Ca să nu lungim foarte mult luările de cuvânt, eu o să pornesc de la un principiu fundamental, pe care și domnul ministru Șeitan, și domnul prim-ministru Boc l-au pus la baza elaborării noului proiect de lege a pensiilor, și anume principiul contributivității.
Nu vă ascund deloc că pentru Partidul Național Liberal principiul contributivității trebuie să fie, într-adevăr, unul dintre principiile fundamentale care stau la baza sistemului de pensii, la care noi adăugăm întotdeauna un alt principiu, care la Uniunea Europeană este pus pe locul întâi, principiul solidarității, pe locul doi este principiul contributivității.
Din punctul nostru de vedere, dacă acesta este principiul pe care doriți să construiți o lege corectă a pensiilor, atunci el trebuie să fie reflectat în toate propunerile pe care le conține legea.
Și, ca să nu lungesc vorba, vă spun foarte clar că Partidul Național Liberal nu este de acord cu plafonul impus, de cinci salarii medii, pentru calcularea pensiei. Noi considerăm că este un drept al persoanei care a cotizat la sistemul de asigurări sociale să primească o pensie conform contribuției pe care a plătit-o.
De asemenea, vă spun foarte direct că suntem împotriva principiului dublei impozitări, respectiv introducerea obligativității CAS-ului și pe dividende. Sunt pozițiile pe care le-am susținut, împreună cu ideea că egalizarea vârstei de pensionare, care într-adevăr reprezintă o punere în aplicare a unei directive europene, asigurând egalitatea dintre femei și bărbați, nu trebuie să fie făcută într-un timp atât de scurt.
La toate acestea adaug, evident, și sprijinul pe care îl acordăm menținerii principiului corelării punctului de pensie cu salariul mediu pe economie. Noi considerăm că dacă acest lucru nu se va stabili prin lege la 45%, riscăm în perioada următoare să fim patronii unei decuplări totale a creșterii salariilor în România, care, sperăm, cel puțin prin Legea salarizării unitare și prin toate perspectivele pe care ni le oferă aderarea la Uniunea Europeană, vor conduce la un decalaj enorm între salarii, care vor crește, și pensii, care vor fi indexate numai cu valoarea inflației.
Dacă am cerut astăzi cuvântul nu a fost pentru a prezenta poziția noastră, care a fost de altfel susținută de către colegii care au vorbit înaintea mea, ci pentru a vă spune două lucruri, pornind tot de la principiul contributivității, în legătură cu pensiile militarilor, dar și cu pensiile tuturor celor care lucrează în domeniul securității, apărării și ordinii publice.
Stimați colegi, vreau să vă șochez spunând că, din păcate, ceea ce se propune prin proiectul de lege este în totală contradicție cu principiul fundamental pe care și domnul Șeitan, și domnul prim-ministru l-au menționat: principiul contributivității. Militarii, cei din sistemul de apărare, ordine publică și apărare națională nu contribuie la bugetele de pensii, nu au carte de muncă și, în consecință, va trebui să se inventeze un sistem care să permită calcularea unui punct de pensie unor oameni care nu au plătit asemenea contribuții.
Nu vreau să fiu înțeles greșit. Este o mare mistificare să spunem că din bugetul de stat trebuie să plătim pensiile
militarilor. Este așa, dar dacă vă gândiți că atunci când se dau fondurile de salarii în ele nu se includ banii pentru contribuții și rămân la Ministerul Finanțelor Publice, o să realizați de ce se dau, într-adevăr, de la buget și banii pentru pensiile celor din acest sistem.
Al doilea lucru pe care voiam să vi-l spun. Deci, din punctul meu de vedere, a vorbi de contributivitate pentru oamenii care nu contribuie la Casa de Asigurări este, după părerea mea, o chestiune care dovedește că nu suntem serioși sau că nu suntem consecvenți cu principiile pe care le enunțăm.
Și faptul că este așa, domnule președinte, domnule ministru, stimați colegi, este demonstrat de faptul că principiul unei pensii ocupaționale pentru militari nu l-au inventat liberalii, prin ideile extraordinare ale domnului ministru Vosganian – care și acum, la telefon, tot pe tema asta se întreține cu alți cunoscuți –, nu l-au inventat nici măcar social-democrații înaintea noastră, nu l-au inventat nici colegii de la Partidul Democrat Liberal, este un sistem care este în vigoare în România de la Alexandru Ioan Cuza, de la crearea Armatei Naționale. Armata, în România, a avut în permanență – și subliniez acest lucru, ca să se audă –, chiar pe vremea comuniștilor, a avut un sistem de pensii ocupaționale.
O să spuneți că până la urmă, mă rog, așa suntem noi, suntem mai diferiți decât alții. Eroare, domnule ministru! În toate țările membre ale NATO și ale Uniunii Europene, cei care lucrează în acest domeniu au un sistem de pensii ocupaționale.
Deci, din punctul meu de vedere, încercarea de a distruge un sistem care durează de câteva sute de ani în România, care și-a dovedit utilitatea, care și-a dovedit în același timp și corectitudinea socială și, mai ales, a fost o expresie a solidarității noastre, este, după părerea mea, una dintre cele mai grave atingeri care se aduc unei instituții fundamentale cum este Armata.
Sigur, așa cum a spus și domnul prim-ministru, există aproximativ 800 de oameni care au pensii peste 40 de milioane de lei. Acest lucru este adevărat. Evident că nimeni nu este atât de absurd încât să nu aibă în vedere unele măsuri care să poată limita, eventual, aceste plafoane. Dar vreau să vă spun foarte direct că marea majoritate a oamenilor care lucrează în sistem, așa cum spunea și prim-ministrul în intervenția dânsului de astăzi, au pensii sub 20 de milioane de lei, sub 30 de milioane de lei, sub 40 de milioane de lei, și prim-ministrul chiar spunea că ei nu vor fi afectați în niciun fel de trecerea la noul sistem.
Păi, vă pun și eu o întrebare de om simplu, dar cu bun-simț.
Dacă nu sunt afectate aceste pensii, de ce trebuie să schimbăm sistemul? De ce trebuie să facem o muncă enormă, care, potrivit unor evaluări făcute de asociațiile de veterani, ofițeri în rezervă, cadre militare în retragere, ar dura, poate, 20 de ani în condițiile blocării sistemului de angajări.
Eu am întrebat-o și pe doamna Pârcălabu, i-am întrebat și pe alți colegi dacă au fost vreodată, în viața dânșilor, la Arhivele de la Pitești, ca să vadă cam ce volum de muncă impune luarea statelor de plată de pe fiecare lună pentru a calcula un virtual punct de pensie, pentru că militarii nu au contribuit, dar, sigur, pornind de la venituri, se pot face niște calcule.
Americanii au o vorbă, domnule ministru: dacă ceva nu este stricat, nu te apuca să repari acest lucru.
Deci, după părerea mea, dacă într-adevăr se dorește să limităm, să facem un sistem care să fie mai solidar și în cadrul aceleiași profesii, nu trebuie să schimbăm sistemul. Se pot adopta măsuri foarte simple care să prevină
distorsiunile care, e adevărat, există. Eu însumi vă pot spune despre lucruri care s-au făcut la limita legii, nu în afara legii. La limita legii. Dar acestea ar trebui corectate, și nu distrus sistemul ca atare.
Din păcate, asigurările că noul sistem nu va afecta pensiile militare sunt contrazise în mod flagrant de declarațiile pe care le-a făcut și ministrul apărării naționale, domnul Gabriel Oprea, în cursul întâlnirii noastre de ieri, când ne-a reconfirmat că, potrivit unor simulări, pensiile militarilor vor fi reduse, după intrarea în vigoare a noului sistem, cu 16% până la 69%.
Am înțeles de la prim-ministru că și dumneavoastră ați făcut simulările. Nu știu dacă le-ați făcut pe aceiași militari, pe aceeași armată. Nu cunosc acest lucru, dar în mod evident cifrele sunt flagrant diferite.
Vă rog să nu vă supărați pe mine, dar dați-mi voie totuși să cred mai mult în veridicitatea cifrelor domnului Gabriel Oprea, având în vedere că sistemul de pensii militare nu îl administrați dumneavoastră, la minister, ci îl administrează Ministerul Apărării Naționale și am – aș zice – certitudinea că sunt oameni care aveau la dispoziție toate datele necesare și, în același timp, care au și responsabilitatea necesară pentru a face o asemenea simulare.
Pornind de la toate aceste considerente, în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, noi am propus ca în Legea sistemului unitar de pensii..., și subliniez acest lucru, domnule ministru Șeitan, ca să nu avem niciun fel de discuții, suntem în favoarea adoptării unei legi unitare a pensiilor. Dar tocmai pornind de la această poziție, am propus ca pentru cei care lucrează în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, care să fie și ei incluși în lege, să existe o simplă referire care să spună că pentru toți cei care lucrează în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale calculul pensiei se va face potrivit Legii nr. 164/2001 și, respectiv, Legii nr. 179/2004, care se referă la Ministerul Administrației și Internelor, eventual, să fie și o anexă specială, care să detalieze acest mod de calculare și, eventual, să se elimine eventualele distorsiuni, abuzuri, exagerări care s-au făcut în procesul de trecere la pensie sau de trecere în rezervă.
