛ie special„ problemei integr„rii normative ∫i concrete a Regiunii M„rii Negre Ón structurile economice mondiale ∫i europene, iar de-a lungul celor 10 ani ai existen˛ei sale a preg„tit o serie de recomand„ri privind cele mai importante aspecte ale procesului de integrare, cum ar fi: reforma macroeconomic„, comer˛ul ∫i facilitarea investi˛iilor, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea durabil„, cooperarea tehnologic„ etc.

Spa˛iul economic european va fi construit pe baza unui angajament comun al tuturor statelor europene. Pentru Uniunea European„, angajamentul const„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 furnizarea unei foi de parcurs clare ∫i credibile pentru eventuala integrare a statelor, aflate Ón proces de tranzi˛ie, Ón structurile europene ∫i globale ∫i furnizarea sprijinului financiar, tehnic ∫i politic programelor de reform„ intern„ ∫i ini˛iativelor regionale.

Pentru statele CEMN,care se afl„ Ón proces de reform„ structural„, angajamentul const„ Ón conlucrarea pentru asigurarea stabilit„˛ii politice ∫i sociale ∫i un efort hot„r‚t pentru implementarea unor politici macroeconomice structurale consistente, reforme institu˛ionale sociale, de protec˛ia mediului, comer˛, privatizare, politici concuren˛iale ∫i ale sectorului financiar.

Adunarea Parlamentar„ a Organiza˛iei Cooper„rii Economice a M„rii Negre este pe deplin Óncredin˛at„ de faptul c„ actualul proces de extindere a Uniunii Europene, incluz‚nd state ale APCEMN, constituie o provocare istoric„ pentru continentul european, prin extinderea zonei de stabilite ∫i prosperitate politic„ ∫i economic„ c„tre noile grani˛e, asigur‚nd o mai larg„ comunitate a p„cii ∫i bun„st„rii ∫i asigur„ o leg„tur„ mai str‚ns„ Óntre ˛„ri pentru o vecin„tate puternic„, stabil„ ∫i sigur„.

O Uniune European„ extins„ ∫i integrat„ va ad„uga o importan˛„ sporit„ implic„rii Europei Ón afacerile globale, Ónt„rind pozi˛ia Uniunii Europene ca actor global Ón confruntarea cu extraordinarele provoc„ri. Œn acest cadru, Uniunea European„ ∫i Parlamentul European iau Ón discu˛ie politica Europei extinse ca o abordare coerent„ a Uniunii fa˛„ de vecinii s„i nordici, estici ∫i sudici, suprapun‚ndu-se peste regiunea M„rii Negre, deschiz‚nd noi perspective pe termen lung, motiva˛ii pentru aderare.

Pe m„sur„ ce procesul de extindere a Uniunii Europene este Ón plin„ desf„∫urare, perspectiva ader„rii Bulgariei, Rom‚niei ∫i Turciei aduce viitoarea grani˛„ a Uniunii Europene la regiunea M„rii Negre. Œn acest context, cooperarea dintre U.E. ∫i CEMN Ón diferite domenii va deveni inevitabil„, dar va fi ∫i o sarcin„ complicat„ din cauza statutului diferit al statelor CEMN Ón rela˛ie cu Uniunea European„.

Œn acest context, Adunarea a recomandat parlamentelor ∫i guvernelor ˛„rilor membre ale APCEMN: s„ exploateze la maxim posibilit„˛ile de a extinde folosirea cooper„rii economice Ón regiunea M„rii Negre Ón vederea unei mai mari sinergii Óntre statele membre pentru realizarea obiectivelor comune ale cooper„rii economice a M„rii Negre; s„ urm„reasc„ prevederile Declara˛iilor Summit-ului CEMN, Rezolu˛iilor ∫i Recomand„rilor Consiliului de Mini∫tri al Afacerilor Externe al CEMN, referitoare la consolidarea cooper„rii regionale ∫i la viitoarea integrare Ón spa˛iul european; s„ stimuleze reformele dinamice ∫i consistente, Ón fiecare dintre ˛„ri; s„ intensifice coordonarea dintre ˛„ri pentru a se putea ajuta reciproc Ón sensul reducerii diferen˛elor dintre stadiile de dezvoltare ∫i progres economic pentru dezvoltarea ∫i folosirea deplin„ a poten˛ialului economic al ˛„rilor participante la integrarea regional„; s„ ia m„surile necesare pentru rezolvarea pa∫nic„ a conflictelor din regiunea M„rii Negre, aplic‚nd pe deplin normele interna˛ionale ∫i instrumentele juridice, ca o condi˛ie necesar„ integr„rii Ón arhitectura Europei; s„ faciliteze adoptarea sau armonizarea legisla˛iei na˛ionale Ón direc˛ia

aducerii regiunii M„rii Negre mai aproape de integrarea european„ Ón ceea ce prive∫te legisla˛ia european„ ( _acquis communautaire_ ); s„ continue parteneriatul intensiv cu CEMN ∫i organismele sale conexe pentru implementarea eficient„ a îAgendei Economice pentru Viitor a CEMN c„tre un parteneriat mai consolidat, efectiv ∫i viabil“, Ónt„rind dinamica integr„rii regionale ∫i promov‚nd stabilitatea politic„, economic„ ∫i social„.

Membrii participan˛i la lucr„rile sesiunii au subliniat c„ prin tradi˛iile sale culturale ∫i istorice, regiunea M„rii Negre este ferm ancorat„ Ón Europa.

Toate cele 11 ˛„ri CEMN sunt membre ale OSCE ∫i ale Consiliului Europei, Ómp„rt„∫esc valorile universal recunoscute ale democra˛iei, statului de drept ∫i respectul pentru drepturile omului.

Œn acela∫i timp, s-a recunoscut c„ diferen˛ele substan˛iale dintre ˛„rile BSEC, ca nivel de dezvoltare, capacitate institu˛ional„, al progresului ob˛inut Ón implementarea reformelor economice ∫i politice etc., necesit„ o abordare diferen˛iat„ a Uniunii Europene Ón formularea politicilor specifice fiec„rei ˛„ri.

Consider‚nd c„ modalit„˛ile practice de concretizare a strategiei îVecin„tatea unei Europe extinse“ au o relevan˛„ deosebit„, delega˛ia rom‚n„ a propus Adun„rii s„ rezerve Ón continuare acestei teme un loc prioritar pe agenda sa de lucru, Ón perspectiva unor evalu„ri periodice ∫i a dialogului consolidat cu Parlamentul European.

V„ mul˛umesc.

## Da. Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Leonida Lari Iorga. Va urma domnul deputat Tiberiu Sb‚rcea.

Domnii deputa˛i ™tefan Baban, Radu Ciuceanu ∫i Corneliu Ciontu au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Iat„ c„ vine Cr„ciunul cu luminile ∫i cu bucuriile sale. Rom‚nii din ˛ar„ chiar dac„ o duc greu, m„car au dreptul la limba ∫i la istoria lor. Rom‚nilor f„r„ ˛ar„ ∫i acest drept li s-a luat.

Precum v-am vorbit de at‚tea ori Ónc„ din 1992 ∫i p‚n„ acum, dac„ Rom‚nia nu va sprijini popula˛ia rom‚neasc„ din Basarabia, va ajunge iar„∫i la limba rus„ limb„ de stat. Œn semn de revan∫„ c„ n-a mers proiectul rus de federalizare ∫i c„ mai ieri a venit ˛arul Putin pe meleagurile moldave,din cauza rezisten˛ei rom‚nilor, dar neÓndoielnic ∫i a implic„rii organismelor interna˛ionale, Parlamentul chi∫inoian de orientare prorus„, a decretat limba rus„ o a doua limb„ Ón stat.

Se Ónt‚mpl„ exact ce s-a Ónt‚mplat dup„ cotropirea acestui teritoriu rom‚nesc Ón 1940. Limba rom‚n„ sau a∫a-zis„ moldoveneasc„, cum o numesc mancur˛ii autohtoni ∫i colonizatorii, va fi Ómpins„ iar„∫i la buc„t„rie, iar limba rus„ se va aplica cic„ îÓn toate sferele vie˛ii statului ∫i societ„˛ii“. ™i c‚nd te g‚nde∫ti c„ Ón anii 19891990-1991, Parlamentul de la Chi∫in„u era al parlamentarilor de orientare na˛ional„, al parlamentarilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 unioni∫ti, limba rom‚n„ era limb„ de stat pe numele ei adev„rat. C‚nd te g‚nde∫ti c„ eram at‚t de aproape de clipa de gra˛ie a reunific„rii! Dac„ ∫i conducerea Rom‚niei ar fi fost pe faz„, s-ar fi sincronizat cu mi∫carea de eliberare ∫i de reÓntregire na˛ional„ din Basarabia.

Rom‚nia, din p„cate, era m„cinat„ de lupte, de un soi de r„zboi civil pentru acapararea puterii de c„tre un grup de interese sau altul, iar nu animat„ de ideea major„ a reunific„rii teritoriilor rom‚ne∫ti. ™i atunci e fireasc„ pe deplin recunoa∫terea unui stat Ón stat, abandonarea rom‚nilor basarabeni, abdicarea de la idealurile na˛ionale.

Dar cum s„ se realizeze planul na˛ional-strategic, Óndeplinit cu o consecven˛„ patriotic„ lun„ de lun„, an de an, de c„tre diploma˛ia rom‚neasc„, dac„ Ón vizorul potenta˛ilor vremii e goana dup„ putere ∫i Ónavu˛irea grabnic„. Patrio˛ii de pe o parte ∫i de pe alta a Prutului au fost Óntre timp l„sa˛i Óntr-un con de umbr„, chiar anacronici, pentru c„ vorbesc Ón pustiu despre idealurile na˛ionale.

Dar mai pu˛in anacronici par atunci, ba chiar tragici, c‚nd sunt elimina˛i pe r‚nd de pe Terra, din via˛a socialpolitic„ c‚t ∫i din via˛a ca atare.

C„ ∫i sufletele celor disp„ru˛i mai strig„ pe undeva, dincolo de lume, pentru dreptate ∫i unitatea rom‚nilor, nu-i prive∫te pe tic„lo∫ii Ómbuiba˛i pe sudoarea, lacrimile ∫i s‚ngele acestui popor.

Dar vorbeam de un plan strategic Ón privin˛a reunific„rii teritoriilor rom‚ne∫ti, pe care conducerea Rom‚niei, de∫i beneficiaz„ de savan˛i de notorietate mondial„, de buni diploma˛i, nu l-a vrut ∫i nu l-a f„cut Ónc„. Colonizatorii Óns„ nu au dormit, nu s-au l„sat du∫i de valul timpului. Planul lor de a extinde mi∫carea de influen˛„ a Rusiei p‚n„ Ón Balcani, Óncep‚nd cu imperiul ˛arist, trec‚nd prin imperiul sovietic ∫i ajung‚nd la imperiul rus, a r„mas acela∫i Ón esen˛a sa, modific‚ndu-∫i doar unele elemente ∫i culori, Ón dependen˛„ de epoc„ ∫i situa˛ii.

Pe dictonul îDezbin„ ∫i domne∫te“ s-au bazat strategii ru∫i propun‚nd proiectul federaliz„rii Basarabiei,care Ónc„ nu se ∫tie dac„ nu va fi impus din nou. Imperiali∫tii pur ∫i simplu a∫teapt„ momentul oportun.

Parc„ nu tot la fel a∫tepta ∫i Stalin?! Din 1924, dup„ ce a pus gheara pe Transnistria ∫i p‚n„ Ón 1940, dup„ ce a Ónh„˛at ∫i Basarabia.

Pe un alt dicton se bazeaz„ aceia∫i strategi ru∫i, c‚nd fur„ sufletul popoarelor Ón care intr„, iar sufletul popoarelor este limba, cuv‚ntul. ™i iat„ c„ trebuie s„ v„ spun: dac„ pe teritoriul U.R.S.S., fostei U.R.S.S., erau p‚n„ de cur‚nd, p‚n„ Ón anul acesta, peste 130 de etnii, acum au mai r„mas 75, din cauza asimil„rii for˛ate.

Aceast„ asimilare for˛at„ se Óndepline∫te Ón zilele acestea ∫i la Chi∫in„u. Tactica panslavismului este perfid„ ∫i atroce. E a unei viclene fiare de prad„ sau ∫arpe boa. Œnt‚i Ónghite victima, dup„ aceea o mestec„ Óncet p‚n„ la digerare ∫i p‚n„ la asimilare complet„.

™i ce facem noi, rom‚nii din ˛ara- mam„? O l„s„m pe biata Basarabie, a∫a mestecat„ Óncet, cu poft„, s„ r„m‚n„ f„r„ limb„, istorie, date, f„r„ memoria originilor sale latine? De la o vreme constat„m cu am„r„ciune c„

rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni sunt folosi˛i doar ca piese de decor cu anumite ocazii politice. Œn rest, clasa politic„ actual„ manifest„ o indiferen˛„ total„ fa˛„ de ei ∫i problemele lor.

Dac„ mai continu„ aceast„ fatal„ indiferen˛„, vom fi nevoi˛i s„ apel„m la cronicile neamului rom‚nesc din Basarabia, care adeveresc f„r„ t„gad„ ∫i cu pece˛i domne∫ti cui apar˛in aceste p„m‚nturi. Œn aceste cronici se arat„ mo∫iile dinastiei boiere∫ti din p„r˛ile Moldovei, care sunt de sorginte rom‚n„ ∫i nu de origine slav„. ™i cu aceasta nu se glume∫te, c„ci ˛ine de Ónceputurile neamului nostru ∫i continu„ p‚n„ h„t Óncoace, cu descenden˛i ∫i Ón zilele noastre.

™i am s„ dau un singur exemplu, al vistierului Constantin Ro∫ca,care a cump„rat tot Chi∫in„ul pe r‚ul Bac, tot jude˛ul L„pu∫na, îca s„ fie ocin„ ∫i cump„r„tur„ cu toate hotarele, cu toate veniturile care sunt pe ele, copiilor, nepo˛ilor ∫i str„nepo˛ilor ∫i Óntregului s„u neam, neclintit niciodat„, Ón vecii vecilor“. Ia∫i, 1616.

Iat„, din acest neam Ro∫ca m„ trag ∫i eu, cu toat„ familia mea. Dar asta e alt„ vorb„.

Da. O spun f„r„ Ónconjur: dac„ nu mai avem patrio˛i care ar putea s„ sting„ setea de putere ∫i s„-∫i sacrifice interesele minore pentru reÓntregirea neamului rom‚nesc, vom apela, repet, la r„d„cinile noastre, la adev„rul istoric, la dreptul nostru asupra acestor p„m‚nturi Ón care sunt Óngropate oasele str„mo∫ilor no∫tri.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Tiberiu Sb‚rcea. Va urma domnul Adrian M„r„cineanu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Dup„ cum se cunoa∫te, la data de 6 decembrie 2001, Guvernul Rom‚niei a adoptat Documentul de Pozi˛ie pentru Capitolul 7 — Agricultura, iar pe data de 10 decembrie 2001 acesta a fost comunicat Consiliului Uniunii Europene.

Prin acest document de pozi˛ie, Rom‚nia s-a angajat s„ transpun„ ∫i s„ implementeze _acquis_ -ul comunitar Ón domeniu ∫i s„ creeze institu˛iile de implementare a acestuia, cu excep˛ia unor m„suri pentru a c„ror realizare a solicitat perioada de tranzi˛ie.

Negocierile la Capitolul 7 — Agricultura au fost deschise la 1 octombrie 2002, domeniile vizate pentru prima etap„ fiind cel sanitar-veterinar ∫i fitosanitar. Œn luna decembrie 2002 au fost deschise negocierile pentru m„suri orizontale ∫i organiza˛ii comune de pia˛„.

Œn perioada 27-30 octombrie 2003 la Bruxelles au avut loc consult„rile tehnice cu Comisia European„, Ón cadrul negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, Ón vederea prezent„rii de clarific„ri ∫i informa˛ii suplimentare la chestiunile ridicate de exper˛ii comunitari Ón urma analiz„rii documentelor de pozi˛ie complementare.

Aceast„ rund„ de consult„ri a marcat intrarea Ón etapa de substan˛„ a negocierilor de aderare,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 caracterizat„ prin examinarea Ón profunzime ∫i detaliu, de c„tre Comisia European„, a tuturor sectoarelor capitolului, pentru a se stabili elementele necesare pentru Ónchiderea negocierilor, respectiv pentru redactarea Documentului de Pozi˛ie Complementar final.

De asemenea, s-au organizat Ónt‚lniri Óntre exper˛ii rom‚ni ∫i comunitari Ón vederea realiz„rii de contacte directe ∫i schimbul de opinii utile. Partea comunitar„ a men˛ionat Ón mod deosebit îbuna preg„tire“ a reuniunii de c„tre speciali∫tii rom‚ni.

Din discu˛iile purtate a rezultat o preg„tire mai bun„ la sectoarele fitosanitar, semin˛elor, viei ∫i vinului, Ón timp ce Ón sectoare cum ar fi: sanitar-veterinar ∫i siguran˛a alimentar„ va fi necesar„ concentrarea eforturilor pentru implementarea _acquis_ -ului transpus. Œn sectoarele lapte, carne, agen˛ia de pl„˛i, Ón perioada urm„toare este necesar„ realizarea unor programe substan˛iale Ón transpunerea legisla˛iei ∫i construc˛ia institu˛ional„.

Preg„tirea negocierilor va continua prin: Comisia european„ va Óntocmi o list„ de puncte de ac˛iune identificate Ón cursul consult„rilor; partea rom‚n„ va r„spunde la fiecare punct din list„ — clarific„ri ∫i informa˛ii suplimentare, e∫alonat, pe sectoare p‚n„ la Ónceputul anului viitor; se va organiza o nou„ rund„ de consult„ri pe sec˛iunea sanitar-veterinar„ ∫i unele chestiuni punctuale. De asemenea, comisia a acceptat desf„∫urarea unei runde de consult„ri privind m„surile de dezvoltare rural„; comisia a apreciat c„ acest mod de lucru va permite Ónchiderea negocierilor tehnice Ón semestrul I al anului 2004, f„r„ a prejudicia negocierea pachetului financiar, care va fi abordat pe baza propunerilor ce vor fi prezentate de comisie la Ónceputul anului viitor.

Datorit„ acestui mod de abordare, se vor putea desf„∫ura Ón paralel negocierile financiare, f„r„ a fi a∫teptat Ón mod obligatoriu rezultatul finaliz„rii tuturor aspectelor tehnice, ceea ce deschide perspectiva acceler„rii substan˛iale a negocierilor la acest capitol.

Œn perspectiva preg„tirii negocierilor pachetului financiar, din discu˛iile purtate a reie∫it importan˛a deosebit„ a identific„rii de c„tre Rom‚nia a tipurilor de m„suri de dezvoltare rural„. Identificarea acestora trebuie realizat„ pe baza situa˛iei existente Ón domeniu, din punct de vedere al structurii agricole.

Solicitarea acestor m„suri va trebui s„ fie f„cut„ Ón urm„torul document de negociere al Rom‚niei. ™i, Ón felul acesta, printr-o negociere bine g‚ndit„, adaptat„ perioadei de tranzi˛ie, cu planuri concrete de implementare, putem s„ reu∫im a negocia la timp unul dintre cele mai grele, dac„ nu cel mai greu capitol de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

S„rb„tori fericite ∫i LA MULfiI ANI!.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim. Domnul deputat Adrian M„r„cineanu. Va urma domnul Ovidiu Dr„g„nescu. Mai concentrat, ca s„ nu dep„∫im ora 10,00.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îDomnul Ion Iliescu ∫i lovitura de stat“.

Stima˛i colegi,

La sf‚r∫it de an se comemoreaz„ evenimentele din decembrie 1989. ™i, ca de obicei, interpretarea acestora este diferit„, adesea Ón func˛ie de interesul personal al unuia sau al altuia, iar nu Ón func˛ie de adev„rul istoric.

Cel mai Ónver∫unat s-a ar„tat din disputa anual„ domnul Pre∫edinte Ion Iliescu. Pentru c„ mul˛i au reluat ideea loviturii de stat ∫i s-a vorbit, din nou, de revolu˛ia furat„, iar Vladimir Bukovski i-a indicat rolul determinant al K.G.B.-ului, domnul Ion Iliescu a aruncat fulger Ón toate direc˛iile. I-a Óntrunit rapid pe revolu˛ionari pentru a decreta: îCampania de denigrare a Revolu˛ie, Ón ajunul celei de-a 14-a anivers„ri este josnic„, imoral„, indecent„ ∫i antina˛ional„. Denigreaz„ Rom‚nia ∫i prestigiul ei“.

A∫adar, am ajuns, din nou, Ón Evul Mediu, atunci c‚nd erai obligat s„ crezi tot ceea ce decreta Biserica Catolic„. îCrede ∫i nu cerceta!“— era lozinca. Iar cel care Óndr„znea s„ cerceteze, era poftit pe rug. Domnul Ion Iliescu nu ne pofte∫te pe rug, dar ne spune cu bl‚nde˛ea-i caracteristic„ vreo c‚teva descoperiri ale Domniei sale. Dac„ nu-l credem c„ a fost revolu˛ie, suntem josnici, imorali, indecen˛i ∫i antina˛ionali. Adev„rul este la mijloc. Pe fondul unei revolu˛ii populare reale, spontane a avut loc ∫i o lovitur„ de stat. Vechiul regim comunist a c„zut din cauza revolu˛iei populare. Lovitura de stat a fost dup„ c„derea comunismului, pentru ca un grup restr‚ns s„ preia puterea Ón stat. Acest grup era format din fo∫ti conduc„tori ai P.C.R., din linia Ónt‚i sau a doua, ∫i din fiii unora din fo∫tii conduc„tori ai P.C.R.

Iat„-i pe cei mai importan˛i: Ion Iliescu, fiul unui prosovietic, infiltrat de ace∫tia Ón r‚ndurile P.C.R., Alexandru Iliescu, cu studii la Moscova Ón perioada stalinist„, cu ascensiune Ón v‚rful piramidei Partidului Comunist; Petre Roman, fiul unui alt prosovietic, infiltrat de ace∫tia Ón P.C.R., Walter Roman Neulander, unul din foarte pu˛inii rom‚ni pe care statul comunist i-a trimis s„ studieze Ón Occident; Silviu Brucan, ideolog al P.C.R. Ón 1945, Ón calitate de redactor ∫i apoi conduc„tor la _Sc‚nteia_ , principalul organ de pres„ al P.C.R.; timp de peste 20 ani a contribuit major la implantarea comunismului Ón Rom‚nia ∫i la combaterea reac˛ionarilor ∫i imperiali∫tilor; generalul Nicolae Militaru, spion sovietic Ón Rom‚nia, descoperit Ón timpul lui Ceau∫escu; a fost condamnat la moarte, dar s-a salvat datorit„ interven˛iei Moscovei.

Erau ∫i al˛ii, dar ace∫tia patru au ocupat posturile cele mai importante. Ce au Ón comun? Œn primul r‚nd, faptul c„ s-au aflat Ón sfera de conducere a P.C.R. A∫adar, nu revolta contra regimului Ói putea m‚na, pentru c„ erau ∫i a∫a privilegia˛i, ci dorin˛a de a ajunge ∫i mai sus. Œn al doilea r‚nd, aveau Ón comun leg„tura str‚ns„ cu U.R.S.S., ceea ce f„cea formula anun˛at„ de Bukovski credibil„. Ceau∫escu ∫tia prea multe despre fiecare Ón parte, de aceea trebuia s„ moar„ rapid, f„r„ s„ poat„ vorbi Óntr-un proces public.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 A∫a au fost inventa˛i terori∫tii care nu ar mai fi ac˛ionat, doar Ón cazul Ón care nu aveau pe cine ap„ra. Trebuia Ómpu∫cat rapid Ceau∫escu, pentru ca terori∫tii s„ Ónceteze lupta. C„ terori∫tii au fost inventa˛i, se poate dovedi Ón mai multe feluri. Iat„ doar dou„: dac„ ar fi existat, cum de nu a fost capturat nici unu? Unde au disp„rut?

Œn seara lui 22 decembrie 1989, din cl„direa fostului Palat Regal, terori∫tii au tras Ómpotriva cl„dirii C.C. al P.C.R., unde era conducerea Revolu˛iei. S-a tras dou„ ore foarte intens, cu pu∫ti automate ∫i mitraliere. Cu toate acestea, nici Ón pia˛a dintre cele dou„ cl„diri, nici Ón balconul C.C., plin de oameni, nu a fost nimeni r„nit, iar pe zidurile C.C. nu s-a imprimat nici o urm„ de gloan˛e. A∫adar, terori∫tii au tras cu gloan˛e oarbe, pentru impresia artistic„, pentru a face s„ cread„ c„ Revolu˛ia este Ón pericol, ∫i de aceea trebuia lichidat rapid Ceau∫escu.

Ca Ón fiecare an, domnul Ion Iliescu a pus, din nou, aceea∫i plac„ mincinoas„. Dup„ ce a ob˛inut ce a vrut, conducerea ˛„rii, vrea s„ r„m‚n„ ∫i Ón istorie ca personaj pozitiv. Œns„, pe un piedestal de minciuni, nimeni nu-∫i poate face statuie.

Folosesc ∫i eu acest prilej, pentru a v„ ura tuturor s„rb„tori fericite, al„turi de tradi˛ionalul LA MULfiI ANI!. V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Ovidiu Dr„g„nescu. Va urma domnul Cristian Dumitrescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la posibilitatea ca rom‚nii, Ón cur‚nd, s„ ajung„ s„-∫i cumpere, inclusiv, c„r˛ile Ón rate sau pe credit, datorit„ ultimelor modific„ri legislative din Rom‚nia.

