Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 octombrie 2017
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Camelia Gavrilă
Discurs
„Anul universitar 2017–2018 – permanențe valorice și reconfigurări în actualitate”
Deschiderea anului universitar 2017–2018 înseamnă o nouă etapă în devenirea și evoluția învățământului superior românesc, o continuitate de valori și tradiții validate în timp, precum și un nou context al reflecției despre necesare schimbări, adaptări și reconfigurări în acord cu evoluțiile din mediul social, economic, cu noile tehnologii, într-o epocă a globalizării, în armonia contrastelor și a paradigmelor – național/european, științific/umanist, cultură/civilizație, pragmatism/spiritualitate.
Ne aflăm în pragul unui nou început, deschis de anul universitar 2017–2018, și, cu acest prilej, trebuie să le urăm, în primul rând, studenților un an plin de reușite academice și performanțe în domeniul de studiu, iar corpului academic, profesorilor, aceeași dăruire, multă putere de muncă, inspirație și dedicație în ceea ce fac! Să nu uităm că a preda bine presupune nu doar cunoaștere și temei științific, ci și vocație, pasiune, ardere lăuntrică și, apoi, puterea de a dărui celor tineri ceva din pasiunea și înțelepciunea profesoruluimentor. În același timp, un sistem educațional nu este alcătuit doar din cei doi actori esențiali, studentul și profesorul, sunt și alte instanțe, mult mai mulți factori instituționali care fac parte din tot acest proces dificil, interesant și, cu certitudine, întotdeauna perfectibil.
Privind retrospectiv, spre istoria recentă, constatăm că apariția sistemului Bologna a dus treptat la o anumită uniformizare a sistemului de învățământ superior din Uniunea Europeană. România a fost susținută în procesul de internaționalizare a învățământului superior, având calea deschisă către noi direcții de evoluție educațională, oferind totodată studenților multiple oportunități de dezvoltare, de cunoaștere și experiență practică, de împlinire profesională.
Anul 2017 a constituit celebrarea a 30 de ani de experiență continuă în proiectele de tip Erasmus, prin care Uniunea Europeană a sprijinit constant educația, formarea, politicile destinate tineretului și sportului în Europa.
Programul Erasmus+ 2014–2020, care include șapte dintre programele europene de finanțare – „Învățare pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune”, „Erasmus Mundus”, „Tempus”, „Alfa”, „Edulink” și „Programul pentru cooperare cu țările industrializate” –, vizează un buget de 14,7 miliarde euro, pentru toate țările, în perioada 2014–2020, și reprezintă o creștere cu 40% față de nivelurile de până în 2014. În program vor fi implicate peste 4 milioane de persoane, din care aproximativ două milioane de studenți și peste 800.000 de reprezentanți ai personalului didactic și didactic auxiliar.
Astfel, se deschid în fața universităților provocări pentru noi proiecte didactice, de cercetare, pentru activități științifice, didactice și schimburi academice utile. România este una dintre țările Europei cu rezultate notabile în acest program, datorită competenței și seriozității mediului academic implicat în derularea și coordonarea proiectelor europene.