Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 decembrie 2009
other · adoptat
Daniela Popa
Discurs
„Ansamblul arheologic Sarmizegetusa, între nepăsare, neglijență și uitare”
În declarația politică de astăzi doresc să trag un semnal de alarmă asupra stării grave în care se află unul dintre cele mai importante monumente istorice de pe teritoriul României, Sarmizegetusa Regia.
Sarmizegetusa Regia aparține Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina (PNGMC), ce include Cetatea dacică în una din zonele speciale de conservare ale parcului. Comisia pentru Monumentele Naturii din cadrul Academiei Române este autoritatea care aprobă intervenția în aceste perimetre protejate. Din această cauză, autoritățile locale, precum Primăria Orăștioara de Sus, Consiliul Județean Hunedoara sau Direcția pentru cultură nu pot derula acțiuni de întreținere și curățare a locului. Ceea ce este și mai
îngrijorător este faptul că cel mai important ansamblu arheologic de pe teritoriul României nu are un administrator stabilit de lege. Nimeni nu știe cine administrează situl, cine asigură paza etc. Calitatea de administrator a Cetăților dacice este revendicată de mai bine de cinci ani de zile de către Ministerul Mediului, pe de o parte, și de autoritățile locale, pe de altă parte.
Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina (PNGMC) a fost înființat în anul 1979, întinzându-se pe o suprafață de 38.000 de hectare din Munții Orăștiei. Încă de la început, a inclus în arealul său și o mare parte din complexul Cetăților dacice, inclusiv Sarmizegetusa Regia. O perioadă, Parcul a existat mai mult pe hârtie, dar de la înființarea Administrației PNGMC au început să apară probleme administrative. Sarmizegetusa Regia a fost inclusă în una dintre zonele speciale de conservare ale Parcului. În ariile cu statut special, intervenția umană nu este permisă fără aprobarea Comisiei pentru Monumentele Naturii din cadrul Academiei Române, fie că este vorba de activități de curățare a locului sau de săpături arheologice.
Din 2004, pentru orice săpătură arheologică, cercetătorii trebuie să ceară aprobarea Administrației Parcului. A durat doi ani până când cele două părți au ajuns la o înțelegere care să le permită măcar cercetarea sitului istoric, fără să fie încălcate regulile zonelor naturale protejate. Pe de altă parte, cei de la Administrația PNGMC afirmă faptul că puterile instituției sunt limitate prin faptul că fondul forestier este dat în grija Romsilva, iar fondul cinegetic, în grija Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi. În aceste condiții, rolul Administrației PNGMC nu poate fi decât unul de supervizare, și nu de administrare. Și ca încurcătura să fie și mai mare, orice săpătură pe care Administrația PNGMC vrea să o facă acolo nu este posibilă fără aprobarea Primăriei Orăștioara de Sus și a Consiliului Județean Hunedoara.
Pe de altă parte, reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara susțin că au întocmit, în anii trecuți, mai multe proiecte pentru a obține finanțări europene pentru cercetarea și restaurarea vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia. De fiecare dată însă au eșuat din același motiv: instituția nu este proprietarul sau administratorul terenului pe care se află monumentul.