Dup„ cum se arat„ Óntr-un memoriu adresat Pre∫edintelui Rom‚niei de c„tre asocia˛iile editorilor ∫i publica˛iilor culturale din Rom‚nia, editurile Ónregistreaz„ o c„dere economic„ ∫i de tiraj de peste 70% fa˛„ de anul 1990.

Dac„ p‚n„ acum pre˛ul unei c„r˛i era considerat foarte mare, oricum, de c„tre cump„r„tori, noile m„suri fiscale vor face ca acestea s„ creasc„ ∫i mai mult, sau vor falimenta unele edituri.

Œn ciuda repetatelor pl‚ngeri scrise sau verbale, uneori, ale editorilor, actuala Putere, din p„cate, nu g„se∫te timp sau poate c„ nu are solu˛ii care s„ rezolve problemele editorilor.

De fapt, ultimele modific„ri nu numai c„ nu rezolv„ aceste probleme, dar prin introducerea cotei de TVA pentru carte, de 9%, prin noul Cod fiscal, care va intra Ón vigoare de la 1 ianuarie 2004, precum ∫i prin Ónlocuirea regimului de consigna˛ie, Ón care se vindea p‚n„ acum cartea, cu facturarea la predarea c„r˛ilor Ón libr„rii, ei bine, acest lucru va duce la noi biruri, de fapt, pe spatele cump„r„torilor, Ón primul r‚nd, cump„r„torilor de carte, care ∫i a∫a, ∫ti˛i cu to˛ii c„ erau foarte pu˛ini.

Œn plus, din cauza taxelor vamale de la noi, costul cernelurilor tipografice, al filmelor procesate destinate

edit„rii ∫i al altor materiale specifice cre∫te permanent, scumpind ∫i mai mult c„r˛ile. Eliminarea regimului de consigna˛ie, adic„ plata pe m„sura v‚nz„rii, Ónseamn„ c„ impozitele se aplic„ la o valoare total„ a c„r˛ilor depuse Ón libr„rie, indiferent dac„ aceste c„r˛i se v‚nd peste o lun„, peste 10 ani, sau nu se v‚nd deloc.

Œn plus, editorii de carte sunt considera˛i comercian˛i, potrivit legisla˛iei rom‚ne∫ti, ei urm‚nd s„ pl„teasc„ un profit de 25%, ca orice comerciant. Astfel, cartea este tratat„ ca orice alt„ marf„, ∫i nu ca ceva special pentru educa˛ie ∫i Ónv„˛„m‚nt.

De asemenea, legisla˛ia actual„ nu prevede posibilitatea deducerii pierderilor, Ón urma deterior„rii c„r˛ilor Ón circuitul comercial, iar sponsorizarea cu carte nu este stimulat„. Editorul care face astfel de sponsoriz„ri beneficiind de o deductibilitate de maximum 5% din profitul brut realizat.

Cu ocazia dezbaterilor la Codul fiscal, reprezentan˛ii P.N.L. au sus˛inut p„strarea regimului de consigna˛ie pentru livr„rile de carte, precum ∫i emiterea facturii fiscale, o dat„ pe lun„, la nivelul v‚nz„rilor din acea lun„, ∫i nu facturarea la intrarea c„r˛ilor Ón libr„rie. Ar fi fost minimul care s-ar fi putut face pentru editorii de carte, dac„ s-ar fi acceptat cel pu˛in aceste dou„ m„suri, asta av‚ndu-se Ón vedere c„ actuala Putere a refuzat solicitarea asocia˛iilor de editori privind cota de TVA (zero), cot„ pe care o reg„sim at‚t pentru carte, c‚t ∫i pentru publica˛ii culturale, Ón ˛„ri ca Marea Britanie sau Polonia.

Partidul Na˛ional Liberal consider„ c„ editorii de carte ar trebui s„ aib„ un statut privilegiat de pl„titor de taxe ∫i impozite, av‚nd Ón vedere c„ Ón orice ˛ar„ civilizat„ statul manifest„ un interes public excep˛ional fa˛„ de cultura scris„. Implica˛iile financiare asupra bugetului statului sunt minime, prin aceste m„suri, Ón raport cu efectele negative asupra statutului c„r˛ii ∫i redres„rii activit„˛ii editorilor.

Astfel, Ón Óncheiere, vreau s„ spun c„ Partidul Na˛ional Liberal solicit„ actualului Guvern s„ intervin„ Ón sprijinul editorilor de carte, av‚nd Ón vedere implica˛iile dezastruoase pe care men˛inerea acestui regim fiscal le poate avea asupra edit„rii ∫i industriei c„r˛ii, precum ∫i asupra culturii rom‚ne∫ti pe termen lung. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Cristian Dumitrescu. Va urma domnul deputat Aurel Daraban. Domnul Boc a depus la secretariat declara˛ia.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Arestarea liderului irakian Saddam Hussein a fost ∫tirea cea mai mediatizat„ din lume Ón acest weekend. Dictatorul irakian, persoana cea mai c„utat„ din lume, a fost f„cut prizonier. Iat„ o ∫tire care a ocupat ∫i ocup„, Ónc„, primele pagini ale presei mondiale.

Dup„ cum afirma, recent, Pentagonul, prizonier de r„zboi, inofensivul b„tr‚n, cu aspect de bunicu˛ cuminte, ce s-a l„sat docil c„utat Ón cap ∫i Ón cavitatea bucal„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 este de fapt unul dintre cei mai odio∫i dictatori ai unui secol, care din nefericire nu a dus lips„ de astfel de accidente ale democra˛iei. De la Washington la Londra, de la Berlin la Paris, momentul a fost salutat cu un mare suspin de u∫urare ∫i cu o und„ de speran˛„. Poate acum Irakul, reconstruc˛ia Irakului va putea intra Óntr-o faz„ de normalitate.

Toat„ lumea sper„, prin compara˛ie cu alt moment extrem de mediatizat la timpul s„u, prinderea ∫i judecarea dictatorului Ceau∫escu, c„ ucig„toarea ∫i aberanta lupt„ de gheril„ purtat„ de elementele extremiste, Ónc„ fidele lui Saddam Hussein, ∫i s„ nu uit„m, Partidului Baas, vor depune armele Ón˛eleg‚nd, Ón sf‚r∫it, c„ dictatura irakian„ a murit, sper„m noi, pentru totdeauna.

™i, de ce nu am Óndr„zni mai mult? S„ sper„m c„ judecarea lui Saddam Hussein de un tribunal irakian, de irakienii Ón∫i∫i, ar putea Ónsemna momentul declinului unei etape de extrem„ amplificare a terorismului interna˛ional ∫i, Ón special, cel fundamentalist-islamic, declan∫at„ prin odiosul atentat de la World Trade Center, la 11 septembrie 2001.

Rom‚nia, ca ˛ar„ aliat„ ∫i care face parte din Alian˛a antiterorist„ interna˛ional„, care a sprijinit activ lupta pentru eliberarea poporului irakian de sub dictatura s‚ngeroas„ a Partidului Baas ∫i a liderului s„u, Saddam Hussein, s-a exprimat prin vocile cele mai autorizate, Pre∫edintele Ion Iliescu ∫i Guvernul Rom‚niei salut‚nd capturarea dictatorului ∫i exprim‚ndu-∫i speran˛a intr„rii c‚t mai cur‚nd Ón normalitatea unei reconstruc˛ii pacifiste ∫i democratice a unei ˛„ri ce apar˛ine prin istorie ∫i civiliza˛ia existent„ pe teritoriul ei, de milenii, marilor valori ale culturii universale.

Nici noi, parlamentarii rom‚ni, nu putem fi indiferen˛i, fapt pentru care Ómi exprim speran˛a c„, din acest moment, vom putea asista la rena∫terea speran˛ei, c„ luptele interne vor pierde teren ∫i din intensitate, Ón folosul unei reconstruc˛ii a p„cii, Óntr-o ˛ar„ de care depinde stabilitatea (Óntr-o zon„ fundamental dificil„, din acest punct de vedere) omenirii, extrem de important„ pentru stabilitatea p„cii ∫i securit„˛ii mondiale.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului deputat Aurel Daraban. Va urma doamna deputat Maria Laz„r.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Declara˛ia politic„ am intitulat-o: îR„spunderea Ómi apar˛ine“.

Este foarte normal ca, urmarea unor ample ∫i consecvente ac˛iuni de politic„ extern„ ale actualului Executiv, hot„r‚rea Reuniunii Interministeriale de la Bruxelles de a stabili ca dat„ sigur„ pentru deschiderea por˛ilor Uniunii Europene pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria Ón ianuarie 2007, s„ devin„ cea mai bun„ veste a acestui sf‚r∫it de an.

Œn acest fel, Rom‚nia ob˛ine o garan˛ie puternic„ pentru negocierile de aderare la Uniunea European„,

pentru integrarea Ón institu˛iile acestui for. S„ remarc„m Ón acest context, spre lauda sa, Executivul a crezut tot timpul, Óntr-un termen at‚t de scurt, pentru preaderare, ∫i, mai mult, a dovedit capacitatea, la fel ca ∫i Ón cazul ader„rii la NATO, s„ impun„ ∫i acum o decizie politic„, de∫i Uniunea European„ func˛ioneaz„ dup„ regulile economiei de pia˛„.

Semnalul Óncurajator care vine de la Bruxelles ne arat„ clar c„ exist„ voin˛a ferm„ de a continua procesul de construc˛ie institu˛ional„. Tocmai din aceast„ perspectiv„ rezult„ marea noastr„ r„spundere, pentru a rezolva aici, Ón Rom‚nia, problemele concrete cu care ne confrunt„m: accelerarea procesului de creare a unei economii de pia˛„ reale; reforma administra˛iei publice; adaptarea justi˛iei la standardele comunitare; Ómbun„t„˛irea capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor europene.

Practic, Ón ultimele luni, s-a dovedit clar c„ Rom‚nia beneficiaz„ de o bun„voin˛„ evident„ din partea Uniunii celor 25.

De acum, r„spunderea este a noastr„, Ón primul r‚nd a oamenilor politici, pentru ca ritmul ∫i seriozitatea reformelor s„ fie la nivelul cerin˛elor europene, care pune baz„ Ón principal pe mediul competi˛ional. Va trebui s„ ac˛ion„m cu fermitate ∫i asiduitate pentru eliminarea caren˛elor de eficien˛„ ∫i de calitate ale economiei autohtone.

De asemenea, avem multe de f„cut pentru atragerea investitorilor str„ini, situa˛ia actual„ fiindu-ne dezavantajoas„ pe pia˛a continental„. S-a scris ∫i s-a vorbit c„, Ón urm„torii ani, Rom‚nia va primi peste 10 miliarde de euro, bani care vor trebui s„ fac„ compatibile economiile noastre.

Din p„cate, p‚n„ Ón momentul de fa˛„, s-a dovedit c„ avem o slab„ capacitate de absorb˛ie a fondurilor comunitare, o slab„ preocupare pentru alc„tuirea ∫i finalizarea unor programe sociale reale, finan˛ate din exterior. Deci, avem mari r„spunderi Ón a ac˛iona pentru a restructura profund sistemul administrativ, pentru c„ acesta trebuie s„ se dovedeasc„ capabil s„ absoarb„ fondurile de care vorbeam. Altfel, banii aloca˛i de institu˛iile europene vor r„m‚ne o moned„ virtual„, iar contribu˛ia Rom‚niei la bugetul comunitar va Ónsemna o povar„ financiar„ Ón plus.

S„ re˛inem c„ nimeni nu ne va acorda mai mult„ credibilitate Ón fa˛a aleg„torilor dec‚t credibilitatea programelor de refacere a economiei la nivelul viitorilor no∫tri parteneri din Pia˛a Comun„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Maria Laz„r.

™i domnul deputat Boiangiu Cornel va prezenta o not„ foarte scurt„.

## **Doamna Maria Laz„r:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu pu˛in timp Ónainte de noul an 2004, Rom‚nia a mai primit un semnal pozitiv Ón demersurile ei c„tre integrarea Ón Uniunea European„. Summit-ul de la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 Bruxelles a Ónsemnat un succes real, delega˛ia condus„ de premierul Adrian N„stase, care a participat la acest forum, a fost asigurat„ c„ Rom‚nia va deveni, la 1 ianuarie 2007, membru al Uniunii Europene.

™i, ca o certitudine a acestor garan˛ii, a fost angajamentul de sus˛inere financiar„, Ón jur de 15 miliarde euro, Ón urm„torii 6 ani. Este clar, chiar ∫i pentru cei mai sceptici, c„ procesul de l„rgire a Uniunii Europene, care s-a declan∫at, este ireversibil pentru Rom‚nia. Chiar dac„ unele partide din opozi˛ie, Ón special P.D. ∫i P.N.L., au Óncercat de multe ori, f„˛i∫ sau mascat, s„ fr‚neze acest efort, ∫i chiar ast„zi, de la tribuna Camerei Deputa˛ilor, am avut, Ón acest sens, un exemplu de duplicitate ∫i de populism. Guvernul P.S.D. ∫i-a asumat aceast„ responsabilitate ∫i rezultatele sunt vizibile ∫i apreciate de c„tre cei care ne monitorizeaz„.

Pentru P.S.D. ∫i Guvernul s„u este un moment de satisfac˛ie acest succes deosebit, dar ∫i de angajare hot„r‚t„ pentru continuarea reformelor Ón anul 2004 ∫i sunt convins„ de mersul sigur al ˛„rii noastre c„tre Uniunea European„.

Œn final, a∫ vrea ∫i eu s„ adresez tuturor colegilor mei, cu prilejul s„rb„torilor de iarn„ ∫i a Anului Nou, mult„ s„n„tate, mult succes, ∫i poate c„ vom face eforturi Ómpreun„ ca Ón anul care vine s„ reg„sim acele modalit„˛i ∫i acele pun˛i de colaborare, Ónc‚t Parlamentul nostru s„-∫i reg„seasc„ credibilitatea ∫i aprecierea de care are nevoie.

Œmpreun„ cu colegii mei, nu voi uita niciodat„ c„ldura uman„, prietenia ∫i ospitalitatea des„v‚r∫it„ cu care am fost primi˛i ∫i Óndruma˛i, ca senatori, de marele disp„rut, cu prilejul vizitei de la Baku, din august 1998.

Œi vom p„stra o ve∫nic„ amintire ∫i recuno∫tin˛„.

V„ mul˛umesc ∫i rog, de asemenea, to˛i prietenii care doresc s„ se prezinte la Ambasada Azerbaidjanului, la domnul ambasador Eldar Hasanov, Óntre orele 13,00 ∫i 17,00, c‚nd pot s„ se semneze Ón cartea de condolean˛e de la ambasad„.

La 13 decembrie 1983 Ónceta din via˛„ Nichita St„nescu, poet de mare profunzime, fiu al ora∫ului Ploie∫ti.

Opera sa a reprezentat o adev„rat„ revolu˛ie expresiv„ din perspectiva limbajului poetic. Adorat de majoritatea absolut„ a celor care l-au cunoscut, Nichita St„nescu a fost, ∫i sub aspect uman, comportamental, un adev„rat prototip al prietenului exemplar. A tr„it simplu, modest, pentru poezie, devotat trup ∫i suflet inspira˛iei, crea˛iei. A fost popular, f„r„ a dori sau a for˛a acest lucru, simpla sa prezen˛„ constituind un eveniment de suflet. Prin moartea sa, la doar 50 de ani, lirica rom‚neasc„ a suferit o ireparabil„ pierdere.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Boiangiu, Ón calitate de pre∫edinte al Grupului de prietenie Rom‚nia — Azerbaidjan.

## V„ mul˛umesc.

Œntr-adev„r, este un eveniment tragic ∫i pentru noi. Practic, Rom‚nia a pierdut un mare prieten. Este vorba de pre∫edintele azerilor, Heidar Aliev, ∫i, din partea comisiei, sunt rugat, ∫i v„ mul˛umesc c„ ne-a˛i Ón˛eles ∫i pe noi Ón acest moment deosebit s„ transmitem acest mesaj pentru conducerea actual„ a azerilor, pentru domnul pre∫edinte Ilham Aliev, noul pre∫edinte al Republicii Azerbaidjan.

Vestea trecerii Ón nefiin˛„ a ilustrei personalit„˛i a lumii contemporane, conduc„tor al marelui ∫i nobilului popor azer, Ón cea mai dificil„ perioad„ a istoriei sale, de revenire la democra˛ia ∫i independen˛a de stat, Heidar Aliev, a ∫ocat milioane de rom‚ni.

Comisia parlamentar„ de prietenie Rom‚nia — Azerbaidjan, numero∫ii senatori ∫i deputa˛i, prieteni ai marelui disp„rut ∫i ai poporului azer, mi se al„tur„ Ón a v„ transmite sincerele noastre condolean˛e ∫i durerea pe care o Óncerc„m al„turi de familia Óndoliat„.

A disp„rut un mare prieten al poporului rom‚n, care s-a opus interven˛iei armate sovietice Ón evenimentele tragice din Rom‚nia sf‚r∫itului de an 1989, un genial conduc„tor, tenace ∫i demn exemplu pentru sacrificiul care trebuie s„-l c„l„uzeasc„ pe conduc„tori.

Declara˛ie politic„.

Œnt‚mpl„tor sau nu, de pe bancnota de un milion de lei ne prive∫te ∫„galnic ∫i victorios marele Caragiale.

Personajele sale, devenite prototipuri, str„bat vremurile ∫i se mi∫c„ printre noi, la fel de vii, la fel de autentice. S„ ne explic„m. S„pt„m‚na trecut„, un coleg, domnul Valentin Iliescu, ne-a confirmat, prin presta˛ia sa, genialitatea celui n„scut la Haimanale.

Precum rom‚nul, impar˛ial ∫i Ón toate Camerele, Domnia sa, care dore∫te ca Ón ˛ar„ s„ fie bine ∫i tot rom‚nul s„ prospere, se Óntreba, cu v„dit„ îÓngrijorare“, ce s-a Ónt‚mplat cu programul electoral al P.S.D., cum a fost el Óndeplinit?

™i, pentru c„ a dovedit calit„˛i de volintir, ∫i mai ales c„ nu se teme de Óntreruperi, Ói oferim r„spunsul doar pentru pct. 5 din capitolul politica bugetar„, ce face trimitere la H.G. nr. 1007/1996 — sprijinirea dezvolt„rii economice a unor jude˛e cu o situa˛ie deosebit de grea — Boto∫ani, Vaslui, Giurgiu, Tulcea, Alba.

Evident, ne vom referi la o parte, doar, din realiz„rile jude˛ului Vaslui.

Astfel, subven˛iile din agricultur„ au totalizat, doar Ón ultimii 3 ani, 661.158,8 mil. lei. Direc˛ia de s„n„tate public„ a primit numai la capitolul investi˛ii 43.434,0 mil.lei, iar Direc˛ia sanitar-veterinar„ 24.477,75 mil. lei.

S-au construit, cu credite provenite de la Banca Mondial„, 99 de ∫coli Ón 2001, 72 ∫coli Ón 2002, 36 de ∫coli Ón 2003. Prin intermediul Agen˛iei Na˛ionale de Locuin˛e au fost construite ∫i recep˛ionate 194 de apartamente, iar Ón execu˛ie se afl„ alte 532 unit„˛i de locuit. Exemplele ar putea continua, dar consider„m c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 nu pot declan∫a emo˛ii sincere unui deputat de Bistri˛aN„s„ud cu domiciliul Ón Bucure∫ti.

Este bine c„ domnul deputat se pricepe la mecanic„, la managementul resurselor umane, la economie, la sociologie, la politic„, la critic„. Œl pa∫te, Óns„, pericolul de a se intersecta cu arealul de validitate al semidoctismului ∫i, dup„ cum se ∫tie, slujitorii acestuia se bazeaz„ pe o iluzie — Óncrederea maladiv„ Ón omniscien˛„.

Psihologii spun c„ prima treapt„ Ón socializarea fiin˛ei umane este imita˛ia.

Dac„ nu dispui de alte resurse, po˛i apela la aceasta ∫i Ón ceea ce prive∫te devenirea moral„.

Declara˛ie politic„: îGabriel Bivolaru— beneficiar al lipsei de reform„ Ón justi˛ie“.

Infrac˛iunile pentru care a fost inculpat fostul deputat P.D.S.R., Gabriel Bivolaru, respectiv prejudicierea cu peste 2.200 de miliarde de lei a B„ncii Rom‚ne de Dezvoltare, se apropie de prescriere, pe de o parte datorit„ Ónt‚rzierilor Ónregistrate Ón motivarea recursului de c„tre procurorii Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, pe de alt„ parte, ca urmare a supravie˛uirii Ón Codul penal rom‚nesc a unui articol care permite astfel de situa˛ii inacceptabile.

Proiectul de modificare a Codului penal, Ónaintat de Ministerul Justi˛iei, prevede abrogarea aberantului art. 124, privind prescrip˛ia special„, articol Ón baza c„ruia se creeaz„ posibilitatea ca Bivolaru s„ scape nepedepsit. Proiectul noului Cod penal a intrat Óns„ doar foarte pu˛in timp Ón dezbaterea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ∫i are pu˛ine ∫anse s„ fie aprobat Ón plen p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului actualului Parlament.

Pentru posibila prescriere a infrac˛iunilor pentru care a fost inculpat, Gabriel Bivolaru ar trebui s„ mul˛umeasc„, a∫adar, îritmului de melc al reformei Ón justi˛ie“ ∫i faptului c„, pentru Parlament, Codul penal nu a constituit, din nefericire, o prioritate.

Apreciez c„ pot afirma, f„r„ nici o exagerare, ce n-au reu∫it liderii P.D.S.R., c‚nd au f„cut zid uman Ón jurul colegului lor, chemat Ón fa˛a Parchetului, a reu∫it o lege prost f„cut„ ∫i lipsa celei mai mici voin˛e politice de a o Ómbun„t„˛i.

Consider c„ eliminarea art. 124 din Codul penal se impune de urgen˛„, pentru c„ nu ne putem permite s„ submin„m ∫i mai mult Óncrederea cet„˛enilor Ón justi˛ie prin nepedepsirea marilor devalizatori ai economiei rom‚ne∫ti. Orice astfel de infractor îf„cut sc„pat“, f„r„ s„ fac„ m„car o zi de Ónchisoare, Ónseamn„ mai pu˛in„ Óncredere din partea cet„˛enilor Ón sistemul judiciar, Ón calitatea ∫i corectitudinea acestuia ∫i Ón capacitatea lui de a-i ap„ra drepturile Óntr-un mod eficient.

Œn cele din urm„, doresc s„ subliniez faptul c„ deficien˛ele legislative de acest gen ar trebui s„ constituie preocuparea permanent„ a ministrului justi˛iei, Rodica St„noiu, Ón loc ca Domnia sa s„ se laude cu a∫a-zisele realiz„ri ∫i s„ afirme c„ îla capitolul 24 (Justi˛ie ∫i Afaceri Interne) noi nu mai avem prea multe lucruri de f„cut“, afirma˛ie care este o dovad„ a superficialit„˛ii ∫i lipsei de realism cu care doamna ministru trateaz„ reforma sistemului judiciar.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Recentul sondaj de opinie comandat de c„tre P.N.L. este, Ón mod evident, unul menit s„-l eviden˛ieze pe Theodor Stolojan ca lider incontestabil, dar care Ól marginalizeaz„, vizibil, pe — de-acum omul din linia a doua — Traian B„sescu.

Nenum„ratele inadverten˛e care se reg„sesc Ón sondajul de opinie, crisparea membrilor P.D. atunci c‚nd s-a votat, Ón mod for˛at, propunerea pentru candidatura domnului Stolojan la pre∫edin˛ie, dovedesc c„ Alian˛a este departe de imaginea unei forma˛iuni cu preten˛ii competi˛ionale.

Semnele care anun˛„ c„ disputa pentru ∫efia Ón Alian˛„ a Ónceput deja sunt Óngrijor„toare chiar ∫i pentru ei: nemul˛umiri acuzate de c„tre tot mai multe voci discrete din cadrul Alian˛ei, neÓn˛elegeri vizibile dintre purt„torii de cuv‚nt ai acesteia, Ómp„r˛irea, Ónc„ de pe acum, pe liste comune a candida˛ilor pentru posturi Ón Guvern.

Putem afirma acum c„ a∫a-zisa Alian˛„ îDA“, Ó∫i motiveaz„ titulatura. Œntr-adev„r, îDA“ va fi haos Ón cadrul Alian˛ei, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón guvernarea ’96-2000. îDA“, va urma acum, dup„ sondajul P.N.L.-ului, un sondaj comandat al P.D., Ón care Stolojan nu se va reg„si, nici m„car amintit. îDA“, Ón aceast„ Alian˛„, b„t„lia pentru îciolan“ a Ónceput mult prea devreme! Adic„, totul este ca Ón vremurile bune...

A∫a c„, domnul B„sescu, dac„ nu se gr„be∫te, se poate a∫tepta s„ nu mai prind„ nici m„car o func˛ie de consilier personal al lui Theodor Stolojan, Ón timp ce domnul Emil Boc nu se va reg„si dec‚t, poate, pe lista de consilieri de la sectorul 2, ai prea mult-preferatei Anca Boagiu.

