## **Domnul Victor Viorel Ponta** – _prim-ministrul Guvernului României_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor deputați,
Vreau să vă mulțumesc în numele Guvernului pentru oportunitatea de a prezenta câteva dintre prioritățile legislative ale Guvernului în această sesiune, proiecte pe care le vom transmite dumneavoastră spre dezbatere și spre aprobare, în spiritul Programului de guvernare și al angajamentelor pe care ni le-am asumat ultima dată în data de 15 decembrie, atunci când am cerut votul de încredere al Parlamentului.
Vreau să mulțumesc și să anunț că, din punctul de vedere al Guvernului, noul mod de conlucrare între Parlament și Guvern, prin asigurarea zilei de luni, în așa fel încât membri ai Cabinetului, prim-ministrul sau miniștrii, să vină să răspundă în fața dumneavoastră, a coaliției de guvernare și a opoziției, pe anumite teme de interes major, această
inițiativă este de natură să accentueze relația de colaborare, de control și de implementare a principalelor priorități între Parlament și Guvern.
Vreau să asigur că, din punctul de vedere al membrilor Cabinetului, va fi toată deschiderea și pregătirea pentru ca aceste dezbateri să nu fie strict formale sau strict politice și să dea răspuns cetățenilor la întrebările pe care le au, referitoare la activitatea Guvernului, a Parlamentului și a fiecărui minister în parte.
În același fel, prin acest tip de colaborare, vom putea să avem cât mai multe acte normative transparent adoptate, de bună calitate și stabile, iar în felul acesta, cu o nouă colaborare între președinte, Parlament și Guvern, cu siguranță și numărul ordonanțelor de urgență se va reduce. Anul trecut – 2014 – au fost adoptate de către Guvern 95 de ordonanțe de urgență, cele mai puține din ultimii 20 de ani. Consider că și acest număr poate fi redus în anul 2015, printr-o colaborare mai bună între Parlament și Guvern și având un președinte care nu va mai bloca acte normative adoptate de către Parlament sau Guvern.
Vreau să precizez încă de la început că cele 12 domenii în care voi prezenta Camerei Deputaților principalele obiective se referă la atribuțiile Guvernului, atribuții în special în domeniul economic, social și al sistemelor fundamentale – sănătate, educație –, în așa fel încât, după trei ani în care am avut creștere economică, am avut măsuri de reparații și de dreptate socială, să putem continua în 2015 această direcție pozitivă.
Într-un context în care, pe plan atât regional, cât și european, există suficiente motive de îngrijorare, cred că o colaborare între Parlament și Guvern pentru a păstra creșterea economică, măsurile sociale și măsurile de dezvoltare pot să ofere României oportunitate de care are foarte mare nevoie.
Vreau să precizez de la început că aceste priorități pornesc de la premisa unei stabilități și a unei colaborări între Parlament și Guvern, stabilitate și colaborare care au făcut ca în ultimii ani să avem trei ani de creștere economică, să avem o reducere a șomajului. Și vreau să trec de la cifre, cu siguranță seci, la reducerea șomajului, la faptul că numai în anul 2014 numărul șomerilor s-a redus cu 140 de mii de oameni, un plus de 140 de mii de cetățeni români care au un loc de muncă, faptul că inflația în anul 2014, de 1%, a fost de natură să păstreze prețurile sub acest nivel al inflației și să asigure ca prin indexarea pensiilor, a salariilor să acoperim cu mult peste ceea ce înseamnă inflație.
Victor Viorel Ponta · 2 februarie 2015 · monitorul.ai
De asemenea, investițiile pe care le-am făcut în educație și în sănătate, cu sprijinul Parlamentului pentru toate actele normative necesare, au ajutat ca aceste două domenii să fie într-adevăr pentru prima dată pe plus în ceea ce privește alocările și rezultatele obținute.
