Stenogramă plen

2. Toate mamele vor avea o reducere cu doi ani a vârstei de pensionare, pentru fiecare copil crescut în familie până în momentul împlinirii vârstei de 18 ani.

3. Gratuitatea tuturor investigațiilor, consultațiilor și tratamentelor pe durata sarcinii și lehuziei, precum și a celor destinate nou-născuților.

„Sistemul medical de urgență va fi resuscitat sau nu va mai fi deloc!”

Protestele declanșate recent de salariații serviciilor județene de ambulanță nu reprezintă decât vârful icebergului, al nemulțumirilor și al neajunsurilor care macină de ani buni sistemul medical de urgență.

Reprezentanții salariaților au susținut că, în loc să contribuie la îmbunătățirea nivelului de salarizare, impunerea arbitrară prin hotărâre a Guvernului a unui așa-numit regulament de sporuri va avea un efect advers, prin preconizatele diminuări de venituri ale unor categorii de personal din cadrul serviciilor de ambulanță.

În acest context, sindicaliștii au reclamat iminenta pierdere a tichetelor de masă, precum și discriminarea personalului sanitar auxiliar și a personalului angajat în raport cu cadrele medico-sanitare, prin reducerea sporurilor de până la 50% pentru condiții deosebite de muncă.

Nu în ultimul rând, deficitul de personal și starea deplorabilă a parcului de autoutilitare sanitare fac aproape imposibilă desfășurarea activității serviciilor județene de ambulanță.

Emblematică pentru această degringoladă sistemică este și situația dezastruoasă a parcului auto al Serviciului Județean de Ambulanță Oradea, care dispecerează peste 60 de autospeciale medicale de urgență.

Mai mult de două treimi dintre acestea îndeplinesc normele de casare, având depășită durata de exploatare și reprezentând un real pericol, atât pentru viața pacienților pe care îi transportă, cât și pentru cea a echipajului de medici și de paramedici care se deplasează la intervenții.

Este inacceptabil ca la nivelul județului Bihor ultimele autospeciale medicale să fie achiziționate în urmă cu 10 ani, iar, în condițiile în care acestea parcurg cumulat anual aproape 3 milioane de kilometri, nici nu-i de mirare că rulajul majorității dintre ele depășește constant 600.000 de kilometri, ridicându-se, în unele cazuri, chiar și la 800.000 de kilometri.

Dar situația din județul Bihor nu este una singulară, fiind sesizate probleme similare și la pacurile auto din subordinea serviciilor de ambulanță din București, Cluj, Iași, și nu numai.

Sub guvernarea „autopsierilor” de la PSD, sistemul medical de urgență a intrat în moarte clinică, iar, fără o grabnică resuscitare, acesta riscă să nu mai fie deloc.

„Cum PSD–ALDE dau la începutul anului și iau înapoi mai mult, după doar câteva luni...”

Să vorbim azi despre ipocrizia nedisimulată a coaliției PSD–ALDE, care anunța la începutul acestui an, cu mare tam-tam, eliminarea a 102 taxe, printre care și eliminarea taxei de mediu pentru autoturisme, pe care – surpriză! – s-au gândit acum că trebuie să o introducă din nou.

Mai mult decât atât, la începutul acestui an, când toți producătorii din industria auto s-au opus vehement eliminării taxei de mediu, iar Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile afirma foarte clar că „înlăturarea acestei taxe va genera efecte negative și imediate în piața auto și va conduce la creșterea numărului de autovehicule vechi și poluante”, domnii Dragnea și Tăriceanu nu auzeau nimic din aceste argumente și susțineau necondiționat necesitatea eliminării acesteia, evident, pentru „binele” buzunarului cetățeanului român.

Acum, după numai câteva luni de la luarea deciziei de a elimina mai multe taxe, PSD–ALDE acționează, bineînțeles, tot în spiritul „binelui” buzunarului cetățeanului român, numai că în sens invers! Adică domnii Dragnea și Tăriceanu își reconfirmă meteahna care i-a consacrat, și anume aceea de a da cu o mână și de a lua cu două, de la același cetățean. Astfel, aceiași conducătorii ai puterii PSD–ALDE care la începutul anului au luat decizii de eliminare a unor taxe spre sfârșitul anului s-au răzgândit și consideră „benefică” reinstituirea unei alte taxe, similare celei precedente de mediu, pentru autovehicule.

Coaliția PSD–ALDE a procedat precum Toma Necredinciosul atunci când producătorii de autoturisme au explicat că eliminarea taxei de mediu va avea drept consecință o serie de efecte negative, care vor afecta profund atât piața auto, cât și mediul, printr-o poluare excesivă. Să nu uităm că Bucureștiul se află în topul celor mai poluate capitale europene! Nu a contat nimic pentru reprezentanții puterii.

Acum, după ce străzile din România s-au umplut de rable proaspăt înmatriculate, având în vedere că în primele opt luni ale acestui an au fost aduse din străinătate și înmatriculate în România peste 300.000 de mașini vechi, îi întreb pe domnii Dragnea și Tăriceanu ce fel de taxă ar trebui să le instituim și noi dumnealor, pentru că și-au bătut joc atât de sănătatea românilor, cât și de industria autohtonă de autovehicule, care, să nu uităm, reprezintă de ani buni motorul economiei românești?!

„PNL susține o lege antibirocrație”

PNL a inițiat o petiție on-line referitoare la susținerea unei legi antibirocrație, pe care Grupurile parlamentare ale PNL au inițiat-o și au supus-o, în primă fază, dezbaterii publice.

Prin acest demers legislativ, PNL propune reducerea drastică a birocrației, prin instituirea obligației ca nicio instituție sau autoritate publică să nu mai solicite beneficiarilor care accesează un drept sau un serviciu să furnizeze documente cu informații existente deja în bazele de date din sistemul public. Astfel, accesul instituțiilor la informațiile aflate în bazele de date publice se va face fie prin interconectarea bazelor de date existente în sistemul public, fie prin solicitarea directă a respectivelor informații pe cale instituțională de instituție, și nu de beneficiar, persoană fizică sau juridică.

PNL consideră că timpul este prețios nu numai pentru stat, ci și pentru cetățean, care, potrivit Constituției în vigoare, are și o serie de drepturi, nu numai obligații, iar aceste drepturi trebuie respectate de stat, și nu numai clamate.

Prin respectarea drepturilor românilor, noi, liberalii, înțelegem că cetățeanul român trebuie să aibă și posibilitatea de a obține efectiv toate documentele necesare pe care le solicită de la o instituție publică într-un timp rezonabil, fără

a mai fi plimbat pe drumuri zile sau poate chiar luni în șir, de la o instituție la alta, pentru a i se elibera un banal act.

Prin această viitoare lege antibirocrație, PNL vizează mai multe obiective referitoare la debirocratizare, printre care le amintesc pe următoarele: reducerea sau eliminarea timpului petrecut de cetățeni la cozi, la ghișeu, pentru accesarea unor drepturi sau servicii; eliminarea drumurilor pe care o persoană trebuie să le facă între diverse instituții pentru întregirea dosarelor necesare accesării unor drepturi sau servicii; determinarea sistemului public să se apropie cât mai mult de principiile de e-guvernare, accesarea electronică rapidă și eficientă a serviciilor de către cetățeni, precum și reducerea numărului de funcționari la ghișee, dar și repartizarea mai eficientă de sarcini pentru aceștia, în alte activități mai utile în buna funcționare a sistemului public.

„Masacrul câinilor fără stăpân de la Iași, un alt «tun» al administrației Chirica”

Gestionarea câinilor fără stăpân din Iași este un alt „tun” al administrației Chirica. În timp ce problema persistă de ani de zile, cei care ar trebui să se ocupe cu rezolvarea acestei probleme raportează, an de an, cifre din burtă, pe baza cărora decontează milioane de euro.

Mai mulți ieșeni mi-au reclamat că străzile Iașiului sunt nesigure din cauza acestei probleme. Consilierii locali ai PNL Iași au propus înființarea unei comisii de anchetă pentru a vedea eficiența cheltuirii de către Primăria Municipiului Iași a 17 milioane de lei, în ultimii 10 ani, pentru gestionarea câinilor fără stăpân, precum și pentru a veni cu un pachet de măsuri, agreat de toate partidele politice, realizat în parteneriat cu societatea civilă, pentru a rezolva odată pentru totdeauna această problemă. Acel proiect de hotărâre a rămas în sertarele primăriei, pentru că interesele sunt prea mari pentru a exista transparență. Este nedemn ca, în secolul XXI, într-un oraș precum Iașiul, viața oamenilor să fie pusă în pericol de câinii vagabonzi.

Există cifre concrete în privința numărului exact al câinilor despre care firma din administrația municipalității spune că i-a ridicat în ultimii 10 ani – 74.500 de câini. După 2013, atunci când Legea privind eutanasierea câinilor vagabonzi a fost adoptată, aproape 20.000 de câini au fost uciși la Iași. Cu toate acestea, unele cartiere sunt stăpânite în continuare de patrupede. Nici fondurile alocate din bugetul public în ultimii 10 ani nu sunt de ignorat. Aproximativ 15 milioane de lei a alocat primăria, în ultimii 10 ani, pentru rezolvarea acestei probleme, aproape 2,5 milioane de lei fiind acordați doar în 2016. Această situație ori înseamnă un mare masacru la nivelul Iașiului, ori un mare jaf. Firma care a preluat gestionarea câinilor fără stăpân raportează 2.495 de eutanasieri în primele 8 luni ale anului. La Bacău, Suceava, Piatra Neamț, cifra nu depășește 100 de sacrificări.

Iașiul este pe primul loc în țară la eutanasieri, dar și raportează cei mai mulți cetățeni care sunt victime ale câinilor fără stăpân.

Din păcate, Iașiul are și în acest domeniu deficiențe majore. Societatea civilă a tras în mai multe rânduri semnale că primăria gestionează netransparent și rudimentar problema câinilor fără stăpân, însă actuala administrație este surdă la vocea cetățenilor.

„Split TVA – Disperarea guvernanților riscă să se transforme în agresiune față de mediul de afaceri”

România, singura țară din Uniunea Europeană cu o astfel de măsură a plății defalcate a TVA. Au făcut-o și pe asta, fără consultări reale cu toate părțile interesate, fără analize de impact, fără testele solicitate de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, fără testarea fezabilității mecanismului, fără clarificarea aspectelor procedurale, fără informarea și pregătirea contribuabililor și fără a respecta principiile fiscalității expuse în Codul fiscal.

Proiectul a fost adoptat, în ciuda reacțiilor negative emise de întreg spectrul antreprenorial din România, întrucât, înainte de a-i opri pe evazioniști, va afecta mediul de afaceri onest. Printre argumentele care motivează nesusținerea acestei aberații fiscale, menționez:

- costuri suplimentare, generate de modificarea

- sistemelor informatice contabile;

- costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane

- bancare suplimentare;

- afectarea cash-flow-ului și blocarea banilor;

- creșterea birocrației, dublarea numărului de plăți, măsuri

- suplimentare de verificare și management pentru TVA;

- efort mare și costisitor de implementare efectivă;

- neclarificarea unor aspecte procedurale, cum sunt cele

- de _factoring_ , rețineri din garanții de bună execuție, compensări de TVA.

Split TVA încalcă și prevederile comunitare, în primul rând, prin neobținerea unei autorizări specifice de la Consiliul Europei pentru o derogare de la Directiva de TVA. Pentru a obține o astfel de derogare, Guvernul Tudose, prin Ministerul Finanțelor Publice, ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic și să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA colectată în stadiul consumului final.

Până la data de 1 octombrie anul curent, firmele ar fi trebuit să deschidă cel puțin un cont de TVA pentru splitare, dacă ar fi dorit acest lucru. Și ce observăm? Nicio firmă nu a optat pentru acest lucru!

„Valurile de scumpiri din domeniul energiei, neprevăzute în Programul de guvernare 2017–2020”

De la începutul sesiunii parlamentare, suntem martorii unei tragedii puse în scenă de actuala coaliție de guvernare, în care actori principali sunt cetățenii României. Deși Programul de guvernare 2017–2020 nu prevede scumpiri în niciun domeniu de activitate, sectorul energetic este vizat de un val al scumpirilor, cu implicații directe pentru români.

În ședința din data de 26 septembrie 2017, Comitetul de reglementare al ANRE a avizat tarifele de tip componenta de piață concurențială (CPC) aplicabile în trimestrul al patrulea a.c. clienților finali casnici și noncasnici beneficiari ai serviciului universal. Astfel, a rezultat o creștere medie, la nivel național, a tarifelor CPC în domeniul energiei electrice de 0,03 lei/kWh, față de creșterea medie de 0,1 lei/kWh, care ar fi rezultat conform propunerilor furnizorilor de ultimă instanță (FUI).

De asemenea, au fost anunțate majorări la prețul gazelor pentru consumatorii casnici, în medie cu 6%, în al patrulea trimestru al anului. În plus, Guvernul a decis majorarea accizei la carburanți cu 0,16 lei pe litru de la 15 septembrie, urmând ca o creștere similară să aibă loc de la 1 octombrie, așa că ziua de 1 octombrie a venit și cu o nouă scumpire la pompă. Pe data de 15 septembrie, când a avut loc prima majorare a accizei, petroliștii au scumpit carburanții cu 9 bani pe litru, însă prețurile au fost modificate și înainte, și după această dată.

Problema cea mai mare este că aceste produse – energie, gaze și carburanți – sunt folosite într-o gamă mai largă a activităților și a traiului cotidian și duc la scumpiri în lanț pentru aproape toate produsele și serviciile din economie, întrucât ele influențează atât costurile de producție, cât și segmentul de transport și de comercializare.

Așadar, unde este des menționatul principiu al transparenței din Programul de guvernare 2017–2020? Unde este agenda deschisă și predictibilă a Guvernului? Unde este dezvoltarea durabilă? Unde este cetățeanul român în această ecuație? Sau asistăm la implementarea unei agende pe care nu o cunoaștem...

„Reunificarea Germaniei, model pentru reunificarea României”

Germania, înfrântă în cel de-al Doilea Război Mondial, a marcat ieri 27 de ani de la reunificarea sa pașnică, prin aderarea populației celor cinci landuri ale RDG la legile și Constituția RFG. Reunificarea a fost precedată de negocierea și semnarea, la 31 august 1990, a unui tratat de unificare între RDG și RFG, precum și semnarea, la 3 octombrie 1990, de cele două Germanii cu cele patru puteri care ocupau atunci militar teritoriul fostului Imperiu German – Marea Britanie, Franța, Statele Unite ale Americii și URSS – a Tratatului reglementărilor finale cu privire la Germania, numit și „Tratatul 2+4”, prin care era dizolvat Acordul de la Potsdam din 1945. Statul german reunificat și deplin suveran a rămas membru al Comunității, mai târziu Uniunea Europeană, și al NATO, care nu au condiționat decizia poporului german de reunificare pașnică.

3 octombrie 1990 a fost doar un moment favorabil reunificării Germaniei, însă premisele acestei reunificări au existat cu mult înainte. Fără a-și fi refăcut configurația teritorială de până la 1945, Germania a pus oamenii și poporul german înaintea teritoriilor. Legea fundamentală a RFG, din 24 mai 1949, stabilea: „Prezenta Lege fundamentală este aplicabilă întregului popor german” și îi recunoștea pe toți locuitorii RDG ca pe cetățeni ai săi, rezervându-le în plus tuturor etnicilor germani din Europa, URSS, China sau din orice altă țară a lumii, așa-ziși „Statusdeutsche”, dreptul la cetățenia germană. Așa s-a reunificat Germania și așa s-a refăcut admirabila națiune germană.

După reunificarea națiunii germane, singura națiune europeană despărțită artificial prin puterea fostului ocupant sovietic și complicitatea fostului său aliat german este națiunea română, nevoită să accepte pe moment bistatalitatea, să lupte pentru desovietizarea părții sale de răsărit aflate sub ocupația militară sau controlul Moscovei, aspirând cu tot mai multă putere la refacerea pașnică a unității sale politice distruse.

Ca să putem reface unitatea națiunii noastre avem nevoie de reglementări similare celor germane: recunoașterea dreptului la cetățenie tuturor românilor din teritoriile naționale ocupate de URSS și tuturor persoanelor aparținând națiunii culturale române. Voi depune curând un proiect de lege în acest sens. Sper că există în acest Parlament destui români care să susțină acest proiect reparator și perfect euroconform.

„Consolidarea strategiei României în NATO și în UE – componentă esențială a securității, în contextul internațional”

În urmă cu 13 ani, România devenea stat membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice, NATO, acesta fiind considerat unul dintre cele mai mari succese ale politicii românești din 1989 până în prezent. Integrarea în structura nord-atlantică a fost un proces îndelungat, a cărui constantă a fost larga susținere a poporului român, pentru care calitatea

de membru al Alianței NATO echivalează cu garanția securității și stabilității pe plan extern. Un rol activ al României în cadrul NATO reprezintă o condiție esențială pentru promovarea intereselor naționale la nivel interaliat și integrarea preocupărilor de securitate ale României în procesul decizional al Alianței NATO.

România și-a depus oficial candidatura la NATO în 1993 și, un an mai târziu, a fost primul stat care a răspuns invitației de a participa la Parteneriatul pentru pace, devenind astfel primul stat din Europa Centrală și de Est care a aderat la Parteneriatul pentru pace. În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de acțiune, în vederea admiterii de noi membri, MAP – Membership Action Plan. Pe baza acestuia, România și-a pregătit propriul Plan național de pregătire pentru aderare, care stabilea obiective, măsuri și termene de realizare în vederea aderării la Alianță. La Summit-ul NATO de la Praga din 21 noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate, șefii de state și de guverne ai țărilor membre NATO au decis invitarea României, alături de alte șase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia –, să înceapă convorbirile pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Începând cu anul 2005, Ziua NATO se sărbătorește în România în prima duminică a lunii aprilie. Parteneriatul pentru pace, fundamentat pe valori comune precum democrația, drepturile și libertățile fundamentale, a sprijinit procesul de reformă din statele Europei Centrale și de Est și a contribuit cu succes la promovarea păcii și securității în spațiul euroatlantic.

„Să redăm mehedințenilor propriile resurse!”

Luni, 4 septembrie 2017, spre ora 17.00, pășeam spre această tribună cu pași timizi și emoții mari, pentru a depune jurământul de credință ca parlamentar de Mehedinți.

Venită dintr-un colț mirific mehedințean, trăind viața reală alături de concetățenii mei, care au observat cum, în ultimul sfert de veac, încet, încet, marile obiective energetice și unele instituții publice, construite cu truda dumnealor sau aparținându-le natural, au rămas doar fizic în acest județ, ele fiind administrate din alte zone ale țării, sub pretexte nerelevante.

De exemplu:

– sub pretextul unei așa-zise eficiențe economice, i s-a luat județului Mehedinți administrarea celor două hidrocentrale, Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, care produc aproape o treime din energia electrică a țării, decontând efectele de mediu asupra locuitorilor mehedințeni;

– sub pretextul pregătirii regionalizării, i s-au luat județului Mehedinți conducerile executive ale unor instituții administrative, făcând mai dificilă relația cetățean–instituție publică;

– sub pretextul unei administrări centralizate, municipiul Drobeta-Turnu Severin, reședință de județ, nu dispune nici până în acest moment de un port turistic, deși Dunărea scaldă de mii de ani aceste meleaguri.

Județul Mehedinți nu poate beneficia astăzi în totalitate de propriile resurse, conducerile administrative fiind obligate să apeleze la intermediari pentru rezolvarea problemelor firești ale propriilor cetățeni.

Este timpul să nu mai fie irosiți bani, timp și nervi pentru lucruri complicate, departe de limita județului, când totul se poate rezolva simplu, în plan local.

„Kievul dă înapoi pe tema educației în limba maternă”

După numeroasele solicitări pe care noi, partea română, le-am adresat autorităților de la Kiev, am înregistrat o primă victorie – țara vecină dă înapoi pe tema educației în limba maternă pentru minoritatea românească!

Autoritățile de la Kiev sunt dispuse la negocieri pe subiectul educației în limba maternă pentru minoritățile naționale. După un prim dialog, reprezentanții Kievului au propus ca programa școlară să fie predată într-un procent de 100% în limba română la clasele I–IV, un procent de 65-75% să fie asigurat pentru clasele V–VI, 50-70% la clasele VII–IX și la clasele X–XII un procent de 20-30%.

Noi, parlamentarii din grupul constituit ad-hoc pentru a repara această nedreptate cu care sunt tratați frații noștri români din țara vecină, ne propunem ca, pe lângă întâlnirea pe care am avut-o, recent, cu domnul ambasador ucrainean la București, Oleksandr Bankov, să susținem în continuare

această cauză până când vom impune condiții optime de învățământ pentru minoritatea noastră din țara vecină, precum și pentru continuarea acordării de finanțare de stat pentru profesorii români, astfel încât aceștia să poată beneficia de programele de pregătire profesională pentru a preda și în limba ucraineană.

Așa cum am mai spus, inclusiv de la această tribună a Parlamentului României, precum și la întrevederea pe care am avut-o și la Cernăuți, această situație reprezintă o stare de fapt care nu trebuie ignorată! Nici Ungaria nu a trecut cu vederea decizia Radei Supreme și chiar a lansat amenințări directe privind blocarea tuturor demersurile în interiorul Uniunii Europene care ar reprezenta un pas înainte în procesul Ucrainei de integrare europeană în spiritul programului Parteneriatului estic.

Țin să subliniez că, în ciuda asigurărilor primite până acum de la partea ucraineană, precizările acesteia nu sunt însă prea liniștitoare, iar noi trebuie să-i protejăm pe cei aproximativ 400.000 de vorbitori de limbă română din țara vecină. Trebuie să ne concentrăm eforturile și pe linie parlamentară, astfel încât, după un prim succes, să putem sărbători victoria finală!

Declarație politică privind transportul public de călători La data de 1 septembrie 2017, în Argeș s-a produs un eveniment care a avut efecte importante pentru mii de navetiști din Pitești și din localitățile limitrofe. Astfel, în condițiile în care Legea transportului public metropolitan de persoane este încă neclară, aproape imposibil de aplicat, precum și în lumina unor acte normative relativ noi, inclusiv o directivă europeană, autobuzele SC Publitrans 2000 – SA, societate de transport public a Consiliului Local Pitești, nu mai pot opera în afara granițelor municipiului reședință de județ.

Consecința este aceea că mii de angajați și de elevi care făceau de ani de zile naveta pe rute deja tradiționale s-au văzut nevoiți să apeleze la alte mijloace de transport, neadecvate, sau să meargă pur și simplu pe jos. Numai pe platforma industrială Bascov, de exemplu, situată în imediata apropiere a municipiului, lucrează circa 4.000 de cetățeni din Pitești.

Autoritățile locale au încercat să găsească sprijin la autoritățile centrale pentru o soluție care să permită autobuzelor Publitrans să circule în afara Piteștiului, dar nu s-au primit decât răspunsuri negative.