Declara˛ie politic„: îDe ce nu cre∫te Ón sondaje alian˛a P.N.L.-P.D.“?

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii care a trecut, mass-media a consemnat rezultatele mega-sondajului de opinie realizat de CURS ∫i CSOP. Nu mi-am propus o analiz„ profund„ a rezultatelor acestui sondaj de la care alian˛a P.N.L.P.D. a∫tepta, Ón mod sigur, cifre mai mari, ci doresc s„ fac o paralel„ Óntre acest sondaj ∫i studiul asupra modului Ón care politicienii rom‚ni ∫i-au f„cut averile, studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice ∫i Funda˛ia pentru o Societate Deschis„.

Dup„ alegerile din 2000, o serie de politicieni din opozi˛ie au stat o perioad„ îla cutie“, datorit„ rezultatelor catastrofale ale propriei guvern„ri ∫i datorit„ sanc˛iunilor drastice primite din partea aleg„torilor cu ocazia scrutinului respectiv. Timpul a trecut, r„nile Ónfr‚ngerii s-au mai vindecat ∫i, Óncet, Óncet, au Ónceput s„-∫i poarte cu non∫alan˛„ ru∫inea, poz‚nd Ón victime ale îagresiunii partidului-stat, P.S.D.“, cum, mai nou, le place s„-l numeasc„. Au urmat lament„ri, reorganiz„ri, demiteri, promov„ri ∫i alian˛e ale partidelor din care fac parte, totul av‚nd un singur scop: acela de a-∫i schimba radical îfa˛a“ ∫i de a Óncerca s„ intre Ón gra˛iile cet„˛enilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 O dat„ renovat„ îopozi˛ia democratic„“, a∫a cum se autodenumesc, cu noi politicieni, dar totu∫i, vechi, ∫i-au adus aminte c„ cea mai bun„ ap„rare este atacul. De ce s„ se apere de acuza˛ii grave la adresa guvern„rii trecute, c‚nd este mai simplu s„-∫i consolideze averile ob˛inute, pe de o parte, iar pe de alt„ parte s„ atace vehement P.S.D. ∫i actul de guvernare.

Dar, Ón fond, cine sunt cei care aduc acuze P.S.D. ∫i care doresc s„ c‚∫tige viitoarele alegeri? R„spunsul Ól g„sim analiz‚nd studiul lansat de Institutul pentru Politici Publice ∫i Funda˛ia pentru o Societate Deschis„. Acesta arat„ c„ partidele parlamentare au acumulat propriet„˛i ∫i bunuri Ón moduri diferite. Astfel, partidul cu cel mai mare procent al ac˛ionariatului ∫i asocierii la diferite societ„˛i este P.D. (38%), iar P.N.L. nu st„ nici el mai r„u, av‚nd 23%.

A∫adar, Alian˛a de˛ine 61% la acest capitol. De asemenea, P.N.L. se dovede∫te a fi foarte interesat de fondul forestier, cu un procent de achizi˛ie de 18%, de departe cel mai mare procent fa˛„ de celelalte partide.

Terenurile din intravilan sunt de˛inute de P.D. (62%), iar extravilan de P.N.L. (60%), iar cel mai mare num„r de case apar˛ine membrilor P.D. (59%), achizi˛iile fiind concentrate Ón m‚inile unor membri ∫i nu ale majorit„˛ii. Toate aceste achizi˛ii au fost f„cute Ón perioada 1996 — 2001.

P.N.L. este partidul care are cei mai mul˛i parlamentari cu conturi curente, Ón valut„ sau Ón lei, a c„ror valoare Ónsumat„ dep„∫e∫te 10.000 euro. Acest studiu dovede∫te, Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, c„ actuala alian˛„ P.N.L.-P.D. Óncearc„ disperat„ s„ intre Ón gra˛iile aleg„torilor f„r„ a-∫i prezenta adev„rata fa˛„. De aici ∫i cre∫terea Ón sondajele de opinie este nesemnificativ„, a∫a cum prezenta un editorial: îAlian˛a P.N.L.-P.D. bate pasul pe loc“.

De ce nu cre∫te alian˛a P.N.L.-P.D. Ón sondaje? Pentru c„ reclam„ s„r„cia, iar membrii ei sunt Ómbuiba˛i de bog„˛ii!

Pentru c„ reclam„ corup˛ia, iar ei sunt printre cei mai corup˛i!

Pentru c„ reclam„ incompeten˛a guvernan˛ilor, dar ei au dovedit Ón vechea guvernare numai incompeten˛„!

Pentru c„ se intituleaz„ îDreptate ∫i Adev„r“, dar Ón realitate reprezint„ îNedreptatea ∫i Minciuna“!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îDezinformare, rea-credin˛„ ∫i scandal politic — _armele_ Opozi˛iei“.

Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ mul˛imea liderilor na˛ionali sau a celor jude˛eni ai partidelor din opozi˛ie reprezenta˛i Ón Parlament sau care viseaz„ s„ ajung„ cumva pe acolo, am putea s„ concluzion„m c„ rom‚nii n-au habar sau c„ nici nu le pas„ c„ se apropie Cr„ciunul ∫i Anul Nou. Un fel de agresiune mediatic„ s-a instalat ∫i nici apropiatele Sfinte S„rb„tori nu sunt suficiente pentru a opri, m„car Ón aceste zile de post cre∫tin, n„vala vorbelor Ónc„rcate de patim„ politic„, Ónd‚rjire ∫i neadev„ruri.

A Óndr„znit premierul Adrian N„stase s„ sugereze c„ m„car Ón aceste zile s„ temper„m zarva vorbelor rele, s„

fim, m„car Ón prag de s„rb„tori, rom‚ni pur ∫i simplu, fra˛i Óntru credin˛„. Este aproape inutil s„ subliniem c„ acest cre∫tinesc ∫i de bun-sim˛ demers a fost etichetat, cum altfel?, ca propagand„ electoral„.

Œn loc de ninsoare calm„ ni se ofer„ v‚nt de iarn„ aspr„. Mul˛i, prea mul˛i politicieni ∫i-au f„cut din politica Ónghe˛ului Rom‚niei un crez p„g‚n. Œn locul speran˛ei, ni se injecteaz„ neÓncrederea. Œn locul concordiei— ura. Œn locul vorbelor limpezi— ambiguitatea.

Spuneam Ón interven˛ia precedent„, acum o s„pt„m‚n„, c‚t de nocive sunt, pentru omul simplu, care a∫teapt„ de la noi m„car un mesaj de Ómb„rb„tare, aprecierile f„cute la o conferin˛„ de pres„ a organiza˛iei jude˛ene P.D., la Re∫i˛a, ∫i aduse la cuno∫tin˛a public„ prin televiziunea local„, sau la radio ∫i presa scris„, prezent„ri apocaliptice, cum ar fi: îdezastrul guvern„rii actuale“, îcolapsul economiei jude˛ului ∫i al ˛„rii Óntregi“, îtotul este la p„m‚nt“ etc., etc.

S„ r„m‚nem Ón limitele jude˛ului Cara∫-Severin ∫i la evolu˛ia, Ón anul 2003, a economiei jude˛ului pe care bocitorii din P.D. (∫i nu numai ei) au ∫i Óngropat-o...

Œn c‚teva luni, media produc˛iei industriale a jude˛ului a fost excelent„. Fa˛„ de lunile anului trecut, Ón acest an, Ón mai, s-a produs cu 30,7% mai mult, Ón iunie, cu 30,3% mai mult, Ón iulie, cu 14,6% mai mult, Ón septembrie, cu 12% peste ceea ce s-a produs Ón septembrie 2002.

Œn primele 9 luni din acest an, jude˛ul Cara∫-Severin a produs cu 6,4% mai mult dec‚t Ón cele 9 luni corespunz„toare din anul 2002. ™i a crescut mai mult, tocmai Ón sectorul principal, cel al industriei prelucr„toare, cu 8,2% peste primele 9 luni ale anului trecut. ™i trebuie precizat c„ industria prelucr„toare reprezint„ peste 92% din totalul industriei jude˛ului! Cifra de afaceri total„ a agen˛ilor economici din industrie este, ∫i ea, mai mare cu 6,8%. Jude˛ul a exportat m„rfuri de 62,5 milioane euro ∫i a importat numai de 54,6 milioane euro; a∫adar o balan˛„ pozitiv„. Pe total jude˛, num„rul de salaria˛i a crescut de la 61.880 oameni Ón ianuarie 2003, la 62.880 Ón septembrie, deci un plus de l.000 noi locuri de munc„, Ón primele 9 luni. Rata ∫omajului a sc„zut de la 9,3 la 7,1, Ón cele 9 luni, num„rul de ∫omeri Ónregistra˛i sc„z‚nd cu peste 3.400.

™irul exemplelor poate continua. Aceasta este realitatea, Ón graiul sec dar indiscutabil al cifrelor. Sigur, nu este un salt nemaipomenit, to˛i dorim o revigorare mult mai substan˛ial„ a vie˛ii economice a jude˛ului ∫i o Ómbun„t„˛ire c‚t mai rapid„ a vie˛ii fiec„ruia dintre noi. Este de Ón˛eles. Dar a afirma at‚t de senin, at‚t de mincinos, c„ totul este Ón moarte clinic„, mi se pare nedemn.

Dar ce este demn Ón tot ceea ce afl„m, Óntr-un continuu ∫uvoi de ∫tiri ∫i ac˛iuni denigratoare ale Opozi˛iei? Se dore∫te, este evident acest lucru, men˛inerea unei permanente atmosfere de scandal politic. Se inventeaz„, dac„ nu sunt, motive pentru atacuri la persoan„, Ómpotriva Guvernului, chiar Ómpotriva Rom‚niei! Pentru c„, îla ce bun o Rom‚nie condus„ de al˛ii ∫i nu de noi?“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 Alian˛a P.N.L.-P.D., at‚t de zgomotos mediatizat„, ar fi putut s„ fie Ónregistrat„ legal, conform Legii partidelor, dac„ justi˛ia nu ar fi respins un simplu, s„-i zicem îam„nunt“: sigla, semnul electoral îDreptate ∫i Adev„r“, prescurtat îDA“. Pentru c„, poate fi un mesaj Ón subcon∫tientul unui aleg„tor s„ pun„ ∫tampila pe DA. Nimic mai simplu, deci, dec‚t s„ fie schimbat numele alian˛ei pomenite Ón îAdev„r ∫i Dreptate“, prescurtat îA.D.“.

Dar aceasta ar fi Ónsemnat s„ se Óncheie scandalul. Procesul se reia, cu: D punct, A punct... Dac„ nici acum nu se aprob„, este de vin„ Puterea, care ∫i-a subordonat Justi˛ia ∫i înumai vot‚ndu-ne pe noi ve˛i avea o justi˛ie corect„!“

Deja s-au ∫i proiectat ∫i s-au aruncat semin˛ele scandalurilor viitoare. Nu Ónt‚mpl„tor s-a antrenat Opozi˛ia contest‚nd rezultatele Referendumului pentru Constitu˛ie. Ar fi fost mai bine pentru ei ca Rom‚nia s„ nu aib„ o Constitu˛ie european„, s„ poat„ fi condamnat partidul de guvern„m‚nt pentru e∫ec.

Acum, Ómpins de ve∫nicul pornit pe scandaluri B„sescu, Ón numele ac˛iunilor comune, domnul liberal Stolojan a scris pl‚ngere la Bruxelles, cer‚nd ca organismele europene s„ se preg„teasc„ din timp pentru a monitoriza alegerile din Rom‚nia 2004, reclam‚nd a∫azisele fraude de la referendum. Care au fost doar motiv de scandal, c„ci nu s-a confirmat vreuna m„car!

Alian˛a mizeaz„ cu pasiune c„, manifest‚ndu-∫i a∫azisele b„nuieli de incorectitudine a P.S.D., va eroda credibilitatea Puterii, iar tertipul acesta, al îprevederii“ furtului electoral va determina ca oamenii, ∫i a∫a nehot„r‚˛i, s„ nu voteze P.S.D. sau, pur ∫i simplu, m„car s„ nu se prezinte la vot, sc‚rbi˛i, vezi Doamne!

Œn fond, liderul liberal poate crede ce vrea. Dar este inadmisibil s„ accept„m ca, dup„ o mul˛ime de dovezi, chiar dup„ severe monitoriz„ri ale organismelor europene ∫i aprecieri europene despre normalitatea procesului electoral Ón Rom‚nia, s„ ceri cu senin„tate iresponsabil„ revenirea la supravegherea interna˛ional„ a alegerilor Ón Rom‚nia, ca Óntr-o republic„ bananier„! ™i tocmai c‚nd Rom‚nia (∫i nu P.S.D.!) face eforturi de integrare european„.

Pentru Europa poate fi un semnal de alarm„. Pentru Rom‚nia acest cinism o dezonoreaz„. Unde a˛i dat, unde a cr„pat, domnilor?! Ceea ce au f„cut liberalii poate dezonora Rom‚nia pe nedrept, dar sigur dezonoreaz„ pe cei care, b‚ntui˛i de obsesii, r„m‚n Óncremeni˛i Ón practici politice de mult perimate.

Vom mai tr„i, cu siguran˛„, asemenea situa˛ii jenante pentru cei care tertipurile ∫i scandalul politic reprezint„ principala solu˛ie de a se manifesta ∫i de a g„si audien˛„. ™i le vom r„spunde cum merit„, chiar dac„ timpul ne este dr„muit. Oricum, merit„ s„ amintim o zical„ veche ∫i de∫teapt„: îNu arunca cu pietre Ón vecin, dac„ vrei s„-˛i r„m‚n„ geamurile Óntregi!“

## Onorat auditoriu,

Cu doar 3 ani Ónainte de integrarea ˛„rii noastre Ón Uniunea European„, un copil rom‚n prime∫te o aloca˛ie de 250.000 lei (6 euro) de 35 de ori mai mic„ dec‚t

aloca˛ia unui copil din Statele Uniunii Europene, care beneficiaz„ Ón medie de 210 euro— se arat„ Ón datele furnizate de c„tre Ministerul Muncii ∫i Buletinul statistic al ˛„rilor candidate la aderare.

Œn timp ce, Ón Rom‚nia, cuantumul indemniza˛iei lunare este acela∫i pentru to˛i copiii, Ón ˛„rile dezvoltate aloca˛ia reprezint„ Óntre 8 ∫i 15% din salariul mediu lunar al unui p„rinte, care, Ón func˛ie de stat, variaz„ Óntre 2.000 ∫i 2.500 euro.

Dac„ ∫i Ón ˛ara noastr„ aloca˛ia ar fi de 10% din salariul mediu lunar, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile dezvoltate, un copil ar primi 500.000 de lei, dublul cuantumului actual.

Cei mai r„sf„˛a˛i sunt copiii luxemburghezi, care primesc lunar 280 euro, urma˛i de belgieni (266,7), francezi (225,6), suedezi (220), nem˛i (218,5) ∫i englezi (198,7).

Œn Fran˛a, Belgia, Danemarca ∫i Suedia, aloca˛ia cre∫te cu p‚n„ la 200% Ón cazul mamelor singure, orfanilor, copiilor cu handicap ∫i a celor da˛i Ón plasamentul familial.

Mai pu˛in r„sf„˛a˛i sunt copiii din ˛„rile candidate la Uniunea European„, mai ales cei din Rom‚nia. Œn Malta, unde salariul mediu este de 700 euro, un copil prime∫te o aloca˛ie de 56 euro, Ón Ungaria — 50 euro, Ón Slovenia — 40 euro, Cehia — 39 euro, Ón timp ce Ón Rom‚nia ∫i Bulgaria un copil prime∫te 6 ∫i respectiv 6,7 euro.

Œn majoritatea ˛„rilor, aloca˛ia se acord„ dac„ cel pu˛in unul dintre p„rin˛i are un loc de munc„. Œn Rom‚nia, aloca˛ia este universal„ ∫i este condi˛ionat„ doar de frecventarea cursurilor de c„tre copiii ∫colari. V‚rsta limit„ de acordare a aloca˛iilor este de 16 ani, cu prelungire p‚n„ la 18 ani, ∫i chiar peste 20 de ani pentru cei care Ó∫i continu„ studiile.

Dintre toate ˛„rile Uniunii Europene, se pare c„ Fran˛a este cea mai grijulie cu t‚n„ra genera˛ie. Aceast„ ˛ar„ ofer„ un sistem dublu de aloca˛ii, unele cu caracter universal, iar altele, selective, disponibile numai pentru anumite familii care au copii mai mul˛i sau venituri foarte mici.

Pentru familiile s„race, Ón majoritatea ˛„rilor din Uniunea European„ exist„ aloca˛ii pentru chirie, energie, medicamente, tichete de mas„. Œn Ungaria, Bulgaria, Fran˛a, copiii beneficiaz„ de mese ∫colare gratuite. Œn Fran˛a, la Ónceputul anului ∫colar se acord„ aloca˛ie special„ ∫i pentru procurarea de rechizite ∫colare, metod„ preluat„ ce-i drept, ∫i de autorit„˛ile rom‚ne, dar subven˛iile sunt nesemnificative Ón compara˛ie cu nevoile unui ∫colar.

Œn unele ˛„ri, precum Olanda, Fran˛a, Marea Britanie, Austria, Germania, familiile cu mul˛i copii beneficiaz„ de reduceri la impozitul pe venit, iar cele care au pu˛ini copii sau nici unul suport„ impozite ceva mai mari.

Œn ˛„rile dezvoltate, dar ∫i Ón Rom‚nia, Ón afara aloca˛iilor pentru copii mai exist„ beneficii pentru maternitate: indemniza˛ia la na∫tere, concedii de maternitate ∫i concedii medicale pentru Óngrijirea copilului. Deosebirea const„ Ón faptul c„ Ón timp ce Ón ˛ara noastr„ toate mamele, indiferent de preg„tire, primesc aceea∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 indemniza˛ie de maternitate, Ón ˛„rile dezvoltate acestea se calculeaz„ Ón func˛ie de venit.

Aniversarea a 10 ani de existen˛„ ∫i func˛ionare a Consiliului Minorit„˛ilor Na˛ionale reprezint„ un prilej de satisfac˛ie ∫i pentru noi, rutenii. Activitatea acestui organism consultativ al Guvernului Rom‚niei reprezint„ o component„ esen˛ial„ a politicii statului rom‚n fa˛„ de minorit„˛ile na˛ionale. De-a lungul istoriei, adeseori minorit„˛ile au avut de suportat ostilit„˛i, din varii motive, p„str‚ndu-∫i cu greu tradi˛iile, limba ∫i cultura. Tocmai de aceea, posibilitatea manifest„rii diversit„˛ii reprezint„ o victorie uria∫„ a democra˛iei Ómpotriva ignoran˛ei ∫i intoleran˛ei, chiar dac„, punctual, mai sunt unele probleme de rezolvat. Aceasta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ men˛inem o viziune conflictual„ asupra istoriei ∫i, mai mult, asupra situa˛iilor cu care ne confrunt„m ast„zi. Œn aceasta const„ succesul Consiliului Minorit„˛ilor Na˛ionale, el fiind o tribun„ democratic„ a pluralismului ∫i diversit„˛ii etnice, religioase, lingvistice ∫i culturale exprimate de cele 19 organiza˛ii reprezentante a 20 de minorit„˛i na˛ionale.

Ne exprim„m ∫i noi satisfac˛ia pentru aceast„ aniversare, dar nu putem s„ nu constat„m c„ activitatea Consiliului Minorit„˛ilor Na˛ionale prezint„ ∫i unele disfunc˛ionalit„˛i, adeseori majore, care, sper„m, se vor remedia Óntr-un timp c‚t mai scurt.

Rutenii sau rusinii sunt o etnie ancestral„ a c„rei atestare se pierde Ón negura vremurilor. Sunt pomeni˛i de Caesar Ón _Comentario de bello Gallico,_ ca trib celtic a∫ezat Ón Gallia Narbonensis. Afirma˛ia sa este confirmat„ Ón antichitate de Pliniu cel B„tr‚n. Galii sau cel˛ii migreaz„ Ón sec.V — IV Ó.d.Ch. spre Europa Central-r„s„ritean„, a∫ez‚ndu-se Ón Carpa˛ii nordici. Geto-dacii preiau de la ei tehnologia prelucr„rii fierului.

Œn Evul Mediu ei sunt slaviza˛i p„str‚ndu-∫i denumirea etnic„ de ruteni, la care se adaug„ ∫i cea de rusini. Explica˛ia este prezentat„ de Paul Robert Magocsi Ón _Encyclopedia of Rusyn History and Culture,_ care arat„ c„ primul termen, _rutean_ , este folosit de popoarele neslave, iar cel de _rusin_ este folosit de slavi, definind o popula˛ie distinct„ slav„ locuind Ón Regiunea transcarpatic„.

M„rturii scrise din Evul Mediu timpuriu continu„ s„ Ói ateste distinct ∫i exact. _Gesta Hungarorum_ sau _Cronica Notarului Anonim a Regelui Béla, Almanahul Hildersheim, Ystoria Mongalorum_ pomenesc exact rutenii ∫i ˛ara lor, Rutenia, chiar dac„ aceasta nu este delimitat„ exact. Urmeaz„ alte ∫i alte m„rturii ale unor autori binecunoscu˛i ca Enea Silvio Picolomini, celebrul pap„ umanist Pius al II-lea, sau Georg Reicherstorffer. Imperiul habsburgic Ói include ∫i pe ruteni ∫i teritoriul locuit de ei Óntre hotarele sale. Œn timpul Revolu˛iei de la 1848 se prefigureaz„ prima rena∫tere na˛ional„ a rutenilor prin proclamarea independen˛ei fa˛„ de Viena ∫i prin activitatea lui Aleksander Dukhnovici, liderul spiritual al rutenilor, promotorul afirm„rii identit„˛ii na˛ionale rutene f„r„ nici un rabat. Lupta sa este continuat„ de binecunoscutul episcop greco-catolic Iuliu Firczak.

Œncheierea primului r„zboi mondial determin„ a doua rena∫tere na˛ional„ a rutenilor, fiind inclu∫i Ón num„r mare Ón spa˛iul cehoslovac, unde au avut deplin„ libertate de

afirmare. Dup„ al doilea r„zboi mondial, soarta ne este potrivnic„. Uniunea Sovietic„ preia Transcarpatia. Existen˛a rutenilor este negat„, iar de via˛a na˛ional„ nu se mai poate vorbi. Anul 1989 aduce cu sine cea de-a treia rena∫tere na˛ional„, ast„zi rutenii afirm‚ndu-∫i identitatea, av‚nd o via˛„ cultural„ remarcabil„ Ón Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia/Muntenegru, Statele Unite ale Americii, Canada, Rom‚nia ∫i, par˛ial, Ucraina.

Se desf„∫oar„ bienal congrese ale spiritualit„˛ii rutene. Ultimul de p‚n„ acum a avut loc Ón iunie 2003, Ón frumosul ora∫ Presov din Slovacia. Cu acest prilej, Uniunea Cultural„ a Rutenilor a fost declarat„ ca membru cu drepturi depline al comunit„˛ii rutenilor de pretutindeni, fiind reprezentat„ Ón Consiliul Mondial Rutean. Trebuie s„ men˛ion„m c„ Ón cele dou„ rapoarte prezentate la Congres, Aleksander Zozuleak, atunci pre∫edinte al Consiliului Mondial al Rutenilor, ∫i Paul Robert Magocsi au apreciat la cele mai Ónalte cote situa˛ia rutenilor din Rom‚nia. Au men˛ionat c„ reprezentarea parlamentar„ a minorit„˛ilor este o expresie superioar„ a democra˛iei ∫i c„ modelul rom‚nesc ar trebui urmat ∫i de alte state. De asemenea, au subliniat progresele realizate de uniunea noastr„ Ón afirmarea identit„˛ii rutene, progrese care nu ar fi fost posibile f„r„ sprijinul concret al autorit„˛ilor statului rom‚n: Parlament, institu˛ie preziden˛ial„, Guvern.

Noi am reu∫it, ne place s„ credem, pa∫i importan˛i pe acest drum. Stau m„rturie _Zilele Culturii Rutene_ la Suceava, aniversarea bicentenarului na∫terii lui Aleksander Dukhnovici la Baia Mare, taberele pentru copii ∫i tineret de la Colibi˛a. Am publicat o revist„, _Ruska Vira_ , un roman istoric, _Apocalipsa Rusin„,_ a regretatului scriitor Francisc Oscar Gal, urm‚nd s„ edit„m ∫i volumul al doilea, volumul _Œn slava Domnului_ al poetului Ivan Moisiuc, mai multe bro∫uri despre istoria rutenilor.

Œn cadrul acestui bilan˛, noi nu putem dec‚t s„ ne exprim„m satisfac˛ia pentru posibilitatea afirm„rii Ón Rom‚nia ∫i a rutenilor. Ne exprim„m, totodat„, speran˛a c„ acest drum va fi continuat, c„ buna colaborare Óntre etnii datorat„ cunoa∫terii reciproce, respectului reciproc ∫i toleran˛ei se constituie Óntr-un argument solid pentru procesul integr„rii ˛„rii noastre Ón structurile euroatlantice ∫i europene. Rutenii consider„ ca pe o datorie de onoare contribu˛ia lor, at‚t c‚t se poate, la bun„starea general„ a ˛„rii ai c„rei cet„˛eni sunt m‚ndri s„ fie.

Pentru c„ suntem aproape de finele anului, permite˛ine s„ v„ ur„m un Cr„ciun Fericit ∫i La Mul˛i Ani!