Vreau să precizez, pentru 2015 avem ca prioritate ca măsurile de echilibru social, în primul rând referitoare la indexarea pensiilor, la creșterea alocațiilor pentru copii, toate celelalte măsuri să rămână în această direcție de creștere, fără a mai avea situațiile din trecut, din perioada de criză, când de fiecare dată tăierile și austeritatea se refereau exact la aceste domenii.
Două repere principale pentru sesiunea parlamentară care începe astăzi, până la jumătatea anului: în primul rând,
măsurile legislative de continuare a creșterii și stimulării economice, de creare de locuri de muncă și, în al doilea rând, un obiectiv pe care putem să-l atingem doar în colaborarea Parlament–Guvern, pe termen mediu și lung, și anume să ducem către cetățenii acestei țări o parte cât mai importantă din această creștere economică, pe o distribuție mai echitabilă și pe păstrare a echilibrelor sociale fără de care România nu se poate dezvolta în viitor.
Din acest punct de vedere, strategia de combatere a sărăciei pe care am elaborat-o împreună cu instituții internaționale va fi prezentată Parlamentului spre dezbatere și adoptare, tocmai pentru a arăta o asumare comună pe termen lung a combaterii acestui fenomen încă extrem de prezent în România.
În ceea ce privește, ca primă prioritate, domeniul economic și fiscal, Guvernul va prezenta Parlamentului noul proiect al Codului fiscal și al Codului de procedură fiscală. Acest document fundamental care urmează să fie dezbătut de dumneavoastră, să fie, bineînțeles, îmbunătățit în dezbaterile nu doar cu grupurile parlamentare, ci și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016 are ca obiectiv o legislație mult mai clară, o legislație mult mai predictibilă într-un domeniu fundamental, cel al fiscalității, care să mențină, pe de o parte, măsurile adoptate între timp, și anume reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, a TVA-ului la pâine, a cotei unice, a scutirii de impozit a profitului reinvestit, și care să asigure, să creeze condițiile, în 2015 și 2016, de combatere a evaziunii fiscale, de reducere a birocrației și de creare a condițiilor pentru ca de la 1 ianuarie 2016 să putem să îndeplinim și ultimul obiectiv fundamental din Programul de guvernare, încă neîndeplinit, și anume reducerea TVA-ului la un nivel care să se apropie de momentul 2010, atunci când, știți foarte bine, a crescut de la 19 la 24%.
Prin aceste noi documente fundamentale vom putea să oferim cadrul legislativ necesar pentru ca prioritatea absolută a Guvernului, și anume combaterea evaziunii fiscale, să obțină cu adevărat rezultate.
Revin și în fața Camerei Deputaților și spun că, așa cum combaterea corupției este un obiectiv de siguranță națională și după cum vedem și în aceste zile se desfășoară de către reprezentanții justiției cu succes, un succes neașteptat poate pentru unele părți, cu atât mai mult trebuie, din punctul de vedere al Guvernului, cu sprijinul Parlamentului, să combatem evaziunea fiscală pentru a asigura resurse bugetare și pentru a elimina concurența neloială din partea celor care de ani de zile nu plătesc taxe și impozite și, practic, îi pun pe cei cinstiți în imposibilitate de a rezista într-o competiție liberă.
Măsurile pe care le propunem, alături de Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, sunt măsuri de folosire a noilor tehnologii, plată online a taxelor și impozitelor, plata cu cardul și clarificarea din legislația anterioară a unor mari neclarități referitoare la drepturile de autor, la profesiile liberale, la drepturile cuvenite transportatorilor, toate aceste lucruri care vin din urmă și care creează categoric nesiguranță în piața liberă, pentru că ANAF-ul trebuie să aplice legi care s-au dovedit adoptate rapid, necorelate și care nu pot decât să distorsioneze dezvoltarea economică.
Vreau să precizez, având în vedere că se află la dumneavoastră deja în dezbateri, că așa cum Guvernul a prezentat un nou cod al insolvenței pentru persoanele juridice, care începe să producă efecte și care începe să reducă numărul celor care intră în insolvență doar pentru a nu plăti taxe și impozite, vreau să vă precizez sprijinul Guvernului pentru adoptarea unei legi a insolvenței persoanelor fizice în spirit european, care să asigure o protecție a persoanelor fizice în fața crizelor financiare, dar, în același timp, să asigure un cadru echilibrat legislativ și un cadru rezonabil și posibil pentru anii care urmează.