De ce s-a ajuns aici? Autoritățile din Pitești trebuie să respecte o directivă europeană și noul contract-cadru de gestiune a serviciului de transport local, publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Există și o lege din 2007 care a tot fost adusă la zi, cu tot mai multe restricții. Iar în 2016 a apărut Legea nr. 51, care făcea trimitere expresă la Directiva nr. 1.370 a Uniunii Europene, care datează tot din 2007, privind transportul, în care scrie negru pe alb că autobuzele societăților comerciale cărora li se deleagă prin atribuire directă – deci fără licitație, cum e la Pitești – serviciul de transport public de călători nu pot opera decât pe raza administrativ-teritorială respectivă.

Pe de altă parte, abia acum a apărut contractul-cadru la nivel național, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, privind transportul în comun. Și de aici toată problema. Dacă autobuzele Publitrans ar circula în afara Piteștiului, amenda pe care ar primi-o firma de la autoritatea de transport ar fi de 180.000 lei. De asemenea, la trei abateri se pierde licența de transport. În plus, conform directivei europene, dacă se face transport între localități, și nu doar în Pitești, nu se mai pot primi banii europeni pentru proiectul de mobilitate urbană al orașului.

„Tinerii – cel mai important pariu pentru viitor!”

Declarația mea politică de astăzi se referă la tinerii din România, la generațiile viitoare, la implicarea activă a acestora în politică și în viața socială. Este necesar să-i sprijinim pe cei tineri în toate domeniile de activitate, deoarece realitatea ne arată că foarte mulți dintre ei preferă să urmeze studiile în străinătate, iar apoi să rămână acolo definitiv.

În primul rând, trebuie să convingem tinerii să se implice în politică. Foarte mulți dintre aceștia au o părere mai puțin bună despre clasa politică, însă, dacă nu vor înțelege că doar prin implicarea lor pot schimba ceva, totul este în zadar. Niciunul dintre politicienii de astăzi nu are un cec în alb pentru pozițiile pe care le deține în momentul actual, așa că toți cei care ar putea avea un cuvânt de spus ar trebui să se implice și să lupte pentru ca ei să fie politicienii de mâine. Dacă tinerii ezită să se implice în politică, oare cine ne va conduce peste 20 de ani?

Mulți invocă faptul că partidele nu sunt deschise tinerilor, că degeaba devin membri, pentru că nu au niciun cuvânt de spus, însă, dacă ne uităm la ultimele alegeri, vedem că Partidul Social Democrat a avut la alegerile locale de anul trecut peste 4.000 de candidați tineri, tot PSD are cel mai tânăr primar din România, Emanuel Spătaru, în comuna Răzvad, din județul Dâmbovița, iar la alegerile parlamentare aproape 70% dintre candidații partidului au fost nume noi, printre care foarte mulți tineri bine pregătiți și cu dorință de implicare. Ca o primă concluzie, putem spune că se poate!

În al doilea rând, vedem că tinerii sunt atrași de implicarea în organizații, asociații, lucru pe care trebuie să-l apreciem, însă ei trebuie să fie foarte atenți și să se intereseze foarte bine în legătură cu acestea. Prin implicarea activă, ei pot să își spună cuvântul pentru dezvoltarea societății civile numai dacă și aceste organizații au acest scop. Ideea este că, pentru a trăi într-o lume mai bună pe viitor, tinerii trebuie să își fixeze anumite targeturi, iar prin activitatea desfășurată să încerce să schimbe ceea ce îi deranjează în societatea în care trăiesc.

„Anul universitar 2017–2018 – permanențe valorice și reconfigurări în actualitate”

Deschiderea anului universitar 2017–2018 înseamnă o nouă etapă în devenirea și evoluția învățământului superior românesc, o continuitate de valori și tradiții validate în timp, precum și un nou context al reflecției despre necesare schimbări, adaptări și reconfigurări în acord cu evoluțiile din mediul social, economic, cu noile tehnologii, într-o epocă a globalizării, în armonia contrastelor și a paradigmelor – național/european, științific/umanist, cultură/civilizație, pragmatism/spiritualitate.

Ne aflăm în pragul unui nou început, deschis de anul universitar 2017–2018, și, cu acest prilej, trebuie să le urăm, în primul rând, studenților un an plin de reușite academice și performanțe în domeniul de studiu, iar corpului academic, profesorilor, aceeași dăruire, multă putere de muncă, inspirație și dedicație în ceea ce fac! Să nu uităm că a preda bine presupune nu doar cunoaștere și temei științific, ci și vocație, pasiune, ardere lăuntrică și, apoi, puterea de a dărui celor tineri ceva din pasiunea și înțelepciunea profesoruluimentor. În același timp, un sistem educațional nu este alcătuit doar din cei doi actori esențiali, studentul și profesorul, sunt și alte instanțe, mult mai mulți factori instituționali care fac parte din tot acest proces dificil, interesant și, cu certitudine, întotdeauna perfectibil.

Privind retrospectiv, spre istoria recentă, constatăm că apariția sistemului Bologna a dus treptat la o anumită uniformizare a sistemului de învățământ superior din Uniunea Europeană. România a fost susținută în procesul de internaționalizare a învățământului superior, având calea deschisă către noi direcții de evoluție educațională, oferind totodată studenților multiple oportunități de dezvoltare, de cunoaștere și experiență practică, de împlinire profesională.

Anul 2017 a constituit celebrarea a 30 de ani de experiență continuă în proiectele de tip Erasmus, prin care Uniunea Europeană a sprijinit constant educația, formarea, politicile destinate tineretului și sportului în Europa.

Programul Erasmus+ 2014–2020, care include șapte dintre programele europene de finanțare – „Învățare pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune”, „Erasmus Mundus”, „Tempus”, „Alfa”, „Edulink” și „Programul pentru cooperare cu țările industrializate” –, vizează un buget de 14,7 miliarde euro, pentru toate țările, în perioada 2014–2020, și reprezintă o creștere cu 40% față de nivelurile de până în 2014. În program vor fi implicate peste 4 milioane de persoane, din care aproximativ două milioane de studenți și peste 800.000 de reprezentanți ai personalului didactic și didactic auxiliar.

„Noua Lege a pensiilor va repara toate inechitățile din acest sistem”

Noua Lege a pensiilor, care intră în dezbatere publică din această lună, este încă o dovadă a politicilor de succes pe care guvernarea PSD le implementează. Actul normativ va echilibra bugetul de pensii.

Țin să subliniez că nicio pensie nu va scădea, ci, din contră, vor fi reparate toate inechitățile din sistemul pensiilor de stat. Ne dorim ca pentru muncă și contribuții egale să avem aceeași retribuție uniformă lunară. Nu de puține ori am auzit și chiar am fost sesizat, prin diverse memorii la Comisia pentru muncă și protecție socială, precum și la audiențele din circumscripția electorală, în privința diferențelor de bani pe care îi primesc lunar aceleași categorii de pensionari, retrași din activitate în ani diferiți.

Cu alte cuvinte, încă mai există pensii inegale pentru aceeași vechime, același volum de muncă și aceleași contribuții, doar pentru că unele persoane au ieșit în momente diferite la pensie și legislația din acele vremuri le-a avantajat, ulterior, mai mult sau mai puțin.

Aceste inechități flagrante vor fi eliminate, treptat, prin proiectul de lege pe care îl promovăm. Doar în acest fel cei care acum primesc mai puțini bani vor ajunge la nivelul celor care se bucură deja de privilegii în plus.

România are, la ora actuală, 5,5 milioane de pensionari. 75% dintre ei sunt cu stagiu de vechime și cotizare. Restul de 25% primesc pensia minimă garantată, fără stagiu de vechime și cotizare corespunzătoare. Toate aceste persoane vor primi o pensie minimă, sub forma unei indemnizații sociale, care va ajunge la 640 de lei, începând de anul viitor. Mai exact, acestora li se vor majora veniturile lunare cu 23%. În prezent, această categorie de pensionari primește 527 de lei.

Veștile bune pe care le anunț astăzi nu sunt simple vorbe, pentru că noua Lege a pensiilor va schimba de anul viitor și raportul dintre pensionari și angajați. Pensia minimă garantată va deveni prestație socială, iar bugetul pentru pensii va fi reechilibrat în cel mai echitabil mod.

„Ziua internațională a persoanelor vârstnice – respect și responsabilitate!”

Organizația Națiunilor Unite a apreciat în anul 1990 că este necesar ca statele lumii, guvernele lor, să omagieze generațiile vârstnice pentru contribuția lor la dezvoltarea societății. Unul din aceste documente este Rezoluția nr. 45/106 din 14 decembrie 1990, prin care ONU a stabilit ca ziua de 1 octombrie să fie înscrisă în calendarul lumii ca Ziua internațională a persoanelor vârstnice.

Un cunoscut proverb românesc – „Cine n-are bătrâni să-și cumpere” – ne reamintește, încă o dată, cât de valoroși sunt oamenii aflați la această vârstă. Societatea trebuie să asigure creșterea calității vieții pentru persoanele în vârstă și respectarea drepturilor lor, pentru a putea trăi în demnitate și pentru a asigura un standard adecvat de viață, promovând solidaritatea între generații.

Prin măsurile luate, dovedim că acest lucru ne preocupă, dovedim respect și responsabilitate față de toți cetățenii acestui stat.

Creșterea punctului de pensie de la 871 la 1.000 de lei, creșterea pensiei minime de la 400 de lei la 520 de lei, eliminarea CASS pentru pensionari, eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei și, nu în ultimul rând, noua Legea a pensiilor, prin care vor fi reparate inechitățile, astfel încât să ajungem treptat ca pentru muncă egală și contribuții egale să avem pensii egale, sunt doar câteva dintre măsurile adoptate pentru a asigura persoanelor vârstnice un standard de viață decent, pentru a crește calitatea vieții.

Cu această ocazie, adresez tuturor persoanelor vârstnice calde urări de sănătate, liniște și bucurii alături de cei dragi, însoțite de expresia celor mai sincere sentimente de prețuire și respect!

Vă asigur că priceperea și energia noastră vor fi orientate și în continuare pentru a vă fi sprijin atunci când veți avea nevoie, iar în mintea și în sufletul nostru aveți un loc aparte! La mulți ani tuturor!

„Falsa problemă a manualului unic și a auxiliarelor didactice”

Scandalul, repetat în fiecare an, al manualelor școlare, legat de lipsa acestora în prima zi de școală, a determinat Guvernul să ia măsura înființării unei edituri, „Societatea Editura Didactică și Pedagogică – SA”, subordonată Ministerului Educației Naționale, care va tipări și va edita toate manualele școlare, asumându-și astfel responsabilitatea tipăririi acestora.

Măsura a stârnit valuri în rândul unor oameni de cultură cu oarece interese în piața editurilor, precum și al oamenilor politici.

Unii, de pildă, consideră că manualul unic este nici mai mult nici mai puțin decât un „atac la statul de drept”, iar „din perspectiva sistemului educațional, o astfel de măsură va genera o serie de efecte negative, prin uniformizarea actului educațional și prin controlarea ideologică a învățământului”, și cer Guvernului retragerea acestei hotărâri.

Ministrul educației a tranșat această problemă, în sensul că Ministerul Educației Naționale nu susține manualul unic, așa cum a fost acuzat, mutând însă competiția între autori, și nu între edituri.

Potrivit acestuia, Societatea Editura Didactică și Pedagogică – SA va realiza manualele școlare la solicitarea directă a Ministerului Educației Naționale, pe bază de contract.

„Facem competiție între autori, și nu edituri, iar, în competiția dintre autori, colegii noștri din învățământul preuniversitar, universitar, membri ai Academiei Române, autori și experți în educație, pot să se concentreze pe scrierea de manuale de calitate, de care avem nevoie în sistemul de învățământ preuniversitar și universitar”, a declarat ministrul săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă.

Și atunci? De unde aceste temeri?

Mă tem că interesele aflate în spatele acestor manuale alternative, cumpărate de stat în fiecare an, nu sunt deloc neglijabile, dacă avem în vedere că piața manualelor reprezintă o treime din piața totală de carte. Mai exact, editurile vând manuale alternative și auxiliare în valoare de 30-35 de milioane de euro, în timp ce piața totală de carte ajunge la 100 de milioane de euro.

„Impactul accizelor asupra prețului final la carburanți”

Există în aceste zile o amplă discuție despre așa-zisul impact major pe care l-a avut reintroducerea supraaccizei asupra prețurilor finale ale carburanților, respectiv la benzină și motorină. Se vorbește despre o creștere în avalanșă a prețurilor, despre topirea beneficiilor obținute de români în urma creșterilor de pensii și salarii, despre inflație și despre multe alte aspecte cu un ușor iz catastrofic, iar pentru toate aceste lucruri, de bună seamă, principalul vinovat nu poate fi nimeni altul decât Guvernul României.

Pentru cei care participă activ la această propagandă antiguvernamentală, precum și pentru cei care sunt dispuși să creadă în toate aceste titluri de presă alarmiste, voi prezenta câteva argumente, bazate pe date și pe fapte, nu pe opinii sau păreri, iar în final îl las pe fiecare să tragă concluzia.

În primul rând, prețurile de astăzi de la carburanți sunt semnificativ mai mici decât cele de la finalul guvernării Cioloș. Vă rog să luați cifrele de la finalul anului trecut, când prețul la pompă al benzinei era de 5,39 lei, iar cel al motorinei era de 5,34 lei.

Pe data de 2 octombrie, când a intrat în vigoare a doua tranșă de majorare a accizelor și când, practic, s-a revenit la nivelul de accizare de la finalul guvernării Cioloș, prețurile la pompă la benzină au fost de 4,98 lei, respectiv de 5,02 lei pentru motorină. Așadar, dacă astăzi este un dezastru pentru că s-a revenit la nivelul accizelor de la finalul anului trecut, ar trebui să ne întrebăm în ce dezastru a lăsat țara guvernarea Cioloș, cu acele prețuri uriașe la carburanți, comparativ cu cele de acum.

În al doilea rând, s-a afirmat că această creștere a accizelor a condus la o majorare în lanț a prețurilor la toate celelalte produse și la creșterea inflației.

Eu aș vrea să vă reamintesc că în luna august inflația a fost negativă, ceea ce înseamnă o scădere a prețurilor. Deci o creștere de câțiva bani a prețurilor la carburanți nu ar fi putut decât, cel mult, să aducă prețurile la nivelul lunii iulie. Mai mult, dacă luăm în considerare datele statistice oficiale, vom vedea că prețurile, în ultimele 12 luni, respectiv septembrie 2016 – septembrie 2017, au crescut cu doar 0,2% față de intervalul de 12 luni precedent, respectiv

„Implementarea de măsuri concrete pentru creșterea încrederii cetățenilor în Parlament și pentru extinderea gradului de transparență a activității parlamentare”

În prezent, Parlamentul României este una dintre instituțiile cu cea mai scăzută cotă de încredere în percepția cetățenilor români, deși, conform Constituției, este organul de conducere cel mai reprezentativ din stat și unica autoritate legiuitoare a țării noastre.

Una dintre cauzele principale ale acestui rezultat este lipsa de informare a electoratului cu privire la activitatea parlamentară pe care o desfășurăm fiecare dintre noi, atât în cadrul ședințelor din plen și al comisiilor de specialitate, cât și prin inițiativele pe care le propunem, interpelările pe care le susținem și dezbaterile pe care le organizăm.

Consider că cetățenii care ne-au trimis în Parlament să-i reprezentăm trebuie să fie informați în privința activităților pe care le desfășurăm și a pozițiilor pe care le adoptăm, referitoare la problemele care sunt dezbătute în fiecare sesiune parlamentară în mod obiectiv, și nu doar prin comunicatele și declarațiile pe care le transmitem prin intermediul mass-mediei.

În acest sens, vă propun ca, începând din următoarea sesiune legislativă, să instituim o procedură prin care fiecare deputat și senator să elaboreze un raport complet al activităților pe care le-a desfășurat pe parcursul fiecărei luni, precum și o agendă cu prioritățile pentru perioada următoare. Ar fi util ca acest raport de activitate cu acțiuni realizate și proiecte propuse să fie prezentat și promovat public în format electronic, pentru a putea fi consultat de toți cetățenii care doresc să evalueze în ce măsură au fost respectate și implementate inițiativele fiecărui parlamentar.

Cu toate că în prezent există pe pagina fiecărui parlamentar o serie de informații, precum înregistrarea și publicarea voturilor individuale, numărul de inițiative legislative propuse, numărul de interpelări și întrebări, precum și prezența parlamentarilor, apreciez ca fiind oportună realizarea raportului de activitate al parlamentarului, din perspectiva creșterii calității procesului legislativ. Prin întocmirea unui astfel de raport, fiecare cetățean poate monitoriza periodic modul în care fiecare dintre noi își desfășoară activitatea și în ce măsură își onorează datoriile față de electoratul pe care îl reprezintă în Parlament.

„Ziua internațională a persoanelor vârstnice”

La nivel internațional, la începutul acestei luni, se sărbătorește Ziua persoanelor vârstnice, ocazie cu care aș dori să supun atenției problema dezvoltării politicilor publice pentru această categorie socială. De asemenea, 1 octombrie trebuie să fie o zi specială nu doar pentru seniorii din întreaga lume, pe care îi sărbătorim la această dată, ci pentru noi toți, cei care ar trebui să le arătăm respect și prețuire pentru eforturile și reușitele de care au dat dovadă de-a lungul timpului.

În acest sens, consider că toți oamenii politici trebuie să se implice și să ia măsuri pentru a favoriza îmbătrânirea activă și pentru a spori solidaritatea dintre generații.

PSD și-a respectat promisiunea față de pensionari – 90% dintre aceștia nu mai plătesc niciun tip de impozit sau contribuții. Codul fiscal a fost modificat în așa fel încât pensionarii care au pensii de până la 2.000 de lei nu mai plătesc impozit.

De asemenea, pensionarii nu mai plătesc contribuția la asigurările de sănătate, care este suportată de la bugetul de stat.

Partidul nostru nu i-a uitat niciodată pe cei ieșiți la pensie. Primul act semnat de Guvernul PSD în 2012 a fost reîntregirea pensiilor. Urmează să ne îndeplinim și celelalte promisiuni față de persoanele vârstnice, în primul rând noua Lege a pensiilor, prin care vor fi eliminate toate discriminările din prezent.

Totodată, vom avea în vedere abordarea discriminării pe criterii de vârstă pe piața muncii. Acest factor este esențial pentru realizarea îmbătrânirii active în cadrul ocupării forței de muncă. Discriminarea bazată pe vârstă limitează în mod nedrept gama oportunităților disponibile lucrătorilor mai în vârstă. Comisia Europeană a adoptat o directivă de interzicere a discriminării pe motiv de vârstă în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii, protecția socială și educația.

Cheia o reprezintă sprijinirea îmbătrânirii active în toate aspectele vieții, de la activitățile profesionale, comunitare și familiale, până la capacitatea de a îmbătrâni în mod sănătos și independent. Aceasta va reprezenta baza solidarității dintre generații în anii viitori. Ea presupune că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ne păstrăm controlul asupra propriei vieți, fără a depinde de generațiile mai tinere. Îmbătrânirea activă începe la locul de muncă. O treime dintre europeni au afirmat recent, într-un sondaj Eurobarometru, că ar dori să își continue activitatea după atingerea vârstei de pensionare, chiar dacă nu neapărat cu normă întreagă. Nu mulți români au însă această posibilitate în prezent.

„Tranziția – de la «Năstase, șapte case» la «Tăriceanu, șapte autoturisme»”

Declarația politică de astăzi – „Tranziția – de la «Năstase, șapte case» la «Tăriceanu, șapte autoturisme»” – are ca subiect principal taxele și impozitele plătite de proprietarii de autovehicule, mai exact birurile plătite de aceștia.

Anul acesta, la 1 februarie, guvernarea PSD a desființat peste 100 de taxe și tarife din sistemul birocratic. Timbrul de mediu a fost una dintre cele mai importante taxe eliminate. Dar iată că, la numai jumătate de an de la scoaterea acestei taxe, președintele Administrației Fondului de Mediu a dezvăluit faptul că există un colectiv care lucrează la reintroducerea acestei taxe.

Guvernul Tudose va introduce un nou bir pentru deținătorii de autovehicule. Probabil că acesta era și calculul făcut la începutul acestui an, atunci când taxa era eliminată pentru „impulsionarea tranzacțiilor în domeniu și reducerea timpului necesar achiziționării unei mașini”. Și iată că lucrurile au mers exact în această direcție – peste 350.000 de autoturisme second-hand din străinătate au fost aduse în țară în primele 9 luni ale anului, cu 70% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, acestea adăugându-se unui parc auto care a depășit 7 milioane de vehicule, la finele lui 2016.

Impozitele pentru mașini au fost menținute, însă acciza pentru carburanți s-a mărit... de două ori într-o singură lună, iar acum aflăm că se reintroduce timbrul de mediu.

Dar să ne gândim și la cei care trebuie să plătească aceste taxe și impozite. Și aici nu mă refer la domnul Tăriceanu și la cele șapte autoturisme ale Domniei Sale – dânsul nu observă nicio scumpire. Mă refer la unul dintre oamenii care nu-și permit să cumpere o mașină nouă, unul dintre cei mulți pe care i-am cunoscut la Bistrița, și care se poate gândi cel mult la o mașină ieftină, second-hand, adică la o mașină mai veche – peste 70% dintre autovehiculele aduse anul acesta în țară sunt mai vechi de 10 ani –, mai poluantă, și cu o capacitate cilindrică mai mare, pentru că sunt mai mari consumatoare de carburant și se vând mai greu.

Omul cumpără o mașină ieftină, dar constată că trebuie să plătească atât de multe taxe, încât nu-i vine să creadă ce lux este să ai o mașină. Pentru că, la fel ca pe vremea regimului comunist, autovehiculul a redevenit un lux. Nu pentru domnul Tăriceanu, bineînțeles...

## „Cucul și Popa”

Astăzi mă adresez colegilor din PSD, cu precădere celor de la PSD Iași, care-l cunosc pe actualul președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa.

Ajuns președinte datorită unei conjuncturi legislative favorabile, Maricel Popa reușește performanța, aproape zilnică, de a face de râs un județ întreg.

Mai nou, lui Maricel Popa i-a cântat cucul, iar cea mai recentă performanță a celor doi are în prim-plan desființarea Regionalei CFR Marfă de la Iași.

În luna august, în urma unor decizii pur politice, Regionala Iași s-a desființat și a fost mutată la Galați, iar la conducerea centrului de tranzit înființat în urma acestei decizii a fost adus un sucevean. După ce un județ întreg i-a cerut socoteală pentru faptul că nu a apărat interesul ieșenilor, ci s-a lăsat călcat în picioare de șefii săi, Maricel Popa și-a adus aminte că este șeful filialei PSD Iași. Doar așa se poate explica faptul că, acum câteva zile, șeful consiliului județean ni l-a citat pe ministrul Cuc și ne-a transmis faptul că decizia de desființare a regionalei se va anula, iar în cel mai scurt timp Iașiul va recăpăta ce a fost al lui de drept. Culmea este că, în cazul în care nimeni nu scotea un cuvânt, regionala rămânea tot la Galați.