## îCampania Ómpotriva HIV/SIDA 2003 Deschide ochii! Deschide inima!“

Guvernul Rom‚niei, prin programul s„u de guvernare, a stabilit c„ asigurarea Ón cel mai scurt timp a tratamentului pentru to˛i pacien˛ii cu infec˛ie HIV/SIDA constituie un obiectiv major al politicii sale Ón domeniul s„n„t„˛ii. Pentru atingerea lui, la Ónceputul anului 2001, Ministerul S„n„t„˛ii a cerut Comisiei Na˛ionale de Lupt„ Anti-SIDA (CNLAS) s„ analizeze, Ómpreun„ cu exper˛ii UNAIDS (Programul comun al Na˛iunilor Unite Ómpotriva HIV/SIDA) ∫i cei ai Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii (O.M.S.), situa˛ia infec˛iei HIV/SIDA, a infrastructurii medicale existente, Ón scopul elimin„rii obstacolelor care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 limitau accesul pacien˛ilor la medicamentele antiretrovirale, esen˛iale pentru supravie˛uirea lor. Œn urma acestei analize a fost revizuit„ at‚t strategia na˛ional„ anti-SIDA, c‚t ∫i ghidurile na˛ionale de tratament. Œn februarie 2001, Guvernul a cerut UNAIDS includerea Rom‚niei Ón Ini˛iativa Global„ de Accelerare a Accesului la Tratament pentru pacien˛ii infecta˛i cu HIV.

f n‚nd seama de prioritatea demar„rii unor proiecte care s„ contribuie efectiv la reducerea impactului cauzat de ceea ce se consider„ a fi boala secolului, Guvernul Rom‚niei a depus la Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei ∫i Malariei, proiecte pentru combaterea HIV/SIDA, pentru care a ob˛inut fonduri nerambursabile Ón valoare total„ de 38,67 milioane USD.

Œn fiecare an, Ón lume, ziua de 1 decembrie reprezint„ Ziua de Lupt„ Ómpotriva HIV/SIDA. Aceast„ zi, prin semnifica˛ia ei cere combaterea ferm„ a stigmatiz„rii ∫i discrimin„rii care se constituie Ón obstacole majore pentru prevenirea efectiv„ a HIV/SIDA ∫i pentru tratamentul bolii. Teama de discriminare poate Ómpiedica oamenii s„ solicite tratament pentru SIDA sau s„ recunoasc„ public statutul de îinfectat cu HIV“. Persoanele cu HIV sau suspec˛i de a fi infecta˛i pot fi deturna˛i de la serviciile de Óngrijiri medicale, le pot fi refuzate locuri de munc„ ∫i ob˛inerea de locuin˛e, pot fi evita˛i de prieteni ∫i colegi, pot fi inacceptabili pentru companiile de asigur„ri sau li se poate interzice intrarea/viza Ón ˛„ri str„ine.

Œn acest sens, la Bucure∫ti, Ministerul S„n„t„˛ii, Ómpreun„ cu Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului Ón cadrul îIni˛iativei pentru S„n„tatea Familiei Ón Rom‚nia“, realizat„ cu sprijinul Agen˛iei Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna˛ional„ (USAID) ∫i Institutul de Cercetare ∫i Formare John Snow (JSI), a lansat campania îDeschide ochii! Deschide inima!—2003“, care are ca principal obiectiv combaterea discrimin„rii cu care se confrunt„ persoanele afectate de HIV/SIDA.

Aceast„ campanie se va desf„∫ura la nivel na˛ional, Óncep‚nd din decembrie, pe parcursul a 3 luni. Œn cadrul ei se vor desf„∫ura Ónt‚lniri Ón numeroase localit„˛i, Ón unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt ∫i produc˛ie, Ón care se vor prezenta informa˛ii corecte despre HIV/SIDA, av‚nd scop diminuarea atitudinii discriminatorii fa˛„ de persoanele infectate.

Parteneriatul dintre institu˛iile publice din domeniu ∫i organiza˛ii neguvernamentale: ARAS, UNOPA, SECS, _Tineri pentru Tineri, Accept_ creeaz„ premisele unei campanii de succes.

Œn Rom‚nia, la 30 septembrie 2003, erau 5.825 persoane Ónregistrate cu infec˛ie cu HIV (4.416 copii ∫i 1.409 adul˛i); la aceea∫i dat„ tr„iau 4.591 persoane cu SIDA, din care 3.526 copii ∫i 1.065 adul˛i, statistici dramatice care se doresc a fi interpretate Ón sensul importan˛ei sus˛inerii Ón continuare a demersurilor de educare a societ„˛ii civile.

Fac apel la to˛i colegii parlamentari s„ sprijine Ón circumscrip˛iile electorale aceast„ ac˛iune menit„ s„ previn„, s„ restr‚ng„ extinderea contamin„rilor ∫i s„ u∫ureze suferin˛a numeroaselor persoane care, din nefericire ∫i din necunoa∫terea m„surilor preventive adecvate, au contactat aceast„ grav„ maladie ∫i Ón ultim„ instan˛„ s„ se combat„ discrimin„rile de orice fel.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i exprim„ indignarea fa˛„ de ultima proclama˛ie a a∫a-zisului Consiliu Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania, elaborat„, s‚mb„t„, 13 decembrie a.c., la Cluj- Napoca, prin care se cere clar autonomia f nutului Secuiesc, ceea ce reprezint„, practic, federalizarea teritoriului ˛„rii, independent de forma Ón care autorii acestei institu˛ii Ómbrac„ actul lor de tr„dare na˛ional„.

Este semnificativ faptul c„ a∫a-zisa Comunitatea Na˛ional„ Maghiar„ a cerut sprijin Guvernului ∫i Parlamentului ungar Ón realizarea acestui deziderat.

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Gheorghe Funar, ∫i conducerea Filialei P.R.M. Cluj au solicitat, s„pt„m‚na trecut„, Poli˛iei ∫i Jandarmeriei, Ón baza Legii 60/1991, republicat„, interzicerea acestei manifest„ri cu caracter antina˛ional, av‚nd ca obiectiv dezmembrarea teritorial„ a ˛„rii, dar nu au primit nici un r„spuns.

Nu cu mult timp Ón urm„, tot P.R.M. a mai f„cut un demers important Ón aceast„ problem„, cer‚nd Camerei Deputa˛ilor ridicarea calit„˛ii de deputat a domnului Zsolt Szilágyi, sus˛in„tor al ideilor consiliului, deoarece a tr„dat jur„m‚ntul de credin˛„ fa˛„ de Statul Rom‚n, precum ∫i o dezbatere parlamentar„ av‚nd acest obiect.

P.R.M. atrage aten˛ia Guvernului Rom‚niei, Parchetului ∫i Serviciului Rom‚n de Informa˛ii asupra acestei ac˛iuni antina˛ionale, cer‚nd acestora s„ Óntreprind„, Ón limitele competen˛ei lor, imediat, m„surile necesare pentru ap„rarea suveranit„˛ii ∫i integrit„˛ii teritoriale a Rom‚niei.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Atr„geam aten˛ia, Ón urm„ cu 4 s„pt„m‚ni, dup„ publicarea Raportului de ˛ar„, c„ miza politic„ real„ a acestui an, pentru Rom‚nia, o reprezint„ concluziile cu privire la ˛ara noastr„, cuprinse Ón comunicatul final al Consiliului European privind extinderea Uniunii Europene.

Din fericire, cum speram atunci, suntem pe drumul cel bun. Œmi argumentez afirma˛iile reamintindu-v„ c‚teva dintre concluziile Consiliului European referitoare la aderarea Rom‚niei, de s„pt„m‚na trecut„.

Aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„, Ón ianuarie 2007, îdac„ sunt preg„tite“, este obiectul comun al Uniunii Europene extinse la 25 de state. îNegocierile vor fi Óncheiate pe acelea∫i baze ∫i principii aplicate Ón cazul celor 10 state Ón curs de aderare“ — se arat„ Ón documentul Consiliului, potrivit c„ruia îRom‚nia ∫i Bulgaria trebuie s„-∫i continue energic preg„tirile ∫i s„ Ónregistreze Ón continuare progrese, astfel Ónc‚t negocierile de aderare s„ se Óncheie cu succes Ón 2004, pe baza meritelor proprii, iar Tratatul de aderare s„ fie semnat c‚t mai devreme Ón 2005“. Consiliul European subliniaz„ hot„r‚rea Uniunii de a sus˛ine acest termenlimit„ ∫i precizeaz„ c„, Ón acest scop îeste crucial pentru ambele state s„-∫i aduc„, la nivelul cerut, capacitatea administrativ„ ∫i judiciar„“. Rom‚nia ∫i Bulgaria sunt Óncurajate s„ continue reformele economice ∫i structurale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 pentru a putea beneficia pe deplin de avantajele oferite de procesul de aderare. Uniunea European„ va monitoriza, Ón continuare, Óndeplinirea angajamentelor asumate ∫i implementarea _acquis_ -ului comunitar de c„tre cele dou„ state candidate. Comisia European„ este invitat„ ca, Ón ianuarie 2004, s„ prezinte cadrul financiar pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria astfel Ónc‚t Ón prim„vara anului urm„tor s„ poat„ fi prezentate propunerile comune referitoare la capitolele de negociere de care depinde acest pachet financiar. Consiliul European a luat not„ de inten˛ia Comisiei de a-∫i baza propunerile pe principiile ∫i metodologia folosite pentru negocierile cu cele 10 state Ón curs de aderare ∫i ∫i-a reafirmat hot„r‚rea ca viitoarele reforme politice din cadrul Uniunii sau discu˛iile legate de perspectivele financiare s„ nu impieteze continuarea ∫i Óncheierea negocierilor de aderare cu Rom‚nia ∫i Bulgaria.

Totodat„, Consiliul European subliniaz„ continuitatea ∫i ireversibilitatea actualului proces de extindere, din care Rom‚nia ∫i Bulgaria fac parte integrant„, precum ∫i faptul c„, Ón ultimul an, cele dou„ ˛„ri au progresat semnificativ Ón procesul de preg„tire pentru aderare, lucru care se reflect„ Ón stadiul vizibil Ónaintat al negocierilor.

Ce ar mai fi de spus?

Œn concluziile de s„pt„m‚na trecut„ ale Consiliului European se reg„sesc toate a∫tept„rile noastre. Textul a fost aprobat Ón unanimitate de statele membre, element subliniat clar ∫i de premierul Adrian N„stase, aflat atunci la Bruxelles: îŒncep‚nd din acest moment — spunea Domnia sa — Rom‚nia are un calendar ferm de aderare ∫i a f„cut un pas decisiv spre reintegrarea Ón familia european„! Rom‚nia a primit o poli˛„ de asigurare Ón baza c„reia viitorul Europei este, din acest moment, ∫i viitorul Rom‚niei“.

Sunt multe nout„˛i Ón concluziile Consiliului, dar cele care ne privesc Ón mod direct demonstreaz„ nu numai c„ putem fi siguri de includerea Ón marea familie european„, ci ∫i de faptul c„ Uniunea Ón Óntregul ei ∫i-a asumat, Ómpreun„ cu noi, r„spunderea de a atinge, Ón ianuarie 2007, punctul final al parcursului.

Œn continuare, depinde numai de noi cum vom ∫ti s„ ne fructific„m ∫ansele. Niciodat„ n-am fost mai aproape de Europa ∫i de lumea civilizat„. V„ mul˛umesc.

Acum 12 ani, Ón primul Parlament al Rom‚niei, eram solicitat s„ prezint dolean˛ele personalului aeronautic civil navigant din cadrul companiei TAROM. Poate c„ atunci, Ón fa˛a forului legislativ al ˛„rii nu am reu∫it s„ fiu conving„tor ∫i s„ sugerez ce Ónseamn„ s„ fii pilot sau Ónso˛itor de bord, Óntr-o curs„ care se poate Óncheia oric‚nd Ón mod tragic. Dar dac„ pentru pasageri exist„ un risc acceptat, redus la c‚teva ore, pentru salaria˛ii corpului navigant, pericolul ∫i prezen˛a mor˛ii ajung ca o obi∫nuin˛„ de fiece zi.

De atunci, ∫i Ón special de c‚nd s-a descoperit pericolul apari˛iei cazurilor de leucemie Ón r‚ndul pilo˛ilor ∫i al Ónso˛itoarelor de bord, s-a relevat obligativitatea reducerii at‚t a orelor de zbor, c‚t ∫i acordarea unor condi˛ii de pensionare onorabil„, care s„ acopere — Ón

parte — degradarea accelerat„ a st„rii de s„n„tate a personalului navigant.

Œn fine, Ón ∫edin˛a de Guvern din 11 decembrie 2003, Executivul de la Palatul **Victoria** propune m„suri concrete asupra condi˛iilor de pensionare a personalului aeronautic civil din cadrul Societ„˛ii Comerciale Compania Na˛ional„ de Transporturi Aeriene Rom‚ne TAROM — S.A., stipul‚ndu-se, Ón proiectul de lege propus, c„ tot personalul aeronautic civil navigant Ón v‚rst„ de 50 de ani ∫i 25 de ani vechime Ón domeniu, pentru b„rba˛i, respectiv 20 de ani vechime pentru femei au dreptul la o pensie de serviciu Ón cuantum de 85 % din media salariilor brute realizate Ón ultimele 3 luni Ónainte de pensionare.

Œn lumina noilor condi˛ii de pensionare ∫i norme de apreciere a gradului extrem de ridicat de risc pentru personalul navigant (pilo˛i ∫i Ónso˛itoare de bord), propunem modificarea cuantumului pensiei de la 85% la 95% din media salariilor brute realizate Ón ultimele 3 luni Ónainte de pensionare.

Prin aceasta s-ar realiza o echitabil„ m„sur„ reparatorie pentru o categorie profesional„ de elit„ extrem de restr‚ns„, supus„ oric‚nd dispari˛iei ∫i suferin˛ei.

Declara˛ie intitulat„: îDrumul nostru spre U.E. Óncepe chiar Ón Rom‚nia!“

Integrarea european„ este prioritatea politicii externe rom‚ne∫ti. Mai mult, prin consensul clasei politice ∫i al unei semnificative majorit„˛i populare, Ónscrierea Rom‚niei Ón concertul Europei Unite este o prioritate na˛ional„, care se situeaz„ deasupra intereselor partizane. Misiunea oric„rui partid de guvern„m‚nt este derularea rapid„ ∫i judicioas„ a negocierilor pentru aderare. Din acest punct de vedere, for˛ele politice care au negociat Ón ultimii 7 ani cu Uniunea Europeana nu s-au dovedit cu adev„rat eficiente. Rom‚nia are Ónt‚rzieri nepermise Ón Óncheierea unor capitole de negociere, situ‚ndu-se, din acest punct de vedere, cu mult Ón urma Bulgariei. Mai mult, Uniunea European„ continu„ s„ semnaleze unele realit„˛i autohtone care sunt incompatibile cu spiritul european: controlul politic al mass-media, discriminarea Opozi˛iei, politizarea Justi˛iei, corup˛ia la nivel Ónalt. Œn ciuda acestei lipse de vigoare Ón apropierea nemijlocit„ de U.E., oficialii rom‚ni devin entuzia∫ti atunci c‚nd Uniunea European„ Ó∫i pierde caracterul institu˛ional, sobru ∫i devine mit politic sau slogan electoral. Un analist politic semnala, Ón urm„ cu c‚teva luni, riscul constituirii unui nou limbaj de lemn — cel integra˛ionist. A∫a cum, Ónainte de 1989, situa˛ia socioeconomic„ grav„ era escamotat„ printr-un artificiu retoric, tot a∫a, acum, Rom‚nia real„ este ascuns„ Ón spatele unei limbu˛ii europeniste care, f„r„ a ajunge Ón miezul problemelor, r„m‚ne suspendat„ la nivel declarativ. Fiecare lider politic Óncearc„ s„ demonstreze c„ numai el de˛ine cheia integr„rii europene. Fiecare partid Ó∫i revendic„ gelos Uniunea European„ ca pe o proprietate doctrinar„. ™i, Ón acest timp, Rom‚nia nu a atins nici m„car statutul de economie de pia˛„ func˛ional„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 Aceste simptome se Óncadreaz„, Ón fond, Óntr-o fi∫„ clinic„ atemporal„ a politicianismului autohton. Œn urm„ cu mai bine de un secol, Titu Maiorescu vorbea despre îformele f„r„ fond“ ∫i îbe˛ia de cuvinte“ din societatea rom‚neasc„. Dup„ 1866, Rom‚nia Óncepuse — observa Titu Maiorescu — un proces pe care ast„zi l-am numi îfals„ integrare european„“. Aveam academii dup„ model european, dar ne lipsea o gramatic„. Aveam poezie romantic„, dar ne lipsea un limbaj poetic constituit. Politicienii repetau obsesiv îEuropa e cu ochii pe noi!“, dar Ó∫i p„strau practicile orientale.

Ast„zi, procesul de integrare are un caracter institu˛ional riguros. Mai mult, ast„zi Europa are nevoie de o Rom‚nie puternic„ Ón r‚ndurile ei. Dar viciul politicienilor rom‚ni a r„mas neschimbat; tr„im o îbe˛ie de cuvinte“ europeniste, dar ne lipsesc faptele; Ón form„, Administra˛ia, Justi˛ia, clasa politic„ din Rom‚nia au Ómbr„cat haine europene — Ón fond, Óns„, ne afl„m tot la por˛ile Orientului...

Œn ultim„ instan˛„, ca orice idee nobil„ care Óncape pe m‚inile unor demagogi, Uniunea European„ a devenit o etichet„, o fanto∫„. Guvernele Ó∫i justific„ m„surile impopulare suger‚nd c„ îEuropa le cere!“. Referendumul din luna octombrie — organizat Ón spirit profund sovietic — a fost botezat îReferendum pentru Europa“. Mai mult, Ón ultimul timp, adversarii politici ai Partidului Rom‚nia Mare — intra˛i deja Ón campanie electoral„ ∫i nemul˛umi˛i de cre∫terea popularit„˛ii noastre — au Óncercat s„ sugereze c„ P.R.M. este un partid anti-european, care nu va reu∫i s„ duc„ la bun sf‚r∫it procesul de integrare european„. Este o abera˛ie! Documentele politice ale Partidului Rom‚nia Mare vorbesc despre necesitatea integr„rii europene. Mai mult, partidul nostru a semnat toate documentele politice cu profil euroatlantic. Dar aceste argumente sunt neglijabile pentru cei care vor s„ ne calomnieze. Un lider liberal declara recent c„ Uniunea European„ nu va fi dispus„ s„ negocieze cu P.R.M. De unde p‚n„ unde? Nu exist„ nici o pozi˛ie a Uniunii Europene Ón acest sens. Liderii europeni nu fac discrimin„ri ideologice ∫i sunt perfect con∫tien˛i c„ eradicarea corup˛iei Ón Rom‚nia nu poate fi realizat„ dec‚t de o for˛„ politic„ care nu a guvernat Ón ultimii 8 ani. Uniunea European„ are nevoie de Partidul Rom‚nia Mare, a∫a cum Partidul Rom‚nia Mare are nevoie de Uniunea European„!

Pentru a Ón˛elege deriva logic„ ∫i moral„ Ón care se g„se∫te liderul liberal care se remarc„ — ca ∫i fostul social-democrat Cozmin Gu∫„ — doar prin atacuri la adresa P.R.M., vom aminti c„ acesta a sugerat faptul c„ Ónt‚rzierea socioeconomic„ a Rom‚niei din ultimii 15 ani s-ar datora — aten˛ie! — mentalit„˛ii na˛ionaliste, adic„ Partidului Rom‚nia Mare. Cu alte cuvinte, noi suntem de vin„ pentru e∫ecul grotesc al liberalilor din mandatul 1996-2000! Noi suntem de vin„ pentru starea dramatic„ Ón care liberalii au l„sat Justi˛ia rom‚n„! Noi suntem de vin„ pentru falimentarea economiei rom‚ne∫ti, pentru compromiterea privatiz„rii, pentru incompeten˛a mini∫trilor C.D.R.! ™i pentru c„ distinsul lider liberal, incapabil s„-∫i asume responsabilitatea propriului e∫ec, nu are argumente plauzibile Ómpotriva noastr„, el transform„ Uniunea European„ Óntr-un artefact al propriilor interese.

Ei bine, suntem convin∫i c„ acest procedeu demagogic este destinat e∫ecului: drumul Rom‚niei spre Uniunea European„ Óncepe chiar Ón ˛ara noastr„, ∫i politicienii care nu Ón˛eleg c„ f„r„ o presta˛ie matur„ Ón grani˛ele ˛„rii nu pot fi bine primi˛i la Bruxelles — vor sf‚r∫i Ón anonimat ∫i Ón ridicol.

( _Dup„ pauz„, lucr„rile sunt conduse de Valer Dorneanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, asistat de Borbély László ∫i Constantin Ni˛„.)_

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2003 pentru completarea art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 69/2003 pentru completarea art. 7 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 — Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 87/2003 privind reglementarea garan˛iilor de 10% re˛inute societ„˛ilor comerciale furnizoare din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului ∫i construc˛iilor metalice livrate pentru Combinatul minier de Ómbog„˛ire a minereurilor acide cu con˛inut de fier de la Krivoi Rog—Ucraina;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat.

Comisiile de mediere, pe care vi le

Av‚nd Ón vedere c„ este Ón procedur„ de urgen˛„, v„ propun 10 minute pentru dezbateri generale ∫i 2 minute pentru fiecare interven˛ie Ón parte.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Boc,

Sunte˛i la al treilea an din legislatura asta ∫i credeam c„ a˛i observat. Trebuie s„ ∫ti˛i opinia comisiei ∫i o ∫ti˛i _.(Deputatul Emil Boc insist„.)_

## Domnule Boc,

Œnc„ o dat„: de 3 ani e procedura aceasta. Comisia explic„ de ce a propus respingerea ∫i v„ dau, pe urm„, cuv‚ntul.

Vorba colegilor mei: dec‚t s„ ne cert„m, v„ dau cuv‚ntul.

## Pofti˛i!

Totdeauna cu dumneavoastr„ fac excep˛ii de la regulament, a∫a c„ Ónc„ una nu conteaz„.

Eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar dac„ dumneavoastr„ Ómi ar„ta˛i textul de regulament care are o alt„ procedur„, Ón cazul propunerii comisiei, de respingere ∫i nu se respect„ regula ini˛ial„ — ini˛iator, comisie, vot, atunci eu plec de la microfon. V„ rog s„-mi explica˛i acest text din regulament!

V-am dat cuv‚ntul s„ v„ sus˛ine˛i propunerea legislativ„.

Eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar v„ rog s„ nu m„ face˛i pe mine c„ de 3 ani nu cunosc regulamentul. Œl cunosc foarte bine ∫i nu exist„ nici o prevedere Ón regulament care s„ inverseze discu˛ia.

Colegii mei din plen nu au participat la dezbaterile din comisie, a∫a c„ nu se justific„ s„ d„m prima dat„ cuv‚ntul comisiei. Prima dat„ expune ini˛iatorul, comisia...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

Nu ∫tiu de ce v„ plac discu˛iile colaterale. Eu nu am spus oficial treaba aceasta, am avut o discu˛ie cu dumneavoastr„ personal, aici.

Nu am avut discu˛ii, am...

Nu, n-a fost la microfon.

Ave˛i cuv‚ntul ∫i v„ rog s„ v„ referi˛i Ón fond. Intra˛i odat„ Ón problem„!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar dumneavoastr„ a˛i creat precedentul, ∫i nu eu.

Avem Ón fa˛„, domnule pre∫edinte, propunerea legislativ„ privind instituirea voluntariatului Ón armat„.

Œnainte de a trece s„ prezint, o scurt„ chestiune procedural„, pe care, Ón manier„ constructiv„, o pun, ∫i anume, potrivit art. 55 din Constitu˛ia revizuit„, alin. 3: îcet„˛enii pot fi Óncorpora˛i de la v‚rsta de 20 de ani p‚n„ la v‚rsta de 35 de ani, cu excep˛ia voluntarilor, Ón condi˛iile legii organice“. Alin. 2 vizeaz„: îcondi˛iile privind Óndeplinirea Óndatoririlor militare se stabilesc prin lege organic„“.

Acum, fie c„ este o sc„pare a Constitu˛iei, fie c„ este o interpretare gre∫it„ a regulamentului, noi am dat aceast„ prerogativ„ de Camer„ decisiv„ Senatului, supun‚nd propunerea legislativ„ Ón prima Camer„, aici, la noi, la Camera Deputa˛ilor. Acest lucru este valabil pentru alin. 2 de la art. 55, c‚nd e vorba de condi˛iile privind Óndeplinirea Óndatoririlor militare.

Propunerea legislativ„ pe care am formulat-o vizeaz„ instituirea voluntariatului Ón armat„. _Stricto sensu_ se Óncadreaz„ Ón alin. 3: îCet„˛enii pot fi Óncorpora˛i de la v‚rsta de 20 p‚n„ la 35 de ani, cu excep˛ia voluntarilor“. Deci eu vin ∫i discut exact cum pot fi Óncorpora˛i voluntarii Ón armat„: Ón condi˛iile legii organice.