În ceea ce privește a doua prioritate, cea referitoare la măsurile sociale, cât timp voi fi prim-ministru și șef al Guvernului voi respinge termenul de „pomeni electorale” aplicat măsurilor sociale.
În fața dumneavoastră, vin și spun încă o dată că indexarea pensiilor anuală, conform unei legi adoptate cu mai mulți ani în urmă, dublarea alocațiilor pentru copiii din familiile dezavantajate, indexarea pentru prima dată după 2008 a indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități, toate acestea nu sunt „pomeni electorale”. Motiv pentru care vreau să cer sprijinul dumneavoastră să le aplicăm și în 2015, când nu avem alegeri, și în 2016, și în 2017, pentru că sunt măsuri de echilibru social care definesc nu doar o ideologie de centru-stânga, dar cred că definesc obligația noastră de a avea o societate mai omenoasă, o societate care să aibă grijă nu doar de cei puternici și bogați, ci și de cei care au nevoie de sprijin de la noi toți.
Din acest punct de vedere, prin măsurile legislative pe care le vom adopta și le vom transmite către dumneavoastră ca proiecte de lege, vrem să implementăm măsuri de creștere a ocupării în rândul tinerilor, prin proiecte demarate în zona muncii pentru persoanele care ies din zona asistențială, implementarea venitului minim de inserție și toate celelalte măsuri care pe plan european au ajutat cu adevărat la crearea de locuri de muncă în special pentru tineri și la capacitatea acestora de a își găsi un loc de muncă stabil și bine plătit încă de la momentul în care termină formele de învățământ.
Vreau, de asemenea, ca Ministerul Muncii să prezinte în Guvern și dumneavoastră după aceea spre dezbatere primele măsuri de reașezare a salariilor din domeniul bugetar.
După cum probabil știți, există un dezechilibru din ce în ce mai mare între diverse instituții publice și salarizarea, veniturile din acest domeniu. Am luat măsuri în ultimii ani, și este foarte bine acest lucru, ca în special instituțiile din justiție, din control să aibă salarii decente pentru România și este foarte bun acest lucru. Am reușit anul trecut ca toți cei care lucrează în domeniul administrării fondurilor europene, autorități de management și organisme intermediare, de asemenea, să aibă venituri foarte bune.
În 2015 trebuie însă să căutăm soluții împreună cu dumneavoastră pentru acele domenii în care veniturile sunt realmente insuportabile. Și mă refer la domenii esențiale: Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii – acolo unde media veniturilor salariale este de 40–50% din ceea ce înseamnă media la nivelul aparatului public.
Este nevoie de această reașezare și sunt convins că în conlucrare cu dumneavoastră, cu Parlamentul, putem să realizăm.
În domeniul sănătății, vom transmite către dumneavoastră măsurile legislative de implementare a noilor programe, așa cum este cardul de sănătate.
Și vreau să spun că îmi doresc ca scopul pentru care programul privind cardul de sănătate a fost adoptat, acela de a asigura transparență, de a opri fraudele și de a avea categorii cu un mod predictibil de administrare, să producă efecte în perioada imediat următoare.
De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale va transmite către dumneavoastră cadrul legislativ prin care proiecte importante cum sunt cele trei spitale regionale – Iași, Cluj și Craiova – să poată fi derulate încă din acest an în baza alocărilor pe care România le are din fondurile structurale.
În domeniul educației este deja pe rolul Parlamentului actul normativ care printre altele se referă la învățământul profesional. Și vreau să fac un apel către membrii Camerei Deputaților și ai Senatului, după aceea, pentru ca această legislație privind învățământul profesional să poată să dobândească stabilitate și eficiență în ceea ce privește pregătirea tinerilor pentru ocuparea unui loc de muncă încă din momentul pregătirii educaționale.