Să înțelegem că PSD creează false scandaluri pentru ca, în final, tot ei să iasă bine și să se prezinte precum salvatorii lumii?

Tot teatrul ăsta ieftin a arătat încă o dată că PSD-ului nu-i pasă absolut deloc de ieșeni. Desființarea unei regionale atât de importante, aducerea unui șef de la Suceava care să conducă structura actuală și mutarea sediului la Galați ne întorc în epoca Năstase. Din cauza luptelor interne din PSD, ieșenii au fost sacrificați din nou. Președintele vostru, Liviu Dragnea, și-a întors toate armele împotriva județului meu, desființând rând pe rând punctele-cheie, așa cum s-a întâmplat și în cazul Inspectoratului de Stat în Construcții, în 2013, când a mutat regionala la Bacău.

Care a fost logica inițială din spatele acestei decizii? Care a fost logica anulării acestei decizii? De când PSD a ajuns să se comporte ca o fată mare și să se răzgândească din cinci în cinci minute?

„Despre doctorate, din nou”

L-am auzit pe președintele Klaus Iohannis, la deschiderea anului universitar de la Constanța, criticând faptul că nu există încă o bază de date publică a lucrărilor de doctorat din România.

Această bază de date publică a lucrărilor de doctorat este prevăzută de Legea educației nr. 1/2011, prevederea scăpând până acum de măcelărire din partea găștii din jurul Ecaterinei Andronescu. Problema este că legea nu se aplică, din simplul motiv că nerespectarea ei nu atrage sancțiuni.

Îl anunț public pe președintele Klaus Iohannis că am depus în Parlament, la finalul sesiunii parlamentare precedente, un proiect de lege prin care propun înființarea Registrului național al lucrărilor de doctorat, site administrat de Ministerul Educației Naționale, cu respectarea legislației în vigoare în domeniul drepturilor de autor, precum și obligația IOSUD-urilor ca, în termen de un an de zile de la înființarea acestui registru, să publice pe această platformă toate lucrările de doctorat coordonate din 1990 și până în prezent.

Nepublicarea lucrărilor de doctorat în Registrul național al lucrărilor de doctorat în termenul prevăzut de prezenta lege se sancționează cu retragerea dreptului de a conduce doctorate de către IOSUD.

Sper că, după declarațiile de la deschiderea anului universitar, președintele Klaus Iohannis va acorda tot interesul și va sprijini proiectul meu de lege.

Universitățile din România și Academia Română au produs, potrivit statisticilor, un număr de 67.000 de doctorate, din 1990 până în 2016. Jumătate dintre titlurile de doctor au fost acordate în perioada 2011–2016. Ca o comparație, dacă în 1990 țara noastră avea 1.500 de doctori, iar în primul an de după Revoluție s-au acordat 15 astfel de titluri, în 2012, România a ajuns să producă nu mai puțin de 6.258 de lucrări de doctorat.

Vă cer și dumneavoastră, tuturor, să acordați votul acestui proiect de lege atunci când va ajunge în comisiile din care faceți parte, precum și atunci când va fi supus votului plenului.

Titlul de doctor trebuie să își recapete binemeritata credibilitate, iar spațiul universitar românesc trebuie să scape de povara impostorilor și a acuzațiilor de plagiat!

„Dezinteresul ultimelor guverne produce o nouă generație de sacrificiu”

Evenimentele pe care le trăim de mai bine de 9 luni, mai precis de când PSD și ALDE au câștigat alegerile și au preluat guvernarea, ne demonstrează cât se poate de clar faptul că liderii celor două partide au cu totul altă agendă decât cea care ar trebui să cuprindă problemele reale ale societății românești.

Cea mai mare parte a promisiunilor electorale, cuprinse și în programul de guvernare, au trecut la capitolul „discutate și uitate”. Așa se face că, de 9 luni, România nu a făcut niciun progres vizibil, ci, dimpotrivă, regresele sunt semnificative. De exemplu, ultima evaluare internațională, făcută de Forumul Economic Mondial, ne arată că lipsa investițiilor în

infrastructură ne-a dus pe locul 120 în lume, după state precum Burundi, Zimbabwe, Liberia sau Tanzania, din punctul de vedere al calității infrastructurii de transport rutier. Despre calitatea infrastructurii școlare, a celei din sistemul de sănătate, ar fi de prisos să mă mai exprim, pentru că o vedem cu toții, zi de zi, și intrăm în contact nemijlocit.

Un guvern responsabil nu poate să stea nepăsător și să nu aibă niciun fel de viziune, niciun fel de preocupare, niciun fel de soluție față de viitorul țării pe care o conduce.

Dar ce este, în fapt, viitorul unei țări? Viitorul unei țări nu poate fi altul decât viitorul copiilor, viitorul elevilor și al tinerilor care merg la școală și într-o zi termină școala.

Din păcate, oricât ne-am strădui să găsim o preocupare guvernamentală față de soarta copiilor și a tinerilor, nu găsim niciun indiciu în acest sens. Nu găsim niciun motiv să apreciem politicile guvernamentale. Pentru copii, semnul suprem de dispreț îl reprezintă modul defectuos în care a început școala în acest an: fără manuale, fără îmbunătățiri substanțiale ale infrastructurii școlare, fără salarii decente pentru dascăli.

Apoi, de mai bine de 6 ani, de când a încetat minciuna cu ratele uriașe de promovare la bacalaureat, Guvernul numără neputincios sute de mii de absolvenți de liceu care nici măcar nu se mai înscriu la proba de bacalaureat, dar să mai obțină și diploma! În numai 6 ani, sute de mii de tineri au fost abandonați în stradă de guverne, fie ele politice, fie tehnocrate, dintr-o lipsă totală de preocupare și dintr-o vădită incompetență.

„Pierdut învățământ universitar românesc. Ofer recompensă!” Gradul de dezvoltare a unui stat modern se judecă după niște criterii simple, după niște indicatori banali, cum sunt, de pildă: numărul de absolvenți de studii superioare, raportat la populația activă; nivelul cheltuielilor publice pentru învățământ, raportat la PIB; nivelul cheltuielilor pentru cercetare fundamentală și cercetare aplicativă, precum și pentru dezvoltare de prototipuri, tot ca raport în produsul intern brut.

Aceste criterii nu ar fi fost greu de îndeplinit nici de România, mai ales că, în urmă cu exact 10 ani, toate partidele politice din România semnau primul pact politic, prin consens – „Pactul pentru educație” –, care ar fi trebuit să aducă, progresiv, finanțarea învățământului și cercetării științifice la peste 6% din PIB.

Așa cum bine știm, în niciun an din ultimii 10 învățământul românesc și cercetarea, laolaltă, nu au primit niciodată mai mult de 3,5-4% din PIB. Dacă s-a întâmplat ceva în ultimii 10 ani, atunci evoluțiile au fost aproape exclusiv negative: lipsa de actualitate a dictonului „cine are carte are parte” a îndepărtat tot mai mult absolvenții de liceu de atractivitatea și utilitatea învățământului universitar; abandonul universitar a crescut sub mirajul unui loc de muncă imediat și prost plătit; infrastructura universitară și cea de cercetare nu au beneficiat de nicio investiție semnificativă; institutele de cercetare, bazele de cercetare și infrastructura aferentă s-au tot contractat de la un an la altul, astfel încât au dispărut realmente întregi domenii de cercetare științifică; probleme peste probleme în materie de etică științifică.

Cel mai grav lucru este, de departe, faptul că învățământul superior din România a ajuns în paradigme de comparație calitativă și cantitativă cu perioada comunistă.

Luni s-a dat startul unui nou an universitar în România, iar mii de studenți au intrat din nou pe porțile universităților. Numărul lor este tot mai mic, pentru că în România tinerii sunt tot mai puțini, iar cei care încă mai sunt în țară iau tot mai frecvent calea Occidentului, fie la muncă, fie la studii.

Chiar și în aceste condiții, porțile universităților nu au oferit anul acesta condiții mai bune ca în anii trecuți. Infrastructura universitară nu a beneficiat de alocări de la Ministerul Educației Naționale, căminele studențești sunt ținute în picioare doar prin efortul propriu al universităților, iar cantinele pentru studenți fie au dispărut, fie nu mai au mult până să dispară.

„PSD s-a ținut de cuvânt – în 9 luni, viața e mai scumpă, nu mai bună!”

În urmă cu puțină vreme, am fost cu toții martorii unei demonstrații de vădită aroganță, venită din partea unui membru al Guvernului Tudose, care făcea eforturi să ne explice cât de valoroasă este o bancnotă de 100 de euro în România și că ea face cât 200 de euro în Occident. Așadar, românii n-ar trebui să se plângă niciun moment, căci tare bine mai trăiesc de când guvernează Dragnea și Vâlcov. Personal, am crezut că este doar o scăpare naivă a unui tânăr ministru, copil de bani gata, care nu știe cum se câștigă pâinea zi de zi. Din cluburile de fițe, viața se vede în alte culori.

N-a trecut mult timp și am observat că minciuna și aroganța este politică de stat între reprezentanții PSD și ALDE. Nu cred că este cineva care să nu fi rămas uimit de perseverența în minciună a președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care-i certa pe jurnaliștii care și-au permis să-l întrebe dacă 4,5 lei este totuna cu 5,1 lei pentru un litru de carburant. Nici în perioada comunistă nu exista atâta obrăznicie în minciună cum a demonstrat al doilea om în statul român.

Apoi am înțeles că minciuna este luată în brațe de toți reprezentanții actualei majorități. Liviu Dragnea dă vina pe inamicii externi nevăzuți pentru creșterea prețului la gaze și la energia electrică, Guvernul dă vina pe BNR pentru explozia ratelor bancare pentru creditele în lei și pentru prăbușirea cursului de schimb al leului în raport cu moneda unică europeană, iar Mihai Tudose spune că benzina nu a scumpit-o el, ci uraganele din America! Așadar, dacă ar fi să „înghițim” minciunile actualilor reprezentanți ai Guvernului, ei și-au făcut datoria, însă „dușmanii” le subminează politicile economice performante. Cine Dumnezeu ar mai putea să creadă o asemenea minciună?

În urmă cu mai bine de o lună afirmam că, la o contabilizare a activității Guvernului PSD–ALDE după primele 8 luni, nu avem nici măcar un motiv de apreciere la adresa acestuia! Investițiile publice și private s-au prăbușit, bugetul stă mai prost ca niciodată, iar dezechilibrele macroeconomice se adună, unul câte unul, precum norii înaintea furtunii. Spuneam atunci că nu au făcut absolut nimic pentru o Românie a zilei de mâine și, la 9 luni de guvernare, îmi mențin afirmațiile. Mai mult decât atât, Guvernul PSD–ALDE ar fi făcut bine dacă s-ar fi rezumat la a nu face nimic. Mai grav este că tot ceea ce a făcut produce efecte negative asupra prosperității românilor.

„Domnule Bodog, doamnă ministru Olguța Vasilescu, opriți batjocorirea pacienților dependenți de dializă din județul Galați!”

Domnule ministru, sunteți medic, cunoașteți cu siguranță cât de cumplită este boala „insuficiență renală cronică”.

De peste 15 ani, în calitate de asistent social și președinte al Asociației pentru Solidaritate și Empatie „Delia Grădinaru”, sprijin ca voluntar un grup de peste 100 de copii și tineri cu insuficiență renală cronică, compensată prin hemodializă, dializă peritoneală sau transplant renal. Din păcate, în acest interval, am condus până la mormânt 24 de copii și tineri. Unii dintre ei, domnule ministru, au fost chinuiți în timpul vieții nu doar de boală, ci și de umilințe cumplite din partea unor membri ai comisiilor din cadrul direcțiilor județene de asistență socială și protecția copilului.

Domnule Bodog, peste 100 de bolnavi cu insuficiență renală tratată prin hemodializă sau dializă peritoneală din județul Galați au primit notificări din partea Serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, pentru a le fi reevaluată starea de sănătate, în vederea reîncadrării într-un grad de handicap.

În mod total nejustificat și abuziv, funcționari plătiți din bani publici, unii dintre ei medici, poartă pe drumuri bolnavi cronici, ai căror rinichi nu vor mai funcționa niciodată, chiar dacă unii dintre ei au fost încadrați anterior, în mod corect, permanent, ca fiind dependenți de un însoțitor și cu grad de handicap grav, accentuat.

Domnule ministru, bolnavii cu insuficiență renală cronică sunt în pericol de moarte la fiecare ședință de hemodializă. Acum patru ani, o tânără din localitatea Mălini, județul Suceava, a murit pe aparatul de hemodializă, după un atac vascular hemoragic masiv, consecință a unui puseu de hipertensiune. Numele ei este Daniela Liteanu.

Cu câteva săptămâni înaintea acestui tragic eveniment, această bolnavă a fost purtată pe drumuri exact ca bolnavii dependenți de dializă din Galați, pentru a i se demonstra că nu are nevoie de însoțitor și că starea ei de sănătate este suficient de bună.

Un membru al comisiei a avut nemernicia să îi arunce apropouri cu tentă sexuală chiar în timpul ședinței de reevaluare.

„Bunăstare marca PSD – buzunarul mai plin, dar sacoșa mai goală!”

De la 1 octombrie 2017, Guvernul Tudose a început să pună în practică adevăratul program de guvernare PSD–ALDE, care sună chiar așa: rate la bănci mai mari de la o zi la alta, pentru că ROBOR a crescut cu 100% în numai o lună și cu 300% în ultimul an; benzină mai scumpă cu peste 10%, deși liderii PSD și ALDE spun că ei n-au văzut nicio creștere; energie electrică mai scumpă cu 5%, deși prețul din România este unul dintre cele mai mari din Europa; gaze mai

scumpe cu 6%, deși România are gazele ei; facturi mai mari, în medie cu peste 7%, încă din prima lună de anotimp rece; scumpiri ale produselor de bază, care pot ajunge la peste 25%.

Așa se face că, deși veniturile populației, ale pensionarilor, ale angajaților din sistemul public sau din economia privată abia dacă au crescut sensibil, toate aceste majorări au fost sterilizate deja de creșterile amețitoare de prețuri. Mai grav este faptul că, deși toate aceste scumpiri sunt cauzate de incompetența Guvernului, reprezentanții PSD și ai ALDE nu-și recunosc greșelile și găsesc scuze, care mai de care mai trăsnite, dând vina fie pe uragane, fie pe instituții autonome, fie pe oricine altcineva care nu este membru al Guvernului pentru valul de scumpiri care i-a lovit pe toți românii, chiar în prag de iarnă.

Dacă nu vă aduceți aminte, atunci vă reamintesc eu faptul că una dintre promisiunile de bază cu care PSD și ALDE au păcălit populația în urmă cu aproape un an, în campania electorală, a fost cea legată de creșterea imediată a standardului de viață al populației, prin creșterea rapidă a veniturilor, a pensiilor, a salariilor și prin menținerea stabilității prețurilor. Tineri sau adulți, angajați sau pensionari au crezut și au sperat că PSD și ALDE chiar sunt capabili și competenți să facă acest lucru chiar din primul an de guvernare și i-au votat.

După cum constatăm cu toții, chiar din a zecea lună de guvernare PSD–ALDE, proasta guvernare ne-a condus la situația în care cu bani mai mulți, atât pensionarii, cât și angajații cumpără mai puțin de la magazin. Așadar, creșterea de prosperitate promisă s-a transformat într-o pierdere de prosperitate sigură și dureroasă, în special pentru persoanele cu venituri mici.

„Repunerea în funcțiune a podului Stoianovca, Republica Moldova, Fălciu, România”

În anul 2018 sărbătorim centenarul Unirii. Fiind de profesie inginer, tind să privesc asemenea evenimente mai mult dintr-o perspectivă pragmatică. Legăturile dintre noi și românii din Republica Moldova au nevoie de proiecte mici, care să transfere frontiera euroatlantică peste Prut, chiar dacă granița va rămâne pentru o perioadă aceeași.

Țin să vă amintesc tuturor că în perioada interbelică Guvernul de la București a derulat proiecte însemnate de modernizare, în domeniul agriculturii, al comunicațiilor, al transporturilor și al instituțiilor culturale, în Basarabia. România a fost printre primele țări din lume care au folosit transportul aerian, în Basarabia construindu-se trei aeroporturi: la Chișinău, 1921, la Cetatea Albă, 1935, și la Ismail, 1935. Tot în acea perioadă, peste râul Prut existau 27 de poduri. Astăzi sunt nouă, dintre care cel feroviar de la Stoianovca–Fălciu are circulația suspendată. La el vreau să mă refer în declarația mea de astăzi.

Oare cum putem să vorbim despre apropiere și cooperare, iar în alte zile despre reunire, când nu dezvoltăm infrastructura ce ne leagă? De ce nu transformăm acest pod în unul accesibil din punct de vedere rutier? Există o inițiativă interesantă de a-l face mixt. M-am interesat și cred că este o idee foarte bună.

Podul există, asta înseamnă că pentru repararea lui vom aloca fonduri mai mici față de unul similar proiectat de la zero. Poate fi lărgit cu o bandă de șosea pe sens, iar costurile s-ar ridica la maximum 3 milioane de euro, deoarece există deja post de poliție de frontieră modernizat conform normelor Schengen, starea tehnică a podului este bună, iar recent a fost modernizată Gara Fălciu.

Acest nou pod ar face mai dinamice schimburile comerciale în zonă. Județul Vaslui ar beneficia de dezvoltarea transfrontalieră, în primul rând. Vor fi create condiții și premise de dezvoltare a relațiilor economice, sociale și culturale, a micului trafic de la frontieră. Vor deveni mai libere punctele de trecere Oancea sau Albița, iar șirul beneficiilor poate continua.

Vă asigur că este cel mai bun semnal pe care îl putem da în 2018, în cinstea trecutului măreț și în speranța unui viitor comun!

„Luna securității cibernetice”

România are toate atuurile și resursele pentru a deveni un actor important european și internațional în domeniul securității cibernetice. Implicarea tot mai activă în acest sector va spori vizibilitatea internațională a țării noastre, iar un prim pas este prezența acestei teme pe agenda președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, care va fi asigurată de țara noastră în prima parte a anului 2019.

Infracționalitatea cibernetică este un fenomen fără granițe, care afectează deopotrivă cetățeni și organizații, companii, instituții publice și infrastructuri și este într-o continuă tendință crescătoare. De altfel, ritmul de creștere a infracțiunilor digitale este mult mai mare decât al infracțiunilor tradiționale.

În discursul recent privind starea Uniunii, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunța că lupta împotriva criminalității cibernetice este o prioritate la nivel european.

Astfel, la începutul lunii septembrie a fost lansată propunerea de regulament, conținând mai multe măsuri în acest sens.

Două măsuri, important de menționat, sunt:

– consolidarea mandatului Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, ENISA, așa încât aceasta să funcționeze ca o adevărată agenție europeană pentru securitate cibernetică;

– crearea unui sistem unic european de certificare a securității produselor și serviciilor digitale.

Astfel de măsuri sunt necesare pentru a menține nu doar stabilitatea sistemelor cibernetice, pe care se bazează funcționarea economiilor și statelor, dar și pentru a păstra încrederea utilizatorilor în sisteme.

Toate aceste măsuri inițiate la nivel european reprezintă o oportunitate pentru România.

Legislația în domeniu în România este una dintre cele mai avansate în domeniu, experții români în domeniul securității cibernetice sunt bine instruiți și recunoscuți, țara noastră are o experiență prolifică și deja recunoscută în cooperarea internațională în domeniu.

Un alt gaj al încrederii societății internaționale este funcționarea la București a Biroului Programatic pentru Infracționalitatea Cibernetică, Cybercrime Programme Office, al Consiliului Europei, care se ocupă de dezvoltarea si implementarea proiectelor de sporire a capacităților, _capacity building_ , a agențiilor de aplicare a legii la nivel global, de la Europa de Est, Balcani, Turcia, Africa de Vest, America de Sud etc.

„Ne indignăm! România este un membru al Uniunii Europene!”

În urma discursului președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker privind starea Uniunii Europene, s-au reaprins vechi polemici europene și dosare neplăcute pentru România. De ce spun neplăcute? Pentru că se referă la un tratament de netolerat între membri cu drepturi egale.

Vorbim despre aderarea României la Schengen, care a fost apreciată de președintele Comisiei în discursul său vizionar ca fiind un pas necesar, făcând apel la solidaritate și considerând că astfel se va contribui la consolidarea Uniunii, la stabilizarea economiei. Contextul actual este văzut ca o mare oportunitate de relansare și, de ce nu?, România poate merge pe acest val pentru a-și renegocia poziția la masa deciziilor.

În schimb, voci venind din partea Germaniei, a Olandei, a Austriei susțin cu temere că frontierele externe ale UE nu sunt suficient de sigure, nu au încredere în controlul frontierelor și se tem de corupție.

Nu mai putem tolera astfel de declarații, venite din partea statelor membre considerate egale cu România, făcând parte din același proiect european, având aceleași aspirații. Nu, cu atât mai mult cu cât investițiile României pentru securizarea frontierelor, un angajament pe care noi ni l-am asumat tocmai pentru a pregăti aderarea la Spațiul Schengen, au fost imense și le-am susținut cu toții. Prețul a fost plătit de cetățeni.

Este datoria noastră să luăm atitudine și să nu permitem un astfel de tratament. Subliniez că blocarea aderării României la Spațiul Schengen este deja o jignire gravă, o desconsiderare și mai ales o dovadă clară a lipsei de fairplay. Și deja durează de prea mult timp!

Raportul tehnic privind nivelul de pregătire a României pentru acest demers a fost recunoscut ca fiind la standardele solicitate. Contribuim responsabil și profesionist la funcționarea eficientă a sistemului integrat european în ceea ce privește granița externă a UE. În recenta vizită în România, comisarul european pe probleme de securitate, domnul Julian King, reiterează că România este un participant activ la politica de securitate a Uniunii Europene, care a făcut pași importanți în consolidarea acestei poziții.

„Imixtiune _versus_ responsabilitate, imparțialitate și independență”

Supun atenției un mesaj care se dorește a fi un semnal de alarmă pentru noi toți, în calitate de reprezentanți ai cetățenilor și de membri ai forului legislativ, în speranța că ne vom uni forțele și ne vom pune în slujba stabilirii unei ordini necesare democrației.

Asistăm, de o lungă perioadă de timp, la tot felul de imixtiuni, vădite sau declarate, dovedite sau nu, dintre care unele devin de notorietate, despre altele doar se speculează, dar ele există și reprezintă un atac grav la statul de drept.

Democrația, statul de drept, independența justiției riscă să devină simple sintagme, dacă vor continua imixtiunile acolo unde ar trebui să dăinuie responsabilitatea și imparțialitatea.

Toată lumea este de acord că îmbunătățirea sistemului judiciar este necesară, dar care sunt condițiile pentru realizarea acesteia? Avem un proiect de modificare a legilor justiției avizat negativ de CSM și câteva pagini de declarații ale celor interesați sau vizați, pro și contra.