Œn mod firesc ∫i corobor‚nd cu art. 73, care spune exact ce legi intr„ Ón competen˛a exclusiv„ a Senatului, ca ∫i Camer„ decizional„; _per a contrario_ , toate celelalte legi sunt Ón competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor. Altfel spus, aceast„ lege, Óntr-o interpretare posibil„, ar fi trebuit s„ fie analizat„ Ón primul r‚nd de Senat ∫i aici, ca ∫i Camer„ decizional„. Dar Ón˛eleg c„ ∫i aici mai exist„ unele probleme Ón definitivarea Regulamentului intern al Camerei ∫i nu o s„ insist foarte mult, dar vreau s„ trag, ∫i pentru viitor, un semnal de alarm„, pentru c„ mai sunt ∫i alte articole din Constitu˛ie unde noi mergem pe cale de interpretare, or, dac„ textul Constitu˛iei este precis, nu cred c„ putem interpreta.

Acum, trec‚nd la fondul problemei. Prin Constitu˛ia revizuit„, noi am modificat con˛inutul art. 52, acum art. 55, ∫i am precizat faptul c„, potrivit alin. 2, condi˛iile privind Óndeplinirea Óndatoririlor militare se stabilesc prin lege organic„. Altfel spus, am eliminat vechiul art. 52 alin. 2 care spunea: îServiciul militar este obligatoriu“.

Ca o consecin˛„, trebuie s„ ne respect„m promisiunea f„cut„ la referendum. V„ reaminti˛i, cu to˛ii, probabil, ∫i nu cred c„ mai este cazul s„ repet aici, c„ principala sau unul dintre principalele argumente folosite de c„tre Guvern ∫i de c„tre cei care au sus˛inut procesul de revizuire a Constitu˛iei a fost ∫i acela: îdup„ revizuirea Constitu˛iei, stagiul militar nu va mai fi obligatoriu“. Ca Parlament, avem obliga˛ia, ca s„ nu-i spun legal„, cel pu˛in moral„, de a pune de acord promisiunile f„cute cu textele legale care ar trebui s„ fie Ón vigoare.

Œn consecin˛„, Partidul Democrat, consecvent ini˛iativei pe care a formulat-o la revizuirea Constitu˛iei, ∫i am fost acela care, Ón cadrul propunerilor de revizuire a Constitu˛iei, am solicitat eliminarea stagiului militar obligatoriu, am sus˛inut, pe toat„ perioada aceasta, eliminarea stagiului militar obligatoriu, am promis c„ a doua zi dup„ revizuirea Constitu˛iei, dup„ intrarea Ón vigoare a noii Constitu˛ii, vom depune la Parlament un proiect de lege de revizuire a cadrului normativ actual pentru a se trece la armata de profesioni∫ti, lucru pe care l-am f„cut. Œn 30 octombrie 2003, am depus la Parlament propunerea legislativ„ privind instituirea voluntariatului Ón armat„.

Pe l‚ng„ aceste argumente legate, hai s„ spun, de moral„, sunt multe argumente tehnice ∫i profesionale, pentru a se trece la armata bazat„ pe voluntariat ∫i renun˛area la armata de recru˛i.

Œn primul r‚nd, Armata Rom‚n„ nu are capacitatea financiar„ de a asigura Óntre˛inerea ∫i instruirea militarilor Ón termen. Instruirea ∫i Óntre˛inerea militarilor Ón termen presupune costuri deosebit de ridicate. Este cunoscut faptul c„, Ón unit„˛ile militare, recru˛ii beneficiaz„ de condi˛ii precare, pentru Ómbun„t„˛irea c„rora nu exist„ fonduri. Faptul c„ recru˛ii rom‚ni nu beneficiaz„ de condi˛ii corespunz„toare, fapt men˛ionat ∫i de studiul _Oxford Analitica_ pe care l-a realizat aceast„ structur„ Ón anul 2002.

Œn al doilea r‚nd, alte argumente pentru a se trece la armata de profesioni∫ti: din 4 tineri sub 25 de ani, unul nu a lucrat niciodat„. Ce Ónseamn„ asta? C„ angajarea de militari pe baz„ de contract ar crea locuri de munc„ bine pl„tite. De asemenea, ar oferi posibilitatea, pentru tineri, de a avea o carier„ militar„ prestigioas„.

Œn al treilea r‚nd, anual, 60% dintre absolven˛ii de facultate, liceu sau ∫coal„ profesional„ nu se pot angaja. Iat„ Ónc„ un considerent. Mai mult dec‚t at‚t, obligativitatea serviciului militar constituie chiar o piedic„ Ón g„sirea unui loc de munc„, efectuarea acestuia cer‚ndu-se ca o condi˛ie la angajare ∫i mul˛i tineri nu se pot angaja, pentru c„ nu au stagiul militar satisf„cut ∫i atunci sunt refuza˛i la angajare.

Œn aceste condi˛ii, trecerea la armata de profesioni∫ti se impune ca o necesitate. Alte state care s-au confruntat cu probleme similare au renun˛at la obligativitatea serviciului militar, dup„ cum urmeaz„... Deci serviciul militar nu este obligatoriu Ón Marea Britanie, Irlanda, Luxemburg sau a fost desfiin˛at Ón Belgia, Ón 1992, Ón Olanda — 1996, Fran˛a ∫i Spania, Ón 2001.

Fran˛a, de exemplu, s„ folosim un exemplu particular, a suspendat, Ón noiembrie 1997, obligativitatea serviciului militar. Acesta a fost Ónlocuit cu ziua de preg„tire pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 ap„rare. Pentru completarea necesarului de for˛e, Fran˛a a men˛inut, Ón perioada 1997 — 2000, obligativitatea serviciului militar pentru cet„˛enii n„scu˛i Ónainte de anul 1979. Tinerii care erau angaja˛i cu contract de munc„ puteau ob˛ine Óns„ am‚narea Óncorpor„rii, iar Ón cele din urm„ au fost scuti˛i de armat„. De asemenea, tinerii puteau solicita am‚narea Óncorpor„rii Ón cazul Ón care inten˛ionau s„-∫i completeze studiile. O asemenea m„sur„, obligarea doar a unei categorii de cet„˛eni la efectuarea serviciului militar a fost considerat„ discriminatorie ∫i contravenea principiului constitu˛ional al egalit„˛ii. Œn iunie 2001, printr-un decret al Consiliului francez de Mini∫tri, serviciul militar obligatoriu a fost desfiin˛at. Iat„ c„ s-a putut realiza acest lucru Ón Fran˛a, unde se cunoa∫te faptul c„, Ón aceast„ privin˛„, este destul de conservatoare.

Statele Unite, paradoxal, Ón Statele Unite nu exist„ armat„ obligatorie. Œn timpul celor dou„ r„zboaie mondiale ∫i a conflictelor din Coreea ∫i Vietnam, recrutarea obligatorie a fost principalul mijloc pentru a ob˛ine personal suficient. La sf‚r∫itul anilor 1960, pre∫edintele Nixon a Ónfiin˛at o comisie care trebuia s„ studieze care este cea mai potrivit„ metod„ pentru a constitui efectivele armatei Ón vederea asigur„rii securit„˛ii Statelor Unite. ™i solu˛iile care s-au propus au fost p„strarea sistemului recrut„rii sau instituirea unei armate voluntare. Dup„ dezbateri, s-a decis c„ for˛a compus„ doar din voluntari este cea mai bun„ solu˛ie ∫i, din acest punct de vedere, ultima recrutare Ón Statele Unite s-a f„cut Ón 30 iunie 1973. De atunci, Ón Statele Unite nu exist„ armat„ obligatorie.

Œn acest sens, s-a constituit o structur„ organiza˛ional„ U.S. General Acconnting Office a Statelor Unite care a analizat costurile: c‚t cost„ o armat„ de profesioni∫ti ∫i c‚t cost„ o armat„ bazat„ pe recru˛i. La ce concluzii a ajuns acest organism U.S. General Acconnting Office? A ajuns la urm„toarele concluzii: recrutarea obligatorie Ónseamn„ o fluctua˛ie mare de personal, ceea ce presupune costuri mai mari pentru instruire ∫i degradarea stabilit„˛ii ∫i performan˛ei unit„˛ilor.

Costurile de instruire, astfel, vor fi mai mici Ón cazul armatei de voluntari, pentru c„ nu este a∫a de mare fluctua˛ia. Trebuie s„ instruie∫ti anual un contingent de recru˛i. De asemenea, recru˛ii nu solicitau angajarea pe baz„ de contract, dec‚t Ón procent de aproximativ 10% ∫i atunci nu se justificau aceste costuri suplimentare, iar, din acest punct de vedere, ca o concluzie final„, U.S. General Acconnting Office a constatat, Óntr-un studiu din 1988, c„ armata bazat„ pe voluntariat este cu 2,5 miliarde de dolari mai ieftin„ dec‚t o armat„ de recru˛i. Iat„ o analiz„ serioas„, riguroas„ ce ne demonstreaz„, ∫i sub aspectul eficien˛ei, c„ armata de recru˛i este mai bun„.

Dac„ este s„ mai prezent„m date comparative, am spus c„, Ón Marea Britanie nu exist„ serviciu militar, Ón Irlanda nu exist„, Ón Luxemburg nu exist„, Ón Belgia a fost desfiin˛at Ón 1992, Ón Olanda Ón 1996, Ón Spania Ón 2001, Ón Fran˛a Ón 2001, Ón Portugalia a fost desfiin˛at anul acesta serviciul militar ∫i Ón Italia va fi desfiin˛at Ón 2006, fiind deja desfiin˛at pentru cet„˛enii n„scu˛i dup„ 1985. Deci iat„ c‚teva date comparative.

Œn Rom‚nia, noi vorbim de faptul ∫i ne l„ud„m c„ avem contingente de militari peste grani˛„, care ne fac cinste, dar cred c„ dumneavoastr„ ∫ti˛i, cu to˛ii, c„ aceste contingente de militari, batalioane de infanterie destinate misiunilor de men˛inere a p„cii sunt constituite exclusiv din profesioni∫ti. Ace∫tia sunt cei care ne reprezint„: batalioanele constituite exclusiv din profesioni∫ti. De aceste batalioane ale Rom‚niei, de aceste unit„˛i militare are Rom‚nia nevoie, care s„ fie bine dotate, bine preg„tite ∫i cu o capacitate de reac˛ie rapid„.

Iat„ c‚teva argumente, repet, pentru propunerea noastr„.

Ce con˛ine, foarte pe scurt, propunerea pe care v-o propune Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Propunerea legislativ„ prevede c„ participarea popula˛iei la ap„rarea ˛„rii se realizeaz„ prin satisfacere,la cerere, a unui stagiu de preg„tire militar„ cu durata de 12 luni, Ón cadrul unit„˛ilor M.Ap.N. sau Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Pentru satisfacerea stagiului de preg„tire militar„, vor putea opta cet„˛enii rom‚ni ap˛i din punct de vedere medical, ∫i aici un control absolut riguros pentru a evita incidentele de genul celor petrecute la Baia Mare, care au Ómplinit v‚rsta de 20 de ani. Ace∫tia, dup„ cum v„ spuneam, vor fi examina˛i medical ∫i testa˛i psihologic Ón mod obligatoriu.

Num„rul de solicitan˛i admi∫i anual ∫i condi˛iile de admitere Ón unit„˛ile militare vor fi stabilite de c„tre ministerele care le au Ón subordine, iar tinerii proveni˛i din familii defavorizate, repet, vor avea prioritate pentru efectuarea unui stagiu de preg„tire militar„, Ón m„sura Ón care corespund criteriilor stabilite. Deci e o noutate Ón acest sens. Cet„˛enii care particip„ la aceast„ form„ de preg„tire vor beneficia de o indemniza˛ie lunar„ egal„ cu solda minim„ a militarilor angaja˛i pe baz„ de contract, precum ∫i de asisten˛„ medical„ ∫i medicamente gratuite.

Dup„ efectuarea stagiului de preg„tire militar„, cet„˛enii vor putea fi angaja˛i Ón unit„˛ile militare, pe baz„ de contract, pentru o perioad„ determinat„, Ón cazul Ón care opteaz„ pentru carier„ militar„.

Potrivit propunerii legislative ini˛iate, efectuarea stagiului de preg„tire militar„ va fi o condi˛ie obligatorie pentru angajarea Ón cadrul Armatei, sau Poli˛iei, sau celorlalte structuri ale Ministerului de Interne sau Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.

Pentru a Óncuraja tinerii s„ participe ca voluntari Ón cadrul Armatei, statul le va oferi, dup„ Óncheierea stagiului de preg„tire militar„, un credit f„r„ dob‚nd„, Ón vederea construirii sau achizi˛ion„rii unei locuin˛e.

Iat„ c‚teva din prevederile propunerii legislative: a∫a cum am men˛ionat, timpul c‚nd o persoan„ Óndepline∫te stagiul de preg„tire militar„ constituie vechime Ón munc„. Doamnelor ∫i domnilor,

Cred c„ avem datoria ∫i obliga˛ia moral„, a∫a cum am men˛ionat, de a ne onora promisiunile f„cute aici, Ón Parlament, cu ocazia dezbaterilor la revizuirea Constitu˛iei. Aceast„ propunere nu face altceva dec‚t s„ dea Parlamentului ∫ansa de a se reabilita moral Ón fa˛a tinerilor ∫i a le Ómplini ceea ce le-a promis.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

Din partea comisiei cine prezint„ raportul? Domnul deputat Virgil Popescu.

## **Domnul Virgil Popescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„, pentru dezbatere ∫i avizare Ón fond, cu proiectul de lege enun˛at ∫i sus˛inut anterior, Ón procedur„ obi∫nuit„, propunerea legislativ„ prev„z‚nd participarea popula˛iei la ap„rarea ˛„rii, prin satisfacerea la cerere a unui stagiu de preg„tire militar„ cu durata de 12 luni, Ón cadrul unit„˛ilor Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

De asemenea, potrivit art. 75 din Constitu˛ie ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Senatului, cu excep˛ia art. 5 alin. 3, pentru care competen˛a decizional„ revine exclusiv Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterii propunerii legislative, Ón 25 noiembrie 2003, comisia a hot„r‚t, cu 16 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, respingerea acesteia, cu motivarea, Ón esen˛„, c„ instituirea voluntariatului Ón Armat„, ca unic„ form„ de participare a popula˛iei la ap„rarea ˛„rii, nu ar putea reprezenta legea-cadru care s„ Ónlocuiasc„ actuala Lege nr. 46/1996 privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare. De asemenea, ini˛iativa legislativ„ nu ˛ine seama de etapele Ón care se realizeaz„, Ón momentul de fa˛„, reforma Ón Armat„ ∫i nici de riscul trecerii directe de la stagiul militar obligatoriu la voluntariat.

Acestea sunt principalele motive pentru care comisia v„ propune respingerea acestei ini˛iative legislative. V„ mul˛umesc.

Eu cred c„ trebuie s„ ne desesiz„m ∫i propunerea legislativ„ s„ fie trimis„ Senatului, urm‚nd ca, dup„ aceea, Camera s„ devin„ Camer„ decizional„. Nu putem extinde...

**Domnul Emil Boc**

**:**

Asta am spus ∫i eu!

Pofti˛i, domnule Boc!

## Domnule pre∫edinte,

Strict constitu˛ional a∫a este. Acest lucru l-am spus ∫i eu la Ónceputul dezbaterilor, strict constitu˛ional ∫i merg‚nd pe un text de strict„ interpretare, a∫a este. Evident c„ dumneavoastr„ v„ apar˛ine decizia ∫i eu sunt de acord ca, Ón acest caz, s„ ne desesiz„m ∫i s„ trimitem Senatului, ca prim„ Camer„, iar aici s„ discut„m ca ∫i Camer„ decizional„. Œntr-o interpretare strict„ a Constitu˛iei, dup„ p„rerea mea, a∫a este.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ problema aceasta nici nu mai trebuie supus„ votului plenului Camerei, pentru c„ e o chestiune care trebuia rezolvat„ imediat dup„ sesizarea noastr„. V„ propun, Ón consecin˛„, s„ Óntrerupem dezbaterile la acest proiect ∫i s„-l transmitem Senatului.

Urm„torul proiect pe care l-am l„sat am‚nat este proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Conven˛ia European„ privind Televiziunea transfrontier„ a Consiliului Europei.

Rog pe domnul pre∫edinte al Comisiei de cultur„ s„ ne spun„ la ce solu˛ie au ajuns la art. 2.

## Stima˛i colegi,

Domnul ministru Gaspar ne sesizeaz„ o problem„ constitu˛ional„.

## **Domnul Acsinte Gaspar—** _ministru-delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ _**:**_

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sigur c„, atunci c‚nd s-au f„cut departaj„rile de atribu˛ii pentru cele dou„ Camere ∫i Ón special dac„ o s„ ne uit„m la art. 75, unde se stabilesc competen˛ele Camerei, ca prim„ Camer„ sesizat„, o s„ observ„m c„ textul pe care Ól are Ón vedere aici Ón leg„tur„ cu stagiul militar este art. 55 alin. 2. Textul este de strict„ interpretare or, propunerea legislativ„ a domnului deputat Boc, a∫a cum am Ón˛eles de la d‚nsul, dar ∫i din text: îcet„˛enii pot fi Óncorpora˛i de la v‚rsta de 20 de ani ∫i p‚n„ la v‚rsta de 35 de ani, cu excep˛ia voluntarilor, Ón condi˛iile legii organice“; acesta este alin. 3. Deci, Ón mod normal, prima Camer„ sesizat„ trebuia s„ fie Senatul, iar Camera Deputa˛ilor s„ devin„ Camer„ decizional„.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia s-a Ónt‚lnit, Ón urm„ cu c‚teva minute, cu domnul ministru al culturii ∫i am c„zut de acord asupra urm„torului text care reformuleaz„ lit. b) din art. 2. Dau citire textului comisiei: îConsiliul Na˛ional al Audiovizualului, ca autoritate de cooperare, Ón conformitate cu prevederile art. 19, paragraful 3, lit. a) ∫i cu avizul Ministerului Culturii ∫i Cultelor, pentru prevederile art. 19, paragraful 3, lit. b) — d) din Conven˛ia European„ privind Televiziunea transfrontier„ a Consiliului Europei“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea Guvernului, sunte˛i de acord cu propunerea f„cut„? Da. Bun.

## Stima˛i colegi,

Œn aceste condi˛ii,

## **Domnul Ioan Oltean:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Elementele care au determinat un raport de respingere a propunerii legislative privind Ónfiin˛area comunei Arcu∫ din jude˛ul Covasna au fost, Óntre timp, acoperite prin depunerea documenta˛iei necesare de c„tre ini˛iator, Ón a∫a fel Ónc‚t, Ón acest moment, nu mai exist„ elemente care s„ justifice o respingere a acestei propuneri ∫i apreciem c„ raportul suplimentar este un raport de adoptare a acesteia ∫i v„ rug„m, domnule pre∫edinte ∫i domnilor colegi, s„ supune˛i votului plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea propunerii legislative privind Ónfiin˛area comunei Arcu∫, prin reorganizarea comunei Valea Cri∫ului, jude˛ul Covasna.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare vor s„-∫i exprime o pozi˛ie privind acest supliment? Nu.

Atunci intr„m Ón dezbaterea legii.

Art. 1. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. Proiectul de Lege privind adoptarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice.

Din partea ini˛iatorului. Pofti˛i, v„ rog!

Procedur„!

Da, pofti˛i! Problem„ de procedur„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ pe pozi˛ia nr. 18 ∫i 19 sunt dou„ acte normative care solicit„ modificarea ∫i completarea aceluia∫i act normativ, Ordonan˛a nr. 80, eu v„ rog frumos, av‚nd Ón vedere c„ am‚ndou„ sunt adoptate de c„tre comisie ∫i datorit„ faptului c„, la fiecare articol din ini˛iativa legislativ„, fa˛„ de propunerea Guvernului, exist„ modific„ri, s„ le trimite˛i, cele dou„ rapoarte, la comisie. V„ mul˛umesc.

Ini˛iatorul ce opinie are? Comisia? Œnt‚i ini˛iatorul. Da, pre∫edintele comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Œn ce prive∫te proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice, se impune, Ón mod obligatoriu, retrimiterea acesteia la comisie pentru o nou„ analiz„, Ón raport cu modul Ón care comisia a adoptat propunerea legislativ„ de modificare a aceleia∫i Ordonan˛e nr. 80/2001.

Din acest punct de vedere, subscriu Óntru totul propunerii f„cute ∫i cred c„ se impune trimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Œn ce prive∫te propunerea legislativ„ de modificare a Ordonan˛ei nr. 80, nu mai exist„ nici un fel de element care s„ justifice o retrimitere la comisia de specialitate, Óntruc‚t ea, o dat„ a fost retrimis„ de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor pentru Óntocmirea unui raport suplimentar, raport care avea Ón vedere punctul de vedere al Guvernului; de atunci ∫i p‚n„ acum au trecut aproape 2 luni de zile, timp Ón care comisia a f„cut numeroase demersuri pentru ca Guvernul s„-∫i exprime punctul de vedere. Œn acest sens, a∫ Ónvedera urm„torul aspect. Conform Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, se impune, Ón mod obligatoriu, solicitarea punctului de vedere al Guvernului la anumite acte normative, dar, Ón acela∫i timp, conform aceluia∫i Regulament de func˛ionare a Camerei Deputa˛ilor, nu se precizeaz„ c„ este obligatorie dezbaterea doar Ón momentul Ón care Guvernul ∫i-a exprimat pozi˛ia fa˛„ de respectiva propunere legislativ„. Œn aceast„ privin˛„, comisia a apreciat c„ s-a f„cut demersul regulamentar ∫i, Ón consecin˛„, s-a hot„r‚t Ón unanimitate men˛inerea punctului de vedere.

Din aceste considerente, nu exist„ elemente care s„ justifice retrimiterea la comisie ∫i a propunerii de modificare a Ordonan˛ei nr. 80. Œn ce prive∫te Ordonan˛a nr. 85, v-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere urm„torul lucru: raportul Óntocmit de comisie este ulterior Óntocmirii raportului la propunerea de modificare a Ordonan˛ei nr. 80. Œn consecin˛„, eu cred c„ ultima ini˛iativ„ legislativ„ trebuie armonizat„ cu cea care a fost f„cut„ de c„tre comisie prima, ∫i nu invers.

Pentru aceasta, v„ rog s„ supune˛i plenului Camerei Deputa˛ilor retrimiterea la comisie numai a proiectului de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 lege ce vizeaz„ modificarea Ordonan˛ei nr. 80, adic„ a Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2003.

Domnul Bara.

## Domnule pre∫edinte,

Nu a∫ vrea s„ intru Ón discu˛ii, s„ discut„m ∫i s„ ar„t„m aici Ómi pare r„u, pentru c„ eu m„ Ón˛eleg bine cu domnul pre∫edinte, niciodat„ nu am avut discu˛ii, dar nu pricep de ce nu pricepe, nu Ón˛elege.

Cele dou„ acte normative care s-au discutat Ón comisie sunt Ón contradic˛ie. La fiecare articol din legea Guvernului ∫i ini˛iativa semnat„ de c„tre d‚nsul, de asta cred c„ ˛ine a∫a de mult la ea, la fiecare articol sunt modific„ri.

De ce nu Ón˛elegem c„ e obligatoriu s„ le trimitem pe cele dou„ Ónapoi la comisie, s„ le discut„m Ómpreun„, s„ scoatem un act normativ normal? Asta nu pricep! Pentru c„, Ón momentul c‚nd am aprobat primul punct, deci ini˛iativa legislativ„ semnat„ ∫i de c„tre d‚nsul, intr„ Ón contradic˛ie cu cel„lalt. Deci, din comisie ies dou„ proiecte de lege care intr„ Ón contradic˛ie unul cu altul. A∫a ceva nu s-a Ónt‚mplat de 10 ani, de c‚nd sunt Ón Parlament.

Deci, eu a∫ vrea s„ l„s„m la o parte ambi˛ia ∫i v„ rog s„ supune˛i plenului, domnule pre∫edinte, retrimiterea celor dou„ acte normative la comisie, urm‚nd ca, sigur, Ón cadrul comisiei s„ discut„m ∫i s„ facem o lege care se afl„ ∫i Ón ini˛iativa legislativ„ privind propunerea Guvernului, una bun„. ™i a∫a mi se pare cel mai corect. Altfel, vom aproba ast„zi, s„ presupunem c„ aprob„m ast„zi proiectul de lege a Guvernului ∫i se respinge ini˛iativa legislativ„ sau invers ∫i atunci am f„cut un lucru care nu este normal. Deci, eu din punctul acesta de vedere... ∫i eu v„ rog frumos s„ m„ Ón˛elege˛i, s„ supune˛i votului retrimiterea punctului 19, propunerea legislativ„ ∫i ini˛iativa f„cut„ de c„tre un grup de parlamentari s„ se retrimit„ la comisie, v„ rog domnule pre∫edinte, ∫i nu a∫ vrea s„ mai intr„m Ón am„nunte de ce prima ∫i de ce ultima ∫i modul Ón care s-au votat aceste acte normative Ón comisie.

V„ mul˛umesc.

## Domnule,

Pentru mine este foarte clar: sunt dou„ acte care au exact acela∫i con˛inut ∫i nu putem s„ facem dec‚t s„ respingem unul din ele sau s„ le contopim; aceasta Ónseamn„ la comisie.