De asemenea, Camera Deputaților și Senatul, bineînțeles, vor avea din partea Ministerului Educației tot sprijinul necesar pentru a încerca să îmbunătățească legislația privind învățământul superior, în special în ceea ce privește aprofundarea autonomiei universitare, a lărgirii surselor de finanțare și a creșterii calitative a acestui domeniu.
În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, anul 2015 este un an special, ultimul an din exercițiul 2007–2013 și primul din noul cadru financiar.
Vom propune Parlamentului toate actele normative necesare pentru ca finalizarea cadrului anterior, acea trecere de la 7% absorbție la 52%, să poată să-și atingă obiectivele și pentru a intra în noul cadru financiar mult mai bine pregătiți, cu experiențele pozitive și negative din anii anteriori.
Un loc special îl va avea pachetul legislativ referitor la achizițiile publice. Sunt absolut convins că toți cei prezenți azi aici știu foarte bine cât de multe inadvertențe sunt în domeniul achizițiilor publice, cât de mult durează toate procedurile, în special în ceea ce privește investițiile. Și cred că fiecare deputat are cel puțin un caz din propriul colegiu cu proceduri începute în urmă cu un an, doi, trei și care se află încă fie pe rolul CNSC, fie pe rolul curții de apel, fie la autoritatea contractantă.
Pachetul legislativ va cuprinde toate normele care au fost adoptate la nivel de directivă europeană și vreau și vă rog să ne sprijiniți în implementarea cât mai rapidă a acestor norme, pentru a avea un sistem de achiziții publice transparent și eficient.
În mod special în ceea ce privește sistemul de prevenire și combatere a conflictelor de interese, după cum știți, am adoptat actele normative necesare. Dacă se va putea, acestea vor fi incluse în noua legislație privind conflictele de interese, în așa fel încât să avem un cadru foarte clar și eficient de combatere a acestora.
Ministrul Transporturilor va prezenta comisiilor reunite – și, dacă dumneavoastră veți decide, și plenului – noul Masterplan de transport.
Pentru prima dată România are un masterplan întocmit în baza criteriilor de finanțare acceptate de Comisia Europeană, iar dezbaterea și adoptarea acestui masterplan fără de care nu se poate aproba Programul Operațional „Infrastructură Mare” reprezintă pentru prima dată pentru România un cadru predictibil de dezvoltare a infrastructurii.
Vreau să fac un apel special către toți parlamentarii, deputați și senatori, care reprezintă în Parlament diverse zone geografice, înțeleg în totalitate obligația față de alegători și interesul public, dar vreau să studiați masterplanul. Dacă l-ar fi studiat colegii noștri din Iași, ar fi văzut că autostrada Iași–Târgu-Mureș este prevăzută în masterplan, dacă l-ar fi studiat colegii de la Timiș ar fi văzut că este centura Timișoarei prevăzută în masterplan, la fel ca și autostrada Sibiu–Pitești.
Deci vreau doar să vă rog pe toți parlamentarii, chiar și pe cei care nu sunt membri ai Comisiei de transport, să întrebe Ministerul Transporturilor pentru a se lămuri, în așa fel încât dezbaterile politice sau politicianiste pe care le-am văzut să aibă un răspuns tehnic, care cred că răspunde așteptărilor, în primul rând, ale alegătorilor.
În mod special, un subiect extrem de important care se va afla pe masa Parlamentului, la propunerea Guvernului, se referă la taxarea resurselor naturale, Legea redevențelor.
Într-un context internațional extrem de complicat – știți foarte bine piața internațională a resurselor în ce moment se află –, România are nevoie de o legislație predictibilă și inteligentă în același timp, care să aibă ca prim scop încurajarea investițiilor în domeniul resurselor naturale și, evident, obținerea cât mai multor resurse la bugetul de stat.
Dar investiții noi și pe termen lung înseamnă atingerea obiectivului fundamental al României, care este independența energetică.
Vreau să nu ne lăcomim din primul an și să încurajăm prin noul proiect legislativ investițiile pe termen lung care să permită României să se dezvolte, să-și folosească resursele naturale, în special în domeniul energiei, să asigure un cadru de dezvoltare nu doar națională, ci și regională. Și mă refer aici în special la investițiile de conectare a României cu Republica Moldova și cu ceilalți vecini ai noștri.
În directă conexiune cu legislația privind resursele naturale, vă vom propune toate actele normative adoptate recent pe plan european referitoare la protecția mediului și la implementarea celor mai înalte standarde, cu rugămintea către Camera Deputaților să ia o decizie – sigur, cea mai bună – referitoare la un act normativ pe care îl așteaptă foarte mulți cetățeni, și anume Codul silvic, fără de care nu putem să dezvoltăm metode concrete prin care cu adevărat să păstrăm bogățiile naturale. Proiecte gen „radarul pădurilor” și-au dovedit eficiența, însă cadrul normativ este cu siguranță cel mai important.
Vom transmite către Parlament Legea minelor, un proiect mult așteptat și mult întârziat din motive de dezbatere politică. Trebuie să asigurăm un cadru foarte clar, transparent și predictibil pentru un domeniu care asigură încă foarte multe locuri de muncă și în care trebuie să dăm răspunsuri pe care le-am amânat foarte mult timp.
Parlamentul României va avea această ocazie, de a decide ce și cum și care este viitorul mineritului în România.
În ceea ce privește politica regională, vom transmite către Parlament informări, dar și proiecte legislative referitoare la participarea României în ceea ce înseamnă dezvoltarea pe plan european. Mă refer în special la sprijinul pe care Guvernul României îl acordă Proiectului de Uniune Europeană a Energiei și la modificările legislative pentru accesarea Planului de investiții Juncker, în așa fel încât România să poată să beneficieze cât mai mult în urma statutului său de țară membră a Uniunii Europene.
În egală măsură, dezvoltarea relațiilor economice cu Statele Unite ale Americii, în baza foii de parcurs stabilite cu Departamentul Comerțului, reprezintă o prioritate. Și, în măsura în care, nefiind vorba de o țară care se supune legislației Uniunii Europene, va fi nevoie de modificări legislative, în special pentru explorările offshore, Guvernul va propune Parlamentului aceste modificări.
Sunt absolut convins că, în ceea ce privește interesele noastre pe plan european, colaborarea dintre președinte, Guvern, Parlamentul României și reprezentanții noștri în Parlamentul European ne va face cu siguranță mai eficienți în promovarea intereselor noastre naționale.
În ceea ce privește agricultura, vom transmite către Parlament toate actele normative necesare pentru implementarea principiilor noii politici agricole comune și implementarea Programului național de dezvoltare rurală 2014–2020, cu referire la continuarea proiectelor de creștere a subvențiilor, de dezvoltare a irigațiilor și de sprijinire a sectoarelor speciale, așa cum îl reprezintă agricultura bio și celelalte domenii în care România poate performa.
Aceste 12 priorități sintetizează intențiile Guvernului referitoare la sesiunea parlamentară februarie–iunie 2015 și vă cerem sprijinul pentru dezbaterea, îmbunătățirea și adoptarea lor în cadrul Camerei Deputaților.
Vreau să fac, de asemenea, un apel la faptul că aceste măsuri care timp de trei ani au produs creștere economică, au creat locuri de muncă și au îndreptat multe din nedreptățile sociale pot să aibă eficiență prin stabilitate și colaborare.
Îmi doresc de fiecare dată ca legenda Meșterului Manole să nu funcționeze de fiecare dată în România. Cred că am realizat împreună multe lucruri. În 2015–2016 trebuie să continuăm în această direcție, iar la sfârșitul anului 2016, evident, alegătorul român să ne judece pentru activitatea noastră.
Vă mulțumesc anticipat pentru colaborare. Și spun foarte clar că Guvernul își dorește alături de dumneavoastră să implementeze toate aceste priorități prezentate astăzi.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.