Asistăm la consolidarea și apărarea statului de drept, la susținerea neutră a unor interese sau la o vădită imixtiune a politicului în inima sistemului judiciar?

Absența domnului Tudorel Toader de la ședința Consiliului Superior al Magistraturii în care s-au dezbătut legile justiției, în vederea emiterii avizului, nu poate fi motivată. Domnul ministru al justiției nu este un garant al independenței justiției și un veritabil susținător al propunerilor făcute?

Nu putem rămâne simpli spectatori ai războiului dintre declarațiile apărute în spațiul public referitoare la justiție. Avem nevoie de un cadru legislativ adecvat și de un echilibru al puterilor în stat. Nu putem tolera la nesfârșit un ministru al justiției care ține lecții de drept îmbrăcat în haina de partid.

Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră are încredere în propriile capacități. Când este vorba de supremația legii, delimitarea între stat și partidele politice este trăsătura esențială a statului de drept.

„Pretextul autonomiei minorităților naționale, în interesul marilor puteri”

Prin referendumul din Catalonia – Regiunea Autonomă a Spaniei – este posibil să se fi definit noul model de secesiune teritorială a unor state prin minorități, care, după autonomie, și-au dobândit dreptul de a-și folosi limba maternă în administrație și dreptul de a exprima valorile culturale în mod public, care, de acum, își revendică și independența, printr-un referendum. Ca urmare, Guvernul Spaniei a intervenit în forță pentru a-l împiedica.

Același model a fost încercat acum câțiva ani și în Țara Bascilor, tot în Spania, în nordul Italiei, prin Liga Nordului, în regiunea Tirolului, în Belgia, prin comunitățile valone și flamande, în Kosovo, prin minoritatea musulmană, în Crimeea, prin minoritatea rusă, dar și în majoritatea fostelor state sovietice. Sunt multe alte exemple de acest gen – Scoția, care dorește ruperea de Regatul Unit, în alte regiuni ale Europei în mod special, unde minoritățile, sub pretexte de împiedicare a folosirii limbii materne și de păstrare a valorilor culturale proprii, au solicitat autonomie pe criterii etnice, pasul 1, ca mai apoi să-și revendice independența față de statele de care aparțin, pasul 2. Este evident că autonomia nu înseamnă independență, dar în mod sigur constituie primul pas! În acest context politic european, chiar în ziua referendumului din Catalonia, adică duminică, 1 octombrie 2017, a venit la Cluj și Viktor Orban – premierul Ungariei –, care, la unison cu șeful UDMR, a promis ungurilor din Ardeal că „vor forța limitele” pentru autonomia teritorială a județelor Harghita, Covasna și Mureș, adică a așa-zisului Ținut Secuiesc!

Și, cum nimic nu este întâmplător, mă întreb și întreb: cine are interesul direct de susținere a acestui val de solicitări de autonomie teritorială pe criterii etnice în interiorul Europei? Și de ce tocmai acum?

Mie îmi este foarte clar! Numai marile puteri, adică Rusia, SUA, China și Marea Britanie, aflată în plină desfășurare a Brexitului, nu doresc formarea a ceea ce jurnaliștii occidentali au numit „Statele Unite ale Europei”, pentru că încă nu s-au înțeles asupra unei „noi ordini mondiale”, adică a reîmpărțirii zonelor de influență la nivel global.

„Legea vaccinării, o înțepătură care salvează vieți”

Am văzut, chiar și în colegiul meu, nr. 20 Gorj, păreri pro și contra în legătură cu Proiectul de lege privind obligativitatea vaccinării, aprobat recent de Guvern și dezbătut de Comisia pentru sănătate publică a Senatului. Din experiență proprie, fiica mea având un copil de doar câteva luni, am ales să susțin acest proiect, realizând că obligativitatea vaccinării va reuși să îi protejeze pe cei mici de boli grave, care au crescut mortalitatea infantilă în rândul populației.

Cred în acest act normativ care va intra în vigoare din ianuarie 2018, deoarece necesitatea realizării acestuia și a aprobării lui a apărut pe fondul scăderii acoperirii vaccinale în România, dar și ca urmare a refuzului unor părinți de a-și vaccina copiii.

Le spun, astfel, celor care mai au încă dubii legate de acest proiect că statul român finanțează și organizează activitatea de vaccinare și asigură vaccinuri eficace și sigure, autorizate în mod corespunzător, conform legii. Mai mult, proiectul de act normativ instituie obligația vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul național de vaccinare, precum și cu cele administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații sau unor grupuri de populație.

De asemenea, statul român, prin Ministerul Sănătății, își asumă asigurarea condițiilor pentru diagnosticul și tratamentul optim al oricăror reacții adverse ale vaccinării, precum și compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relațiile de cauzalitate.

„Modificarea Legii cetățeniei – un pas spre normalitate” În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, sunt foarte atentă la modificările legislative care au un impact asupra cetățenilor români din diaspora.

Interpretarea diferită de către autoritățile românești competente, în perioade distincte, a unor dispoziții din Legea cetățeniei române a creat probleme deosebite pentru anumiți cetățeni români, care și-au pierdut, fără voia lor, cetățenia.

Comunitățile afectate cel mai mult de aceste interpretări au fost cele românești din Republica Moldova și Ucraina și au lezat mai ales drepturile minorilor.

Practic, deși aveau un pașaport românesc, care atestă prin sine însuși cetățenia unei persoane, când aceștia au încercat să îl înnoiască, s-au lovit de refuzul autorităților românești.

În fapt, inițial interpretarea și aplicarea art. 9 din Legea cetățeniei a fost aceea că, pentru minor, dobândirea cetățeniei române ar decurge cvasiautomat din legătura de filiație, nefiind obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetățeniei române odată cu părinții, la autoritatea competentă, potrivit legii.

Ulterior, autoritățile românești competente au considerat că acordarea la cerere a cetățeniei este incompatibilă cu dobândirea prin efectul legii a acesteia, astfel că, în situația în care pentru persoanele solicitante nu a fost urmată procedura de dobândire a cetățeniei române odată cu părinții sau cu părintele acestora la autoritatea competentă, aceste autorități refuză înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau eliberarea actului de identitate ori a pașaportului românesc ori, după caz, reînnoirea acestor documente eliberate anterior, considerând că persoanele respective nu au dobândit cetățenia română.

Această interpretare, care a generat și numeroase litigii, trebuia rezolvată cât mai rapid în favoarea cetățenilor români lăsați fără documente românești.

Salut, pe această cale, eforturile Guvernului României de a rezolva cât mai rapid această situație inacceptabilă, prin promovarea unei ordonanțe de urgență, care a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 25 septembrie. Este vorba de Ordonanța de urgență nr. 65/2017.

„O zi deosebită pentru seniori”

Data de 1 octombrie este o dată specială pentru seniorii din întreaga lume. Este o sărbătoare internațională relativ nouă, anul 2017 marcând cea de-a 26-a celebrare a Zilei internaționale dedicate persoanelor vârstnice.

În februarie 1991, Organizația Națiunilor Unite stabilea ziua de 1 octombrie ca Ziua internațională a persoanelor în vârstă, iar câteva luni mai târziu, pe 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția nr. 46/91, cu titlul „Principiile Națiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câștigați”.

Aceste principii consacră dreptul persoanelor vârstnice la hrană, la condiții de locuit și la îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieții personale și profesionale, dreptul de a se exprima și de a participa în activități sociale după pensionare, precum și accesul la oportunități de învățare adecvate vârstei.

În anul 2002, la Madrid, Adunarea Generală a ONU a adoptat Planul internațional de acțiune privind îmbătrânirea, care stabilește obiectivele prioritare și angajamentele statelor membre cu privire la politicile destinate populației vârstnice, în principal pe cele din domeniile protecției sociale, al ocupării, al sănătății și al participării persoanelor de vârsta a treia la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale societății.

Această sărbătoare merită celebrată de noi toți, pentru a ne arăta în acest fel recunoștința față de seniorii noștri, față de realizările și sacrificiul lor.

Nu știu dacă este o coincidență că proiectul de modificare a Legii pensiilor va ajunge în Parlament în luna octombrie. Sper însă ca această inițiativă, care a fost definitivată de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, să aducă un plus de bucurie și speranță seniorilor noștri.

Vreau să subliniez faptul că Partidul Social Democrat a acordat întotdeauna o atenție deosebită persoanelor vârstnice și a încercat, prin măsurile adoptate, să îmbunătățească continuu calitatea vieții acestora.

Acest aspect poate fi observat și prin faptul că în perioadele în care PSD a guvernat punctul de pensie a cunoscut o creștere continuă, ajungând de la 732,8 lei, în ianuarie 2012, la 1.000 de lei, în iulie 2017.

„O nouă declarație mincinoasă a ministrului transporturilor”

Pot să înțeleg de ce un ministru minte, și nu văd altă explicație decât aceea că este unica modalitate prin care își poate masca incompetența, aruncând cu vorbe goale, cu promisiuni în care nici dumnealui nu crede. Nu pot să înțeleg

însă de ce este menținut în funcție, de ce Partidul Social Democrat consideră că declarațiile mincinoase ale unui ministru țin loc de realizări.

„Dacă nu vor fi contestații, utilajele vor fi în teren în octombrie.” Asta a spus în primăvară, în fața presei locale din Vaslui, domnul ministru al transporturilor, referindu-se la varianta ocolitoare a Bârladului. După cum puteți bănui, angajamentul s-a dovedit a fi unul mincinos, consfințind managementul poticnit al acestui proiect de investiții, pentru că ratarea acestui angajament nu este o întâmplare, după ce, pe parcursul câtorva luni, Ministerul Transporturilor, CNAIR și DRDP au reluat și apoi au anulat revizuirea studiului de fezabilitate, fără a fi tras la răspundere niciun vinovat pentru această bătaie de joc.

Este încă o dovadă că pentru responsabilii de la București moldovenii sunt români de categoria a doua, iar vasluienii de categoria a treia. Ceea ce pare nesemnificativ în birourile ministeriale este o nenorocire pentru Bârlad, unde zeci de mii de oameni vor fi sufocați un an în plus de traficul greu care apasă orașul.

Vă întreb, stimați colegi de la PSD, dacă sacrificarea sănătății a zeci de mii de oameni, a mii de copii și vârstnici, cu scopul de a tăia o panglică electorală în preajma alegerilor din 2020, merită.

Din păcate, vă permiteți asta cu o zonă sărăcită și depopulată. Nici măcar nu mai au puterea să reacționeze cei rămași, cei foarte puțini rămași. Asta este atitudinea care a alungat din țară aproape jumătate din populația Bârladului de altădată. Iar, pentru ca sfidarea să fie până la capăt, lucrările de întreținere de pe DN 2F, care leagă Vasluiul de Bacău, s-au oprit la comuna de graniță a județului, pentru a sublinia, încă o dată, statutul vasluienilor de locuitori ai lumii a treia.

Ca să răspund anticipat unor nelămuriri, nu am nicio așteptare de la domnul ministru al transporturilor, pentru că și-a demonstrat limitele demult. Acesta este nivelul maxim de competență în domeniu pe care îl are PSD. A trecut totuși un an de la numire, iar mesajul meu către colegii socialdemocrați este: chiar nu ați găsit între timp pe cineva mai competent, într-un an întreg?

„Ne pasă sau nu de pădurile din România?”

Adresez o întrebare parlamentarilor PSD–ALDE: cum este posibil ca, în țara în care dispar 3 hectare de pădure în fiecare oră, dumneavoastră să militați pentru tăierea pădurilor? Chiar doamna ministru Doina Pană a afirmat că oprirea tăierii pădurilor este un moft.

Anual se taie ilegal 8,8 milioane m[3] din păduri, dar cui îi pasă? Guvernarea PSD–ALDE este preocupată de alte obiective, cum ar fi: subminarea justiției și distrugerea statului de drept, a sistemului medical și a celui educațional. Avem printre guvernanți numai oameni care nu au treabă cu realitatea, ci cu SF-urile din filme.

Pentru această problemă sunt de vină și silvicultorii care ignoră dezastrul din păduri și dau mână liberă celor care vor să „jefuiască” resursele României. Cum să afirmi în campanie electorală că tu lupți împotriva defrișărilor ilegale și acum să faci tot posibilul să îi ajuți pe cei care vor să facă rău României?! Este corectă abordarea? Care este adevăratul scop al celor din PSD?

Unii decidenți politici, angajați de la Romsilva, pădurari, cetățeni afirmau că România nu are niciun fel de problemă, că este o prostie... asta cu tăierile ilegale, ca ni s-a părut nouă că dispar pădurile. Înțeleg că unii sunt puși să mintă, dar nici în halul acesta! Se observă foarte clar că există manipulare și influențare din partea unora, pentru a nu se descoperi adevăratele jocuri care se fac pentru a lăsa România fără cea mai de preț resursă, pădurea.

De ceva sunt sigur – PSD dă liber la furat! Nu le pasă de nimeni și de nimic. Priviți declarațiile din ultima perioadă a deputaților PSD și ale doamnei ministru Doina Pană și o să înțelegeți despre ce vorbesc!

„Veniturile românilor din sectorul public și cel privat, ale pensionarilor vor fi erodate”

Marea minciună pe care domnul Dragnea a livrat-o românilor, creșterea nivelului de trai, iese la iveală în toată mizeria ei. Românii trăiesc și vor trăi mai prost în regimul Dragnea, care le-a promis marea cu sarea.

Puterea de cumpărare scade și va scădea și mai puternic, din cauza valului de scumpiri generate de creșterea prețurilor la benzină și motorină, curent și gaze. Inflația a crescut, leul a slăbit, costul împrumuturilor în moneda națională crește, ratele românilor care au făcut împrumuturi în lei sunt pe cale să se mărească.

Semnale de alarmă vin de peste tot. Potrivit unei anchete realizate recent de INS, în domeniul comerțului cu amănuntul, managerii societăților comerciale estimează o creștere a prețurilor cu amănuntul de 25% până la sfârșitul lui noiembrie.

Veniturile românilor din sectorul public și cel privat, ale pensionarilor vor fi erodate. Cheltuielile cu întreținerea pe timpul iernii vor fi o povară și pentru cei care le suportau mai ușor. Măririle salariale din sectorul bugetar urmau să fie oricum înghițite de șmecheria transferului contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate la angajat, operațiune care va scădea salariul net atât la stat, cât și în privat.

Aceasta este nota de plată a unei guvernări mincinoase, incompetente, clientelare, preocupate doar de controlul justiției și de jecmănirea firmelor private. Scadența și momentul adevărului au venit. Nimic nu le mai poate acoperi, nicio propagandă, nicio diversiune. Din păcate, cei care plătesc, prin sacrificarea veniturilor și a nivelului de trai, sunt milioane de români.

„Situația deficitară a căminelor studențești reprezintă încă un motiv pentru abandonul școlar”

Nici anul acesta numeroși studenți care au nevoie de un loc de cazare nu pot beneficia de acest drept. Infrastructura de cazare a studenților este deficitară atât ca număr de locuri, cât și din punctul de vedere al condițiilor de cazare. Puține și sărac dotate, cu mobilier vechi și toalete comune, pline de igrasie, căminele sunt deseori infestate cu insecte și rozătoare, amenințând starea de sănătate a studenților. În plus, pentru a acoperi lipsa locurilor de cazare, în camere sunt adăugate paturi suplimentare, suprapopularea căminelor contribuind la scăderea condițiilor de trai.

Aproape un sfert din numărul total de studenți vor fi nevoiți să își găsească o altă formă de cazare, respectiv

să închirieze apartamente sau să acopere cazarea în cămine private. Vă aduc aminte, domnilor guvernanți, că de la 1 octombrie s-au scumpit benzina și motorina, gazele naturale și electricitatea. În aceste condiții, sporește riscul ca studenții care provin din familii cu venituri mici și care nu își permit să plătească chiria unui apartament sau taxele căminului privat să renunțe la studii și să se întoarcă în localitățile de unde provin.

Ce se întâmplă cu acești tineri? Vor îngroșa rândurile tinerilor NEET, adică ale acelor tineri care nu au loc de muncă și nu sunt înscriși în niciun program de educație sau formare. România înregistrează deja o poziție defavorabilă în rândul statelor europene în ceea ce privește indicatorul NEET, respectiv cu 15 puncte mai mare față de media europeană.

Atrag atenția Guvernului Tudose și rectorilor universităților din România că asigurarea unor locuri de cazare decente și suficiente pentru studenți trebuie să constituie o prioritate în managementul sistemului universitar de învățământ. Fără studenți, nu vor exista universități. Alocarea de fonduri guvernamentale pentru investiții în infrastructura de cazare, fie că sunt renovări sau construcții noi, reprezintă o necesitate actuală, care poate sprijini reducerea abandonului școlar și asigurarea unor condiții de viață și învățământ conforme standardelor europene.

„Guvernul Tudose crește ROBOR-ul, nu Banca Națională!”

O problemă cu care se confruntă România anului 2017 se referă la analfabetismul economic și financiar, care se manifestă tot mai acut chiar la vârful guvernării PSD–ALDE.

După ce ne-a tot explicat că nu va crește prețul carburanților la pompă, pentru că „perioada de romantism, când companiile făceau ce voiau pe aici, s-a cam închis”, premierul Tudose recidivează și îl apostrofează pe guvernatorul BNR. Acesta este făcut vinovat pentru creșterea indicelui ROBOR, care determină valoarea ratelor plătite de românii cu credite. „Ăsta era rolul BNR, să nu lase să crească”, a glăsuit domnul Tudose.

Suntem în Parlamentul României, iar mulți dintre noi avem cunoștințe de economie. Dar nu trebuie să fii profesor pentru a înțelege că domnul Tudose lansează afirmații care trădează o profundă necunoaștere a sistemului financiarbancar. Să îl informăm că ROBOR-ul este un indice rezultat din media nivelului dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. Ce ar trebui să facă domnul Isărescu? Să naționalizeze băncile străine? Să le facă un mercurial de dobânzi și de comisioane?

Nu, domnule Tudose, ROBOR a crescut din cauza măsurilor Guvernului pe care îl conduceți! Toate companiile de stat au fost silite să plătească bugetului de stat dividende la jumătatea anului, pentru că nu aveți cu ce acoperi salariile și pensiile. Acei bani nu sunt ținuți în biroul directorului de companie, într-un seif sau în dulap, ci provin din piață, au fost trași de la bănci, care rămân astfel fără lichidități și cresc dobânzile. Este vorba doar de cerere și ofertă.

Zilnic, Ministerul Finanțelor Publice se împrumută de la aceleași bănci comerciale, pe care dumneavoastră, domnule Tudose, le asemănați cu tâlharul Terente. Dar fără banii lor nu ați avea cu ce plăti nici apa minerală de pe masa de ședințe a Guvernului! Ați mărit salariile fără a avea din ce să le susțineți, ați introdus supraacciza la carburanți. Toate acestea se traduc în inflație. Dacă inflația crește, crește și ROBOR-ul, un lucru pe care l-ați fi putut afla întrebând orice student la economie, dacă pe sutele de consilieri personali și din ministere nu îi întreabă nimeni nimic!

„România rămâne fruntașă la evaziune!”

Toate statele din Uniunea Europeană se confruntă cu evaziunea fiscală. Majoritatea dintre ele fac eforturi mari pentru a limita cât mai mult consecințele acestui fenomen. Este bine știut că eradicarea ei este, practic, imposibilă, dar România este și ea fruntașă la ceva, la evaziune fiscală, frauda la TVA fiind mai mare decât oriunde în Uniunea Europeană, și aceasta din cauză că nu avem un sistem informatizat la Fisc, iar „băieții deștepți” continuă să fenteze statul și să fraudeze plata TVA.

Degeaba a fost demis șeful ANAF, dacă acest Guvern nu a făcut schimbări radicale în această instituție, incapabilă să colecteze venituri la bugetul de stat, mai ales că în ultimele luni nivelul evaziunii a crescut, iar colectarea taxelor nu a cunoscut nicio ameliorare, ci, dimpotrivă, a bulversat tot mai mult mediul de afaceri.

Programul de guvernare cu care ați câștigat alegerile este afectat direct de nerealizarea veniturilor bugetare. Ați câștigat prin minciună și continuați să ratați investițiile publice, construirea de autostrăzi, de școli și spitale noi. Incompetența cu care guvernați România va obliga statul român să se împrumute. Nu aceasta este soluția, stimați guvernanți!

Dacă ați guvernat bine, mă întreb: de ce nu cresc veniturile încasate la buget, atâta timp cât economia crește? De ce evaziunea fiscală continuă să crească? Pentru că economia crește excesiv doar prin consum, pentru că introduceți schimbări de legislație fiscală cu un grad înalt de incertitudine, salarizarea unitară a adus dezechilibre bugetului, iar atragerea de investiții a fost pusă pe planul al doilea, atragerea de fonduri europene nu este o prioritate pentru guvernarea actuală și lista poate continua.

România are nevoie astăzi mai mult decât oricând de fonduri pentru relansare, restructurare și modernizare economică, pentru investiții noi, pentru modernizarea învățământului, a sănătății, a culturii. Noi vă tot reamintim aceste lucruri, dar am impresia că nu vreți să auziți sau sunteți depășiți de situație!

Combaterea evaziunii fiscale ar trebui să fie prioritatea zero, iar, dacă România crește gradul de colectare cu 1%, vorbim de 1,7 miliarde de euro, nu mai vorbim de 5%, ceea ce ar însemna 10 miliarde de euro, bani cu care s-ar acoperi ceea ce v-ați propus prin marele program de guvernare.

„Opriți exodul medicilor și al personalului medical!”

România este o țară a paradoxului. În timp ce în majoritatea unităților medicale există posturi vacante, nimeni nu este interesat de ele, iar medicii și cadrele sanitare pleacă din țară ca să lucreze în străinătate. Asistăm neputincioși la un adevărat exod al medicilor și al cadrelor sanitare. Posturile nu sunt atractive pentru absolvenții de școli sanitare sau facultăți de medicină, din cauza condițiilor de muncă

sau a lipsei oportunităților de dezvoltare profesională sau personală.

România cheltuiește resurse materiale importante pentru școlarizarea medicilor și a asistentelor, dar îi pierde în favoarea țărilor europene care le oferă condiții mai bune de muncă și o remunerație mai mare.

Potrivit statisticilor, din anul 2007 până în prezent au plecat să muncească în străinătate 43.500 de medici, dentiști, asistenți medicali, farmaciști, moașe. Cifrele sunt relative, pentru că nimeni nu are o statistică exactă, o imagine reală a dezastrului, pentru că, în acest moment, putem să spunem că este chiar un dezastru.

Medicii tineri, pentru care statul român a cheltuit resurse materiale importante, timp de 6, 9 sau 12 ani, vor trata bolnavii din alte țări, în timp ce România rămâne doar cu cheltuiala și aceeași problemă nerezolvată.

Conform estimărilor oficiale, România este printre ultimele țări membre ale Uniunii Europene privind numărul de medici raportat la mia de locuitori. Cifrele arată o realitate îngrijorătoare, fără a mai fi nevoie de explicații suplimentare.

Trebuie să luăm măsuri urgente pentru a stopa exodul medicilor și al personalului medical. În ciuda faptului că salariile personalului medical au crescut semnificativ în ultima perioadă, sunt încă departe de standardele occidentale și nu pot opri exodul cadrelor medicale.

În multe dintre județele din țară deficitul de medici în secții precum Cardiologie, ORL sau Terapie intensivă se apropie de 50%, iar posturile din secții rămân neocupate, deși se organizează periodic concursuri pentru ele, asta în timp ce din datele Ministerului Sănătății reiese că aproximativ un sfert dintre români au acces insuficient la asistența medicală de bază.

Diferențele salariale dintre sistemul sanitar românesc și țările din Uniunea Europeană sunt enorme. Lăsați tinerii medici să poarte halatul alb aici, la ei acasă, mândri de meseria lor și de școala absolvită! Nu-i alungați cu legi care nu le asigură nici bani de pâine, ce să mai vorbim de un trai decent, și nici cu condiții improprii în unitățile medicale. Ei au învățat în anii de studiu cum să salveze vieți, dar, dacă nu au instrumentar și nici medicamente să facă acest lucru, nu putem să le pretindem să se sacrifice.

## **Domnul Mihai Culeafă:**

„Românii din Marea Britanie nu trebuie să fie victimele indolenței de la București”

Săptămâna trecută, ministrul de externe al Marii Britanii, Boris Johnson, a făcut o vizită oficială în câteva capitale din centrul și sud-estul Europei, oprindu-se și la București.

Aici, domnul Johnson a repetat aproape cuvânt cu cuvânt ce spusese și la Praga. De exemplu, a vorbit despre importanța legăturilor economice și strategice dintre țările noastre, despre garantarea drepturilor cetățenilor noștri pe toată durata perioadei de tranziție până la ieșirea efectivă din UE, sau despre faptul că granițele Marii Britanii vor rămâne deschise și după Brexit pentru „oamenii cu talent, ambiție și hotărâre”. Aceste asigurări sunt importante, dar nu sunt nici pe departe suficiente și este nevoie de o activitate mult mai viguroasă din partea Guvernului de la București pentru a asigura viitorul a cel puțin 500.000 de români care locuiesc, muncesc sau studiază în Regatul Unit. Din păcate, Ministerul Afacerilor Externe a fost extrem de discret în această chestiune și au existat foarte puține reacții din partea oficialilor români. Brexitul este o chestiune foarte spinoasă și cere eforturi de coordonare din partea tuturor țărilor UE. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe se mărginește la a fi un fel de intermediar, transcriind pozițiile altor ministere, de exemplu a Muncii sau a Justiției, și transmițându-le mai departe.

Nu știm să fi existat eforturi de a coordona poziții cu alte țări din centrul și estul Europei pentru a obține garanții mai mari pentru cetățenii noștri, însă asemenea indolență este de așteptat, când la vârful Ministerului Afacerilor Externe promovarea nu ține cont de experiență, ci numai de obediența de partid. Premierul Tudose a numit ca secretar de stat o persoană fără niciun fel de experiență în domeniul relațiilor externe, numai pentru că este un tânăr tovarăș de încredere care propagă mesajele partidului. Promovarea acestei persoane fără pregătire solidă în domeniu, în contextul în care avem specialiști adevărați în interiorul MAE, reprezintă imaginea exactă a felului cum înțelege PSD să guverneze, cu lachei de partid, nu cu specialiști în domeniile lor!

## **Domnul Florin Iordache:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi ale ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 329 de deputați și-au înregistrat prezența, în acest moment, 112 deputați.

Rog colegii să ia loc în sală.

Domnule Munteanu, să ia colegii loc în sală, să putem începe lucrările.

Programul de lucru: începând cu 9.30 – dezbaterea moțiunii simple inițiate de 92 de deputați; continuăm apoi cu dezbaterea proiectelor aflate pe ordinea de zi; la ora 12.00 avem votul final; în încheierea ședinței de vot final, la încheierea ședinței, avem ședința Biroului permanent; Comitetul liderilor; iar la ora 13.00 – ședința comună a Birourilor permanente ale celor două Camere, la Senat.

Începem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 92 de deputați înscriși; la punctul 5 al ordinii de zi.

În acest moment, întreb, potrivit art. 190, dacă vreunul dintre semnatari își retrage semnătura de pe această moțiune.

Nu.

Vă propun următorul program: moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernul are 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la finalizarea dezbaterilor; pentru dezbateri, în Biroul permanent am hotărât 10 secunde pentru fiecare deputat – timpul maxim alocat, astfel încât Grupul PSD are 26 de minute; Grupul PNL – 12 minute; USR – cinci minute; UDMR – patru minute; ALDE – două minute; PMP – trei minute; minoritățile – trei minute; deputații neafiliați – un minut.

Dacă sunt obiecții asupra programului și a timpului alocat?

Nu.

Vă rog să pregătiți, stimați colegi, cartelele de vot. Voi supune votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Rog liderii de grup să depună la secretarii de ședință lista cu numele vorbitorilor înscriși la dezbateri.

Pentru început, din partea Grupului PNL, domnul Marius Bodea.

Vă rog, prezentați moțiunea simplă. Mulțumesc.

Moțiunea simplă intitulată „Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD: deziluzie, demagogie și descurajare”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Domnule ministru,

Sub două guverne PSD–ALDE, de nouă luni de zile, la Ministerul Transporturilor și în companiile din subordinea acestui minister lucrurile merg din rău în mai rău.

Dezastrul de la Transporturi era ușor de anticipat încă de la debutul acestei guvernări, care a supralicitat și a anunțat o adevărată revoluție în domeniul transporturilor, menită să ne aducă așteptatele autostrăzi și căi ferate moderne, așa cum îi stă bine unei țări membre a Uniunii Europene.

Primul duș rece a fost însă la audierea dumneavoastră de la învestire, domnule ministru. Ați citit la foc automat, de pe o foaie, o listă seacă cu proiecte extrase din masterplanul făcut de alții. La sfârșit, ați avut, domnule ministru, un moment de sinceritate și ați recunoscut că nu vă propuneți „niciun kilometru de autostradă” în mandatul dumneavoastră. Un final apoteotic, care a dovedit că nici măcar nu ați înțeles ce ați citit înainte de pe foaia unde erau termene clare pentru autostrăzi, chiar începând din acest an.

Nu a trecut mult, iar poza de familie a Guvernului PSD–ALDE, livrată populației ca singura soluție pentru salvarea acestei țări, a căpătat accente de caricatură. Prima tușă a fost conturată la dezbaterea bugetului.

Astfel, încă de la dezbaterea bugetului de stat pentru anul 2017, PNL a atras atenția că avem de-a face la transporturi cu o abordare bugetară nerealistă, cu un buget de imagine, care arunca doar praf în ochii opiniei publice. Acesta creștea cu 60,3%, comparativ cu cel din anul precedent, dar nu se lua nicio măsură care să permită accelerarea investițiilor. Astfel, din totalul de 13,76 miliarde de lei alocate acestui minister, 8,3 miliarde reprezentau fondurile europene care urmau a fi atrase. O abordare nechibzuită, fără o fundamentare serioasă și care la prima rectificare bugetară și-a dovedit limitele.

A urmat a doua tușă a acestei caricaturi-șaradă: demiterea Guvernului Grindeanu și înlocuirea sa cu Guvernul Tudose, schimbare căreia i-ați supraviețuit, domnule ministru, nu fără emoții însă. Au urmat noi audieri pentru învestire, ocazie cu care nu ați ratat să ne surprindeți cu noi declarații tulburătoare: „În această vară mă voi muta pe șantier” – pentru a supraveghea mai bine lucrările de pe șantierele patriei. Domnule ministru, constatăm că la PSD este o modă – sunteți al doilea ministru care anunță că se mută pe șantier, după ce domnul Șova, la fel de revoltat că nu se materializează Comarnic–Brașov, declara că se mută cu cortul pe acest tronson.

5. Companiile feroviare sunt condamnate la prăbușire din cauza unui management deficitar girat de Ministerul Transporturilor.

CFR – SA este în acest moment în derivă. Din cauza gestionării proaste a investițiilor de către minister și companie, subcontractanții au părăsit șantierele în lucru sau au redus la minimum mobilizarea. Termenul 2021 la care ar fi urmat să parcurgem pe calea ferată distanța Constanța–Curtici cu 160 km/oră devine un vis la fel de îndepărtat ca autostrada Pitești–Sibiu. Însă și în acest sector, pe primul semestru al lui 2017, ați reușit să bateți un record. CFR a decontat mai puțin de un sfert din sumele de pe primul semestru al anului trecut!

La CFR Călători situația este la fel de dezastruoasă. Nicio investiție în dotarea companiei cu trenuri noi. Cei de la CFR Călători se chinuiesc să repare și să cârpească vagoanele vechi, pentru ca românii să mai poată merge totuși cu trenul. Și, atunci, ne întrebăm de ce companiile private de transport călători au profituri și câștigă din ce în ce mai multe rute.

În ceea ce privește operatorul de stat CFR Marfă, al cărui acționar este Ministerul Transporturilor, aici pare să se fi pierdut total controlul. Procesul de restructurare, demarat la începutul lui 2016 și agreat cu DG Move, a fost stopat, situația financiară se deteriorează galopant, iar datoriile cresc.

Ministerul nu a demarat procesul de selecție, conform OUG nr. 109, iar la conducerea companiei se perindă alert doar oameni de partid, fiind numiți trei directori generali interimari doar pe durata mandatului dumneavoastră, dintre care unul, care este și consilier local PSD, v-a fost ridicat din minister de DIICOT.

Toate acestea se întâmplă în timp ce Comisia Europeană ne avertizează că mecanismele declanșării infringementului s-au pus deja în mișcare, după ce în 2017 a fost abandonat definitiv orice proiect de însănătoșire a companiei.

Domnule ministru, ați ignorat sau n-ați avut capacitatea să dezamorsați această bombă cu ceas, care va exploda foarte curând și care va pune în pericol atât economia națională, cât și familiile a peste 6.000 de angajați ai companiei. O bombă socială pentru care sunteți direct responsabil.

O situație pe tema căreia au fost trase semnale de alarmă se referă și la tronsonul Brașov–Sighișoara, finanțat prin Programul Connecting Europe Facility – CEF. Ați reușit, domnule ministru, ca, împreună cu actuala conducere a companiei, să compromiteți un proiect pentru care CFR fusese dată ca exemplu pozitiv în 2015–2016.

6. Modernizarea căii ferate române este lăsată pe mâna unei instituții-fantomă – Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Înființarea ARF a fost o condiționalitate ex-ante din domeniul transporturilor. Stăteam deasupra capului cu securea infringementului când am aprobat în Parlament această lege.

Termenul final pentru operaționalizarea acestei instituții a fost 30 iunie anul acesta, ARF fiind obligată prin lege să achiziționeze material rulant nou pentru societățile feroviare. Fonduri ar fi, pentru că sunt bani europeni, 400 de milioane de euro, care trebuie atrași. Ei bine, blocaj total. Aflăm cu stupoare că, de fapt, autoritatea nu este încă complet funcțională, iar procedurile pentru achiziția acestui material rulant, deși erau anunțate pentru luna octombrie, să fim fericiți dacă ele vor începe în al doilea trimestru al anului 2018. Cu toate acestea, în acest moment există 38 de funcționari plătiți din fonduri publice, care lucrează de zor la ceea ce chiar președintele ARF a numit, vag, „documentații”.

Pe scurt, vestea proastă pentru români este aceea că vor circula cu aceleași garnituri ponosite, care la prima căldură sau ger vor ceda.

## **Domnul Florin Iordache:**

În continuare, îl invit pe domnul ministru al transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc.

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Alexandru Răzvan Cuc** – _ministrul_

_transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor parlamentari, Dragi colegi,

Mă aflu astăzi aici, în plenul Camerei Deputaților, pentru a răspunde demersului politic al opoziției cu privire la moțiunea simplă pe infrastructura de transport.

Vă voi spune cum am găsit Ministerul Transporturilor la preluarea mandatului, ce am făcut până acum și ce soluții am pentru viitor.

Situația transporturilor, pe care opoziția o apreciază drept „dezastruoasă”, este, în fapt, rezultatul unor guvernări catastrofale din partea unora care acum încearcă să arunce piatra. Unii dintre ei chiar din băncile opoziției.

Cred că unora din sală aș putea foarte ușor să le aduc aminte de Transalpina, „drumul de diamant”, sau de mandate întregi în care doar s-a promis și nu s-a făcut nimic.

Ceea ce este evident, domnilor și doamnelor, este că cei mai mulți kilometri de autostradă din România au fost finalizați în mandatele miniștrilor PSD.

Autorii moțiunii m-au acuzat că am sacrificat investițiile din domeniul transporturilor pentru a acoperi „promisiunile otrăvite din campanie” – fals! –, deși am recuperat foarte mult din întârzierile pe care le-am găsit în Ministerul Transporturilor.

În ceea ce privește Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere, Ministerul Transporturilor a reușit anul acesta să scoată la licitație proiecte în valoare de 13,8 miliarde de lei, care vor fi cofinanțate din Programul Operațional Infrastructura Mare 2014–2020.

Până la sfârșitul acestui an, mai avem în vedere scoaterea la licitație a unor proiecte în valoare de încă 17,6 miliarde de lei. O diferență clară față de anul trecut, aș spune, când au fost lansate proiecte în valoare de doar 800 de milioane de lei.

De când am preluat mandatul de ministru al transporturilor, am deblocat proiecte vitale pentru infrastructură, precum autostrada Sibiu–Pitești, parte importantă a coridorului IV paneuropean.

CNAIR a reușit să scoată la licitație proiectarea și execuția loturilor 1 și 5 ale acestui proiect de o importanță majoră pentru economia României, iar până la sfârșitul anului intenționăm să lansăm și loturile 2, 3 și 4.

Încă de la început ne-am propus o abordare eficientă a proiectelor gestionate și ne-am orientat, în primul rând, spre folosirea resurselor deja existente.

Astfel, în ceea ce privește autostrada Sibiu–Pitești, am decis să folosim studiul de fezabilitate elaborat în 2008, tocmai pentru a nu mai întârzia inutil construcția acestui proiect. Știu că o parte dintre dumneavoastră, din opoziție, încercați să propagați ideea că acest studiu de fezabilitate ar fi expirat. Unii din rea-credință, alții, poate, din neștiință.

Pentru a lămuri această problemă, trebuie să precizez că un studiu de fezabilitate nu poate expira. Acesta stabilește un traseu în funcție de caracteristicile geografice și geologice. Geografia și geologia României nu s-au schimbat din 2008 și până astăzi.

Celor care invocă lipsa studiilor geo ca argument forte pentru susținerea ideii că studiul de fezabilitate din 2008 nu este bun trebuie să le spun următorul lucru: hărțile geologice există încă din 1935, iar acestea au fost permanent actualizate de Institutul Geologic Român. Ele demonstrează că traseul ales de noi pentru autostrada Sibiu–Pitești este cel optim.

Cu toate acestea, proiectul a fost scos la licitație cu succes, fiind cel mai amplu proiect de infrastructură lansat în ultimii 27 de ani în România.

Adaug că, după ce va fi construit, podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri de acest gen din Europa.

Așadar, România, în guvernarea noastră, îndrăznește să construiască, nu să pompeze bani în revizuiri de studii de fezabilitate.

În ceea ce privește centura capitalei, am reușit să finalizăm o parte din lucrările începute cu mulți ani în urmă, după multe eforturi pentru deblocarea documentațiilor. Rămâne în acest caz de văzut dacă aceste blocaje au fost sau nu făcute de liberali.

Am reușit să deschidem circulația pe patru benzi pe segmentul centurii capitalei care subtraversează autostrada București–Pitești, iar în luna octombrie urmează să dăm în circulație, tot pe patru benzi, segmentul din zona apeductului de la kilometrul 57.

În plus, am scos la licitație contractul pentru modernizarea sectorului DN 2–A2 al actualei centuri a capitalei și până la sfârșitul acestui an ne așteptăm să semnăm deja contractul pentru execuție.

În momentul în care și acest segment va fi modernizat, pe întreaga centură de nord a Bucureștiului se va putea circula pe patru benzi.

Menționez aici și lansarea în licitație publică a pasajului Mogoșoaia, care, după ce va fi construit, va aduce o mai bună fluență a traficului rutier în nordul capitalei.

Știu cât este de importantă din punct de vedere economic centura Bucureștiului, așa că am luat măsuri și pentru fluidizarea traficului în zona de sud.

Amintesc, în primul rând, scoaterea la licitație a contractelor de proiectare și execuție pentru pasajele de la Berceni și Oltenița. Alături de pasajul de la Domnești, pentru care s-a semnat, în sfârșit, anul acesta, contractul, cele două pasaje vor duce la eliminarea principalelor puncte de conflict în trafic pe actuala centură de sud a capitalei.

Ca atare, în perspectivă, am decis să rezolvăm această problemă și să construim o nouă centură a capitalei, cu profil de autostradă. Primul segment va avea o lungime de 52 de km și va fi construit în sudul Bucureștiului. Proiectul se află în licitație publică, iar, după ce va fi construit, va prelua în special traficul greu de tranzit de pe ruta Constanța–Nădlac.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Urmează din acest moment dezbaterile pe moțiunea simplă.

Avem în anexă lista vorbitorilor.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Marius Sorin Bota.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Și mulțumesc chiar și opoziției, că ne-a dat șansa să discutăm despre infrastructura de transport și de a arăta realitatea din infrastructură.

Dezastrul din transporturi cu siguranță nu este de azi, dar se pare că ministrul Cuc, cu ceea ce a început să facă la Ministerul Transporturilor, a început să deranjeze și să vă deranjeze.

V-ați referit în moțiune la bugetul generos de la începutul anului. Da, dar, din păcate, constructorii nu au răspuns pe măsura așteptărilor, iar ministrul Cuc a început o reformă a contractelor, dacă se poate spune așa. Iar voi azi ați devenit lobbyștii constructorilor afectați de acțiunile ministrului.

Noi nu am spus niciodată că România nu are nevoie de autostrăzi. Asta e chiar culmea minciunii și a ipocriziei! Președintele Băsescu, susținut de voi întotdeauna, e autorul acestei lozinci, iar marionetele lui de la PD și PNL instalate

la cârma ministerului au pus în aplicare acest plan de blocare a construcțiilor de autostrăzi în România.

Necheltuirea banilor din primul semestru are două explicații logice: verificarea contractelor și corectarea acestora și răspunsul incorect din partea constructorilor, obișnuiți să lucreze mai puțin și să încaseze pe nemuncă.

Desigur, mai trebuie făcută și o reformă în interiorul companiilor din subordinea ministerului. Și poate așa vom reuși să avem o altă viteză de implementare a proiectelor și, implicit, de modernizare a infrastructurii.

Azi plătim, prin celebrele _claim_ -uri, nemunca și lucrările proaste luate de bune. Pentru că așa ați făcut contractele.

Vorbiți despre proiecte noi sau vechi. Autostrada Iași–Târgu-Mureș, da...

se lucrează și se va face un proiect bun și matur, nu un proiect făcut pe picior, de dragul raportărilor. Autostrada Transilvania, da, se continuă. Personal am negociat și am lăsat la finele anului 2004 un contract de un miliard de dolari pentru România, cu 173 de milioane de euro în conturi, pentru care România a plătit penalități de neutilizare. Iar în loc să avem în 2011 contractul gata, astăzi de-abia ne apucăm de bucăți din acest contract.

Tot așa ați oprit, în 2005, și contractele în parteneriat public-privat semnate între părți, gata de început la finalul anului 2004. Iar în 2010 acestea ar fi trebuit să fie gata. Spre exemplu, am fi putut să avem autostrada Brașov–București, autostrada în jurul Bucureștiului sau podul de la Brăila.

Pentru autostrăzile Sibiu–Pitești și Pitești–Craiova, domnul ministru v-a dat explicații foarte clare. Vor începe aceste investiții. Și investițiile vor avea o valoare rezultată în urma licitațiilor, și nu una dată din pixul consultanților.

Din păcate, în ultimii ani, ori de câte ori ați avut conducerea ministerului, nu ați făcut altceva pentru aceste două obiective decât să faceți promisiuni celor doi mari investitori din România – Renault și Ford.

Revenind la textul ordonanței. V-ați referit la guvernanța corporativă, celebra OUG nr. 109. Se va aplica acolo unde este necesară și când se vor găsi adevărații profesioniști și responsabili pentru a gestiona asemenea companii ale României. Experiența de la TAROM a demonstrat că nu a fost cea mai bună decizie, atunci când s-a luat, iar pierderile de azi sunt cauzate și de această experiență.

În ceea ce privește funcționarea companiilor nou-înființate – CNAR și ARF. Aștept și eu din partea ministrului o mai mare implicare în punerea lor în funcțiune, pentru că rezistența – din interiorul ministerului și al companiilor CFR și al fostului CNADNR – este destul de mare pentru reformare.

În legătură cu celelalte companii din subordine la care faceți referire în textul moțiunii, constat că vă preocupă doar cine le conduce, dar nu aveți și nu propuneți niciodată soluții pentru eficientizarea lor.

Mai văd că nu scrieți nimic atunci când nu vă place ceva. Ați făcut referire la Portul Constanța, care..., recent, Administrația Portului Constanța s-a deplasat în China și a încheiat un acord cu cel mai mare port al Chinei, pentru aducerea traficului de mărfuri, prin Portul Constanța, spre Europa. Dar, când auziți de China, faceți alergie și nu mai amintiți nimic.

Să nu uităm că în Portul Constanța, în ultimii 10 ani, nu a mai început niciun proiect, doar s-au finalizat cele începute în perioada 2002–2005. Și aș aminti molul II de containere, digul de larg de 1 km și terminalul de barje.

Anunțul prim-ministrului referitor la contractul de autostradă Comarnic–Brașov... va fi coordonat de Banca Mondială. Da, așa se fac lucrurile, cu finanțare de la Banca Mondială. Voi, care nu ați gestionat asemenea contracte, nu aveți de unde să știți.

Întorcându-mă la CFR Marfă, TAROM și CFR Călători, vreau să vă amintesc că la finele anilor 2004 și 2005 aceste companii au încheiat anii cu profit și cu bani mulți în conturi. După care a început dezastrul.

În ultimii 12 ani au fost 14 miniștri, din care 10 PNL, PD, tehnocrat, USR. Mai mult de două treimi v-a aparținut conducerea ministerului în cei 12 ani. Și, dacă stau să mă gândesc mai bine, putem lua o perioadă de 20 de ani, unde miniștri au fost 18, din care cinci PSD.

Cred că, dacă ați face o mai bună analiză asupra infrastructurii din transporturi și v-ați asuma și puțin responsabilitatea, v-ați așeza la masă și ați veni cu soluții, astfel încât pe marile proiecte să reușim să facem un pact politic, care să nu se mai întrerupă ori de câte ori se schimbă guvernarea.