Domnul Boc.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul Bara, dac„ eu nu gre∫esc, este vicepre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i Óntrebarea mea este: Unde a˛i fost, domnule vicepre∫edinte, c‚nd s-au discutat Ón comisie cele dou„ acte ∫i a fost solu˛ie contradictorie, unde a˛i fost? Nu putea˛i acolo s„ face˛i aceste corel„ri, Ón primul r‚nd? Este un principiu de drept

care spune: _Nemo auditur propriam turpitudine malegans_ (îNimeni nu-∫i poate invoca propria culp„ Ón sus˛inerea unui interes“); deci, dac„ avea˛i probleme, trebuia s„ le rezolva˛i Ón comisie, domnule! Era˛i majoritar, ave˛i majoritate Ón comisie, ca peste tot, nu ∫tiu de ce trebuie s„ veni˛i Ón fa˛a plenului ∫i s„ v„ cere˛i scuze c„ nu a˛i fost Ón stare s„ adopta˛i o solu˛ie unitar„ Ón comisie.

Iar procedura legislativ„ este foarte clar„: propunerea legislativ„ a fost prima, are o solu˛ie de admitere de c„tre comisie, c„ ulterior a venit Guvernul cu alt„ propunere, vedem Ónt‚i cum trece aceast„ propunere legislativ„ ∫i dac„ aceasta trece, cealalt„ r„m‚ne f„r„ obiect, a Guvernului, ∫i se respinge. Nu putem a∫tepta, adic„ tot timpul, adic„ noi trebuie s„ disp„rem ca parlamentari. Dreptul nostru de ini˛iativ„ este practic anulat dac„ de fiecare dat„ c‚nd facem o propunere legislativ„, o adopt„m Ón comisie, vine Ón plen ∫i se g‚nde∫te Guvernul — sta˛i un pic, c„ mai trebuie f„cut ceva!— vine ∫i ne anuleaz„ toat„ munca efectuat„.

S„ nu uit„m, Óntr-o democra˛ie Guvernul lucreaz„ sub controlul Parlamentului, ∫i nu invers. Parlamentul nu este un apendice al Guvernului, a∫a cum Óncerca˛i dumneavoastr„ s„ spune˛i. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ˛„rii ∫i din acest punct de vedere a da prioritate propunerilor Guvernului mi se pare o contradic˛ie Ón termeni.

Deci, domnule Bara, dac„ ave˛i probleme, vi le rezolva˛i Ón comisie. Dac„ a˛i fi fost Ónfr‚n˛i Ón comisie recunoa∫te˛i, nu veni˛i ∫i c„uta˛i tertipuri procedurale Ón plen. Din acest punct de vedere solu˛iile nu pot fi altele dec‚t de admitere a discut„rii primei propuneri legislative ∫i, Ón cazul Ón care ea trece, _per a contrario_ , cealalt„ trebuie s„ fie trimis„ la comisie Ón vederea respingerii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Stima˛i colegi,

Nu am foarte mult timp de replici ∫i contrareplici. Suntem Ón situa˛ia Ón care sunt dou„ acte normative, dou„ proiecte care au exact acela∫i obiect. Situa˛ia nu este tolerabil„, avem prevedere regulamentar„ care spune c„ Óntr-o asemenea situa˛ie trebuie s„ avem un singur raport pentru un singur act normativ.

Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului ∫i dup„ aceea v„

Nu, nu pot s„ pun Ón discu˛ie nici una dintre ele, domnule secretar de stat, pentru c„ lucrurile sunt extrem de clare aici. Avem prevedere regulamentar„ c‚nd dou„ acte normative, proiecte de lege sau propuneri legislative au exact acela∫i obiect.Nu putem veni dec‚t cu un singur raport, raport prin care una dintre ele este respins„, eventualele prevederi corecte sunt preluate ca amendamente la cealalt„. Œl rog pe domnul pre∫edinte al comisiei s„ ne spun„, dac„ informa˛ia dumneavoastr„ este corect„, Ón sensul c„ s-au discutat Ón aceea∫i zi; aceasta Ónseamn„ c„ membrii comisiei nu au respectat regulamentul ∫i aici nu mai este problem„ de pre∫edinte, vicepre∫edinte sau... Regulamentul este foarte clar: ele trebuiau s„ fie absorbite Óntr-un singur raport.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œng„dui˛i-mi Ónt‚i s„ fac o precizare care vizeaz„ afirma˛ia domnului secretar de stat Mircea Alexandru. Eu am precizat c„ nu exist„ un punct de vedere al Guvernului Ón raport cu propunerea legislativ„ de modificare a Ordonan˛ei nr. 80, nu exist„, iar Domnia sa nu a exprimat niciodat„ un punct de vedere al Guvernului Ón raport cu aceast„ propunere legislativ„.

Œn ce prive∫te proiectul de Lege de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 85, aici, sigur, lucrurile stau altfel, pentru c„ este o ordonan˛„ ce a fost deja adoptat„ de c„tre Senat. Œn consecin˛„, exista un punct de vedere al Guvernului, iar Domnia sa, fiind prezent la ∫edin˛a respectiv„, a sus˛inut adoptarea ordonan˛ei Ón forma Ón care Senatul a votat-o.

Este adev„rat, domnule pre∫edinte, c„ am‚ndou„ actele normative au fost Ón aceea∫i zi pe ordinea de zi a comisiei. S-a apreciat atunci c„ nu exist„ nici un fel de contradic˛ie Óntre cele dou„ propuneri legislative, deci cele dou„ acte normative, ∫i comisiile, ∫i o s„ v„ rog s„ observa˛i ∫i unul ∫i altul din cele dou„ acte normative au fost votate Ón unanimitate de c„tre membrii comisiei f„r„

nici un fel de obiec˛ie. Œns„ merg‚nd pe firul istoriei celor dou„ acte normative, Ordonan˛a nr. 80 a fost votat„ anterior, a fost retrimis„ Ón comisie pentru dezbateri doar pentru a vedea care este punctul de vedere al Guvernului.Comisia, apreciind c„ nu mai poate s„ a∫tepte un punct de vedere scris al Guvernului, a votat Ón unanimitate pentru men˛inerea primului raport Óntocmit de c„tre comisie. De aceea, Ón opinia mea, domnule pre∫edinte, exist„ elemente care justific„ doar retrimiterea c„tre comisie a Ordonan˛ei nr. 85, ∫i nu ∫i a propunerii de modificare a Ordonan˛ei nr. 80.

V„ mul˛umesc.

Nu, domnule pre∫edinte, trebuie s„ recunoa∫te˛i c„ dac„ ambele acte normative au fost pe ordinea de zi a comisiei Ón aceea∫i zi, comisia, chiar ∫i Ón unanimitate, a apreciat gre∫it, foarte gre∫it. Deci, bun, domnule Bara, pofti˛i, pofti˛i, dar pentru mine este extrem de clar: nu putem s„ discut„m dou„ acte normative cu acela∫i con˛inut, mai ales c„ nu ave˛i raport de respingere fa˛„ de una din ele.

V„ rog, domnule pre∫edinte, o singur„ fraz„ am s„ citesc din raportul comisiei, Ón care scrie clar: la ini˛iativa legislativ„ raportul comisiei a fost adoptat cu 7 voturi pentru ∫i 6 ab˛ineri. Nu ∫tiu unde este unanimitatea. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Bine.

Supun retrimiterea la comisie a celor dou„ acte normative. Nu m„ convinge˛i, eu

## Da˛i-mi voie!

## Domnule pre∫edinte,

M„ refer la afirma˛ia domnului vicepre∫edinte Bara ∫i Ól rog s„ participe la ∫edin˛e ∫i s„ studieze rapoartele pe care le depunem ∫i pe urm„ s„ fac„ observa˛ii.

Œn raportul suplimentar se precizeaz„,Ón ultima fraz„, urm„torul lucru: Ón urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, men˛inerea raportului Ónaintat anterior cu nr. 26/3 iulie 2003, domnule pre∫edinte.

Deci, Ól rog pe domnul Bara s„ participe la ∫edin˛e, s„ ia act de hot„r‚rile comisiei, de rapoarte ∫i pe urm„ s„ vin„ s„ fac„ afirma˛ii care nu pot fi sus˛inute aici. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Domnule,

V„ rog, nu v„ mai dau cuv‚ntul!

Lucrurile sunt extrem de clare pentru mine ∫i Ónc„lc„m regulamentul dac„ proced„m altfel. Pentru mine nu are nici o relevan˛„ ce s-a Ónt‚mplat Ón comisie, de vreme ce a˛i avut dou„ acte normative cu un con˛inut identic, adic„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 cu acela∫i obiect la care se refer„, ∫i dumneavoastr„ a˛i f„cut dou„ rapoarte diferite. S-a gre∫it total! Deci,

- Ab˛ineri? O ab˛inere.

S-a hot„r‚t retrimiterea la comisie.

Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Alma, jude˛ul Sibiu.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Da, pofti˛i v„ rog!

Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ privind reÓnfiin˛area comunei Alma, jude˛ul Sibiu,are la baz„ urm„toarele argumente: Ón primul r‚nd, dorin˛a locuitorilor din cele 5 sate ale actualei comune, care la referendumul organizat s-au exprimat Ón favoare Ón propor˛ie de 86%. Reducerea distan˛ei Óntre actualul sat, re∫edin˛„ de jude˛, de la 10 la 2 km. Comuna Alma are dot„rile necesare pentru Ónfiin˛are: sediu pentru prim„rie, ∫coli Ón fiecare localitate, puncte sanitare ∫i ap„ curent„, gaz ∫i electricitate. De asemenea, ∫i comuna care r„m‚ne,A˛el, are acela∫i lucru.

Poten˛ialul economic al comunei care se reÓnfiin˛eaz„, c‚t ∫i a celei existente asigur„ un echilibru bugetar. Œn acest sens, v„ rog s„ aproba˛i propunerea legislativ„.

Din partea comisiei sesizat„ Ón fond, pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Comisia a apreciat c„ sunt Óntrunite toate condi˛iile pentru adoptarea acestei propuneri legislative; Ón consecin˛„, v„ rog s„ o supune˛i votului Camerei Deputa˛ilor ∫i rog colegii mei s„ voteze pentru.

Mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale?

Pofti˛i!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ subliniez faptul c„ prin Ónfiin˛area comunei Alma, administrarea acestor sate se face mult mai bine, Óndepline∫te toate condi˛iile ∫i sus˛inem Ónfiin˛area acestei comune.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ altcineva dore∫te s„ participe la dezbateri? Nu dore∫te.

Titlul legii. Sunt obiec˛ii? V„ rog s„ privi˛i Ón raport, la pozi˛ia 1 este propus„ o modificare. Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Art. 1. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Se introduce un art. 2. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 3, fostul art. 2, cu modific„ri propuse de comisie

- la pozi˛ia 4. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Privi˛i Ón raport la pozi˛ia 5, art. 4, fost art. 3, Ón forma

- adoptat„ de comisie. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Mereni, prin reorganizarea comunei Lemnia, jude˛ul Covasna. Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Pofti˛i, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte, Onorat„ Camer„,

Œn numele ini˛iatorilor, adic„ doi deputa˛i ∫i doi senatori de Covasna, a∫ vrea s„ eviden˛iez urm„toarele. Viitoarea comun„ Mereni este alc„tuit„ din satul Mereni ∫i satul Lutoasa, ce apar˛in Ón prezent comunei Lemnia, jude˛ul Covasna, situat„ Ón curbura Carpa˛ilor, podi∫ul T‚rgu Secuiesc, Óntr-un mediu pitoresc, la numai 7 km de Pasul Oituz. Viitoarea comun„ Mereni, dup„ recens„m‚ntul din anul 2002 are o popula˛ie de peste 1.500 de locuitori. Popula˛ia activ„ lucreaz„ at‚t Ón agricultur„, c‚t ∫i Ón industria u∫oar„, respectiv Ón confec˛ionarea pantalonilor pentru export, Óntruc‚t Ón zona municipiului T‚rgu Secuiesc se afl„ 6 fabrici de pantaloni, cu capital mixt germano-rom‚n. Avem ∫i o porecl„: îValea pantalonilor“. Pe raza comunei se situeaz„ peste 600 de gospod„rii, la care se adaug„ teren agricol cu o suprafa˛„ de peste 1.000 de hectare, teren forestier cu o suprafa˛„ de peste 1.200 de hectare ∫i, desigur, p„∫une comunal„ — peste 1.000 de hectare.

Œn viitoarea comun„ Mereni se afl„ Ón stare bun„ sediul fostei prim„rii; totodat„ se mai afl„ ∫coal„ primar„, serviciul de telefonie digital„, po∫t„, c„min cultural cu bibliotec„ Ón ambele sate, magazin universal, o parohie romano-catolic„ cu dou„ biserici, precum ∫i dou„ sta˛ii de transport ∫i o halt„ comun„. C‚t prive∫te sediul postului de poli˛ie, acesta se poate organiza Ón corpul de cl„dire al fostei prim„rii.

La data de 17 august 2003 a avut loc consultarea popula˛iei comunei Lemnia prin referendumul organizat conform legisla˛iei Ón vigoare, la care au participat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 cet„˛eni cu drept de vot Ón procent de 89%, din care procentul voturilor exprimate la r„spunsul da a fost de peste 90%. Deci, au fost Óndeplinite at‚t condi˛iile de participare, c‚t ∫i cerin˛a privind num„rul voturilor valabil exprimate.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate, av‚nd Ón vedere ∫i avizul pozitiv al Consiliului Legislativ ∫i, desigur, ∫i raportul de sus˛inere al Comisiei pentru administra˛ie, v„ propunem s„ vota˛i ∫i dumneavoastr„ propunerea legislativ„, desigur, cu amendamentele admise de comisia de specialitate.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i aceast„ propunere legislativ„ a fost luat„ Ón dezbatere de c„tre membrii Comisiei pentru administra˛ie public„. Lu‚nd Ón calcul ∫i avizul favorabil exprimat de c„tre Consiliul Legislativ, Ón unanimitate, s-a apreciat c„ sunt Óndeplinite toate condi˛iile pentru promovarea acestei propuneri, deci pentru organizarea, Ónfiin˛area comunei Mereni ∫i, Ón consecin˛„, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i spre aprobare raportul favorabil al Comisiei pentru administra˛ie public„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiec˛ii? Nu sunt.

Adoptat Ón forma modificat„ de c„tre comisie. Art. 1. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3, v„ rog s„ privi˛i la pozi˛ia 2 a raportului. Sunt ni∫te modific„ri f„cute de c„tre comisie. Sunt obiec˛ii? Nu sunt.

Adoptat. Art. 4. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comune Dalnic, prin reorganizarea comunei Moac∫a, jude˛ul Covasna.

Dac„ ini˛iatorii doresc s„ ia cuv‚ntul? Pofti˛i, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ sus˛in un proiect de lege respins de comisie, un proiect de lege care ∫i-a

propus ca dou„ comune contopite Ón 1968, care ∫i ast„zi au structuri, chiar suflete∫ti, distincte, sunt dou„ comunit„˛i distincte care tr„iesc aceast„ distinc˛ie Óntre ele, care au o dezvoltare economic„ viabil„, fiecare dintre ele, care aceast„ nou„ comun„ propus„ are infrastructura necesar„ pentru a avea toate autorit„˛ile necesare, are o posibilitate de dezvoltare mai mare separat„ dec‚t Ómpreun„ cu comuna care exist„, care graviteaz„ mai mult Ón jurul unei alte localit„˛i, unui alt ora∫ dec‚t cealalt„ comun„, ∫i care pentru orice trec„tor este clar c„ este vorba despre dou„ entit„˛i comunale distincte, ∫i-a propus — ∫i Óntr-un referendum cu participare destul de mare, cu un vot aproape unanim — a decis s„ devin„ dou„ comune, a fost respins, pe bun„ dreptate, pentru faptul c„ cele dou„ comune nou Ónfiin˛ate, nici una dintre ele nu vor dep„∫i la num„rul de locuitori cifra de 1.500.

Noi am depus acest proiect de lege pentru c„ am crezut c„, cumulat toate elementele solicitate conform legii, cele dou„ comune sunt deci, Ónc„ o dat„, cumuleaz„ toate cerin˛ele pentru a fi capabile s„ tr„iasc„ separat. Comisia, lu‚ndu-se Ón vedere acest fapt cifric de necontestat, a propus respingerea acestui proiect de lege, probabil aceea∫i va fi ∫i decizia dumneavoastr„.

Noi vom Óncerca totu∫i ca atunci c‚nd se va dezbate o lege comun„ pentru toat„ restructurarea din acest punct de vedere a teritoriului ˛„rii, s„ revenim cu aceast„ idee ∫i s„ privim mai atent aceast„ problem„ distinct„. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ comisia vrea s„ ne motiveze respingerea, de∫i motiva˛ia a fost prezentat„ de ini˛iator.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea Ónc„ de la Ónceput s„ precizez c„ la nivelul Comisiei pentru administra˛ie public„ s-a manifestat o foarte mare disponibilitate legat de toate propunerile care vizau Ónfiin˛area de noi comune, de transformarea unor ora∫e Ón municipii, av‚nd o flexibilitate ∫i Ón ce prive∫te analiza condi˛iilor pe care Legea nr. 351 le impune pentru ca aceast„ trecere de la un grad inferior la un grad superior s„ se realizeze.

Œn ce prive∫te propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Dalnic, prin reorganizarea comunei Moac∫a, din jude˛ul Covasna, comisia a manifestat aceea∫i disponibilitate ∫i aceea∫i flexibilitate, a luat Ón calcul cu foarte mult„ seriozitate ∫i Ón prezen˛a ini˛iatorului modul Ón care sunt Óndeplinite condi˛iile pentru ca aceast„ localitate s„ poat„ s„ se reÓnfiin˛eze ca ∫i comun„ de sine st„t„toare.

Comuna Moac∫a, conform datelor pe care le de˛inem Ón dosar, este format„ actualmente din 3 sate: satul, centrul de comun„, Moac∫a, satul P„dureni ∫i satul Dalnic. Prin desprinderea satului Dalnic ∫i constituirea lui ca unitate administrativ-teritorial„ de sine st„t„toare, deci cu personalitate juridic„ la rangul de comun„, nici una din cele dou„ unit„˛i administrative ce s-ar putea constitui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 nu Óndepline∫te o condi˛ie fundamental„, o condi˛ie obligatorie cerut„ de c„tre Legea nr. 351: ∫i anume, num„rul de locuitori. Atunci c‚nd Óntre num„rul minim de locuitori, 1.500, ∫i num„rul prezentat era o diferen˛„ de c‚teva zeci de locuitori, poate chiar 100, comisia a acceptat ca aceast„ condi˛ie s„ apar„, cel pu˛in Ón aparen˛„ Óndeplinit„.

Œn ce prive∫te cazul de acum, se constat„ c„ satul Dalnic, care se dore∫te a se Ónfiin˛a ca nou„ comun„ de sine st„t„toare, ar avea o popula˛ie de 1.080 de locuitori, iar comuna Moac∫a, comun„ care ast„zi exist„ ∫i care r„m‚ne Ón continuare cu satul P„dureni, ar avea o popula˛ie de 1.228 de locuitori. Deci, nici una din cele dou„ unit„˛i administrativ-teritoriale nu Óndepline∫te condi˛ia esen˛ial„, o condi˛ie fundamental„ pe care Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional, Sec˛iunea a 4-a îRe˛ele de localit„˛i“ o prevede.

De aceea, domnule pre∫edinte, comisia a hot„r‚t cu 18 voturi pentru ∫i cu 2 Ómpotriv„, respingerea acestei propuneri legislative, iar eu m„ v„d obligat Ón fa˛a plenului s„ sus˛in punctul de vedere al comisiei, sigur, l„s‚nd la aprecierea plenului Camerei decizia pe care o va lua.

V„ mul˛umesc foarte mult.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Se va supune propunerea de respingere votului Ón ∫edin˛„ de vot final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 46 din 5 iunie 1996 privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul. Pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œnainte de a lua cuv‚ntul Ón leg„tur„ cu fondul acestei probleme, permite˛i-mi s„ v„ propun Ón aten˛ie o problem„ de procedur„. Œn primul r‚nd, acest proiect de lege se Óncadreaz„ clar Ón art. 55 alin. (2) din Constitu˛ie, deci se refer„ la legea organic„ care vine s„ reglementeze Óndeplinirea Óndatoririlor militare.

Acest proiect de lege a fost respins din mai multe motive. Unul din motivele propuse de Consiliul Legislativ, de a fi respins„ aceast„ lege, este c„ modific„ prea mult. De altfel, s-a mai f„cut ∫i Ón alte d„˛i o astfel de propunere de respingere, de Consiliul Legislativ; totodat„, a avizat acela∫i consiliu favorabil, o ordonan˛„ care modific„ din 190 de articole, 250 de pozi˛ii, ∫i nu a fost nici o problem„. Dar problema de procedur„ este alta. Problema de procedur„ este c„ Guvernul Rom‚niei, cum poate fi citit pe _site_ -ul Ministerului de Interne, a depus un proiect de lege cu adev„rat nou, care dore∫te s„ reglementeze acest segment ∫i, este adev„rat, pu˛in altele sunt dimensiunile sau formul„rile propuse, dar foarte multe elemente se aseam„n„ cu proiectul nostru

de lege, adic„ aduc ni∫te schimb„ri care se reg„sesc Ón proiectul nostru de lege. Deci, ar fi foarte interesant s„ avem un proiect de lege tran∫ant respins, pe de o parte; pe de alt„ parte, peste dou„ luni s„ adopt„m un proiect de lege foarte asem„n„tor, al Guvernului.

Ca atare, referindu-m„ ∫i la prevederile regulamentare, este adev„rat nu este Ónc„ depus proiectul de lege al Guvernului, dar toat„ ˛ara asta ∫tie c„ el exist„, toat„ ˛ara asta poate confrunta cele dou„ texte, pentru c„ ∫i acest text de lege este accesibil pe _Internet_ , v„ propun s„ retrimite˛i la comisie acest proiect de lege ∫i cele dou„ s„ fie dezb„tute deodat„. Nu o s„ uz„m de cele 45 de zile Ón care dac„ nu s-a dezb„tut... Deci, dorim s„ contribuim la transformarea acestei legi existente actualmente Ón Rom‚nia, cu toat„ deschiderea noastr„.

V„ mul˛umesc.

Œnc„ o dat„, Ón aceea∫i idee pe care mai adineaori a˛i adoptat-o, sunt, unul existent„, altul posibil, dou„ proiecte de lege care doresc s„ reglementeze cam Ón acela∫i spirit acela∫i segment.

V„ mul˛umesc.

Comisia, v„ rog s„ motiva˛i respingerea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„ cu aceast„ propunere legislativ„.

Fa˛„ de propunerea f„cut„ anterior, facem observa˛ia c„, potrivit noilor prevederi constitu˛ionale ∫i ale Regulamentului Camerei, trebuie s„ ne Óncadr„m Óntr-un termen de 45 de zile. Av‚nd Ón vedere acest lucru, consider„m c„ retrimiterea la comisie nu poate fi constructiv„, Óntruc‚t Ónc„lc„m aceast„ prevedere constitu˛ional„.

Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a dispus de avizul negativ al Consiliului Legislativ. Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare. A fost dezb„tut„ Ón prezen˛a a 24 de deputa˛i din cei 26 de membri ai comisiei ∫i, potrivit art. 75 din Constitu˛ie ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Senatului, f„r„ excep˛ii.

Œn urma dezbaterii propunerii legislative Ón ∫edin˛a din 3 decembrie 2003, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi pentru, respingerea acesteia, cu principala motivare c„ o parte din modific„rile ∫i complet„rile propuse nu sunt Ón acord cu Constitu˛ia Rom‚niei, ini˛iativa nu este pe deplin documentat„ ∫i prezint„ unele deficien˛e de redactare ∫i concep˛ie.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

A∫ face referirea c„ acel proiect al Guvernului nu a fost depus la nici una dintre Camerele Parlamentului. Deci, din punctul nostru de vedere, el nu exist„, chiar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 dac„ se afl„ pe _site_ . Deci, nu putem s„ mergem pe acele prevederi regulamentare, ca s„ facem un raport comun asupra ambelor acte normative, pentru c„ unul din el nu este luat Ón discu˛ie. De asemenea, termenul acesta de 45 de zile nu este un termen la care cineva s„ poat„ renun˛a.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Se va supune votului Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ pentru abrogarea ∫i modificarea unor dispozi˛ii din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judec„toreasc„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, motiva˛i propunerea de respingere.

Œn conformitate cu prevederile articolelor din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond Ón procedur„ de urgen˛„ cu propunerea legislativ„ pentru abrogarea ∫i modificarea unor dispozi˛ii din Legea pentru organizarea judec„toreasc„.

La dezbateri au participat, ca invita˛i, Ón conformitate cu regulamentul, ini˛iatorii, precum ∫i reprezentantul Ministerului Justi˛iei.

Obiectul de reglementare al ini˛iativei Ól constituie modificarea ∫i completarea Legii nr. 92/1992, Ón sensul elimin„rii procedurii numirii Ón magistratur„ f„r„ concurs ∫i a limit„rii atribu˛iilor Ministerului Justi˛iei Ón numirea judec„torilor.

Dup„ audierea punctelor de vedere exprimate de ini˛iator ∫i de reprezentantul Ministerului Justi˛iei, membrii comisiei, consider‚nd c„ este necesar„ o reglementare unitar„ Ón domeniu, au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative.

Eu propun pentru dezbateri 5 minute, din partea comisiei.

V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.

Din partea ini˛iatorilor dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Din partea comisiei sesizat„ Ón fond?

Pofti˛i, domnule pre∫edinte!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a Óntocmit un raport favorabil acestei propuneri legislative. Œns„ la ∫edin˛a de s„pt„m‚na trecut„, observ aici, Camera a hot„r‚t retrimiterea acesteia pentru un raport suplimentar, care s„ ia Ón considerare punctul de vedere al Guvernului. Din p„cate, Ónc„ n-a avut loc o prim„ ∫edin˛„ a comisiei.

