Silviu Vexler

## **Domnul Silviu Vexler** – _deputat_ **:**

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte, și mulțumesc și Biroului permanent al Senatului că mi-a permis să iau cuvântul astăzi aici.

7 martie 1941, deci acum 80 de ani și o zi, 7 martie anul acesta – a căzut într-o duminică –, o ședință a Consiliului de Miniștri, prezidată de Ion Antonescu, conducătorul statului la momentul respectiv:

„Domnilor,

Să aveți înaintea dumneavoastră necesitatea pentru acest neam de a profita – în acest dezastru – ca să se purifice, să devină omogen. Suntem fără milă. Nu mă gândesc la om; mă gândesc la interesele generale ale neamului românesc, care ne dictează să nu mai fim îngăduitori cum am fost până acum și din cauza cărui fapt suntem astăzi împestrițați cu atâția străini care ne-au făcut cel mai mare rău.”

Ședința avea loc la puțin peste o lună de la momentul pogromului antilegionar evreiesc din ianuarie ’41, în care Mișcarea Legionară – o organizație criminală, cu orientare

fascistă și teroristă – a omorât, la întâmplare, membri ai comunităților evreiești pe străzile din București. Și poate cel mai „interesant” moment de atunci este că reprezentanții mișcării legionare au considerat corespunzător să ia un grup de evrei și să-i atârne la abator, ca pe vite.

8 iulie 1941, altă ședință a Consiliului de Miniștri, condusă, de data aceasta, de Mihai Antonescu, viceprimministru:

„Cu riscul de a nu fi înțeles de unii tradiționaliști care mai pot fi între dumneavoastră, eu sunt pentru migrațiunea forțată a întregului element evreiesc (...), trebuie azvârlit peste graniță. Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari.

Nu știu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu libertatea de acțiune totală, cu posibilitatea de purificare etnică și revizuire națională. La fel spun acum. Nu există pentru istoria noastră un moment mai favorabil pentru o totală descătușare etnică, pentru o purificare a neamului, așa că vă rog să fiți implacabili.

Omenia siropoasă (...) n-are ce căuta aici. Dacă este nevoie, să trageți cu mitraliera.”

Continuăm, 13 noiembrie 1941, din nou o ședință a Consiliului de Miniștri, din nou condusă de Ion Antonescu:

„– Cu evreii de la Odesa ce s-a întâmplat? De acum înainte să devină regulă. Represiunea a fost destul de severă?

– A fost, domnule mareșal”, îi răspunde Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei.