Teodor Viorel Meleșcanu

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc foarte mult.

## Domnule președinte,

Vreau, în primul rând, să vă exprim mulțumirile mele pentru excelenta idee de a organiza acest eveniment, un

eveniment care are capacitatea de a ne mobiliza pe toți cei care activăm în cadrul Senatului.

Aș vrea să spun că totuși eu am, față de domnul președinte _illo tempore_ Cazanciuc, am o anumită, un anumit avantaj și o anumită deficiență. Deficiența este aceea că tot ceea ce a fost inteligent de spus a fost spus de cei care au prezentat înaintea mea scurte alocuțiuni. De aceea, aș vrea doar să mă mărginesc la câteva lucruri extrem de simple.

Vorbim de crearea Senatului, într-adevăr, o decizie de forță a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care, la 6 decembrie1864, a pus în funcțiune Senatul României. Dar aș vrea să precizez că Senatul din acea perioadă era un corp ponderator, și nu un corp care făcea parte din Parlamentul ca atare. Pentru a ridica moralul celor care sunt aici, președinți, și reprezintă..., vreau să vă spun că președintele Senatului, așa cum a fost făcut de Alexandru Ioan Cuza și acceptat, în 1866, în Constituție, președintele era mitropolitul Principatelor Române. Deci vedeți foarte bine că sunteți oameni care călcați pe urme foarte importante.

În legătură cu evoluția, sigur, au fost foarte multe sincope, a fost și o evoluție foarte interesantă, însă ideea de corp ponderator nu a mai fost înscrisă în niciun fel în documentele care se ocupă de funcționarea Senatului. N-aș vrea însă să credeți că nu există totuși anumite lucruri care dau un sens foarte clar în ceea ce privește activitatea Senatului. În calitate de Cameră decizională pentru teme foarte importante, cum ar fi politica externă, ratificarea tratatelor și altele, evident că Senatul are un rol important în activitatea noastră.

În calitate de senatori, sigur că suntem, cred eu, foarte mult impresionați de sentimentele pe care le avem, de ideile pe care le colectăm de la cei care ne-au votat și aș vrea să vă spun foarte sincer că, din punctul meu de vedere, trebuie să trecem și de sentimente, și de iluzii și să ne concentrăm asupra acelor teme care răspund cu adevărat problemelor cetățenilor români*