## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Domnule prim-ministru,
Stimați membri ai Guvernului,
Sigur că am ascultat cu mult interes intervenția făcută de domnul prim-ministru Emil Boc și am reținut de la Domnia Sa cele două elemente esențiale pe care dorește să-și axeze acțiunea politică: modernizarea țării și locurile de muncă.
Aș aborda al doilea subiect pe care ni l-a propus domnul prim-ministru, pentru că mi se pare extrem de actual, nu pentru că modernizarea țării ar fi mai puțin importantă, dar trăim astăzi în cea mai profundă criză economică, de aproximativ 80 de ani încoace, la nivel mondial. România este una dintre țările cele mai afectate de criză. Acest lucru se simte astăzi peste tot și, desigur, m-aș fi așteptat astăzi ca domnul prim-ministru, profitând de această ocazie, să vină cu un amplu program de măsuri economice de combatere a crizei. Pentru că, domnule prim-ministru, țin să vă spun un lucru care pentru foarte multă lume este evident: Guvernul nu creează locuri de muncă, economia le creează. O economie în criză nu creează niciun loc de muncă, din contră, pierde locuri de muncă. Ca atare, menirea dumneavoastră ca șef al Executivului era să veniți astăzi cu un program de măsuri active pentru stăvilirea crizei și eventual pentru relansarea economică.
Am ascultat foarte atent câteva din lucrurile pe care le-ați propus, dincolo de măsurile sociale, întotdeauna necesare într-o perioadă de criză, pe care aș dori să le salut, dacă ați avea bani cu care să le susțineți. Așadar, aceste măsuri
sociale mai degrabă sunt bune pentru consumul public sau pentru propagandă, cum se spune, decât pentru a-i susține cu adevărat pe cei care sunt afectați de criză.
În privința măsurilor așa-zis economice ați făcut referire la impozitul forfetar pe care doriți să-l introduceți în locul impozitului minim. Dacă și această măsură va fi la fel de eficientă ca și prima, ar fi o adevărată tragedie pentru că, cu impozitul minim vă aduc aminte că ați îngropat 100.000 de firme în România. Probabil că doriți să realizați aceeași performanță acum cu impozitul forfetar.
Am să vă fac o simplă socoteală: dacă la cele 100.000 de firme falimentate în anul 2009 calculați în medie doi angajați, vă veți da seama de ce v-ați trezit cu 200.000 de șomeri în plus anul trecut, în loc să vă puneți, eu știu, capacitatea intelectuală a dumneavoastră și a Cabinetului, în funcție, pentru a gândi măsuri de creare a locurilor de muncă. Știți bine că ați ridicat șomajul tehnic la nivel de rang de măsură economică națională și ați făcut o greșeală și văd că doriți să persistați. Ați vorbit de „Prima casă” și mă bucură că sunt 14.000 de familii care au putut să beneficieze de această măsură, dacă statistica este corectă, dar este prea puțin.
Vorbiți despre reabilitarea termică, reabilitarea termică în ceea ce înseamnă perfecționarea cadrului legislativ. Nu știu dacă perfecționarea cadrului legislativ va rezolva problema reabilitării termice și cu aceasta veți contribui într-o măsură cât de cât semnificativă la relansarea economică.
Ați vorbit despre extinderea programului „Prima de casare” sau „Rabla”, cum doriți să-l denumiți dumneavoastră. Domnule prim-ministru,
Ar trebui să vă gândiți cum limitați importurile de mașini second-hand, care distrug industria românească, distrug locurile de muncă care au fost create și ar putea să fie create în continuare prin investițiile majore făcute atât la Pitești, cât și la Craiova.
Constat, așadar, o lipsă dramatică de măsuri concrete care să ducă la limitarea crizei într-o primă fază și apoi la relansarea economică și, pe cale de consecință, la crearea de locuri de muncă, așa încât, îmi pare rău să vă spun și să constat, nu a fost decât un simplu exercițiu retoric acest subiect pe care l-ați prezentat relativ în numeroase cuvinte, dar fără consistență.
În ceea ce privește primul subiect abordat de dumneavoastră, modernizarea țării, ați spus că vă gândiți la modernizarea clasei politice. Stau și mă întreb dacă, în accepțiunea dumneavoastră, reforma clasei politice înseamnă trecerea și racolarea parlamentarilor de la alte partide de către Partidul Democrat Liberal și crearea „Partidului Prezidențial”. Cred că acesta este modelul pe care-l vedem până acum și din partea Partidului Național Liberal aveți un nu categoric acestui model de reformă a clasei politice!
Și colegul meu antevorbitor v-a spus ceva asemănător. Cred că dumneavoastră ați putea să vă gândiți, aveți obligația să vă gândiți, la o reformă serioasă a instituțiilor.