Œn consecin˛„, nu exist„ acest punct de vedere suplimentar ∫i, atunci, l„s„m la aprecierea plenului Camerei Deputa˛ilor dac„ raportul Óntocmit ini˛ial, care este un raport favorabil, va fi supus votului sau se dore∫te dezbaterea la nivelul comisiei, dup„ ce vom primi punctul de vedere al Guvernului, pentru a Óntocmi un raport suplimentar.

Eu propun s„ se am‚ne. Am‚nat.

Avem o propunere legislativ„, am‚nat„ la dezbatere, privind exercitarea profesiunii de chinetoterapeut, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Chinetoterapeu˛ilor din Rom‚nia.

V„ rog s„ ne explice pre∫edintele comisiei dac„ s-a ajuns la un acord cu ministerul, sau care este problema. Din partea comisiei, v„ rog, cineva.

Da. Reprezentantul Guvernului. Pofti˛i!

## **Domnul George Pavelescu—** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii:_

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i domni deputa˛i,

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare exercitarea profesiunii de chinetoterapeut, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Chinetoterapeu˛ilor din Rom‚nia, ca organiza˛ie profesional„ ∫i autoritate Ón domeniu.

Ini˛iativa legislativ„ este determinat„ de schimb„rile majore care au avut loc Ón diversificarea ocupa˛iilor Ón domeniul sanitar, apari˛ia unor profesii noi ∫i a unor modalit„˛i de formare ∫i educa˛ie continu„.

Ministerul S„n„t„˛ii a participat la dezbateri.

Comisia ∫i-a Ónsu∫it amendamentele, punctele de vedere pe care le-am exprimat ∫i, prin actualul con˛inut, prin actuala form„, nu sunt bariere care s„ interzic„ accesul pe pia˛a for˛ei de munc„ ∫i a persoanelor din ˛„rile Uniunii Europene, a spa˛iului economic european, sau al Elve˛iei.

f n‚nd cont de cele prezentate, sus˛inem aprobarea acestei propuneri legislative.

V„ mul˛umesc.

Da.

Era vorba, dup„ c‚te am Ón˛eles, ∫i de un acord al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport. V„ rog s„ face˛i o precizare!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„-mi permite˛i, noi am introdus absolut tot ceea ce trebuia introdus. Discu˛iile de ieri nu aveau Ón vedere faptul c„ toate aceste lucruri erau introduse Ón raportul suplimentar. Am cerut retragere ∫i am depus raportul suplimentar. La ora actual„ legea este absolut Ón acord cu toate cerin˛ele europene ∫i, Ómpreun„ cu Ministerul S„n„t„˛ii, supunem dezbaterii aceast„ lege care reprezint„ un real progres ∫i ˛ine cont de tot ceea ce este necesar pentru aceast„ profesiune.

Da, dar Ón˛eleg c„ ieri a fost un vot al plenului Ón sensul acesta, s„ se trimit„ la comisie.

Noi am cerut retragerea la comisie ∫i depunerea raportului suplimentar, ˛in‚nd cont de tot, ∫i Ón raportul suplimentar actual sunt absolut toate aceste prevederi incluse.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, v„ rog!

Ieri s-a votat s„ vin„ ∫i la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, pentru aviz.

Noi am citit legea ∫i, Ón principiu, n-avem obiec˛iuni. Dar sunt unele lucruri care trebuie corelate cu legile de Ónv„˛„m‚nt. ™i, pentru aceasta, v-am ruga, pentru aviz, s„ vin„ la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i o facem rapid, nu-i nici o problem„. Deci, nu ne opunem legii; s„ se Ón˛eleag„.

™i a fost un vot Ón plen.

™i a fost un vot Ón Camer„, ca s„ vin„ la comisie.

## Domnule,

Dac„ este un vot al plenului Ón sensul acesta, eu o am‚n Ón continuare, ca s„ v„ pune˛i de acord. Pentru c„ este un vot al plenului.

Deci, v„ rog s„ ˛ine˛i cont de votul plenului.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacit„˛ilor de infrastructur„ feroviar„, tarifarea utiliz„rii infrastructurii feroviare ∫i certificarea Ón materie de siguran˛„

Din partea ini˛iatorilor.

Pofti˛i!

## **Domnul Dan Banciu —** _consilier Ón Ministerul_

## _Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului:_

Prin Ordonan˛a Guvernului nr. 133/2000, aprobat„ prin Legea nr. 127/2002, Rom‚nia preluase specifica˛iile din Directiva nr. 95/19.CE.

Œn pachetul feroviar din anul 2001 al Uniunii Europene, Directiva nr. 95/19 a fost Ónlocuit„ cu Directiva nr. 2000/14/CE a Parlamentului European privind repartizarea capacit„˛ilor de infrastructur„ feroviar„, tarifarea utiliz„rii infrastructurii feroviare ∫i certificarea de siguran˛„.

Actul normativ care se supune ast„zi spre adoptare Ónlocuie∫te Ordonan˛a Guvernului nr. 133/2000 ∫i preia Ón totalitate prevederile aplicabile ale Directivei nr. 2000/14 p‚n„ la data ader„rii.

Dispozi˛iile acestui act se refer„ Ón special la definirea termenilor de specialitate, la principii ∫i proceduri generale privind tarifarea utiliz„rii infrastructurii feroviare, repartizarea capacit„˛ilor de infrastructur„ feroviar„ ∫i calendarul procesului de alocare a capacit„˛ilor, certificarea de siguran˛„ Ón transportul feroviar, documentul de referin˛„ al re˛elei, servicii furnizate operatorilor de transport feroviar.

Œmpreun„ cu modific„rile care s-au adus Ón cadrul comisiei ∫i asupra c„rora ne exprim„m acordul, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu aprobarea acestei ordonan˛e. V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, v„ rog!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia pentru industrii ∫i servicii a Camerei Deputa˛ilor a examinat acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 89/2003 Ón leg„tur„ cu alocarea capacit„˛ilor de infrastructur„ feroviar„, tarifarea utiliz„rii infrastructurii feroviare ∫i certificarea Ón materie de siguran˛„ ∫i, constat‚nd c„ este Ón concordan˛„ cu prevederile europene, respectiv Directiva nr. 95/19 sau Directiva nr. 14/2001, a f„cut unele observa˛ii ∫i modific„ri ∫i v„ propune s„ se adopte, a∫a cum a fost adoptat„ ∫i de comisie, de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor.

Men˛ionez c„ reglementarea face parte din categoria legilor ordinare, iar la lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 16 deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonan˛ei. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.I. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 Art. 1. V„ rog s„ privi˛i la poz.5 din raportul comisiei. Sunt obiec˛ii? Nu sunt.

Adoptat a∫a cum a fost formulat de c„tre comisie. Art. 2. V„ rog s„ privi˛i la pct. 6 al raportului. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 3. V„ rog s„ privi˛i la poz.7 din raport.Dac„ sunt

- obiec˛ii fa˛„ de formularea comisiei? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Titlul cap.II. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 4. V„ rog s„ privi˛i la pct. 9 al raportului. Dac„

- sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 5. V„ rog s„ privi˛i poz.10 a raportului. Dac„ sunt

- obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat.

- Art. 6. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 7. Sunt obiec˛ii? Nu sunt.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie.

- V„ rog s„ privi˛i la poz.13 din raport.

- Art. 8. Sunt ni∫te modific„ri propuse de comisie. Dac„

- sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Art. 8 a fost adoptat a∫a cum a fost modificat de

- c„tre comisie.

- Art. 9 — la poz.14 din raport sunt ni∫te modific„ri.

- Sunt obiec˛ii? Nu sunt.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 10. Dac„ sunt obiec˛ii? V„ rog s„ observa˛i c„ se

- introduce ∫i un nou alineat. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat a∫a cum a fost formulat de c„tre comisie. Art. 11. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 12. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul cap.III. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 13. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 14. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 15. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 16. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 17. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Art. 18. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 19. Nu sunt obiec˛iuni.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 20. V„ rog s„ privi˛i Ón raport, la poz.26. Sunt

- propuse modific„ri. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 21. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 22. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 23. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Adoptat.

- Art. 24. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 25. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 26. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 27. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 28. Obiec˛iuni? Nu sunt.

- Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisie. Art. 29. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Titlul cap.IV. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii Adoptat.

- Art. 30. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Art. 31. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Art. 32. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Art. 33. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Art. 34. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Art. 35. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Anexa nr. 1. V„ rog s„ privi˛i Ón raport, la poz.44 sunt

- propuse ni∫te modific„ri. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Adoptat„.

- Anexa nr. 2. V„ rog s„ privi˛i Ón raport, la poz.45 este

- propus„ o modificare. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat„.

- Anexa nr. 3. V„ rog s„ privi˛i la poz.46 din

- raport.Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul legii. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Art. I. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

- Se introduce la art. II, privi˛i Ón raport, la poz.47.Dac„

- sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

- Adoptat.

- Am parcurs Óntregul proiect de lege.

- Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. Proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei Be∫tepe,

- prin reorganizarea comunei Mahmudia, jude˛ul Tulcea. Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia

- cuv‚ntul?

Pofti˛i, v„ rog!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comuna Be∫tepe din jude˛ul Tulcea, de fapt, Ón anul 1968 a fost desfiin˛at„. Deci, este vorba mai degrab„ de o reÓnfiin˛are a acestei comune.Œn anul 2002, la referendumul din 10 noiembrie, 97,83% din cet„˛eni au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 votat Ón favoarea reÓnfiin˛„rii, Ónfiin˛„rii acestei comune, de fapt, pentru c„ a∫a este ast„zi.

Noua comun„ dispune de sediu pentru prim„rie, are dou„ ∫coli primare — una gimnazial„—, are dispensar uman, punct farmaceutic, c„min cultural, post de poli˛ie ∫i sta˛ie de transport auto. Œn componen˛a acestei comune intr„ trei sate, cu o popula˛ie de peste 2.000 de locuitori.

Av‚nd Ón vedere c„ proiectul a trecut ∫i pe la Senat, Senatul a adoptat Ón ∫edin˛a din 12 iunie acest proiect de lege.

Œn concluzie, v„ rog s„ vota˛i pentru, Ón func˛ie de raportul depus de Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic pentru Ónfiin˛area comunei Be∫tepe din jude˛ul Tulcea.

V„ mul˛umesc.

Da.

Pre∫edintele comisiei sesizate Ón fond. Pofti˛i!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia a Óntocmit un raport favorabil. A apreciat c„ sunt Óntrunite toate condi˛iile privind Ónfiin˛area acestei comune.

Œn consecin˛„, rog plenul Camerei Deputa˛ilor s„ dea un vot favorabil.

V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale?Nu doresc.

Titlul legii. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 1. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Adoptat a∫a cum a fost formulat de c„tre comisie. Art. 2. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 3. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 4. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 5. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 6. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

S-a adoptat proiectul de lege a∫a cum a fost modificat de comisia sesizat„ Ón fond.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei R„de∫ti, jude˛ul Gala˛i.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Da, pofti˛i, doamn„ deputat!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Localitatea R„de∫ti, p‚n„ Ón anul 1968 a avut statut de comun„. Dup„ aceast„ dat„ a fost Óncorporat„ comunei B„l„b„ne∫ti, al„turi de alte 5 localit„˛i.

P‚n„ Ón momentul de fa˛„, rela˛iile acestor localit„˛i, fiind dispersate, Ónt‚mpin„ greut„˛i Ón ceea ce prive∫te rezolvarea problemelor cet„˛enilor. De aceea s-a exprimat dorin˛a pentru reÓnfiin˛area comunei R„de∫ti.

Autoritatea local„ a ini˛iat procedurile de reorganizare a comunei R„de∫ti, institu˛iile administrative jude˛ene ∫iau dat acordul Ón acest sens. Sunt Óndeplinite condi˛iile pentru reorganizarea acestei comune. Astfel, exist„ o structur„ pentru reorganizarea institu˛iilor comunale, pentru centrul prim„riei, pentru ∫coal„.

De asemenea, localitatea are sta˛ie C.F.R., un lucru foarte important, ∫i Óndepline∫te ∫i al˛i indicatori economici, sociali ∫i culturali.

De aceea, eu v-a∫ ruga s„ supune˛i dezbaterii plenului aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i rog colegii mei s„∫i dea acordul.

V„ mul˛umesc.

Comisia sesizat„ Ón fond.

Domnule pre∫edinte,

™i Ón cazul acestei propuneri legislative comisia a apreciat c„ sunt Óntrunite toate condi˛iile de fond prev„zute de Legea nr. 351/2001.

Drept consecin˛„, a Óntocmit un raport favorabil, pe care rog plenul s„-l voteze.

V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 1. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 2, introdus de comisie. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Adoptat.

Art. 3. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 4. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 5. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 6. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

S-a adoptat Ón forma modificat„ de c„tre comisie. Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. Propunerea legislativ„ privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 Din partea ini˛iatorului cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul?Nu dore∫te nimeni.

Comisia a propus respingerea.

V„ rog s„ motiva˛i aceast„ propunere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, care a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu proiectul de lege enun˛at, a constatat c„ dispune de un aviz negativ al Consiliului Legislativ ∫i c„ propunerea legislativ„ a fost Ónaintat„ tardiv, Óntruc‚t era deja aprobat„ de c„tre Parlament la 8 iulie 2003, Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Ca atare, cu unanimitate de voturi, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu.

Atunci, consider„m dezbateri generale Óncheiate.

Se va supune propunerea de respingere Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ privind regimul acord„rii burselor private.

Dac„ din partea ini˛iatorului este cineva? Nu. Din partea comisiei sesizate Ón fond.

Pofti˛i, domnule profesor!

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a analizat propunerea respectiv„ ∫i a hot„r‚t respingerea ini˛iativei, din motivul foarte simplu: pentru c„ exist„ reglementarea acord„rii burselor at‚t Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului, c‚t ∫i Ón normele Ministerului Educa˛iei, care nu interzice acordarea de burse private. Burse private se acord„ ∫i acum. Burse private sunt acordate fie de societ„˛i comerciale, fie de persoane fizice. Deci, legea actual„ nu interzice acordarea acestor burse.

Acesta a fost motivul principal pentru care a fost respins„ aceast„ propunere.

V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale?

Pofti˛i!

Din partea P.R.M.

Ba, eu cred c„ nu. Regulamentul este foarte clar. Aici nu prea merge cu dreptul de opinie.

Da. Grupul parlamentar ∫i-a expus...

A∫a merge.

... ∫i-a expus opinia Ón leg„tur„ cu acest lucru. A fost pentru respingerea ei.

Eu voiam doar s„-i recomand autorului ca s„ revizuiasc„ aceast„ propunere, pentru c„ sunt elemente Ón ea care, Óntr-adev„r, pot fi valorificate pe cale legislativ„.

A∫a se explic„ interven˛ia mea, pentru care v„ mul˛umesc.

## Da. Bine.

Dac„ alte grupuri parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Consider„m dezbaterea general„ Óncheiat„.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. Propunerea legislativ„ privind constituirea unor burse excep˛ionale destinate elevilor performan˛i din mediul rural.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Din partea comisiei sesizate Ón fond?

™i la aceast„ categorie de burse, comisia a analizat toate aspectele propuse, a constatat c„ a∫a cum este formulat„ legea nu e opera˛ional„, deci nu avea nici un... era extraordinar de greu de aplicat, se referea Ón special la, a∫a cum spune, la mediul rural, criteriile care erau puse acolo erau Ón a∫a fel f„cute Ónc‚t practic nu puteai s„ acorzi aceste burse excep˛ionale ∫i, a∫a cum a spus ∫i colegul Magheru adineauri, Ón ea sunt unele lucruri care trebuie re˛inute ∫i cu ocazia elabor„rii noilor norme de acordare a burselor se vor avea Ón vedere ∫i aceste lucruri care sunt corect puse Ón legea respectiv„.

Œn ansamblu, legea a fost respins„ pentru acest motiv pe care l-am spus mai Ónainte.

V„ mul˛umesc.

## Da.

Vorbesc Ón nume personal.

Mi-e team„ c„ regulamentul nu ne permite o asemenea interven˛ie Ón nume personal.

Cred c„ da.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale.

Pofti˛i!

Din partea P.R.M.-ului.

Membrii Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt apar˛in‚nd Grupului parlamentar al P.R.M. au fost Ómpotriva respingerii acestui proiect de lege, dar nefiind majoritari

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, a∫a dup„ cum s-a observat, propunerea comisiei este ca el s„ fie respins. Noi am fost Ómpotriva respingerii pentru c„ orice ini˛iativ„ care vine pentru Óncurajarea tinerilor absolven˛i din mediul rural, ∫i nu am s„ intru Ón detalii acum privind situa˛ia statistic„ a prezen˛ei lor Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, este bine venit„, cu rug„mintea pe care a sesizat-o ∫i reprezentantul comisiei, de altfel nu a fost o singur„ lege privind instituirea unor burse speciale, au fost mai multe, ele s„ fie analizate Ómpreun„ ∫i s„ se fac„ propuneri Ón a∫a fel Ónc‚t s„ fie o contribu˛ie real„ legislativ„, pe l‚ng„ ceea ce stipuleaz„ Legea Ónv„˛„m‚ntului care prevede, Óntr-adev„r, aceast„ categorie de burse dar, mai pu˛in condi˛iile acord„rii lor, inclusiv facilit„˛i pentru institu˛iile academice sau pentru societ„˛i, firme, funda˛ii care ar fi dispuse s„ acorde aceste facilit„˛i, aceste burse speciale. Acestea au fost punctele noastre de vedere.

## Da.

Dac„ alte grupuri parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 19 alin. 2 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Comisia sesizat„ Ón fond, motiva˛i propunerea de respingere!

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci propune respingerea ini˛iativei legislative pentru modificarea art. 19 alin. 2 din Legea nr. 345/2002 privind TVA-ul; motiva˛ia este prev„zut„ Ón raportul comisiei. La data la care discut„m putem s„ preciz„m c„ Legea nr. 345/2002 a fost propus„ pentru abrogare prin Codul fiscal pe care tocmai l-am discutat s„pt„m‚na trecut„ ∫i pe care urmeaz„ s„-l finaliz„m m‚ine, prin dezbaterea raportului comisiei de mediere, Ón a∫a fel Ónc‚t propunerea de respingere se justific„ prin faptul c„ ea nu mai are obiect de reglementare, respectiv Legea nr. 345/2002 va fi abrogat„ ∫i, ca atare, propunerea trebuie respins„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ privind modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii contabilit„˛ii nr. 82/1991, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 310/2002.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Comisia sesizat„ Ón fond?

Motiva˛i propunerea de respingere!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii propunerii legislative privind modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii contabilit„˛ii nr. 82/1991, aprobat„,cu modific„ri, prin Legea nr. 310/2002, Ón ∫edin˛a din 22 octombrie 2003, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, respingerea din urm„toarele considerente. Ini˛iativa legislativ„ ar fi trebuit s„ vizeze dispozi˛iile Legii nr. 82/1991, republicat„, ∫i nu pe cele din ordonan˛a modificatoare. Prin aceast„ ini˛iativ„ se d„ posibilitatea administratorilor s„ nu r„spund„ pentru organizarea ∫i conducerea contabilit„˛ii, ceea ce constituie o derogare de la prevederile Legii nr. 82/1991. De altfel, r„spunderea administratorilor pentru organizarea ∫i conducerea contabilit„˛ii este prev„zut„ ∫i Ón Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale.

Aspectul invocat, referitor la desf„∫urarea activit„˛ilor Ón domeniul contabilit„˛ii de c„tre persoane care nu au competen˛„ ∫i atestarea profesional„ necesare, ˛ine de nerespectarea legii, iar nu de faptul c„ legea nu ar con˛ine dispozi˛ii suficient de clare Ón acest sens.

Deci propunem respingerea acestui proiect de lege.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbaterile generale? Nu doresc.

Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛a special„ de vot.

Propunerea legislativ„ pentru abrogarea Legii nr. 491 din 11 iulie 2002 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Atunci, comisia sesizat„ Ón fond.

Pofti˛i, s„ motiva˛i propunerea de respingere!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii propunerii legislative pentru aprobarea Legii nr. 491 din 11 iulie 2002 privind abrogarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, Ón ∫edin˛a din 22 octombrie 2003, comisia a hot„r‚t, cu 21 voturi pentru ∫i 3 voturi Ómpotriv„, respingerea, din urm„toarele considerente.

Abrogarea Legii nr. 491/2002 ∫i implicit a Ónlesnirilor prev„zute de aceasta nu ar diminua povara fiscal„ a contribuabililor rom‚ni, ci ar avea efecte contrare pentru accentuarea blocajului financiar ∫i cre∫terea Ón continuare a arieratelor. Continuarea acord„rii de Ónlesniri la plata obliga˛iilor restante la bugetul de stat preÓnt‚mpin„ formarea de noi arierate ∫i diminuarea volumului celor existente. Plata Ón rate a obliga˛iilor restante la bugetul de stat de c„tre agen˛ii economici creeaz„ posibilitatea acestora s„-∫i desf„∫oare Ón continuare activit„˛ile productive, cu implica˛ii favorabile ∫i asupra realiz„rii veniturilor bugetare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 Reglement„rile introduse prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, aprobat„, cu modific„ri ∫i complet„ri, prin Legea nr. 491/2002, se Ónscriu Ón proiec˛ia interna˛ional„ Ón ceea ce prive∫te angajamentele de plat„ ca etap„ premerg„toare a execut„rii silite pentru recuperarea arieratelor. Aceste reglement„ri constituie un instrument principal Ón procesul de accelerare al Ónc„s„rilor ∫i de fluidizare a activit„˛ii economico-financiare a agen˛ilor economici, Ón climatul economic specific perioadei.

Ca atare, propunem respingerea proiectului.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. A∫ ruga liderii de grupuri parlamentare s„ Ó∫i aduc„ colegii Ón sal„ pentru c„ Ón clipa asta nu este un cvorum pentru desf„∫urarea votului final. Œntre timp s„ continu„m cu propunerile legislative.

Propunerea legislativ„ pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a medicamentelor de uz uman provenite din import, precum ∫i a unor bunuri provenite din import destinate industriei farmaceutice din Rom‚nia. Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Pofti˛i, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn numele ini˛iatorilor, un num„r de 12, dintre care 5 senatori ∫i deputa˛i a∫ dori s„-i enum„r: Ana Florea, Constan˛a Popa, Gheorghe Popescu, Liviu Drago∫, Pataki Iulia, Petre Naidin ∫i respectiv, domnul profesor Mircea Ifrim, am dorit s„ tragem un semnal de alarm„ ∫i s„ Óncerc„m s„ g„sim o solu˛ie pentru ca cel pu˛in pre˛ul excesiv de mare al produselor medicamentoase de uz uman din Rom‚nia s„ ating„ u∫or, u∫or nivelul sc„zut din ˛„rile Uniunii Europene.

Œn farmaciile din Rom‚nia un medicament este cu 21% mai scump dec‚t Ón Fran˛a, cu 42% dec‚t Ón Suedia ∫i cu 62% dec‚t Ón Anglia. Iar pentru medicamentele care provin din Uniunea European„ Ón Rom‚nia se percep taxe vamale de 10,5%, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ cu medicamentele importate de c„tre ˛„rile Uniunii Europene.

Evident c„ oricare ar fi sistemul politic, cet„˛eanul spune: îPe tine nu te pot iubi“ ∫i nu te pot iubi pentru c„ Ón 1990 sondajul de opinie de s„pt„m‚na trecut„ arat„ c„ 51% din rom‚ni considerau c„ starea lor de s„n„tate este bun„, acum, Ón 2003 — 72% consider„ c„ starea de s„n„tate este de neacceptat. S-a g„sit Ón r„spunsul Guvernului, Ón r„spunsul Comisiei pentru buget, finan˛e o anumit„ acoperire juridic„ la care noi nu dezarm„m ∫i pentru aceasta s-a propus, evident, respingerea, dar la care noi nu dezarm„m, Óntruc‚t avem Ón fa˛„, primit ieri de la Senat pentru aprobare Ón procedur„ de urgen˛„, proiectul de Lege privind modificarea denumirii ∫i clasific„rii m„rfurilor din Tariful vamal de import al

Rom‚niei, precum ∫i nivelul taxelor vamale aferente acestora, la care noi putem contribui cu amendamente, astfel Ónc‚t ceea ce ne-am propus s„ devin„ o realitate. V„ mul˛umesc.

Da, ∫i eu v„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond? Pofti˛i!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii propunerii legislative pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a medicamentelor de uz uman provenite din import, precum ∫i a unor bunuri provenite din import destinate industriei farmaceutice din Rom‚nia, Ón ∫edin˛a din 22 octombrie comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi respingerea, din urm„toarele considerente.

Œn primul r‚nd, datorit„ art. 9 din Legea nr. 20/1993, men˛ioneaz„ exceptarea de la taxele vamale a produselor originare din Rom‚nia ∫i din comunitate, incluse Ón Capitolul 25-97 din nomenclatura combinat„. Aceast„ dispozi˛ie este detaliat„ Ón Legea nr. 98/1996 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia interna˛ional„ privind sistemul armonizat de denumire ∫i codificare a m„rfurilor.