Nu în ultimul rând, constat cu plăcere și vă felicit că nu ați inventat nimic și nu l-ați acuzat de corupție pe ministrul Cuc. Cred că este o premieră.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Bode Lucian, PNL.

Stimați colegi, Domnule ministru Răzvan Cuc,

Discursul pe care l-ați avut ca răspuns la această moțiune simplă pe transporturi îmi întărește convingerea că sunteți un ministru captiv. Sunteți captiv intereselor politice ale PSD, interese care nu au nimic comun cu performanța, eficiența și dezvoltarea acestui domeniu. Sunteți captiv propriei neputințe de a gestiona un sector extrem de complex, cum este cel al infrastructurii de transport. Sunteți omul unei grupări din PSD care vă folosește pentru a-și satisface propriile capricii – capricii financiare, bineînțeles.

Am văzut azi un discurs, doamnelor și domnilor colegi, plat. Același discurs l-am ascultat de trei ori în cele nouă luni de zile: la cele două audieri și la aprobarea bugetului pentru anul 2017.

Cum ar putea CNAIR să înregistreze progrese la capitolul proiecte de investiții, când ați girat personal o structură de conducere deloc inocentă? Iar rezultatul este cel care se vede, domnule Cuc: stagnare generalizată pe programul de autostrăzi și drumuri naționale.

La această conducere v-ați referit în declarația dumneavoastră dezarmantă despre șpăgile care se iau și fără de care orice constructor este în pericol de a-i fi reziliat contractul?

Domnule Cuc, ne dorim cu toții să aflăm aici, în plenul Camerei Deputaților, dacă vă mai mențineți afirmația conform căreia anul acesta se vor da în folosință cei 90 de km de autostradă pe care întâi nu i-ați promis, după care i-ați promis și pentru care probabil în scurt timp vă veți retrage iar promisiunea.

Vă întreb pentru că, deși este evident pentru noi toți că acești kilometri nu vor fi dați în folosință în acest an, dumneavoastră încă nu ați început campania de scuze preventive și de pasare a răspunderii. Ceea ce ne nedumirește. Poate dumneavoastră chiar mai sperați.

Adevărul este însă altul, domnule Cuc. Și este de o gravitate fără precedent în epoca recentă. Ați împins în moarte clinică proiecte importante asumate de România, care începuseră să se miște și erau esențiale pentru asigurarea coeziunii economice și sociale.

Ați amânat finalizarea nodului Holdea și, ca urmare, loturile 2 și 3 de pe autostrada Lugoj–Deva rămân încă rupte unul de altul.

Și eu vă mulțumesc. În continuare, Grupul USR, domnul Drulă. Vă rog. Aveți cinci minute, domnule deputat.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Doamnelor și domnilor deputați, Domnule ministru al transporturilor,

Am asistat săptămânile trecute la un spectacol teribil al incompetenței, când în Comisia pentru transporturi am audiat directori de instituții și companii din subordinea ministerului pe care-l conduceți.

Mă refer la Compania de Drumuri – CNAIR, la CFR, TAROM, Aeroportul Otopeni sau Autoritatea de Reformă Feroviară. Un spectacol înspăimântător: cât de jos pot ajunge niște instituții și companii atunci când criteriile de numire în funcție sunt pila, gradul de rudenie și apartenența la gașca de partid.

Am văzut, domnule ministru, cum ați umplut consiliile de administrație și pozițiile de directori cu pilele de la partid, cu rude, fii și fiice, gineri și cumetri. Ați dus clientelismul politic pe noi culmi.

La Aeroportul Otopeni l-ați pus pe consilierul dumneavoastră personal în funcția de director general și i-ați prelungit ilegal interimatul peste cele șase luni permise de lege. De altfel, omul s-a prezentat lamentabil în fața Comisiei pentru transporturi; v-o pot confirma chiar și colegii dumneavoastră de la partid, care sunt aici în sală.

Domnule Cuc, infrastructura se construiește cu profesioniști, cu specialiști în mari proiecte de infrastructură, cu manageri de proiect capabili, cu ingineri și proiectanți cu experiență. Cu gașca de la partid nu merge! Autostrăzi montane cu politruci nu vom face vreodată!

Ați găsit la minister, când ați preluat mandatul, noua Companie de Investiții Rutiere – CNIR. Aveați cadrul legal, formalitățile administrative, precum și un contract de asistență tehnică cu Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi a Austriei, care să vă ajute la partea de operaționalizare. Această nouă companie trebuia să fie acea unitate de elită care să gestioneze proiectele de autostrăzi care să traverseze Carpații. Rezultatul, după nouă luni de când ați preluat mandatul? Zero! N-ați mișcat niciun deget! CNIR are zero angajați astăzi! Asistența tehnică gratuită de la una din cele mai performante companii naționale de autostrăzi, cea austriacă, n-ați folosit-o! Se pare că nu vă trebuie echipe de profesioniști! Mergeți înainte cu băieții de la partid!

Vă mulțumesc.

În continuare, Grupul UDMR, domnul Benedek Zacharie. Vă rog.

## Stimate colege și stimați colegi, Domnule ministru,

Dezastrul din Ministerul Transporturilor nu a început acum nouă luni. A fost dezastru când un ministru a declarat că iarna nu-i ca vara, a fost dezastru când un alt ministru a dispus ca toate clădirile stațiilor și haltelor de cale ferată să fie igienizate, pentru ca, după un an, aproximativ jumătate din acestea să fie închise, iar șirul exemplelor poate continua cu astfel de „realizări” până în ziua de azi.

Promisiunile electorale de sute de kilometri de autostrăzi și de căi ferate reabilitate au fost întotdeauna contrazise de realitatea crudă: procente de realizări irelevante, lipsă de transparență în ceea ce privește programarea și implementarea investițiilor POIM, modificarea aproape lunară a priorităților în realizarea tronsoanelor de autostrăzi – ceea ce subliniază încă o dată ideea că prioritizarea haotică înseamnă, de fapt, lipsa priorităților –, toate acestea conduc la ineficiența Ministerului Transporturilor, a companiilor și a societăților din subordine.

Doresc să punctez câteva aspecte pe care UDMR le consideră relevante.

Investițiile pe care le considerăm importante din punctul de vedere al modernizării și interconectării Transilvaniei cu celelalte provincii istorice și cu Bucureștiul, ce ar însemna totodată rute comerciale cu vestul Europei, sunt doar pe hârtie. Pentru o parte dintre ele există doar SF-uri, iar la cele la care lucrările au început ritmul este foarte lent, o estimare realistă a termenului de finalizare fiind aproape imposibilă. Aici voi da exemple de autostrăzi cum ar fi: Sibiu–Pitești, Autostrada Transilvania, Târgu-Mureș–Iași sau calea ferată culoarul IV paneuropean.

De asemenea, de semnalat sunt și lipsa fondurilor pentru reparații și întreținerea curentă a drumurilor naționale din Transilvania, și nu numai, precum și liniștea totală așternută asupra realizării centurilor ocolitoare pentru numeroase municipii și orașe, cum ar fi: Mediaș, Reghin sau TârguMureș, liniște care durează de mai bine de un deceniu.

Tot ministrului transporturilor îi semnalez promisiunea neonorată de alocare de fonduri pentru reabilitarea și refacerea unor tronsoane de linii de cale ferată pe regionalele CF Brașov și Cluj, amânarea reabilitării celor 47 de clădiri de stații CF, printre care Miercurea Ciuc, Gheorgheni sau Toplița.

Domnul Tomac, PMP.

Vă rog. Aveți trei minute, domnule coleg.

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Nu o să citesc un discurs, așa cum a făcut domnul ministru.

Vreau să vă spun, domnule ministru, motivele pentru care dumneavoastră trebuie să plecați acasă.

În primul rând, pentru că sunteți un ministru slab. Ați venit aici cu un discurs care nu vă face cinste. Ca un ministru al PSD, în 2017, să vorbească despre proiecte din secolul trecut e cam jenant!

Aveți o pălărie prea mare! Probabil ați uitat că, din mai 2012, PSD-ul se află la guvernare. Miniștrii dumneavoastră ne amenințau că vor dormi pe autostradă dacă nu se va lansa proiectul Comarnic–Brașov. Fostul dumneavoastră premier Ponta se plimba pe șoseaua de centură cu fostul primar general Oprescu și ne amenința că vom avea într-un an de zile patru benzi în jurul Bucureștiului.

Ceea ce ne prezentați dumneavoastră este încă o dovadă în plus că sunteți omul care n-a venit să construiască, ci omul care a venit să demoleze ceea ce există în infrastructura românească.

Atâta timp cât nu înțelegeți că obiectivele pe care vi le-ați asumat în programul de guvernare, cu care i-ați mințit pe români, sunt obiective pe care trebuie să le prezentați românilor, obiective propuse, că așa scrie în programul de guvernare, că în 2017 încep lucrările pe autostrada Comarnic–Brașov...

Înțelegem că până la ora actuală nu aveți habar când se va iniția acest proiect extrem de important și de așteptat de români.

Mai mult decât atât, nu mai faceți referire la chestiuni din trecut, pentru că sună rușinos când un ministru al PSD, în 2017, vorbește despre moștenire. Moștenirea este cea pe care v-au lăsat-o colegii dumneavoastră, iar eu voiam astăzi de la ministrul transporturilor să aud cum ne spune exact care sunt prioritățile României și ce sunteți în stare să faceți.

Din păcate, ați demonstrat și în intervenția de astăzi a dumneavoastră că nu știți exact care sunt prioritățile și ce este cel mai grav e că nu vom avea autostrăzi în anii viitori, așa cum nu s-au construit nici în ultimii ani, pentru că dumneavoastră sunteți un ministru pus politic și răspundeți unor comenzi ale PSD-ului, și nicidecum nu înțelegeți menirea de ministru al transporturilor în Guvernul României. Este un lucru foarte grav, pentru care astăzi sper să se dea un vot prin care să se dea un semnal foarte clar, inclusiv mă aștept ca miniștrii membri PSD să voteze această moțiune, pentru că trebuie să dăm un semnal clar că la Guvern nu se află politruci...

Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt din partea grupurilor parlamentare?

Un minut, din partea deputaților neafiliați. Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Grupul deputaților neafiliați va vota împotriva moțiunii simple pe transport și am să mă explic sau am să explic care sunt motivele.

Evident, felicit colegii de la PNL și de la USR pentru textul moțiunii. Este o radiografie pertinentă, obiectivă și realizată chiar exhaustiv.

Pe fond, da, așa stau lucrurile. Cuvântul care caracterizează și definește cel mai bine infrastructura de transport din România este dezastrul și, indiferent pe care segmente am umbla, același este calificativul.

Sigur, avem 747 de kilometri de autostrăzi. În 1992 aveam 200. Tot 200 de kilometri avea și China. Astăzi, China are 91.000 de kilometri, surclasând chiar și Statele Unite, cu 83.000 de kilometri.

Deci iată cum o țară, evident, infinit mai mare – dar prin ’90 eram comparativi din punctul de vedere al PIB-ului –, a reușit, în 24 de ani de tranziție, la fel, de la o economie etatistă spre o economie de piață, să construiască peste 90.000 de kilometri și noi doar vreo 500. Ungaria, o țară cu jumătate din populația României și ca suprafață, are peste 1.300 de kilometri de autostrăzi, iar față de vecinii noștri bulgari noi avem cu vreo 70 de kilometri de autostradă în plus.

Evident că aceasta arată o incapacitate de a gestiona și de a organiza un domeniu vital pentru o economie. De altminteri, infrastructura de transport a unei națiuni reprezintă barometrul cel mai fidel al gradului de dezvoltare economică. Ce am fost și ce am ajuns?! Aceasta este valabil și în ceea ce privește infrastructura de transport feroviar. Degeaba avem aproape 11.000 de kilometri de cale ferată, a opta rețea din Europa, câtă vreme azi trenurile de călători sau de marfă circulă undeva cu 20-30 de km/oră, precum în perioada interbelică, când România, înainte de 1914, avea 3.500 de km de autostradă. Suntem la pământ din punctul de vedere al infrastructurii de transport. Doar 37%...

Concluzionați, domnule...

...din calea ferată este electrificată.

Vă rog să finalizați!

## **Domnul Eugen Tomac:**

...ci se află miniștri ai Guvernului României! Este regretabil și, așa cum se spune: „Cucule, pasăre rară, Ce tot te plimbi prin țară? Mai bine pleacă acasă, Decât să mimezi că-ți pasă!”.

Vă rog să concluzionați!

## Imediat, domnule președinte.

La fel, din punctul de vedere al transportului maritim, aveam a patra flotă comercială din Europa, cu peste 300 de nave. Astăzi nu mai avem nicio navă românească sub pavilion românesc, iar, în ceea de privește transportul pe Dunăre, aproape de două ori și jumătate mai mic transportul decât pe Rin, undeva în jur de 20 de milioane de tone de mărfuri transportate. Sigur că până la urmă trebuie să înțelegem cu toții... TAROM-ul nu mai vorbesc, că doar din pierdere în pierdere, an de an, 2,5 milioane de pasageri... TAROM-ul, din peste 15 milioane de pasageri anul trecut... Au ajuns companiile _low-cost_ să aibă 80% din piață, în condițiile în care TAROM-ul până acum câțiva ani avea monopol.

Dar, dragi colegi, să terminăm cu ipocrizia și cu populismul! Nu este de vină Răzvan Cuc sau nu este de vină doar PSD-ul pentru starea jalnică a infrastructurii de transport. Toată infrastructura de transport a României s-a degradat continuu după ’90 încoace, când la pupitru, la butoanele Ministerului Transporturilor s-au perindat cu toții – și miniștri de la PD...

Vă mulțumesc, domnule deputat.

...și miniștri de la PNL, și, mai nou, tehnocrați. Și anul trecut am avut zero kilometri de autostrăzi. Până la urmă, trebuie să ne asumăm cu toții și o vină colectivă, că trebuie să legiferăm într-o manieră mult mai responsabilă reforma marilor sisteme publice, că vorbim de infrastructură, că vorbim de sănătate, că vorbim de învățământ sau de administrație. Și infrastructura de transport trebuie să reprezinte o prioritate națională!

Vă mulțumesc.

O rugăminte și o sugestie a unui om care vine din mediul antreprenorial și de restructurare: nu politizați, domnule ministru, companiile din subordine! Puneți niște oameni recomandați de competența profesională, de moralitate, de capabilitățile manageriale, și nu exclusiv de carnetul de partid, altminteri, peste un an de zile, vom avea pe conștiință iarăși foarte multe din companiile din ultimii 10 ani care se târăsc și care în fiecare an raportează pierderi de ordinul miliardelor de lei.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Domnule ministru, vă rog. Aveți cuvântul. Numai puțin! Da, domnule Bode! Am întrebat dacă mai aveți vorbitori. Vă rog, domnule Bode.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Am văzut poziționarea grupurilor parlamentare și, pe timpul rămas alocat Partidului Național Liberal, îmi permit câteva concluzii.

Domnilor de la PSD,

Din păcate nu ați înțeles nimic din acest demers constituțional la care noi apelăm azi, și anume sancționarea derapajelor Guvernului PSD din anul de grație 2017.

Nu înțelegeți că noi semnalăm proasta guvernare a PSD de azi?! N-am spus nimic de Năstase, de Ponta, de Mitrea, de Rus, n-am spus nimic!

Dumneavoastră, prin politicile dumneavoastră, condamnați România la izolare, la sărăcie, la subdezvoltare, tăind banii de la investiții. Ați tăiat 6,4 miliarde de lei de la investiții, din care 5,5 miliarde bani alocați proiectelor din fonduri europene.

Apropo, știți că peste 80% din întârzierile pe calea ferată se datorează infrastructurii precare?! Iar dumneavoastră, la ultima rectificare, le-ați tăiat 305 milioane de lei celor de la CFR Infrastructură.

Domnilor colegi de la PSD, ne propuneți un „pact politic pentru infrastructură”, să citez din domnul coleg. Dar dumneavoastră nu respectați Master Planul General de Transport, asumat în fața partenerilor europeni. Altă scuză mai plauzibilă decât greaua moștenire chiar nu ați găsit?! Apropo, domnule ministru, dumneavoastră ați fost parte a Guvernului Cioloș până în mai 2016.

Nu înțelegeți că noi vorbim despre România, despre prăpastia spre care ne conduceți, nu despre cine a condus Ministerul Transporturilor în urmă cu 10, 12 sau 20 de ani?! Noi vorbim despre oportunități pe care dumneavoastră le ratați. Vorbim despre POIM, CEF, TNT, echivalentul a miliarde de euro, pe care dumneavoastră nu știți, nu vreți, nu sunteți capabil să le atrageți.

În concluzie, aș spune așa: eșecul de la transporturi este eșecul întregii guvernări PSD–ALDE. Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog. Domnule Drulă, aveți o intervenție? Vă rog.

Aveți 31 de secunde.

## Stimați colegi,

Aș vrea și eu să mă refer la pactul propus pentru infrastructură de colegul de la PSD mai devreme. Un asemenea pact este, într-adevăr, necesar, pentru că, așa cum spuneam, trebuie profesionalizată gestionarea investițiilor în România. Trebuie scos politicul de acolo.

Din păcate, toate acțiunile PSD de când a început această guvernare dovedesc contrariul, așa că nu aveți o credibilitate în această propunere.

Până când domnul Dragnea și șefii dumneavoastră nu vor înțelege că, așa cum spuneam, cu politrucii nu poți să faci autostrăzi montane, vom rămâne în același punct trist.

Alte intervenții nemaifiind, îl invit pe domnul ministru. Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Alexandru Răzvan Cuc:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și pentru criticile aduse de către colegii din PNL și USR.

Dar constat cu tristețe următorul aspect. Ați vorbit de necunoștința priorităților în cadrul Ministerului Transporturilor și tot văd că vorbiți de Master Planul General de Transport.

Păi dumneavoastră, dacă ați fi fost atent la ce am citit, ați fi văzut că toate proiectele din master plan se regăsesc și în programul de guvernare și au fost lansate. Cum vreți să facem absorbția pe fonduri europene, dacă nu lansăm proiectele?! Revizuind etern studiile de fezabilitate?! Vorbim de studiul de fezabilitate de pe tronsonul Pitești–Sibiu. Păi haideți să vă spun ce s-a întâmplat cu acest studiu de fezabilitate și cu firma care trebuia să elaboreze studiul de fezabilitate. A venit să ceară o extensie de încă un an de zile, după ce i se alocase deja extensia de șase luni, până la sfârșitul lunii august. Asta ne dorim noi, să continuăm etern să pompăm bani în studii de fezabilitate?!

Am auzit aici un coleg parlamentar spunând că au avut o prestație lamentabilă directorii din companiile Ministerului Transporturilor în cadrul Comisiei pentru transporturi. Păi sunt convins că atunci când vii cu argumente pertinente riști să deranjezi... și când vii să arăți cifre și date exacte. Și același om care critică acum eu îmi amintesc foarte bine că anul trecut era etern în Ministerul Transporturilor și ne învăța cum să facem proiectele.

Vorbiți de TAROM și vă tot aud că vorbiți de management privat. Știți ce salariu avea domnul Heinzmann la TAROM? 14.000 de euro! Ce a făcut pentru TAROM? Nimic! L-a adus unde este acum.

Sunt multe lucruri care cred că ar putea fi dezbătute și v-aș putea aduce eterne argumente, pentru a vă combate tot ceea ce ați spus aici. Problema este una clară: dacă vrem să promovăm și să dezvoltăm infrastructura în România, într-adevăr trebuie făcut un efort comun, nu să ne contestăm și tot timpul să ne aducem tot felul de acuze nefondate.

În acest mandat, într-adevăr, am intrat într-un război cu constructorii, pentru că aceștia nu și-au asumat nici calitatea și nici termenele de finalizare ale contractelor.

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Dezbaterile fiind finalizate, exprimarea votului asupra moțiunii va avea loc în ședința de vot final de la ora 12.00. Mulțumesc, domnule ministru, și echipei. Continuăm ordinea de zi. Domnule Munteanu, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu acceptul tuturor liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților, vă solicit ca pe poziția 6 să introduceți

raportul Pl-x-ului 359/2016, raport de adoptare de la Comisia juridică. E vorba de completarea Legii nr. 334 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Pe ce poziție vreți să o punem?

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

La punctul 6.

## **Domnul Florin Iordache:**

Înțeleg. Înaintea PL-x 295, da?

Bun.

Pl-x 359 a fost introdusă pe ordinea de zi. Chiar la această poziție suntem.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 334/2006, republicată în Monitorul Oficial al României

nr. 446/23 iunie 2015; Pl-x 359/2016; caracter organic.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Din partea Comisiei juridice?

Domnule Varga, vă rog, vă dau eu raportul. Raportul suplimentar...

Domnule Vasile Varga, vă rog. De la Brăila.

Mulțumesc, domnule președinte.

Camera Deputaților a hotărât retrimiterea la Comisia juridică a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil inițiativei legislative, prin avizul nr. 188 din 2016.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care precizează că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării inițiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin. (2) al art. 59 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Membrii Comisiei juridice au reexaminat această inițiativă legislativă în ședința din 9 mai 2017.

În urma reexaminării, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 446/22 iunie 2015, cu amendamentele admise și redate în anexa nr. 1. Amendamentele respinse sunt redate în anexa nr. 2.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul Ion Stelian, vă rog. Grupul USR.

Domnule Andronache, dar nu v-ați marcat prezența. Domnule Ion Stelian, vă rog.

Vă mulțumesc.

Pe procedură, aș dori să discutăm pe amendamentele admise. Fac această solicitare deoarece trebuie dezbătute, sunt puncte de vedere pe care le avem și am vrea să le exprimăm.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Stimate coleg, iau fiecare amendament în parte. Unde vreți să interveniți... Sau și la dezbateri generale?!

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

La dezbateri generale!

Bineînțeles. Vom discuta regulamentar pe amendamente. Suntem la dezbateri generale. Domnul Andronache. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am luat cuvântul pentru a vă aduce la cunoștință faptul că Partidul Național Liberal va vota împotriva acestor modificări. Am făcut mai multe amendamente pe care le-am considerat necesare. Din nefericire, majoritatea parlamentară nu le-a luat în considerare.

Țin să vă precizez de la început că dumneavoastră, majoritatea parlamentară, ați venit în iunie cu o formă pe această modificare legislativă, cu care, în principiu, eram de acord. Nu știu ce s-a întâmplat sau nu știm ce s-a întâmplat între timp, acea formă a reglementării a fost încă o dată modificată și amendamentele aduse în plus față de ceea ce ne-ați prezentat în luna iunie le considerăm inacceptabile.

Spre exemplu, ne referim la faptul că, din corpul legii aflate în vigoare, se elimină procedura confiscării care, într-adevăr, era excesivă, însă nu suntem de acord ca această instituție să fie cu totul eliminată din lege. Pentru că, în mod evident, eliminarea acesteia cu totul va genera consecințe care nu pot fi anticipate. Spre exemplu, prin modificarea pe care ați făcut-o, spuneți dumneavoastră acolo în amendament că urmează a fi confiscate anumite sume de bani, cu excepția celor care în campania electorală rămân neutilizate. Stăm și vă întrebăm: oare aceste sume, care rămân neutilizate, nu cumva ulterior vor fi folosite pentru a acoperi datorii din campania electorală, chiar dacă sumele respective au fost aduse în vistieria unui partid politic cu încălcarea legii?!

De asemenea, eliminarea reglementărilor referitoare la publicarea detaliată a conturilor de venituri și cheltuieli afectează, din punctul nostru de vedere, principiul transparenței în modul de funcționare al partidelor politice, pe care Partidul Național Liberal l-a promovat și de aceea se și găsește în corpul legii.

Sunt doar două motive pentru care votăm împotriva acestei modificări legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Mulțumesc.

Doamna Boboc Tudorița, vă rog. S-a înscris. Nu mai dorește?

Bun. De la PSD văd că s-a înscris doamna Boboc. Bănuiesc că nu mai vrea să vorbească.

Începem...

A vorbit USR-ul!

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Doar pe procedură am vorbit!

Și la dezbateri generale? Vă rog. Păi v-am dat cuvântul la dezbateri generale.

Am anticipat puțin. Voiam să solicit să se respecte...

La dezbateri generale, USR va spune răspicat că va vota împotriva acestui proiect. Considerăm că se încalcă în mod flagrant principiul bicameralismului. Vreau să vă reamintesc că inițiatorul a vizat doar abrogarea unui alineat din art. 59 al legii. De aici și până la a introduce 99 de amendamente în Camera decizională, fără să se discute aceste aspecte absolut deloc în Senat, este cale foarte lungă. Ne-am îndepărtat de la scopul inițial al propunerii și am făcut-o într-un mod brutal, spun eu. S-a modificat chiar esența, chiar filosofia activității Autorității Electorale Permanente, în sensul că această Autoritate Electorală Permanentă se va ocupa pe viitor cu îndrumarea, cu prevenirea, așa cum prevede amendamentul de la pct. 99. Aceasta va fi activitatea principală. Sancțiunea este ea însăși o modalitate de prevenție și ea trebuie să prevaleze.

Așadar, considerăm că nu trebuie să ne îndepărtăm și să schimbăm filosofia întregii legi, să schimbăm întreaga arhitectură a textelor care stabilesc contravențiile, care stabilesc sancțiunile, care stabilesc modalitățile de confiscare, prin 99 de amendamente, în Camera decizională, fără a se discuta și în Senat.

Vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Nu am dorit să intervin în această discuție, dar am auzit de la acest microfon o expresie care pur și simplu m-a șocat: „Sancționarea este o modalitate de prevenție.” S-o comentez?! Mi se pare că sancționarea este ulterioară faptei, iar prevenția este înainte de a se comite fapta. Așa știu eu! Că o prevedere sancționatorie ar avea calitatea de a îndruma cetățenii să se comporte conform legii e o altă problemă, dar sancționarea nu este prevenție. Și cel puțin pe mine m-a mirat că un partid înfiripat din niște mișcări civice, în loc să ducă această societate spre acea normalitate din țările vestice, în care prevenția este pe primul loc și sancționarea este după, dacă nu se reușește, vrea să rămână cu statul comunist, sancționator peste măsură.

Pur și simplu, pe mine mă șochează această intervenție a colegului nostru!

Ca atare, în mod evident, nu putem fi de acord cu această concepție. Pentru noi prevenția este prioritară. Vă mulțumesc.

Avem 99 de amendamente admise, 5 amendamente respinse. Le vom discuta pe fiecare în parte.

La 1 marginal – să puteți urmări...

La titlul legii dacă sunt observații? Nu.

La articolul unic dacă sunt observații? Nu.

La 3 marginal? Este vorba de art. 5. Dacă sunt observații? Nu.

Vă rog să urmăriți cele cinci amendamente respinse. De la 4 marginal până la 10 dacă sunt observații? Vă rog. Domnul deputat Stelian.

De la 4 la 7 s-au admis niște amendamente care elimină sancțiunea contravențională a confiscării, deși în textul celorlalte amendamente măsura rămâne ca atare reglementată, dar într-o altă formulă.

Așadar, pentru că această confiscare rămâne reglementată în lege, chiar potrivit acestui proiect, mi se pare că este oportun să se respingă aceste amendamente, deci voi face această propunere, pentru a corela textul legii și pentru a nu fi neconcordanțe.

Repet, au fost discuții pe chestiunea confiscării. La Comisia juridică, după retrimiterea din plen, s-a revenit și s-au reintrodus acele măsuri ale confiscării, într-o altă formulă, dar ele s-au introdus, așa încât abrogarea alineatelor care prevăd în mod expres confiscarea nu este corectă. E o problemă de corelare.

Domnule deputat, procedural, numai puțin! Avem un singur amendament respins. Este vorba de art. 5. Dumneavoastră susțineți amendamentul respins sau...

Păi, domnule coleg, referiți-vă procedural la care amendamente! La amendamentele admise am întrebat... Discutăm până la poziția 7. Care amendament vreți să-l supun la vot?! Aceasta este problema.

E în regulă, lămurim acum!

Eu mă refeream la amendamentele admise, de la 4 la 7.

La care dintre ele? La toate trei?

Da. De la 4 la 7.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun.

Este un singur amendament respins, deci văd că nu-l susțineți.

Voi supune, stimați colegi... Vă rog să introduceți cartelele... Domnule Munteanu...

Voi supune votului poziția 4 de la amendamentele admise, art. 14. Voi supune votului formula propusă de comisie.

Nr. crt. 5. Este vorba de prevederile alin. (5) și (6).

Nr. crt. 6. Este vorba de art. 15, în forma propusă de comisie.

A fost adoptat.

De la poziția 8 la poziția 20 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 21 până la 30 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 31 la 40 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

De la 41 la 50? Nu.

De la 51 la 60 dacă sunt intervenții? Domnule Stelian, vă rog. La ce articol vă referiți?

De la punctul 61 la 93, toate acestea se referă la schimbarea, așa cum am spus mai devreme, arhitecturii sau reglementărilor referitoare la contravenții.

Norma inițială, care este în vigoare acum, face trimitere, în mod expres, la textele care trebuie respectate. Nerespectarea lor constituie contravenție.

Acum se propune reluarea textelor și se reformulează toate aceste texte. Ele sunt formulate într-o manieră generală, într-o manieră neclară, și acest lucru va duce la confuzii și va duce la crearea unor situații care pot fi evitate. Norma incriminatoare, că este contravenție sau că este infracțiune, trebuie să fie foarte clară. Nu pot fi lăsate norme generale care să conducă la sancțiuni. Și vă dau un exemplu: „Finanțarea de către candidați a campaniei electorale, cu depășirea limitelor...” Îmi cer scuze! „Finanțarea campaniei electorale sau a campaniei pentru referendum din alte surse decât contribuțiile electorale depuse în condițiile prezentei legii...”, dar nu se spune exact la ce anume se referă, ce condiții nu sunt îndeplinite.

De asemenea, la pct. 69: „Depunerea sau virarea contribuțiilor pentru campania electorală sau pentru referendum, în alte condiții decât cele prevăzute de lege”.

În forma actuală, legea spune exact neîndeplinirea căror obligații conduce la sancționare.

Aici este o exprimare generală: „în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege”. Se vor crea mari probleme, confuzii și vor fi sancțiuni, probabil dispuse nemeritat, să spun așa, sau dimpotrivă. Textul este neclar, din păcate.

Propun respingerea acestor amendamente.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun. Voi supune, stimați colegi, formula propusă de către comisie, de la 61 la 90.

De la 91 la 99 dacă sunt intervenții?

Vă rog.

La 99 este următorul amendament, în cuprinsul său este următoarea exprimare: „În exercitarea rolului său de control, activitatea de prevenire și îndrumare prevalează în fața celui sancționator.” E un deziderat generos. Dar eu insist asupra faptului că sancțiunea – și orice student de anul I la Drept știe acest lucru – are, prin ea însăși, un rol preventiv; preventiv, evident, nu pentru cel care a săvârșit sancțiunea, ci preventiv prin faptul că oferă un exemplu în societate celorlalți, celorlalte subiecte de drept. Are acest rol de exemplaritate.

Vă rog să observați faptul că legea nu spune nicăieri, nici prin aceste amendamente nu se reglementează modalitatea în care AEP-ul previne și îndrumă. Unde sunt acele articole în care ni se spune cum dă îndrumări AEP-ul?

Nu. Practic, prin aceste reglementări, se reduce puterea acestei instituții și lucrul acesta este unul negativ, pentru că abia s-a pus ordine în finanțarea partidelor politice, abia au început să se vadă aceste rezultate și nu se mai finanțau nici partidele, nici campaniile electorale după ureche. Acum vrem să slăbim puterea AEP-ului și acest lucru va conduce la rezultate negative pentru democrația noastră.

## **Domnul Florin Iordache:**

7. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015

privind Codul fiscal; PL-x 295/2016.

- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru buget. Domnule Varga, vă rog, prezentați raportul comun.

## Da.

Cele două comisii au fost sesizate cu această propunere. La data de 7 martie 2017, Camera a hotărât retrimiterea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 227 la cele două comisii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz favorabil.

Iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2015, în sensul scutirii de la plata impozitului pe clădiri/teren a clădirilor, precum și a suprafețelor construite ale terenurilor aferente clădirilor care potrivit legii sunt clasate ca monumente istorice de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau administrare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și membrii Comisiei juridice, în urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de deputații din cele două comisii, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa nr. 1, și amendamentele respinse, prevăzute în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Da. Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Noi credem că prin adoptarea acestei modificări a Codului fiscal s-a revenit la normalitate în România. Pentru că înainte aveam o reglementare destul de clară privind protejarea monumentelor istorice ale acestei țări, care sunt o mândrie și o bogăție culturală pe care credem că trebuie să o protejăm.

Mulțumesc tuturor colegilor care au activat în comisiile care au dat acest raport, atât Comisia juridică, cât și Comisia pentru finanțe și bănci, pentru înțelegerea pe care au acordat-o acestui demers, pentru soluția comună pe care am găsit-o, pentru o reglementare corectă, care va contribui la protejarea acestei bogății a țării.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nu sunt.

- Avem 10 amendamente admise și 4 amendamente

- respinse.

- Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

- La 2 marginal. Dacă sunt intervenții? Nu.

- 3 marginal. Este vorba de art. 456. Intervenții? Nu.

- 4 marginal?

- 5 marginal?

- 6 marginal?

- 7 marginal. Dacă sunt intervenții?

- 8 marginal?

- 9 marginal?

- Și 10. Art. III? Rămâne la votul final; caracter ordinar. Și ultima.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră un proiect de lege care chiar dacă în dezbaterile publice a fost catalogat, câteodată, ca o ofensă adusă României, trebuie să vă aduc în atenție că, prin codificările aduse în articolele înșiruite în proiectul de lege, nu face altceva decât să aplice recomandarea Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei din anul 2012, care a spus că pentru utilizarea limbilor materne ale comunităților etnice din România este recomandată scăderea pragului de 20%. Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei se bazează în această decizie pe o activitate a Comitetului de Experți care este unanim apreciată în cadrul instituțiilor Consiliului Europei, în care Comitetul de Experți face câteva precizări foarte importante cu privire la utilizarea limbii materne. De ce le face? Pentru că după ce a fost adoptată Legea administrației publice locale, România, din fericire – și a fost un pas foarte bun –, a ratificat și Carta limbilor regionale și minoritare.

Aducând cele două documente foarte importante care există în legislația românească, Consiliul Europei, prin Comitetul de Experți și după aceea prin Comitetul Miniștrilor, da, deci forul cel mai important, decizional al Consiliului Europei, recomandă României să abordeze mult mai deschis și prin scăderea pragului utilizării limbii materne în administrația publică.

De ce? Pentru că administrația publică înseamnă servicii publice către toți cetățenii României. Și acest lucru, dacă se întâmplă într-o manieră deschisă și într-o manieră în care fiecare cetățean se simte confortabil în relația cu administrația publică, aduce un beneficiu României.

De aceea, tot ceea ce propunem noi și am propus noi este în concordanță cu Constituția României, în concordanță cu normativele europene definite de Consiliul Europei, instituția europeană unică, care, la ora actuală, emite normative, standarde la care și România a aderat.

De aceea, vă rugăm să susțineți acest proiect de lege, pentru că este important să arătăm, în 2017, că România știe să-și asume identitatea europeană, știe să-și asume că este deschisă oricăror soluții care aduc minoritățile etnice naționale mai aproape de țara în care trăiesc. Și acesta este lucrul cel mai importat: să trăim într-o atmosferă în care fiecare cetățean își găsește rostul, își găsește vocația, își găsește viitorul în această țară.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Varga. Raport comun al celor trei comisii: Comisia juridică, Comisia pentru administrație și Comisia pentru drepturile omului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele trei comisii au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 215.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 215 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul scăderii ponderii numărului de cetățeni aparținând minorităților naționale care au dreptul de a folosi limba maternă în relația cu autoritățile administrației publice locale de la 20%, cât este în prezent, la 10% din numărul total al locuitorilor unei unități administrativ-teritoriale, precum și al introducerii unui criteriu alternativ la această pondere, constând într-un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere a prezentei Propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 215.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Roman.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

România respectă în integralitate Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale. Documentul des invocat de către liderii UDMR pentru completarea și modificarea Legii nr. 215/2001, Legea administrației publice locale, nu conține niciun paragraf referitor la scăderea pragului pentru minorități. Nu se referă la steaguri pe criterii etnice și inscripții bilingve.

Toate prevederile din convenție sunt respectate în România, în localitățile unde populația de etnie maghiară depășește 20% din totalul populației. Și se respectă și art. 120 din Constituție.

Recomandările Comitetului de Experți către Comitetul Miniștrilor la care faceți referire trebuia să precizați și de când datează: 2008. Iar acele recomandări sunt preluate în 2012. De atunci, foarte multe lucruri s-au schimbat în bine pentru tot ceea ce înseamnă minorități naționale în România.

România – și cred că trebuie să fim mândri cu toții de acest lucru – este un exemplu de bune practici în domeniul protecției minorităților naționale și este recunoscută ca model de bune practici la nivel european.

Prezența constantă a UDMR în Parlamentul României, în ultimii 27 de ani, precum și cooptarea aproape permanentă, sub diverse forme, la guvernare reprezintă un alt exemplu, poate cel mai bun, de bune practici pentru respectarea drepturilor minorităților naționale.

Atunci când a avizat favorabil propunerea legislativă a celor 30 de parlamentari UDMR, Consiliul Legislativ a precizat foarte clar că nu se pronunță pe oportunitate.

Și nu înțelegem care este oportunitatea. Dacă vii cu un asemenea proiect înainte de intrarea în anul centenarului nu cred că te gândești la toleranță.

Liderii UDMR nu trebuie să uite că aceste abordări ating sensibilități istorice, pe care nu le putem depăși dacă le tratăm cu intoleranță, cu ostilitate și, îmi cer scuze, dragi colegi, cu hăhăit.

De ce puneți gaz pe foc, domnilor, afirmând că anul centenarului este an de doliu pentru UDMR? Îi reamintesc colegului meu, deputat de Covasna, care a făcut această afirmație, că ați jurat, alături de toți colegii deputați, să respectați Constituția României.

Nu, domnul Ioan Aurel Pop, un mare român. Pe care eu, cel puțin, îl respect.

„Adoptarea de către Dieta Principatului, în 1842, a Legii de introducere treptată a limbii maghiare ca limbă oficială în Transilvania, deși maghiarii nu formau decât cel mult un sfert din toată populația provinciei, a constituit un atentat la identitatea națională a românilor și a sașilor.”

Și vreau să mulțumesc, în încheiere, celorlalte minorități naționale pentru modul în care au tratat și tratează patria mamă, România.

În numele Partidului Național Liberal vreau să le mulțumesc, încheind cu un citat al pastorului sas Stephan Ludwig Roth, care scria în 1842: „Domnii din Dieta de la Cluj voiesc să vadă născută o limbă de cancelarie și acum se bucură că copilul a fost adus pe lume. A declara o limbă drept o limbă oficială a țării nu e nevoie, căci noi avem deja o limbă a țării. Nu este limba germană, dar nici cea maghiară, ci limba valahă. Oricât ne-am suci, oricât ne-am învârti noi, națiunile reprezentate în Dietă, nu putem schimba nimic. Asta...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

...este realitatea.” Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Pașcan. Are caracter organic și procedură de urgență.

Rog din partea fiecărui grup parlamentar să se desemneze câte un singur vorbitor.

Domnul Pașcan, Grupul PMP.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

În primul rând, permiteți-mi să le adresez felicitări celor care au respins acest proiect la nivel de comisii de specialitate. Îi felicit pentru luciditate și realism.

Există două chestiuni paradoxale care se potrivesc. Astăzi, în România, ne pregătim pentru pace înarmându-ne până în dinți și făcând investiții în acest sens. Tot așa, astăzi, în România, ne pregătim să trăim împreună, să conviețuim, să îndreptăm România într-o zonă a prosperității și concordiei, armoniei în relațiile interetnice, unde – de altfel, vă spunea și colegul meu antevorbitor – suntem model european, deci ne pregătim să conviețuim, să trăim împreună, dar cât se poate de separați. Și nu pregetă, nu scapă niciun prilej UDMR să vină cu astfel de inițiative legislative, cu caracter separatist, de neînțeles.

Dacă vă amintiți, inițial, odată cu moțiunea PSD pentru Guvernul Grindeanu, exista un alt proiect legislativ, similar, cu prag de 15%, cu care s-a încercat, printr-un șantaj, printr-un troc politic, să fie promovată modificarea Legii minorităților. Imediat, înainte de vacanța parlamentară, s-a venit cu acest al doilea proiect, care a coborât pragul la 10%. Și aș vrea să vă detaliez, pentru cei care nu l-ați citit, ce înseamnă și ce prevede acest proiect legislativ.

În primul rând, este unul absolut retrograd, pentru că prin acest proiect s-ar interzice prin lege orice modificare și orice regionalizare pe linie administrativă, la nivelul României. Orice modificare a actualelor granițe administrative ar fi interzisă – ca să știți prevederea principală și câte subterfugii cunoaște acest proiect.

În al doilea rând, sigur, cei de la UDMR au interpretat întotdeauna într-o cheie originală Carta europeană a limbilor minorităților. O fac și de data aceasta, prin acest proiect.

Problema este nu coborârea pragului la 10%, ci faptul că prin introducerea conceptului de pondere semnificativă și dându-se exemple se ajunge chiar 2% să reprezinte o pondere semnificativă în localitățile de până la 5.000 de locuitori, unde se face trimitere directă cât este minimul reprezentanților minoritari – este 300 de persoane. Deci de la 300 la 5.000 de locuitori deja vorbim de o pondere semnificativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Apropo de ce se întâmplă astăzi în Catalunya. Vă mulțumesc tuturor.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați antevorbitori,

Să știți că eu cunosc textul Constituției României. Și, ca să v-o demonstrez, o și citez.

Art. 11 alin. (1): „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”

Alin. (2): „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”

Iar alin. (2) al art. 20 spune clar: „Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.”

Bun. Ni s-a spus că nu există un articol sau un rând în această recomandare adoptată de Comitetul Miniștrilor la 13 iunie 2012, în cadrul celei de-a 1.145-a reuniuni a miniștrilor adjuncți.

Recomandă autorităților române să țină cont de toate observațiile și recomandările Comitetului de Experți și se consideră ca prioritare următoarele:

„1. Adoptarea unei abordări structurate pentru implementarea fiecărui angajament asumat conform Cartei, în cooperare cu reprezentanții vorbitorilor limbilor minoritare.”

„5. Reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce privește folosirea oficială a limbilor minoritare în administrație.”

Deci, reconsiderarea...

Bun. Domnului antevorbitor. Din Carta europeană pentru protecția minorităților naționale, art. 16 – o Cartă tot ratificată de România: „Părțile se vor abține să ia măsuri care, modificând proporțiile populației din arii locuite de persoane aparținând minorităților naționale, sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților decurgând din principiile înscrise în prezenta convenție-cadru.” Da? Cu bună-credință și, întocmai, aplicabile legislației românești.

Bun. Vă dau doar câteva exemple, pentru așa-zisa incoerență legislativă pe care am avut-o.

Dincolo de faptul că m-a cam mirat intervenția din partea Grupului minorităților naționale, noi credem că sunt câteva minorități naționale care, într-adevăr, vorbesc limba lor maternă și sunt într-o pondere semnificativă, peste 10%, dar sub 20%, în multe sate și comune ale acestei țări, sunt cel puțin 10 dintre acestea – prin care, cum să spun, s-a respins această încercare de modificare a legii.

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, doamna Popescu Mariana, din partea minorităților naționale.

## **Doamna Mariana Venera Popescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă supun atenției câteva aspecte ale acestei propuneri legislative care nu s-au discutat decât la nivelul comisiei.

Introducerea, la art. 22, a unui alineat privind interzicerea modificării limitelor teritoriale ale UAT-urilor reprezintă un demers legislativ care va bloca orice demers de reorganizare administrativ-teritorială a României, dacă nu se va ține cont de granița etnică, așa cum prevede acest proiect legislativ.

Nu înțeleg de ce este necesar pentru noi minoritățile acest proiect legislativ, deoarece orice fel de regionalizare nu afectează în niciun fel ponderea etnică și drepturile minorităților.

Un alt aspect: introducerea posibilității ca aleșii locali să adopte simboluri ale minorităților, prin introducerea unor prevederi la art. 117 alin. (4) privind posibilitatea adoptării și folosirii de însemne și simboluri care să exprime identitatea etnică.

Noi, minoritarii, avem dreptul de a utiliza simboluri etnice la manifestările noastre proprii, în spațiul privat. Deci nici această reglementare nu o văd utilă pentru noi, ca minoritari.

Mai mult, legiferarea steagului secuiesc... După cum știm, este promovat ca simbol al autonomiei.

Un alt aspect: scoaterea pragului pentru folosirea limbii materne în instituțiile publice a fost, din punctul meu de vedere, un cal troian, în care au fost ascunse celelalte aspecte pe care tocmai vi le-am amintit.

Invocarea necesității alinierii cadrului normativ la legislația europeană și Carta limbilor regionale și minoritare pe care o tot amintim aici nu se aplică la noi în țară, pentru că această Cartă prevede aplicarea măsurilor privind protecția persoanelor aparținând minorităților care „nu trebuie să se facă în detrimentul învățării limbii oficiale”.

Grupul minorităților naționale nu susține acest proiect. Am votat ieri, în cadrul grupului parlamentar, în unanimitate.

Iar pentru noi, minoritarii, România este un model de bune practici și, în acest sens, aș vrea să mulțumim statului și Guvernului pentru drepturile de care ne bucurăm.

Vă mulțumesc. Din partea Grupului USR. Vă rog.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

## Stimați colegi,

Ultimul lucru de care avem nevoie, în zilele acestea, de la tribuna Parlamentului sunt discursuri inflamatorii pe linia drepturilor minorităților naționale.

