## **Doamna Monica Cristina Anisie** – _ministrul educației și cercetării (de la tribună)_ **:**
Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor parlamentari deputați,
Vă mulțumesc dumneavoastră, semnatarilor acestei moțiuni, pentru ocazia pe care mi-ați oferit-o, de a mă adresa parlamentarilor României chiar de la această tribună, fiindcă, altfel, educația pătrunde destul de rar în atenția celor aproape 100 de semnatari ai acestei moțiuni, care au hotărât că astăzi trebuie să mă asculte și că astăzi trebuie să vorbim în sfârșit despre educație.
În biroul ministrului educației este un tablou pictat în anul 1909 de Octav Băncilă, tablou pe care îl privesc în fiecare zi când intru în birou. Îl cunoașteți cu siguranță și dumneavoastră. Acesta înfățișează un copil aflat într-o stare de neputință, de nesiguranță, de tristețe în raport cu situația lui, situația de elev.
Sunt astăzi mai siguri, mai veseli, mai bucuroși elevii noștri? S-ar putea ca răspunsul să nu ne încânte. Și știți de ce? Pentru că, în acești 30 de ani de la Revoluția română, modernizarea școlii românești nu a fost una reală și consistentă. Excepția o face anul 2011, care a fost marcat de apariția primei legi a educației menite a schimba profund sistemul educațional. Dar și această lege, la numai un an de la implementare, a fost modificată, cum ați ajuns la guvernare.
Dumneavoastră puteți să depuneți câte moțiuni doriți, dar nu îi scutiți pe propriii miniștri*
Monica Cristina Anisie · 25 mai 2020 · monitorul.ai
, care au gestionat cel mai mult școala românească în acești ani.
Da, școala românească e sub nivelul provocărilor cu care se confruntă generațiile actuale de elevi.
Da, școala românească a rămas captivă unor formule conservatoare, unui sistem care nu pune accent pe abilitățile
elevului, ci pe capacitatea de a înmagazina cunoștințele și de a le reda, fără să fie învățat cum să coreleze informațiile între ele și să le adapteze la realitățile lor.
Sunt de acord că școala românească nu este o școală care să ajute copilul sau tânărul să afle cine este și încotro va merge.
Pot să fiu eu învinovățită de asta? Sunt ministru de aproape șapte luni. Aș fi putut să rezolv în șapte luni ce nu au reușit miniștrii dumneavoastră în toți acești ani de mandat? Nu trebuie să-mi răspundeți. Apreciez însă dacă vă răspundeți singuri, în tăcere.
Toate neajunsurile acestui sistem le-am resimțit ca profesor, dar am reușit să-mi descopăr elevii cu cele bune pe care le aveau, să-i încurajez să creadă în ei, să-i motivez și să-i ajut să se dezvolte în spiritul adevărului, dreptății, libertății și mai ales al valorilor. Asta ar trebui să facă o școală modernă.
Da, sistemul educațional românesc are probleme, multe dintre ele structurale, care țin de modul în care a fost administrat până acum, de ani și ani de zile. Problemele structurale presupun o abordare care trebuie să țină cont de provocările cu care se vor confrunta copiii noștri, nepoții noștri. Din punctul meu de vedere, asta înseamnă maturitate politică, adică o voință politică ce își depășește orgoliile de partid și care e de acord să susțină un proiect realist de modernizare a sistemului educațional.
Discursurile de dragul discursului, de a arăta că se face opoziție nu au rezolvat niciodată nimic. De aceea suntem astăzi în această situație.
Da, educația este esențială, prioritară, stâlp de temelie pentru a forma o națiune puternică, sigură pe ea, care poate să decidă cine este și ce își dorește.
## Stimați parlamentari,
Am citit cu atenție textul moțiunii. Chiar dacă pare desprins dintr-o comedie, voi păstra decența și voi răspunde cu seriozitate acuzațiilor dumneavoastră.
