SzŽkely Ervin-Zolt‡n

Aº vrea sã fac o precizare: atunci când s-a redactat, aceastã propunere legislativã avea un alt conþinut ºi, atunci, ºi eu ºi alþi colegi de ai mei am semnat.

Ulterior, proiectul a fost modificat ºi a devenit inacceptabil, cel puþin pentru mine, ºi la dezbaterile generale aº vrea sã pledez din partea grupului parlamentar împotriva adoptãrii acestui act normativ.

Legislativul a fãcut mai multe tentative, ca sã spun aºa, de a reglementa statutul consilierilor juridici. Este o rãmânere în urmã, pentru cã este aproape singura profesie liberalã care nu a gãsit o reglementare adecvatã actualelor condiþii, actualelor cerinþe ale economiei de piaþã.

Prima propunere de acest gen a fost respinsã de Parlament, cu doar câteva voturi, pentru cã, fiind o lege organicã, sau cel puþin a fost consideratã aºa, nu s-a realizat cvorumul necesar pentru adoptarea unei legi organice.

A doua reglementare, parþialã, zic eu, a fost adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor, dar nu ºi de cãtre Senat, prin modificarea Legii avocaturii, prin care s-a stabilit cã consilierii juridici pot profesa ca ºi avocaþi, fãrã examen, în cazul în care au o vechime de 10 ani în profesie.

Nu credem cã aceasta este soluþia: ca din toþii consilierii juridici sã facem avocaþi, pentru cã aceastã profesie are specificul ei, necesitã o serie de cunoºtinþe din domeniul dreptului economic, dreptului financiar, dreptului muncii, care poate cã nu sunt la îndemâna avocaþilor Ñ fãrã sã jignesc pe avocaþi Ñ, pentru cã, desigur, ei au aceastã posibilitate de a reprezenta persoane juridice, dar consilierii juridici s-au specializat în acest domeniu.

De aceea este necesarã o reglementare care sã fie adecvatã condiþiilor actuale din economia româneascã. Dar propunerea legislativã pe care o dezbatem astãzi, din pãcate, nu satisface aceste cerinþe, pentru cã prevede doar posibilitatea exercitãrii profesiei cu contract de muncã, cu carnet de muncã la o singurã societate comercialã sau la o singurã instituþie de stat. Bine, în cazul instituþiilor aº putea sã accept argumentarea cã, într-adevãr, nu poate sã reprezinte interese contrare cu cele ale instituþiei unde este angajat, dar o astfel de incompatibilitate, în cazul societãþilor comerciale nu cred cã poate sã fie susþinutã ºi nici nu cred cã este realizabil acest lucru. Vã daþi seama cã atunci când majoritatea societãþilor comerciale sunt întreprinderi mici ºi mijlocii, cu 5, 10, 20, 30 de angajaþi, nici un patron nu-ºi permite sã angajeze un consilier juridic pentru volumul de muncã pe care-l are. ªi, evident, va renunþa la serviciilor consilierului juridic, care nu va mai gãsi piaþã pentru cunoºtinþele pe care le-a adunat.

În aceste situaþii, firmele vor fi nevoite sã apeleze la avocaþi atunci când, din când în când, au o problemã juridicã, iar consilierii juridici n-au decât sã se facã avocaþi.

Nu credem cã suntem chiar aºa de bogaþi încât sã putem renunþa la aceastã categorie profesionalã, nu credem cã pe piaþa muncii nu s-ar gãsi un loc ºi pentru ei, printr-o organizare mai adecvatã.