Reformarea republicii și a instituțiilor ar însemna, în primul rând, un Parlament mai eficient și mai credibil, o adevărată tribună de dezbatere politică publică, în care primul-ministru să vină cel puțin o dată pe săptămână în Parlament să-și prezinte principalele acțiuni și direcții pe care le-a urmat Guvernul, să răspundă întrebărilor opoziției, evident mult mai incomode decât cele ale moderatorilor de la televiziunile prietene la care am observat că vă duceți în mod frecvent în ultima perioadă.
Ar însemna de asemenea reformarea republicii, să regândim modul în care funcționează Parlamentul, pentru a-l face, așa cum spuneam, o instituție mult mai credibilă, pentru a lucra într-o manieră în care să permită Guvernului să-și atingă obiectivele legislative, ținând cont că Guvernul are inițiativă legislativă. Eu v-aș propune să reflectați la următorul mod de funcționare al Parlamentului: jumătate din timpul alocat dezbaterilor să fie utilizat pentru dezbaterea proiectelor de lege înaintate de Guvern. O pătrime din timpul dedicat dezbaterilor să fie alocat inițiativelor legislative ale parlamentarilor, din care o zi obligatoriu pentru opoziție, și un sfert din timpul dezbaterilor parlamentare să fie dedicat funcției de control și evaluare a politicilor publice, așa cum se întâmplă în orice democrație modernă în ziua de astăzi.
## Domnule prim-ministru,
Un Parlament diminuat la 300 de parlamentari nu înseamnă modernizarea instituțiilor statului. Un Parlament mai puțin reprezentativ, un Parlament mai slab, nu înseamnă o republică mai puternică și mai democratică, ci din contră.
Vă rog foarte mult, lăsați populismele acestea deoparte! Veniți cu propuneri care sunt de o gravitate fără seamăn și care, pe dumneavoastră, ca pretins specialist în chestiuni constituționale, ar trebui să vă sensibilizeze și să vă cutremure, în același timp.
Cred că, dacă vorbim de modernizarea statului, ar trebui să gândim serios la modul în care stabilim rolurile Guvernului, ale primului-ministru și ale președintelui, în ceea ce înseamnă ramura executivă.
Trebuie să ne gândim care sunt modalitățile prin care exercităm un control la nivelul instituției prezidențiale. Vă propun, așadar, să reflectați în mod serios ca numirile pe care le face Președintele României să facă obiectul unor dezbateri, iar persoanele care fac obiectul acestor numiri să fie audiate în Parlament, în prealabil, de comisiile de specialitate, care să emită un aviz ulterior audierii.
Mi-aș dori foarte mult ca Președintele României, care vine și prezintă în Parlament mesaje, să nu întoarcă spatele după aceea Parlamentului și să plece, ci să urmeze, evident, o dezbatere serioasă și de fond.
Și, sigur că, nu în ultimul rând, ar trebui să ne gândim la necesitatea ridicării imunității prezidențiale, care face un caz singular din instituția prezidențială în rândul instituțiilor publice din România.
Iată câteva teme serioase, care ar putea, într-adevăr, să ducă la modernizarea republicii și a instituțiilor sale, și nu sloganurile politice pe care, din păcate, astăzi le-am ascultat pentru a nu știu câta oară și care pe mine mă fac extrem de temător cu privire la viitorul democrației în România.
Pentru modul în care arătați că gândiți „modernizarea” României, să nu cumva să vă așteptați la cel mai mic sprijin din partea Partidului Național Liberal la nivelul Parlamentului, al grupurilor sale parlamentare. Vom da o luptă extrem de serioasă pe aceste subiecte, pentru că, după o lungă perioadă de dictatură comunistă, am crezut, în final, că România a intrat în rândul țărilor civilizate, democrate, moderne, bazate pe sistemul democrațiilor parlamentare. Un sistem de autoritate în România a fost repudiat de români în decembrie 1989 și nu vrem să ne întoarcem la așa ceva. Dacă dumneavoastră doriți acest lucru, sigur, este libertatea dumneavoastră.
În numele cetățenilor care ne-au votat și care aspiră la o Românie mai bună, mai democratică, mai echitabilă, vă spun
că, pentru un astfel de proiect, nu ne veți avea, în nicio formă, parteneri.
Vă rog să vă gândiți extrem de serios și, așa cum vă spuneam, poate răspunsul dumneavoastră, uneori naiv..., am spus anumite lucruri că era campanie electorală, formulele demagogice care se sprijină pe același argument, sigur, fac parte din ceea ce credeți dumneavoastră că este politica.
Noi vedem politica altfel, ca o acțiune serioasă și responsabilă față de cetățeni, și nu ne permitem o astfel de abordare, și v-aș ruga și pe dumneavoastră, odată campania electorală trecută, să reveniți cu picioarele pe pământ și să tratați aceste probleme cu seriozitatea și responsabilitatea pe care funcția v-o incumbă.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.