## Doamnelor și domnilor parlamentari,
Sunt un ministru care trebuie să gestioneze, așa cum nu a mai făcut-o nimeni până acum, un sistem de educație așa cum îl știm cu toții, la care se adaugă problemele generate de pandemie.
În luna februarie, pe plan mondial a fost declarată epidemie, iar starea de urgență în România a fost instituită rapid de președintele Klaus Iohannis, în 11 martie. A fost momentul asumat pe deplin responsabil, cu măsuri de siguranță și protejare a românilor luate de autoritățile statului cu mult înainte de măsurile aplicate de alte state europene lovite de acest virus.
Remarc în textul moțiunii exprimarea: „în acest context, era normal”. Exprimare care vă include în categoria celor care nu conștientizează faptul că trăim vremuri fără precedent în România, a celor care consideră normal ceea ce încape în limitele gândirii și educației lor.
Nu, doamnelor și domnilor parlamentari semnatari ai moțiunii, normalul dumneavoastră nu este normalul nostru, al tuturor.
Faptul că ați impus atâta vreme, în învățământul românesc, decizii care au distrus conceptul de descentralizare nu înseamnă că nimeni nu va încerca să readucă descentralizarea acolo unde trebuie să existe, așa cum este prevăzut în lege. O lege care a existat și în timpul altor guvernări.
Unitățile de învățământ preuniversitar sunt diferite, iar specificul lor necesită măsuri diferite, pe care le văd și le știu mai bine directorii și cadrele didactice de acolo.
Descentralizarea deciziei nu este, așa cum vreți dumneavoastră să pară, un lucru rău. Problema cea mare este aceea de a le reda directorilor unităților de învățământ
încrederea și curajul de a lua cele mai bune decizii pentru elevii lor. Încredere pe care alte guvernări au confiscat-o.
Vă reamintesc că în 2016, din funcția de secretar de stat, am fost persoana care, după mai mult de 10 ani în care directorii au fost ținuți captivi politic, a organizat concursul de directori. Le-am oferit astfel șansa de a acționa cu încredere și curaj pentru binele elevilor și al cadrelor didactice.
## Doamnelor și domnilor,
În situația specială, de urgență, în care ne-am aflat, ministerul pe care îl conduc a fost nevoit să ia exact aceleași măsuri pe care le-ar fi luat orice guvern responsabil.
Desigur că au fost multe discuții, multe declarații din 11 martie și până în prezent.
Am spus deseori că lucrăm în paralel la mai multe scenarii impuse de evoluția situației create de pandemie. Cu un număr atât de mare de variabile, era normal să manifest prudență în anunțarea acestora până în momentul în care aveam informații suficiente pentru a lua o decizie corectă.
Vă reamintesc că am luat măsuri încă dinainte de a avea primele cazuri în România, tocmai pentru a-i proteja pe elevi, studenți și cadre didactice.
În data de 24 februarie am luat măsura de a limita sau suspenda toate activitățile care implicau deplasările în străinătate, precum și organizarea oricăror manifestări colective școlare sau extrașcolare care implicau un număr mare de participanți.
Ulterior suspendării cursurilor a urmat o altă serie de măsuri menite să protejeze sănătatea elevilor și a cadrelor didactice. Am anulat simulările examenelor naționale, olimpiadele și concursurile școlare.
## Stimați parlamentari,
În ceea ce privește continuarea procesului de educație, deciziile pe care le-am luat au fost întotdeauna în concordanță cu situația epidemiologică, pornind de la realitățile sistemului. Un sistem care nu a fost pregătit pentru trecerea imediată la învățarea online, lucru pentru care nu voi arăta cu degetul în urmă, dar pentru care nici nu pot fi acuzată.
Am lucrat din primul moment la elaborarea unor scenarii realiste privind continuarea procesului educațional și a susținerii examenelor naționale într-un context cu foarte multe variabile.
Sunteți, sper, conștienți de faptul că o decizie, într-o situație precum aceasta, care depinde de atâția factori, nu este un lucru ușor.
Am pornit întâi de toate cu recomandarea de a continua învățarea de acasă.
M-ați acuzat că nu am impus proceduri imediate, dar țin să vă reamintesc faptul că realitatea preluării mandatului nu a fost una care să conducă la transpunerea imediată a învățământului din sala de clasă în spațiul de acasă. De realitatea aceasta nu pot fi responsabilă eu, ci toți cei care, cu sprijinul politic al dumneavoastră, au deținut portofolii la Ministerul Educației.
Aș avea o întrebare, desigur, retorică. Câți dintre dumneavoastră, pornind de la aproape nimic, ați fi putut face măcar atât cât am realizat eu într-un timp atât de scurt și într-o situație atât de dificilă?
Vorbind despre școala de acasă, dumneavoastră o numiți „circ” și „haos” și puneți între ghilimele învățământul online, nesocotindu-i, a câta oară?, pe cei care muncesc, pe acei profesori care s-au adaptat din mers la această criză și au continuat învățarea cu elevii lor în spațiul de acasă. Fiindcă, independent de voința noastră, învățământul online este alternativa pe care o putem avea în aceste vremuri.
De ce oare școala românească nu a fost pregătită pentru învățarea online? Unde sunt cele 2,2 miliarde de lei promise acum doi ani pentru achiziționarea de tablete pentru elevii români?
Vă garantez că altele ar fi fost premisele de la care ar fi putut porni învățământul online dacă fiecare elev din România ar fi dispus de o tabletă, așa cum fusese promis.
Guvernul din care fac parte și pe care l-ați acuzat a alocat 150 de milioane de lei pentru achiziționarea de dispozitive electronice pentru a beneficia de acestea copiii din mediile dezavantajate.
De atâtea ori ați vorbit despre acești copii din mediile dezavantajate, dar totul s-a rezumat la vorbe. Unde sunt faptele din guvernările dumneavoastră? Unde sunt implementate mult trâmbițatele măsuri pe care le-ați inserat în minunatele dumneavoastră programe de guvernare? Vă răspund tot eu: nicăieri. Altfel nu eram astăzi aici, în această situație.
Doamnelor și domnilor,
Am citit în textul moțiunii că sunt acuzată de _copy-paste_ la elaborarea planului de școlarizare.
Tocmai dumneavoastră vorbiți despre _copy-paste_ ?
De fapt, asta m-a determinat să verific încă o dată cine este inițiatorul acestei moțiuni.
Trebuie să recunosc însă că nu mă așteptam să i se alăture ca semnatari ai moțiunii parlamentari onorabili pe care îi cunosc și îi respect.
Privitor la planul de școlarizare doresc să precizez, pentru cei care nu știu, că problema ține de evoluția demografică. Și aici există în mod cert o problemă majoră, care ar trebui abordată cu mai mult curaj. Însă realitatea scăderii numărului de copii care intră în sistem este dincolo de opțiunile noastre.
Stimați parlamentari,
În textul acestei moțiuni evidențiați multe dintre problemele sistemului educațional care sunt rezultatul faptului că ani la rând le-ați ignorat cu bună știință.
Vorbiți despre școli cu toalete în curte. Acestea nu au apărut peste noapte sau în ultimele șase luni. Începutul fiecărui an școlar aducea în prim-plan drama prin care treceau elevii care ar fi trebuit să folosească toaleta din curtea școlii, dar ați preferat să închideți ochii an de an.
Constat, de asemenea, că lipsa acută a echipamentelor pentru elevi și cadre didactice este exclusiv vina mea. Dar ce s-a întâmplat în anii 2012, 2013, 2014, 2015 cu proiectele prevăzute încă din anul 2011 în Legea educației naționale? Ce să înțeleg? Că recunoașteți indirect că mă învinovățiți de propria dumneavoastră ignoranță din trecut?