Œn acela∫i timp, preciz„m c„ Ón scurt timp va avea loc Ón cadrul Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului o nou„ rund„ de negociere, cu scopul de a impulsiona schimburile comerciale pe plan interna˛ional prin reducerea nivelurilor de protec˛ie Ón frontier„, respectiv a taxelor vamale practicate de ˛„rile membre, iar Rom‚nia nu va mai putea negocia concesii Ón avantajul ei, Ón condi˛iile Ón care Ón tariful vamal de import se va prezenta cu taxe vamale la nivel zero. Ca atare, comisia a respins Ón unanimitate acest proiect de lege.

## Da.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc. Dac„ nu doresc, consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va da votul final Ón ∫edin˛a special„ de vot.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Din partea comisiei sesizate Ón fond?

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Deci Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat propunerea legislativ„ privind completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit Ón ∫edin˛a din 5 noiembrie 2003.

Comisia a hot„r‚t, cu 23 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„, respingerea acestei propuneri de lege. Men˛ion„m faptul c„ acest aspect a fost reglementat Ón Codul fiscal care a fost dezb„tut ∫i va fi supus medierii Camerei Ón cursul zilei de m‚ine.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

Da.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc. Consider„m dezbaterile generale Óncheiate ∫i se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ privind stabilirea destina˛iei cotei de 1% din impozitul pe venitul anual global, aflat„ la dispozi˛ia contribuabililor persoane fizice.

Dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, v„ rog s„ motiva˛i propunerea de respingere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii propunerii legislative privind stabilirea destina˛iei cotei de 1% din impozitul pe venitul anual global, aflat„ la dispozi˛ia contribuabililor persoane fizice, Ón ∫edin˛a din 5 noiembrie 2003, comisia a hot„r‚t, cu 23 de voturi pentru ∫i o ab˛inere, respingerea din urm„toarele considerente.

Compatibilitatea acestui proiect de lege trebuie apreciat„ Ón rela˛ia cu cadrul legislativ rom‚nesc Ón vigoare, Ón special cu Legea finan˛elor publice nr. 500/2002 ale c„ror prevederi nu permit contribuabilului s„ dispun„ asupra destina˛iei impozitului.

Totodat„, o dat„ cu intrarea Ón vigoare a Codului fiscal, preconizat„ pentru 1 ianuarie 2004, toate prevederile de ordin fiscal care sunt Ón prezent Ón vigoare vor fi aprobate ∫i cuprinse Óntr-o form„ unitar„ Ón prevederile acestei noi reglement„ri fiscale. Ca atare, v„ propunem respingerea proiectului.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Repet apelul ca liderii de grupuri s„ aduc„ colegii Ón sal„. P‚n„ vin mai mul˛i dintre ei s„ continu„m cu propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pre˛ioase din Rom‚nia.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Da, pofti˛i!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Fiind unul dintre ini˛iatorii acestei propuneri legislative, vreau s„ spun c„ suntem de acord cu propunerea comisiei sesizate Ón fond de respingere a acestui proiect de lege, deoarece propunerea noastr„ a fost rezolvat„ prin adoptarea Legii nr. 362/2003 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 24/2003 pentru perfec˛ionarea cadrului legislativ privind regimul metalelor pre˛ioase Ón Rom‚nia. Noi doream s„ ob˛inem prin ini˛iativa noastr„

scutirea de la plata taxelor de timbru pentru cererile privind redob‚ndirea obiectelor din metale pre˛ioase, problem„, dup„ cum am spus, rezolvat„ deja.

V„ mul˛umesc.

Da, dac„ dumneavoastr„ sunte˛i de acord cu respingerea, nu mai are sens s„ mai motiveze nici comisia.

Grupurile parlamentare dac„ doresc s„ spun„ ceva? Nu. Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ privind Óncurajarea tinerilor Óntreprinz„tori, prin acordarea de facilit„˛i Ón desf„∫urarea actelor ∫i faptelor de comer˛.

Dac„ ini˛iatorii doresc s„ ia cuv‚ntul? Nu doresc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, v„ rog s„ motiva˛i respingerea.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci analiz‚nd proiectul de lege a respins Ón unanimitate acest proiect, av‚nd Ón vedere faptul c„ el contravine reglement„rilor Ón materie ale Uniunii Europene, la care Rom‚nia este parte ∫i, ca urmare, Ón urma dezbaterilor propunerii legislative, comisia a respins Ón unanimitate de voturi aceast„ propunere.

V„ mul˛umesc.

## Da, ∫i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 345/2002 privind TVA-ul.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Comisia, v„ rog s„ motiva˛i propunerea de respingere.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón unanimitate de voturi, a respins aceast„ propunere legislativ„, av‚nd Ón vedere faptul c„ prin noul Cod fiscal aceast„ reglementare a fost deja cuprins„ Ón el.

V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛a special„ de vot.

Mai avem o singur„ propunere legislativ„ pe care v-o propun dezbaterii: propunerea legislativ„ privind modificarea Legii datoriei publice.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? A, pardon! Deci ini˛iatorul? Pofti˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt unul dintre ei, doar, ∫i a∫a cum s-a observat, constat„m cu to˛ii c„ s-a extins prea mult practica prelu„rii la datoria public„ a unor datorii ale unor societ„˛i comerciale.

A∫a cum to˛i constat„ c„ procentul de recoltare la buget este extraordinar de mic, c„ la umbra prelu„rilor abuzive la datoria public„ se practic„ clientelismul, traficul de influen˛„ ∫i alte îdelicatese“ din sfera corup˛iei, am considerat, cum cred c„ ∫i majoritatea colegilor consider„, c„ este bine s„ renun˛„m la aceast„ practic„ ∫i Ón acest sens ∫i pe aceast„ idee am ini˛iat prezentul proiect de lege, pe care v„ rog s„-l sus˛ine˛i.

Da.

Comisia, v„ rog s„ motiva˛i propunerea de respingere.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii propunerii legislative privind modificarea Legii datoriei publice, Ón ∫edin˛a din 26 noiembrie 2003, comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi respingerea, din urm„toarele considerente.

Prin reglement„rile propuse nu s-a avut Ón vedere faptul c„ la datoria public„ nu se preiau pierderi, ci obliga˛ii financiare ale agen˛ilor economici, ca urmare a contract„rii unor credite cu garan˛ie guvernamental„ pe care agentul economic le-a restituit.

De asemenea, Ministerul Finan˛elor Publice, potrivit documentelor de pozi˛ie aferente Capitolului VI, îPolitica Ón domeniul concuren˛ei“ ∫i Capitolului XI — îUniunea European„ ∫i Monetar„“ s-a angajat s„ compatibilizeze Legea datoriei publice cu prevederile _acquis_ -ului comunitar care reglementeaz„ domeniile acordate Ón cele dou„ capitole de negocieri, p‚n„ la finele anului 2004. Ca atare, v„ propunem respingerea proiectului de lege.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot ∫i v„ rog s„ mai accepta˛i o singur„ propunere legislativ„ ∫i dup„ aceea trecem la votul final.

- Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii

- nr. 111/2003 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului

- nr. 24/2001 privind impunerea microÓntreprinderilor.

- Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Comisia, v„ rog s„ motiva˛i propunerea de respingere.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 111/2003 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microÓntreprinderilor, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu unanimitate de voturi respinge aceast„ propunere, Óntruc‚t nu mai are ca obiect de reglementare, deoarece Ordonan˛a Guvernului nr. 24/2001

a fost modificat„ prin Legea nr. 232/2003 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 36 privind corelarea unor dispozi˛ii din legisla˛ia financiar„ fiscal„.

- V„ mul˛umesc.

Da.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

- Consider„m dezbaterile generale Óncheiate.

- Se va supune votului final Ón ∫edin˛a special„ de vot. Permite˛i-mi s„ citesc o not„.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ∫i 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale s-au depus la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a drepturilor de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

—Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiar„ — anul 2001, semnat la Bucure∫ti la 12 mai 2003;

—Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiar„ — anul 2002, semnat la Bucure∫ti la 12 mai 2003.

Acum o s„-l rog pe domnul pre∫edinte Dorneanu s„ preia conducerea ∫edin˛ei pentru desf„∫urarea secven˛ei de vot final.

( _Conducerea ∫edin˛ei este preluat„ de Valer Dorneanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor._ )

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ lua˛i locurile dumneavoastr„ pentru a Óncepe parcurgerea listei de proiecte de lege pe care le

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Œn˛elegere Óntre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la îMecanismul Comunitar de facilitare a Ónt„ririi cooper„rii Ón interven˛iile de asisten˛„ Ón domeniul protec˛iei civile“, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 2002. Lege ordinar„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 220 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 3. Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre Rom‚nia ∫i Fondul Monetar Interna˛ional, convenit prin schimb de scrisori Óntre Bucure∫ti ∫i Washington prin Scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finan˛elor Publice ∫i a B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei ∫i r„spunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Interna˛ional, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice ∫i financiare ∫i prin Memorandumul tehnic de Ón˛elegere suplimentar, convenit la Bucure∫ti ∫i Washington, prin Scrisoarea P„r˛ii Rom‚ne din 3 octombrie 2003 ∫i Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Interna˛ional din 15 octombrie 2003. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 220 de voturi pentru. V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Adoptat.

4. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiunii de medic veterinar. Lege organic„.

Cine este pentru? 222 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

5. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 222 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

- Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

6. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege

pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2003 privind concediul de odihn„ ∫i alte concedii ale pre∫edin˛ilor ∫i vicepre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene precum ∫i ale primarilor ∫i viceprimarilor.Lege ordinar„.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Adoptat.

7. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic ∫i consular. Lege organic„.

Cine este pentru? 220 voturi pentru.

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 7 ab˛ineri. Mul˛umesc.

Adoptat.

8. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 85/2003 pentru aprobarea continu„rii procedurii de negociere competitiv„ ∫i finalizare a Óncheierii contractului de mentenan˛„ de material rulant ∫i feroviar pentru circula˛ia Ón tunel, Óntre Societatea Comercial„ de

Transport cu Metroul Bucure∫ti METROREX — S.A. ∫i Societatea Comercial„ ALSTOM Transport — S.A. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 34 ab˛ineri. Adoptat.

9. Cererea privind prelungirea termenului de func˛ionare a Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prev„zute la art. 79 din Legea nr. 29/2000 privind Sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei ∫i avizarea proiectelor de lege pentru aprobarea ordonan˛elor ∫i ordonan˛elor de urgen˛„ emise de Guvern Ón acest domeniu.

Cine este pentru? 185 voturi pentru. Œmpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 15 ab˛ineri.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiin˛area Ónchisorii contraven˛ionale.Lege ordinar„.

Cine este pentru? 180 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri. Dar ∫i foarte multe voturi neexprimate.

11. Proiectul de Lege privind tratatele.Lege organic„. Cine este pentru? 191 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 16 ab˛ineri. Iar„∫i sunt voturi neexprimate.

Adoptat proiectul.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.Lege organic„.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

- Œmpotriv„? 54 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

Adoptat cu 185 pentru, 54 Ómpotriv„, 8 ab˛ineri.

Domnul Asztalos Ferenc dore∫te s„ explice votul Grupului parlamentar U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫ dori ca Ón c‚teva propozi˛ii s„ v„ explic votul nostru. Noi consider„m c„ viitorul societ„˛ii rom‚ne∫ti depinde de calitatea procesului instructiv-educativ.

Or, prin acceptarea textului modificat a art. 158, noi nu facem altceva dec‚t s„ d„m posibilitate Ministerului Educa˛iei ca s„ aib„ competen˛„ prin care cu aprobarea ministerului s„ poat„ func˛iona.

## Stima˛i colegi,

Numai pu˛in! Mai sunt 5 minute. V„ rog s„ ave˛i at‚ta r„bdare ∫i s„ mai r„m‚ne˛i Ón sal„ ca s„ nu fim pu∫i Ón situa˛ia s„ facem apel nominal la sf‚r∫itul sesiunii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

Deci, dac„-mi permite˛i, repet propozi˛ia. Prin acceptarea textului amendat a art. 158, de azi Óncolo, Ón Rom‚nia, pot func˛iona grupe ∫i clase peste efectivul maxim cu aprobarea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Or, dac„ ne uit„m cum st„m cu aceast„ treab„ Ón Europa, ajungem la concluzia c„ Ón majoritatea cazurilor, Ón ˛„rile din Uniunea European„, efectivul maxim de elevi nu dep„∫e∫te 30 de elevi. Desigur, sunt ∫i exemple, zic eu, negative. Fiindc„, de exemplu, Ón Slovacia, Ón Polonia sau Ón Estonia sunt clase cu un efectiv de 34-36 de elevi.

Dar m„ Óntreb eu, dac„ dorim s„ ne integr„m, de ce lu„m exemple negative ∫i de ce nu ne comport„m a∫a cum se comport„ alte ˛„ri din Uniunea European„, fiindc„ Ón Belgia, de exemplu, sau Ón Italia, sunt clase cu un efectiv de 22-25 de elevi. Noi, desigur, suntem pentru amendarea acelor articole prin care contribuim la ridicarea nivelului procesului instructiv-educativ, dar, Ón acest caz, noi suntem convin∫i c„ prin aceast„ amendare a articolului nu contribuim la ridicarea procesului instructiv-educativ.

De aceea, am votat contra acestei ordonan˛e.

Domnul profesor Mincu, din partea Grupului P.R.M. dore∫te s„ explice votul acestei forma˛iuni politice.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreau s„ motivez votul negativ pe care Grupul P.R.M. Ól face pentru aceast„ propunere pe care o sus˛ine o parte din comisie. A∫ vrea s„ v„ spun c„, Ón momentul de fa˛„, exist„ peste un milion de analfabe˛i Ón Rom‚nia. Œn momentul de fa˛„, Ónv„˛„m‚ntul rural este Ón continu„ dec„dere ∫i c„ exist„ o serie Óntreag„ de ∫coli care sunt de bun„ calitate ∫i c„ Ónv„˛„m‚ntul urban este de bun„ calitate.

Dac„ venim acum ∫i m„rim num„rul de elevi Ón Ónv„˛„m‚ntul urban, de la 30 la 32, va fi Óntr-o zi la 34, la 40 ∫i va decade ∫i acest Ónv„˛„m‚nt urban din care recrutam elevii cei mai buni.

De aceea, eu consider c„ aprobarea de 30 de elevi este o aprobare care trebuie respins„ pentru c„ nu ajut„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

V„ mul˛umesc.

Vreau s„ spun de ce am votat pentru.

Grupul parlamentar P.S.D., adic„!

Se pare c„, ∫tiu eu, fie inten˛ionat, fie, ∫tiu eu, neinten˛ionat, se face o confuzie foarte mare. Œn Rom‚nia, clasele ∫i grupele au prin lege 25-30 de elevi. Deci, ne Ónscriem total Ón cerin˛ele europene, nu este nici o problem„.

Œn discu˛ie era doar o singur„ excep˛ie, prin care ministerul avea deja dreptul s„ aprobe clase sub limita minim„ ∫i vreau s„ v„ spun c„ Ón Rom‚nia sunt peste 2.000 de clase sub limita minim„ care cost„ foarte mult bugetul pentru c„ func˛ioneaz„ cu un num„r care nu este optim de elevi ∫i de copii. ™i, de asemenea, ministerul a cerut s„ aib„ dreptul s„ aprobe prin excep˛ie ∫i un loc sau dou„ peste 30 din motive foarte bine Óntemeiate.

Acolo unde apare un elev care vine transferat, de exemplu, copilul unui diplomat care vine Ón ˛ar„ ∫i vrea o ∫coal„, e o clas„ de 31. Ce face ministerul? Face dou„ sub limita de 15 ∫i de 16 locuri?

Deci, acestea sunt situa˛iile. Vreau s„ v„ spun c„ Ón Rom‚nia sunt 200 de astfel de excep˛ii, Ón plus cu unul sau doi elevi ∫i 2.000 de clase sub cifra minim„. A∫a c„ restul, eu cred c„ argumentarea domnului, nu-i pronun˛ numele c„ dup„ aia vrea dreptul la replic„, este nefondat„, pentru c„ legea Ónv„˛„m‚ntului din Rom‚nia se Ónscrie total Ón prevederile europene ∫i este Óntre 25 ∫i 30. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule profesor Antonescu.

Iat„ o dovad„ a interesului ∫i a importan˛ei pe care to˛i o acord„m Ónv„˛„m‚ntului.

13. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut Óntre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, semnat la Bucure∫ti la 26 august 2003, pentru finan˛area Proiectului privind reabilitarea ∫i reforma sectorului de iriga˛ii.Lege ordinar„.

Cine este pentru? 222 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

14. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Arcu∫, prin reorganizarea comunei Valea Cri∫ului, jude˛ul Covasna.Lege organic„.

Cine este pentru? 190 voturi pentru. Œmpotriv„? 35 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat cu 190 voturi pentru, 35 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

15. Proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Conven˛ia European„ privind Televiziunea Transfrontier„ a Consiliului Europei, adoptat„ la Strasbourg la 5 mai 1989, ∫i pentru desemnarea, Ón conformitate cu prevederile acestei Conven˛ii, a autorit„˛ilor competente.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

Œmpotriv„? 19 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Adoptat cu 191 voturi pentru,19 voturi Ómpotriv„,o ab˛inere.

Domnul deputat Márton Árpád Francisc explic„ votul U.D.M.R.-ului.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Pe scurt, am votat Ómpotriva acestei variante pentru c„, Ón concep˛ia noastr„, forma pe care am adoptat-o este contrar„ legisla˛iei pe care o avem actualmente Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

16. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei

Alma, jude˛ul Sibiu.Lege organic„.

Cine este pentru? 194 voturi pentru. Œmpotriv„? 34 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

17. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Mereni, prin reorganizarea comunei Lemnia, jude˛ul Covasna.

Cine este pentru? 195 voturi pentru. Œmpotriv„? 32 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat cu 195 voturi pentru, 32 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

18. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Dalnic, prin reorganizarea comunei Moac∫a, jude˛ul Covasna.

Se propune respingerea acesteia.

Cine este pentru respingere? 191 pentru respingere. Œmpotriva respingerii? 19 voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul a fost respins.

19. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 46 din 5 iunie 1996 privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare.

De asemenea, comisia a propus respingerea.

Cine este pentru respingere? 201 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 19 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 2 ab˛ineri.

Proiectul a fost respins cu 201 voturi pentru respingere, 19 Ómpotriv„ ∫i 2 ab˛ineri.

Domnul Márton dore∫te s„ explice votul Grupului U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Atunci c‚nd, printre altele, am votat pentru modificarea unei prevederi din Constitu˛ie care avea acel text care ne-a obligat pe to˛i s„ fim militari, noi am crezut Ón campania noastr„ ∫i Ón votul pe care l-am da; Óntradev„r, Ón Rom‚nia va disp„rea milit„ria obligatorie.

Ca atare, am depus un proiect de lege. Acest proiect de lege a fost respins de dumneavoastr„ ∫i urmeaz„ ca Guvernul, cel pu˛in a∫a se poate citi pe _site_ , s„ propun„ un proiect de lege elaborat de Ministerul de Interne care vrea s„ men˛in„ Ón continuare obligativitatea armatei Ón Rom‚nia. ™i dup„ cum ∫tim, a˛i mai auzit-o ast„zi, nu vreau s„ repet, contrar uzan˛elor din statele democratice... care este o armat„ neperformant„, care este o armat„ care cost„ mai mult dec‚t cel pe care vi l-am propus.

Ca atare, av‚ndu-se Ón vedere c„ s-a respins acest proiect de lege, vom depune un alt proiect de lege, cam Ón acela∫i timp, c‚nd va veni ∫i Guvernul cu proiectul de lege al Guvernului, lu‚ndu-se Ón considerare acele elemente din propunerile, obiec˛iile care au venit din partea societ„˛ii civile ∫i nu ne vom da b„tu˛i, vom lupta pentru ca Ón 2007, Ón Rom‚nia, armata s„ nu mai fie obligatorie.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

20. Propunerea legislativ„ pentru abrogarea ∫i modificarea unor dispozi˛ii din Legea 92/1992 pentru organizarea judec„toreasc„.

Comisia a propus respingerea.

- Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 192 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri ∫i c‚teva zeci de voturi neexprimate.

22. Proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei

Be∫tepe, prin reorganizarea comunei Mahmudia, jude˛ul Tulcea.Lege organic„.

- Cine este pentru? 192 voturi pentru. Œmpotriv„? 29 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

- Adoptat cu 192 voturi pentru, 29 Ómpotriv„, nici o

- ab˛inere.

Domnul deputat Niculescu dore∫te s„ explice votul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn numele ini˛iatorilor, doresc s„ mul˛umesc Camerei Deputa˛ilor pentru repara˛ia care a f„cut-o locuitorilor acestei comune tulcene desfiin˛at„ Ón 1968.

Mul˛umesc. S„risem peste pct. 21.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacit„˛ilor de infrastructur„ feroviar„, tarifarea utiliz„rii infrastructurii ∫i certificarea Ón materie de siguran˛„.Lege ordinar„.

Cine este pentru? 191 voturi pentru. Œmpotriv„? 29 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Adoptat cu 191 voturi pentru, 29 contra, o ab˛inere.

23. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei

R„de∫ti, jude˛ul Gala˛i.

Cine este pentru? 192 voturi pentru. Œmpotriv„? 28 voturi Ómpotriv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat cu 192 voturi pentru, 28 voturi contra, nici o ab˛inere.

24. Propunerea legislativ„ privind exercitarea profesiei

de detectiv particular.

Se propune respingerea acesteia.

Cine este pentru respingere? 192 voturi pentru respingere.

- Œmpotriv„? 29 voturi Ómpotriva respingerii propunerii. Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu acest scor.

25. Propunerea legislativ„ privind regimul acord„rii burselor private.

- Se propune respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 186 voturi. Œmpotriva respingerii? 31 voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

- Respins propunerea.

- V„ rog s„ vota˛i la timp, stima˛i colegi din st‚nga s„lii!

26. Propunerea legislativ„ privind constituirea unor burse excep˛ionale destinate elevilor performan˛i din mediul rural.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 186 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 33 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat„ propunerea de respingere.

27. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 19 alin. (2) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„.

De asemenea, Comisia pentru buget a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 186 voturi pentru. Œmpotriv„? 31 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

28. Propunerea legislativ„ privind modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii contabilit„˛ii nr. 82/1991, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 310/2002.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 192 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 32 voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Respins„ propunerea.

29. Propunerea legislativ„ pentru abrogarea Legii nr. 491 din 11 iulie 2002 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 185 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 31 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea.

30. Propunerea legislativ„ pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a medicamentelor de uz uman provenite din import, precum ∫i a unor bunuri provenite din import destinate industriei farmaceutice din Rom‚nia.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 185 voturi pentru. Œmpotriv„? 31 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Respins„ propunerea.

31. Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Cine este pentru solu˛ia de respingere propus„ de c„tre comisie? 186 voturi pentru. Œmpotriv„? 31 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Respins„ propunerea. Dori˛i s„ explica˛i votul? Pofti˛i, distins„ coleg„!

Mul˛umesc frumos. De∫i suntem ini˛iatorii acestui proiect de lege, am votat Ómpotriv„ deoarece propunerea noastr„ a fost inclus„ Ón Codul fiscal ∫i din cauza asta am votat a∫a. Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. V„ mul˛umesc pentru explica˛ie.

32. Propunerea legislativ„ privind stabilirea destina˛iei cotei de 1% din impozitul pe venitul anual global aflat„ la dispozi˛ia contribuabililor persoane fizice.

Comisia a propus solu˛ia respingerii. Cine este pentru? 197 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Sunt Ón schimb voturi neexprimate. Respins„ propunerea.

33. Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pre˛ioase Ón Rom‚nia.

Comisia a propus respingerea. Cine este pentru? 193 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 27 voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? 2 ab˛ineri. Respins„ propunerea.

34. Propunerea legislativ„ privind Óncurajarea tinerilor Óntreprinz„tori, prin acordarea de facilit„˛i Ón desf„∫urarea actelor ∫i faptelor de comer˛.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 185 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 27 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri. Respins„ propunerea.

35. Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii

- nr. 345/2002 privind taxa pe valoare ad„ugat„. Tot respingere propune comisia. Cine este pentru? 185 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 12 voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

Respins„ propunerea cu 185 voturi pentru respingere, 12 Ómpotriv„, 8 ab˛ineri.

36. Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii datoriei publice.

56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003

S-a propus de c„tre comisie respingerea.

Cine este pentru? 186 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 25 ab˛ineri.

Respins„ propunerea cu 186 voturi pentru, un vot contra, 25 ab˛ineri.

Ultima propunere Ónscris„ pe lista votului final de azi.

37. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii

- nr. 111/2003 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului

- nr. 24/2001 privind impunerea microÓntreprinderilor.

- S-a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 186 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 27 ab˛ineri.

Respins„ propunerea cu 186 voturi pentru, nici un vot contra, 27 ab˛ineri.

Stima˛i colegi,

Cu aceasta am Óncheiat lista de voturi finale.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i pentru prezen˛„.

Dup„-amiaz„ ve˛i g„si Ón casetele dumneavoastr„ raportul la Legea privind Codul fiscal. V„ amintesc, m‚ine, la ora 9,30, vom Óncepe dezbaterea ∫i adoptarea raportului de mediere.

V„ rog s„ fi˛i prezen˛i pentru a nu fi pu∫i Ón situa˛ii dificile.

Dup„-amiaz„ se lucreaz„ Ón comisii.

V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 168/27.XII.2003 con˛ine 56 de pagini.**

Pre˛ul 69.216 lei