Mi-ar plăcea să putem vota pentru acest proiect, în beneficiul minorităților naționale, chiar prin reducerea, la un nivel inferior, a pragului care apare momentan în Legea administrației publice locale.

Vreau să cred că vom prezenta vocea rațiunii și a moderației de la această tribună. Totuși includerea în acest proiect de lege a unor praguri alternative care duc spre 2%, în realitate, dincolo de caracterul său etnic, face ca măsura să devină nefezabilă din perspectiva administrativă și financiară. În plus, chiar Consiliul Legislativ, în avizul său, atenționează că legea prevede aspecte care ar putea fi considerate neconstituționale. Totuși satele nu sunt unități administrativ-teritoriale, în sensul legii române.

În plus, legea, așa cum este ea concepută acum, face trimitere la recensământul din 1992, și nu la cel din 2011, un aspect de neînțeles în concepția inițiatorilor.

Un antevorbitor făcea referire la intenția expresă, vizavi de comasarea orașului Oradea cu comuna Sânmartin, de a reduce ponderea etnică. Nu există niciun argument în susținerea acestei declarații. Acea comasare a fost discutată și răsdiscutată și are, în principal, argumente ce țin de administrație și de economie. A considera orice comasare, chiar dacă pragul nu ar fi afectat – și mă refer chiar la cel de 10% –, a vedea într-o asemenea comasare o intenție anti a unei minorități naționale, este o exagerare și, vă spuneam, cred că de la acest microfon ar trebui să vorbească rațiunea și moderația.

Problema majoră, de fapt de principiu, pe această lege este că se încearcă un troc politic pe drepturile minorităților naționale. Dimpotrivă, noi considerăm, deși vom vota împotriva acestui proiect, că în materia aceasta ar trebui să avem un larg acord transpartinic și să adoptăm, în unanimitate, un proiect de lege realist și decent.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Pauză 15 minute, pentru ca stafful să pregătească documentele pentru votul final.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii, să putem începe ședința de vot final.

Rog colegii să ia loc în bănci, pentru a putea începe ședința de vot final.

Domnule Munteanu, vă rog, invitați-vă colegii, să putem începe votul final!

Începem sesiunea de vot final cu un vot de control.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Partidul Național Liberal împreună cu USR și PMP depun moțiunea simplă pe sănătate „PSD dăunează grav sănătății”.

Problemele în sistemul de sănătate sunt grave și, din nefericire, se adâncesc cu fiecare zi. Criza vaccinurilor nu are nici la această oră o soluție pe termen lung. Nu există plan de vaccinare, nu există o lege a vaccinării și nici stocuri de vaccinuri. Copiii s-au întors în colectivități și, din nefericire, nu toți au fost imunizați împotriva unor boli grave.

Nu mai vorbim despre haosul din salarizare. Angajații din sănătate sunt, în momentul de față, în stradă și, în pofida majorărilor spectaculoase anunțate la salarii, există riscul ca salariile angajaților din sănătate să ajungă la nivelul anului 2009. Nu mai vorbim de construcția celor trei spitale clinice de urgență – Cluj, Craiova și Iași – care sunt trecute la „bifate” și uitate, la fel ca debirocratizarea sistemului, eficientizarea lui și creșterea atractivității pentru cei care fac o facultate în România și aleg să plece în străinătate.

Pentru aceste realități dureroase, ale acestui Guvern în derivă, și nu numai pentru cele menționate, prim-ministrul Tudose ar trebui să-l demită pe ministrul sănătății Bodog, iar Ministerul Sănătății să înceteze să mai fie inamicul public numărul 1 al românilor!

## **Domnul Florin Iordache:**

O discutăm în ședința Biroului permanent, care va urma ședinței Biroului permanent reunit.

Și eu vă mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi a votului final.

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei

referitoare la Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene – COM 315.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare – COM 240.

-

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic propune adoptarea.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic propun adoptarea proiectului de lege.

Adoptat.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spațiul Economic European 2014–2021 și Mecanismului financiar norvegian 2014–2021.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare propune adoptarea.

## **Domnul Cristian Ghinea:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dați-mi voie să mulțumesc Guvernului pentru că argumentează în expunerea de motive a acestei ordonanțe de urgență faptul că România a fost prima țară din Uniunea Europeană care a semnat memorandumul pentru granturile norvegiene.

Guvernul are dreptate. A fost un efort imens din partea echipei pe care am condus-o anul trecut la Ministerul Fondurilor Europene și le mulțumesc pentru asta. Ar trebui să le mulțumim cu toții!

Mi-am propus, la preluarea mandatului, să demarez și să închei aceste negocieri și am făcut-o în 4 luni. Am reușit o creștere a sumei totale de la 306 milioane la 502 milioane euro. Fondurile norvegiene sunt mai bine administrate decât fondurile structurale, pentru că funcționează ca granturi către autoritățile locale, către agențiile sociale ale statului și către ONG-uri.

Și – pentru că am spus ONG-uri – am avut o surpriză ieri, din partea domnului deputat al PNL, Daniel Gheorghe.

Domnul Gheorghe spune..., asmute statul pe ONG-uri. Domnul Gheorghe vorbește de – citez – „elemente

care destabilizează siguranța națională”. Colegul nostru spune, din nou citez: „organele statului să aibă mai mare grijă unde se duc, cum circulă și cu ce scop aceste fonduri norvegiene”.

Da, la explicarea votului, pentru că se fac afirmații grave în Parlamentul României.

Domnule Gheorghe, vă spun eu unde se duc acești bani. De pildă – 27 de milioane de euro pentru tineri și copii, ca să stea la școală.

Și găsiți toate aceste informații pe site-ul ministerului pe care acum, cu onor, îl conduce doamna Plumb, fiecare cent, fiecare linie de finanțare.

Faptul că un liberal scoate pulanul la ONG-iști este trist, este foarte trist. Este, în primul rând, trist față de uriașa tradiție a Partidului Național Liberal, pe care îl reprezentați.

Și fac un apel la domnul Orban, președintele PNL.

Domnule Orban, respectați-vă statutul de liberali! Nu-l mai lăsați pe domnul Gheorghe să umble liber prin Parlament! Mulțumesc.

Domnul Andrei Gheorghe.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

## Da, mi se pare total jignitor!

Domnul Ghinea, care nu a reușit să atragă fonduri europene nici cât un Guvern anterior, vine și îmi dă mie lecții aici.

Domnule Ghinea, eu îi reprezint pe români, eu nu reprezint interesele altora și nu reprezint niște entități parastatale! Aici, asta ar trebui să înțelegeți dumneavoastră!

Și în Parlamentul României avem voie să declarăm ceea ce dorim. Eu nu am vorbit împotriva fondurilor norvegiene, dovadă și votul meu din comisie, unde am spus că acestea sunt utile. Dar ceea ce spun este despre direcția în care sunt duse anumite fonduri și modul cum se manipulează lucrurile.

Cred că ar trebui să înțelegeți că între a verifica finanțarea unor programe și proiecte structurale europene și a asmute oamenii împotriva unor proiecte și a unor idei este o diferență uriașă!

Nimeni nu asmute, nimeni nu provoacă. Aceste fonduri sunt benefice, dar trebuie să avem, în România, grijă, peste tot, care sunt programele de finanțare. Este vorba de respectarea legalității și de un principiu al echității între ceea ce înseamnă fondurile europene, fondurile norvegiene, fondurile guvernamentale. Și nu mai dați dumneavoastră lecții Partidului Național Liberal! Nu sunteți demn să trageți la răspundere Partidul Național Liberal!

Aici Partidul Național Liberal a făcut istorie. Aici Partidul Național Liberal apără drepturile și interesele românilor și este un partid care, întotdeauna, a tratat cu profesionalism fiecare domeniu!

Nu încercați să tratați politicianist o simplă întrebare adresată Guvernului, cu privire la modul cum sunt gestionate și dirijate aceste fonduri!

Nimeni nu contestă ONG-urile, nimeni nu atacă societatea civilă, doar că trebuie să fim cu toții tratați egal – români, străini, civici, privați, entități publice!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Un singur vorbitor de grup parlamentar. Domnule Bacalbașa, vă rog.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Nu credeam că o să ajung să laud un liberal!

Da, eu sunt mândru că sunt coleg cu acest băiat tânăr, care este un adevărat român!

Și să fie clar – noi iubim ONG-urile, nu iubim agenturile și, chiar dacă unii dintre ei sunt colegii noștri, rămânem vigilenți!

Mulțumesc.

Domnule Korodi, vă rog. Grupul UDMR.

## **Domnul Korodi Attila:**

Stimați colegi,

Nu credeam, noi de la UDMR, că o să-i mulțumim domnului Ghinea pentru poziția foarte tranșantă. Da!

De ce căutăm inamici întotdeauna? De ce vociferăm pe lângă subiect?

Bravo, domnule Ghinea! Bravo, USR!

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Vă mulțumesc.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 3...

Domnule coleg,

Un singur vorbitor, îmi pare rău, nu am...

Procedura spune că a fost drept la replică... A fost dreptul la replică al colegului meu...

Nu. A fost punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL. Vă mulțumesc.

## **Domnul Pavel Popescu:**

Domnule... pe procedură...

Deci acela a fost un drept la replică, domnule președinte. Aveți mai multă experiență ca mine.

Și care e procedura?

Procedura este că vreau să exprim punctul de vedere al partidului...

## **Domnul Florin Iordache:**

L-a explicat colegul dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Nu, vă rog frumos...

## **Domnul Florin Iordache:**

Mergem mai departe.

7. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport propune adoptarea proiectului de lege.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci propun adoptarea.

Explicarea votului. Domnule Știrbu, vă rog. Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Sunt convins că mulți dintre dumneavoastră ați fost de bună-credință votând acest proiect legislativ. Dar trebuie să vă informez că acest proiect legislativ lasă la latitudinea sau, de fapt, obligă autoritățile locale să retragă sau eventual să accepte ca monumentele istorice din zonele protejate din marile orașe să nu mai fie impozitate.

Dumneavoastră știți ce se întâmplă la ora actuală în marile orașe, în marile aglomerații urbane din România, unde există acele zone protejate, acele centre istorice, zone vechi ale orașelor. Reprezintă cea mai importantă zonă, din punctul de vedere al interesului imobiliar, pentru fiecare dezvoltator imobiliar.

În situația în care aceste clădiri nu mai sunt purtătoare de impozit, autoritatea locală nu mai încasează impozit de pe urma acestor clădiri, proprietarii pot să le lase în paragină, pentru ca, peste un an – doi, în locul acestor monumente istorice, de diverse categorii, categoria A sau B, să apară cine știe ce mastodont de sticlă.

De aceea, fac apel la dumneavoastră, la colegii dumneavoastră, să găsiți o soluție în marile aglomerații urbane, să vorbiți cu colegii dumneavoastră, cu colegii noștri, aici, care sunt primari, care sunt consilieri locali, să aibă grijă atunci când astfel de inițiative legislative vin în Parlament.

În loc să luăm – și cu aceasta închei –, în loc să luăm exemplul consiliilor locale din Ardeal, primăriilor din Ardeal, unde pentru anumite imobile care sunt monumente istorice, în situația în care beneficiarul sau proprietarul de drept nu reabilitează acel monument istoric, impozitul se mărește până la 500 de ori, în atare situație, dacă noi oferim posibilitatea ca pentru acele monumente istorice proprietarul să nu mai plătească impozit pe clădire, lăsăm la dispoziția acestor proprietari ca, peste doi-trei ani, în locul lor să facă sau să apară cine știe ce mastodont de sticlă.

Este un semnal de alarmă pe care l-am tras astăzi în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc. Grupul UDMR, Márton Árpád. Vă rog, domnule deputat.

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnule deputat Știrbu, președinte al Comisiei pentru cultură,

Ar fi fost bine să citiți raportul pe care l-am votat, pentru că acele imobile care nu sunt ținute ca lumea nu beneficiază de această prevedere. Avem un articol clar în acest sens și cred că este, încă o dată, în interesul culturii ca statul, măcar prin această abordare, care funcționa până când a fost adoptat noul cod, pe care nu ați dorit să-l votați, printre altele, această modificare, să revină la normal, inclusiv obligând proprietarii să-și țină în ordine clădirea.

Vă mulțumesc.

Da. Drept la replică. Domnule Știrbu, aveți un minut.

Foarte scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acum înțeleg de ce raportul a venit astăzi de dimineață și astăzi s-a băgat la vot. Chiar înțeleg că sunt anumite interese ascunse, în urma unui astfel de proiect legislativ.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Legi organice. Adoptări.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Comisia juridică, de disciplină și imunități propune adoptarea.

Da. Stanciu-Viziteu, USR, explicarea votului. Vă rog.

## **Domnul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu:**

## Bună ziua!

USR a votat împotrivă, din motivele enunțate și de colegul meu Ion Stelian, la dezbaterile generale.

Aș vrea să punctez aici două aspecte.

Acum 8 ani a avut loc un referendum pentru Parlament, să devină, din bicameral, unicameral. Și acesta a fost validat. Majoritatea parlamentară de atunci nu a binevoit să transpună acest lucru în Constituție, dar vedem că acum se întâmplă în fapt – această lege a trecut de Senat fără nicio modificare, iar în Camera Deputaților, sub supervizarea președintelui Comisiei juridice, a fost amendată masiv, schimbând cu totul esența acestei legi.

Este, cred, a cincea sau a șasea oară când se întâmplă acest lucru, anul acesta, și avem deja 4 decizii ale CCR de invalidare a acestor legi, pe principiu de neconstituționalitate.

Deci mă bucur că actuala majoritate respectă în formă ceea ce poporul a hotărât prin referendum, dar în fapt încalcă legea.

Vom ataca la CCR această lege și cel mai probabil că va fi, încă o dată, a cincea lege pe anul acesta declarată neconstituțională.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Domnule președinte,

A face un Parlament cu o singură Cameră înseamnă să renunți la un apartament cu două camere și să te muți într-o garsonieră. Și mă gândesc ce trist ar fi pentru domnul Goțiu să nu aibă confortul necesar pentru a se putea odihni.

Vă învinovățesc, domnule președinte de ședință, de două lucruri.

Ați scurtat timpul de prezentare a declarațiilor politice de dimineață la 45 de minute; sunt colegi ai noștri care în 3 minute abia reușesc să citească titlul declarației – și, vă rog, măcar 5 minute de om –, unii se exprimă foarte bine în scris, alții merg bine oral.

Nu îi acordați protecție domnului Dragnea, președintele Camerei Deputaților! Indiferent de simpatia sau antipatia noastră pentru Domnia Sa, este președintele Camerei Deputaților. Să nu aibă Camera aceasta unul, doi, trei SPP-iști, încât să-l însoțească la procese și să nu fie nevoit să meargă cu niște gorile, acolo?!

Ar mai rămâne ca domnul Tăriceanu să meargă însoțit de dansatoare la proces, săptămâna viitoare, sau de paparude.

În altă ordine de idei, eu am vrut să țin dimineață o declarație politică în care să îi iau apărarea domnului Dragnea și, dacă vreți să vă spun titlul, cam așa suna: „UE și America ne-au pus șefi la DNA, pe domn’ Liviu să ni-l ia!” Mulțumesc.

Domnul Bacalbașa, explicarea votului la proiectul de lege pe care tocmai l-am adoptat.

Constat că spectrul Parlamentului unicameral îi bântuie pe reprezentanții partidului condus de cel care a propus acest lucru și după aceea s-a instalat la Senat.

Sigur că este absolut românește și absolut băsește. Dar, pentru că s-a discutat despre SPP-iști, dacă fostul președinte al României va intra, cum sper din toată inima și cum ar trebui să fie, conform legilor și ultimilor dezvăluiri, la pușcăria binemeritată, vor intra și SPP-iștii cu el în celulă?!

Iată o problemă de meditat pentru colegii noștri!

## **Domnul Florin Iordache:**

## Da. Mulțumesc.

Reamintesc, la explicarea votului – un singur vorbitor de grup parlamentar.

Legi organice. Respingeri.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale. Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale propun respingerea.

## **Domnul Tudor Vlad Benga:**

## Dragi colegi,

Grupul parlamentar al USR a votat astăzi pentru respingerea proiectului. Eu însă am votat, alături de colegii de la UDMR, pentru acest proiect de lege.

Ca brașovean, ca ardelean și ca român, am fost, sunt și voi rămâne bun vecin cu vecinii mei maghiari. Și eu nu pot, cu inimă împăcată, să le refuz maghiarilor acest drept și această aspirație fundamentală.

Acestea fiind exprimate însă, ce pot să fac este altceva. Pot să-i avertizez pe colegii mei de la UDMR că fac, de ani de zile deja, un joc politic extrem de cinic și de periculos. Și exact așa cum PSD-ul exploatează spaimele oamenilor și flutură flamura naționalistă, stârnind frică de străini într-un segment al populației românești, exact la fel UDMR-ul ține o bună parte din comunitatea maghiară captivă în iluzia cetății asediate.

## Dragi maghiari,

Vreau să vă spun un lucru.

Îmi doresc ca dumneavoastră să vă puteți folosi limba, în integralitate, în Cluj-Napoca, în Brașov, în alte localități în care astăzi n-o puteți face.

Dar nu puteți negocia probleme de principiu cu un condamnat penal, Liviu Dragnea!

Nu puteți negocia, ca la piață, valori fundamentale!

Vă mulțumesc.

Pentru că decredibilizați întregul demers.

Vă mulțumesc.

de Alba, să vă invit la 1 decembrie 2017 și 2018 să ne bucurăm de Marea Unire!

Vă mulțumesc.

Grupul UDMR, Csoma Botond.

## Stimați colegi,

Eu am votat cu bună conștiință această lege, acest proiect de modificare a Legii nr. 215, pentru că țin să vă anunț – și am spus de mai multe ori, UDMR-ul a spus această chestiune: acest proiect de lege nu este îndreptat împotriva românilor și nu se vrea a se crea tensiuni nici în România, nici în Transilvania. Am spus-o de mai multe ori... A fost... Da, Transilvania face parte din România, este o regiune românească. Dar foarte mulți actori politici s-au referit la eventualele tensiuni în rândurile românilor din Transilvania, dacă acest proiect s-ar adopta de Parlament – în acest sens m-am referit la Transilvania.

Și am făcut referire și la recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, unde scrie negru pe alb, în 2012, și cred că domnul Roman Florin greșește din acest punct de vedere, pentru că față de 2012 nu s-a schimbat nimic în planul drepturilor lingvistice. Tot 20% a fost pragul de utilizare a limbii și în 2012, și acum. Și scrie negru pe alb că este un prag prea înalt. Și ar trebui ca România să respecte spiritul Convenției pe care a ratificat-o, ar trebui ca acest prag să fie micșorat.

În al doilea rând, ca clujean, pot să vă spun: cum poate să fie România un stat model pentru respectarea drepturilor minorităților, când la Cluj-Napoca, în capitala Ardealului, o comunitate de 50.000 de maghiari, potrivit reglementărilor în vigoare, nu-și poate folosi limba maternă în administrație, o comunitate de 50.000, care este a doua, ca mărime, în România, după comunitatea maghiară din Târgu-Mureș?

Și îmi pare foarte rău că nu a existat disponibilitate din partea partidelor parlamentare pentru o dezbatere pe fondul problemei. Mari așteptări de la PMP și de la PNL nu am avut, după declarațiile belicoase și patriotarde, dar măcar cu celelalte partide am fi putut avea o dezbatere, să vină cu amendamente... Putea și USR-ul să vină cu amendamente în comisie și să dezbatem aceste chestiuni. În locul acestor dezbateri am avut – și cu părere de rău vă spun –, am avut o abordare absolut patriotardă și cu accente șovine.

## **Domnul Tudor Vlad Benga:**

Veți avea și în mine, și în alți colegi din USR, întotdeauna, un interlocutor și un partener, dar...

Vă mulțumesc. Domnul Roman, Grupul PNL. Aveți două minute.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

În numele Grupului PNL, vreau să vă mulțumesc pentru votul de astăzi. Este un vot corect pentru România, este un vot în interesul celor care ne-au trimis în Parlamentul României și vreau să vă mulțumesc tuturor celor care ați votat împotriva acestui proiect și, în calitate de deputat

Vă mulțumesc. Grupul PMP, Eugen Tomac.

## **Domnul Eugen Tomac:**

## Stimate coleg,

Vă rog să fiți atent la terminologie. Șovinismul este un cuvânt foarte dur și cred că poporul român a dat dovadă de foarte multă inteligență și deschidere în tot ceea ce înseamnă această cooperare care există în România.

Votul de astăzi, dat, este un semnal foarte clar că extremele nu duc nicăieri, fie că ne referim la o parte sau la cealaltă. Eu vin de la Tulcea, unde m-am întâlnit cu cetățeni ai României la aceeași masă. Unul vorbea în casa lui în limba rusă, altul în limba greacă, altul în limba ucraineană. Dobrogea este un model din punctul de vedere al conviețuirii interetnice și România a dat dovadă de deschidere mare și nimeni nu poate acuza România că nu înțelege minoritățile.

Cred că aici ar trebui să fim foarte atenți și să dăm dovadă de mai multă înțelepciune, să nu ducem politicul dincolo de ridicol.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

11. Și – ultimul punct pe ordinea de zi – moțiunea simplă inițiată de 92 de deputați.

Moțiunea a fost respinsă.

Explicarea votului. Vă rog, USR-ul.

La ora 13.00 – Birou permanent reunit, la Senat.

Biroul permanent de la Camera Deputaților va fi după Biroul permanent reunit.

dumneavoastră votați pentru continuarea și pentru perpetuarea incompetenței.

Vă mai spun o dată ce v-am spus și mai devreme, cu politrucii nu vom face niciodată autostrăzi montane.

Grupul PSD, domnul Bota.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că am votat împotriva acestei moțiuni, care nu era altceva decât o modalitate de spălare pe mâini față de starea în care a fost adusă infrastructura din transporturi și sistemul de transport din România, după ce 11 miniștri, în 12 ani, au fost de la PNL, PD și tehnocrato-USR-iști, pe lângă cei 4 care au fost de la PSD.

Deci în transporturi trebuie intervenit. Ministrul a intervenit și se pare că a deranjat mai mult decât se așteptau Domniile Lor. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Domnilor deputați ai majorității,

Ați dat astăzi un vot împotriva moțiunii, care de fapt este un vot împotriva infrastructurii și, până la urmă, un vot împotriva românilor.

Suntem, se pare, cu toții de acord, indiferent de grupul politic, că este dezastru în transporturi.

Ați vorbit – chiar un coleg de-al dumneavoastră de la PSD a vorbit despre un pact pentru profesionalizare în infrastructură –, dar când este vorba de gașca de partid,

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Declar ședința închisă. La ora 13.00 – Biroul permanent reunit.

Urmează Biroul permanent al Camerei Deputaților.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083931]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 138/13.X.2017 conține 60 de pagini.**

Prețul: 150,00 lei