Mă acuzați pe mine că nu am făcut un program național coerent și sustenabil de achiziție a dispozitivelor. Dar v-aș întreba pe dumneavoastră: unde vă sunt proiectele mărețe de digitalizare, unde este faimosul proiect-pilot de digitalizare a județului Buzău?*
Vreau să precizez un lucru: sunteți într-o gravă eroare. Există Programul național „Școala de acasă”, prin care se alocă și fonduri și se vor achiziționa și dispozitive, conectate la internet, pentru cei aproximativ 250.000 de copii din mediile dezavantajate.
Iată ce face Guvernul Orban: fapte, nu vorbe!
Vorbiți despre profesori și despre formarea acestora, în condițiile în care ați ignorat, încă din 2012, metodologia care prevedea organizarea masteratului didactic.
În șase luni de mandat am demarat organizarea masteratului didactic în opt universități din România și am alocat cifra de școlarizare, printr-un proiect-pilot12 care să atragă tinerii noștri studenți către cariera didactică.*
Unde ați fost dumneavoastră până acum? Ce s-a întâmplat cu formarea profesorilor?
Ați pornit un proiect de formare a profesorilor după ce aceștia au trebuit să predea timp de trei ani de zile după noile programe fără a fi formați. Cum se justifică oare o astfel de decizie?
Stimați semnatari ai acestei moțiuni,
Sigur că nu vreți să detaliați măsurile din învățământul universitar, pentru că una dintre cele mai importante, aceea de a publica tezele de doctorat, vă afectează pe unii dintre dumneavoastră, inițiatorii și semnatarii moțiunii.
Consider că trebuia, doamnelor și domnilor deputați semnatari ai moțiunii, să detaliați. Deși legea prevedea încă din 2011 că teza de doctorat este un document public, iar din 2016 există o platformă cu 6.000 de teze de doctorat, ați ținut la sertar toate aceste teze.
Nu-i nimic! Noi le-am publicat! Acum sunt la vedere!
Să terminăm odată cu mediocritatea și impostura în universitățile noastre!
În învățământul universitar ați lăsat școlile doctorale fără evaluare din 2011 încoace! A fost nevoie de două prorogări ale termenelor pentru menținerea acreditării școlilor doctorale până la evaluare, evaluare care în sfârșit se va face și, de fapt, se află în plină desfășurare.
Doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii,
Ați făcut referire în textul moțiunii la cercetare. Sincer, mă mir! Știți ce am găsit la cercetare? Guvernele PSD au dus înapoi sistemul de cercetare cu 10 ani, prin subfinanțare cronică și promovând oameni care cred că cercetarea se face precum politica. Cu o execuție de doar 10% din Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare 2014–2020, să nu ne mire starea cercetării din România.
În toți acești ani, competițiile de proiecte au fost aproape inexistente și, atunci când le-au deschis, au eliminat experții internaționali din evaluări.
În șase luni de mandat, cercetarea începe să respire. Trei competiții de proiecte au fost lansate în ultimele două luni, două în regim de urgență, destinate combaterii și prevenirii pandemiei cauzate de COVID-19, și una pentru cercetători experimentați. Ultima dată această competiție a fost lansată în 2016 de guvernul tehnocrat din care am făcut și eu parte.
Ce s-a mai întâmplat la cercetare pe vremea guvernelor PSD? Nimic!
Proiectele României în domeniul științific au stagnat, astfel încât am ajuns în situația în care infrastructura paneuropeană, ca laserul de la Măgurele, să fie pusă în pericol de nefinanțare.
Vă repet, stimați parlamentari: vorbim de un mandat de aproape șapte luni, în care am inițiat procese și schimbări pe care sistemul de educație din România le aștepta de foarte mulți ani.
Am pus în practică prevederile Legii educației pentru realizarea masteratului didactic, am demarat evaluarea școlilor doctorale, am publicat tezele de doctorat. Sunt pe site acum peste 5.790 de teze.
