Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 decembrie 2011
Informare · adoptat
Marian Iulian Rasaliu
Discurs
## Da, da, mulțumesc.
În lipsa altei activități, vă frecați ochii a nedumerire și constatați tot ceea ce se poate constata în plan legislativ. Nu știm cui aparține partitura după care dirijați, dar, cu siguranță, ați devenit personaje contradictorii.
O dată spuneți că vrem comasarea alegerilor ca să fraudăm votul, iar după aproape o secundă vă arătați convinși că vom pierde. Și atunci, vă întreb: dacă tot sunteți
convinși că vom pierde următoarele alegeri, pentru ce atâta tevatură inutilă? Grea întrebare.
Inconștiența aceasta în afirmații și în gândire transpare chiar și în partidele pe care le reprezentați și în acțiunea din ograda dumneavoastră. Așa se explică tot teatrul prost și dramele cu care dumneavoastră ieșiți la rampă.
Dar de ce să ne mirăm când dați chiar în foștii colegi de guvernare, UDMR? Cred că ați uitat cam repede cât de mult v-ați bazat, în 2007–2008, pe sprijinul celor pe care acum îi criticați aspru și pe care îi numiți cu atâta convingere „trădători”.
„Trădători”, „păpușari supremi de la Cotroceni”, „măsură abuzivă”, „nedemocratică” sunt niște cuvinte destul de grele. Este evident câtă educație și cât respect transpar din vorbele dumneavoastră și cum interpretați rolul politicianului român, de umorist, reprezentant al poporului.
Mai mult, credeți că singurii care vor merge la vot vor fi cei care vor primi ceva în schimbul acestui lucru și vor alege un politician pe care nu-l cunosc și cu care nu au avut absolut nicio legătură. Așa o fi în altă parte, noi nu știm, dar „Gura păcătosului adevăr grăiește”.
La noi, alegătorii votează în cunoștință de cauză, iar participarea la vot este un act liber consimțit. Probabil că și acesta este unul dintre motivele pentru care nu ați ajuns la putere în două legislaturi consecutive.
Ne aruncați în față studii despre democrație fără ca măcar să vă documentați până la capăt, însă, ca auditoriul să nu rămână cu niște concluzii total eronate, să luăm exemplul „Indexului democrației”, realizat și publicat de Economist Intelligence Unit.
Este prima armă cu care ne atacați cu convingere în moțiunea de cenzură. Acesta a fost criticat după apariția primei ediții, în anul 2006, din cauza faptului că nu a ținut cont de contextul economic în analiza făcută.
Drept urmare, în ultima ediție sunt foarte bine expuse motivele pentru care indicii democrației au scăzut în majoritatea țărilor, inclusiv în Franța, dar, în același timp, dacă ați fi avut răbdare să citiți toate rapoartele până la capăt, ați fi constatat faptul că, de exemplu, categoria referitoare la nivelul respectării drepturilor civile primește o notă mare, de 8,24 de puncte, la fel ca și alte categorii de interes.
Mai mult, ei pun regresul multor țări pe seama crizei economice și financiare și a măsurilor dure, dar absolut necesare, pe care conducătorii trebuie să le ia pentru binele populației, pentru asigurarea stabilității economice.