Petre Străchinaru

„Antimodel de autonomie: modelul UDMR al simbolisticii” (speță, județul Covasna)

Recent, comunitatea românească din județul Covasna a luat act cu îngrijorare de inițiativa Consiliului Județean Covasna de aprobare a drapelului și fanionului secuiesc ca însemne specifice ale județului Covasna, acțiune ce continuă să altereze dialogul și relațiile interetnice din județ.

Luând act de această nouă inițiativă contraproductivă, adusă la cunoștință publică în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică prin anunțul din ziarul „Observatorul de Covasna” de miercuri, 20 februarie 2008, Forumul Civic al Românilor din Covasna și Harghita, dând glas îngrijorării populației de naționalitate română din județul Covasna față de escaladarea continuă a acțiunilor extrem-naționaliste ale liderilor administrației locale, au solicitat Consiliului județean Covasna să renunțe la promovarea unei hotărâri care să consfințească o nouă ilegalitate, aducând în acest sens o serie de argumente de ordin legal.

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 definește actul administrativ ca „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”;

Din această definiție rezultă că orice act administrativ, precum hotărârea ce se intenționează să se adopte, se adoptă pentru organizarea executării legii sau a executării în concret a legii.

În cazul acestei inițiative nu se organizează executarea legii și nici nu se execută în concret legea pentru că nicio lege din România nu reglementează și nu constituie temei de drept pentru aprobarea unui drapel al unei unități administrativ-teritoriale. Singurul însemn specific al unităților administrativ-teritoriale cu reglementare normativă este stema județului.

Drapelul și fanionul ce se intenționează a fi aprobate reprezintă de fapt drapelul secuiesc, drapel sub culorile căruia s-a organizat în municipiul Sfântu Gheorghe, contrar poziției oficiale a statului român, manifestația de solidaritate a Consiliului Național Secuiesc cu declararea unilaterală a independenței provinciei Kosovo, eveniment considerat de către organizatori drept precedent. Este evident că adoptarea oficială a unui asemenea drapel ar consfinți un simbol etnic al unui teritoriu pentru care se dorește o autonomie teritorială pe criterii etnice.

Aprobarea unui drapel lipsit de temei normativ și alăturarea acestuia, ca simboluri de separare teritorială față de teritoriul național, a unei steme revizioniste, a unor panouri cu inscripția „Ținutul Secuiesc”, cu scopul marcării unor granițe imaginare, sau a unor manifestații publice monoetnice și costisitoare, precum întâlnirea mondială a maghiarilor covăsneni, organizată anul trecut și finanțată din fonduri publice, nu sunt de natură a crea o imagine pozitivă județului Covasna, care să conducă la o dezvoltare economică și socială normală, în folosul tuturor cetățenilor județului, indiferent de apartenența la majoritatea românească sau la diverse minorități naționale. Dimpotrivă, politicile publice cu caracter separatist, monoetnic și antiromânesc promovate de autoritățile administrației publice locale ne rup și ne izolează de viața economică și socială a României, exemplu grăitor fiind felul în care se dezvoltă municipiul Brașov, la numai 30 de kilometri de Sfântu