Am revigorat sistemul de cercetare, prin modificarea mecanismului de finanțare pe proiecte de cercetare, în vederea includerii de experți internaționali, și prin lansarea de competiții.
Am eliminat taxele de recunoaștere și echivalare a diplomelor pentru cetățenii din Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană.
Am susținut financiar universitățile din România participante în rețelele universitare europene recunoscute de Comisia Europeană sau care au performanțe deosebite la nivel internațional.
Am deblocat soldul universităților pentru realizarea de investiții în universități.
Am constituit Consiliul Național al Cercetării Științifice, cu specialiști recunoscuți internațional.
Am venit în sprijinul elevilor, oferindu-le cadrul legal pentru gratuitate pe transport.
Am inițiat procesul pentru debirocratizarea activității cadrelor didactice.
Am alocat fonduri pentru ca toți copiii din mediile defavorizate să aibă acces la tehnologie.
Am făcut primii pași reali pentru digitalizarea sistemului educațional.
Am deblocat realizarea bibliotecii școlare virtuale.
Am extins Programul-pilot „Masa caldă” și peste 65.000 de elevi vor putea beneficia de acest program, în peste 150 de școli.
Am emis documentele prin care vom profesionaliza managementul școlar.
Toate acestea reprezintă numai câteva dintre realizările pe care le-am avut în cele șase luni de mandat.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Rolul meu, ca ministru al educației și cercetării, este și acela de a da răspunsuri concrete la preocupările elevilor, studenților și cadrelor didactice. De aceea, vă mulțumesc că mi-ați dat ocazia de a mă adresa acestora și de la această tribună.
Vreau să precizez încă de la început că siguranța și sănătatea reprezintă prioritățile Ministerului Educației și ale Ministerului Sănătății. De aceea, am elaborat un ordin comun prin care se stabilesc măsurile de prevenire și combatere a răspândirii SARS-CoV-2.
Pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării există un ghid informativ în contextul COVID-19, cu date la zi referitoare la toate măsurile luate în sistemul românesc de învățământ, și am venit cu răspunsuri la întrebările cetățenilor.
Ministerul Educației și Cercetării a finalizat metodologiile aferente examenului de bacalaureat, examenului de evaluare națională, admiterii la liceu, precum și procedura-cadru privind mobilitatea cadrelor didactice.
Toate calendarele, precum și aspectele metodologice au fost transmise la Monitorul Oficial și sunt postate pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării.
Fiindcă există o serie de întrebări referitoare atât la examenul de bacalaureat, cât și la evaluarea națională, precizez că elevii care se află în izolare sau cei confirmați pozitiv cu COVID-19, dar și cei care au diferite afecțiuni cronice sau cei care prezintă un risc crescut de infecție vor susține probele conform unei proceduri speciale elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății. Important este să le oferim elevilor cadrul necesar pentru susținerea examenelor.
Am cerut inspectoratelor școlare să asigure condiții de siguranță în școli pentru revenirea elevilor la cursurile de pregătire și le-am solicitat să colaboreze cu direcțiile de sănătate publică, astfel încât în fiecare unitate de învățământ să existe un cadru medical.
Totodată, vă anunț că examenul scris pentru titularizarea în învățământ va avea loc în data de 15 iulie 2020, cu respectarea tuturor măsurilor igienico-sanitare, iar examenul național de definitivare se va susține în data de 22 iulie.
Prin urmare, sunt publice toate acestea de care sunt acuzată că nu sunt publice.
Stimați parlamentari,
Avem o responsabilitate față de copiii noștri. În numele acestei responsabilități, vă cer să renunțați la discursurile politicianiste și la interesele de partid și toată această energie pe care o aveți să o direcționați în slujba copiilor și a cadrelor didactice.
Dovediți că sunteți cu adevărat responsabili și că vă pasă de educație!