Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·30 martie 2010
other · retras
– momente de referință –
Discurs
Anul 2008 poate fi considerat un an de referință în istoria audiovizualului românesc pentru două realizări esențiale: transpunerea în legislația internă a noii Directive a Serviciilor Media Audiovizuale și demararea procesului de trecere de la televiziunea analogică terestră la cea digitală. Ambele realizări s-au obținut prin implicarea activă a CNA, care, deși nu are inițiativă legislativă, a contribuit cu expertiza sa în materie de audiovizual atât la elaborarea Proiectului noii legi a audiovizualului, cât și la adoptarea strategiei de trecere la digitalizare. La începutul anului 2009, a fost promovată _Strategia privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național_ , ce urmează a fi adoptată prin hotărâre de guvern. Pe scurt, noul sistem va permite recepționarea în condiții tehnice superioare a unui număr mult mai mare și diversificat de programe.
Prezentăm în continuare momentele de referință ale activității CNA în anul 2008:
• Așa cum se arată în comunicatul Comisiei Europene dat publicității în data de 18 decembrie 2008, **România este singura țară a Uniunii Europene care a implementat noua Directivă a Serviciilor Media Audiovizuale** , la numai un an de la adoptarea sa de către Parlamentul European, în decembrie 2007. De menționat că termenul pe care l-am avut la dispoziție era de 2 ani. Iată că, în domeniul legislației audiovizuale, România devine un exemplu pentru celelalte state europene și este apreciată pentru „maniera completă și pentru exploatarea tuturor oportunităților de liberalizare oferite de directivă”, pe care a știut să le implementeze în legislația internă. La acest succes al țării noastre a contribuit colaborarea eficientă dintre CNA și Ministerul Culturii și Cultelor, care au elaborat noua lege a audiovizualului, după o consultare amplă cu societatea civilă, cu reprezentanții
televiziunilor și cu Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA). S-a realizat astfel cadrul juridic necesar trecerii la digitalizare, iar, prin relaxarea publicității, s-a oferit radiodifuzorilor un sprijin semnificativ în condițiile actuale de criză economică.
• CNA a continuat strategia de diversificare a peisajului audiovizual, prin care urmărim să servim interesul public printr-o cât mai bună informare a cetățenilor și mărirea numărului de programe destinate comunităților. Au fost acordate, prin concurs, 41 licențe audiovizuale de radio, 37 licențe audiovizuale de televiziune prin satelit și 74 licențe audiovizuale pentru televiziunile prin cablu.
• Am continuat să derulăm, în parteneriat cu Academia Română, programul destinat îmbunătățirii calității limbii române vorbite la posturile de televiziune și de radio. Pentru a mări eficiența demersului nostru și a ținti originea fenomenului de degradare a limbii române, ne-am dus către școală, profesori, acolo unde copiii învață să vorbească corect românește. Am inițiat un protocol de colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (MECT), care s-a concretizat în tipărirea unei lucrări „Ești _cool_ și dacă vorbești corect”, cuprinzând exerciții de gramatică „inspirate” de cele mai grave și frecvente greșeli de limbă ale ziariștilor din audiovizual. Cartea a fost distribuită în școlile din România și este folosită de profesori la orele de cultivare a limbii române sau la predarea cursului „Educația pentru media”.