Paul Ghiþiu

ªpagã, poftim!

Deci haideþi sã fim clari!

Eu nu spun, nu am nici un document sã spun cã acei bani au fost luaþi de cei prezentaþi ºi în ziar astãzi ºi cei care au fost în acel Comitet de coordonare a privatizãrii, aºa-zisei privatizãri. Iar ar trebui sã mai discutãm cum e ºi cu privatizarea asta!

E adevãrat, privatizare poate sã fie ºi sã-þi vinzi tot ce ai unui inexistent, unui aproape inexistent, dar nu ºtiu dacã mai înseamnã acelaºi lucru cu o privatizare fãcutã în niºte termeni serioºi.

Acest Comitet de coordonare însã eu cred cã trebuie sã rãspundã. Trebuie sã rãspundã pentru multe: neglijenþã în serviciu, subminarea siguranþei naþionale, lezarea dreptului la viaþã, multe, multe, multe altele.

Gândiþi-vã cã sunt oameni care au avut telefon ºi care nu îl mai au ºi poate cã viaþa lor depinde de existenþa acestui telefon sau sunt oameni care nu au telefon ºi care nu îºi pot pune telefonul ºi care ar trebui sã fie într-o legãturã directã ºi rapidã cu o clinicã, cu salvarea, ºi care mor pentru cã nu au telefon sau mor pentru cã ºi-au scos telefonul.

Iatã cã deja lucrurile sunt mult mai complicate decât pot sã parã la prima vedere.

De aceea, comisia nu a avut în obiectul muncii ºi de aceea nici domnul Sãndulescu ºi mi s-a pãrut cã nici domnul Gavaliugov nu ºtia de INTRAROM ºi de alte lucruri ºi despre Ñ domnul Sãndulescu a amintit ceva Ñ politica de dezvoltare a ROMTELECOM dupã privatizare, când a mutat toatã achiziþia de echipamente în Grecia, a schimbat parteneriatul cu firmele de la care cumpãra Ñ ALCATEL, SIEMENS Ñ, care aveau reprezentanþã ºi fabrici în România Ñ a mutat accentul pe ERICSON, care era în Grecia.

Nu s-a discutat aici despre modul în care comanda, controlul, controlul financiar, controlul de toate tipurile, s-a mutat în Grecia. Nu s-a discutat despre cum se poate, de exemplu, dezvolta infrastructura de telecomunicaþii în Grecia cu banii româneºti, pentru cã, sã spunem, un numãr de linii pe care le dezvoltã OTE-ul prin OTEROM, România are un numãr în Serbia, are un numãr în Grecia, are un numãr în altã parte. Acestea, la un moment dat, intrã în planul lor de activitate, intrã în comun ºi o linie în România poate sã coste, sã zicem, doi dolari, deºi ea ca dezvoltare ar putea sã coste un dolar, ºi linia în Grecia sã coste 0,5 dolari ºi din combinaþia aceasta, iatã cum noi dezvoltãm infrastructura altora!

Sunt multe alte lucruri, dar astea rãmân pentru a fi studiate în continuare.

Ceea ce eu vreau sã propun pentru hotãrâre Ñ hotãrârea trebuie sã cuprindã neapãrat Ñ avem deja un precedent, TEPRO IAªI, care este nimic pe lângã aceastã poveste Ñ varianta prin justiþie sau, alta, de declarare ca fiind nul acest contract, mai ales cã el, dupã cum s-a spus aici, a spus ºi colegul Tocaci, porneºte de la un fals, practic, aþi auzit cu toþii, cedarea unor acþiuni înainte de a exista, deci, practic, de acolo începe delincvenþa ºi aceastã firmã cãreia i s-a vândut poate sã fie atacatã, noi stãm aici ºi ne facem probleme cã nu putem sã spunem niºte secrete, pasãmite, din acel contract. Pãi, secretele cui?! Ale unor inexistenþi, unor delincvenþi, unor hoþi?!