Vreau să subliniez un lucru și să mă credeți că o fac cu toată responsabilitatea. Cel puțin pentru armată pot să vorbesc în cunoștință de cauză. Marea majoritate a militarilor care au ieșit la pensie nu au ieșit pentru că și-au dorit acest lucru, nu au ieșit pentru că le-a fost prea greu și au vrut să scape de aceste responsabilități, nu au ieșit nici măcar pentru că familiile lor și-au dorit acest lucru. Au ieșit pentru un lucru foarte simplu, pentru a realiza un obiectiv de importanță națională, care a fost aderarea României la NATO.
Trecerea de la o armată de peste 300.000 de oameni la o armată de 75.000 de oameni nu a fost o cale ușoară și, mai ales, nu a fost o cale ușoară pentru militarii care, în plină putere și cu o carieră încă în față, au fost solicitați, rugați, sfătuiți, încurajați să iasă la pensie. Pentru aceasta le-am făcut, sigur, și anumite înlesniri, dar înlesniri care au fost determinate de realizarea unui obiectiv național important.
Vreau să spun că nu este un lucru pe care vi-l spun eu și că vă rog să mă credeți pe cuvânt. Vreau să vă spun că este un lucru confirmat de câțiva președinți ai României, inclusiv, recent, de președintele Emil Constantinescu, care a spus foarte clar că a fost un angajament pe care Guvernul român și l-a asumat față de acești militari pentru a permite, într-adevăr, restructurarea Armatei Române.
Am propus, de aceea, acest amendament simplu, care să se introducă în legea unică a pensiilor, dar cu o anexă specială, cu un sistem de calculare care să mențină, practic, în vigoare acest sistem, cu eventuale corecturi.
Din păcate, acest amendament pe care noi l-am propus nu a întrunit majoritatea voturilor. Am pierdut cu 4 la 3. E un scor care vă spune și el că a fost o diferență de un vot. Dar așa este în sistemul democratic, majoritatea are dreptate.
Tocmai pentru a depăși acest moment, am propus un al doilea amendament, care a fost adoptat în unanimitate de comisia noastră și care a fost prezentat și în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României, un amendament care prevede un lucru foarte simplu, și anume, pentru a preveni o reducere drastică a veniturilor din pensiile militare..., și nu mă refer la cei care sunt în plată, domnule ministru, pentru că orice am zice, orice ne-am dori, oricât am înțelege constrângerile care sunt, există o decizie a Curții Constituționale, nr. 120/2007, care spune clar: pentru pensiile care sunt în plată, dacă cuantumul care rezultă din recalculare este mai mic decât pensia în plată, se aplică pensia în plată în continuare.
Deci nu mă refer la cei care sunt acum la pensie, pentru că aici, după părerea mea cel puțin, lucrurile nu comportă niciun fel de discuție, principiul dreptului câștigat și neretroactivitatea aplicării legilor sunt foarte clare.
Mă refer la cei care vor ieși în această perioadă de tranziție în care sistemul va începe să fie aplicat, dacă el se va adopta așa cum s-a propus în proiectul de lege.
Am propus pentru acești oameni ca la punctul de pensie ipotetic, care se va calcula pe baza cercetărilor din arhive, care vor permite ca pentru fiecare militar să se stabilească un punct de pensie, am propus ca la punctele de pensie care vor fi calculate pe această bază, anul viitor, în 2011, să se acorde o majorare a punctului de pensie cu 50%, pentru 2012 cu 47% și am mers în continuare descrescător, astfel încât la nivelul anului 2025 să ajungem la maximum 8% cu această creștere, așa încât și pensiile militare, pe baza creșterii salariului mediu, pe baza creșterilor care vor fi – sperăm noi – rezultatul Legii salarizării unitare, să poată să ajungă la un nivel decent de viață.
V-am spus aceste lucruri pentru că, din păcate, și în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, spre deosebire de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, acest amendament a fost și el respins.
În opinia mea, dacă nu reușim să păstrăm acest sistem de pensii ocupaționale, cel puțin pentru cei care lucrează în acest domeniu, dacă nu reușim nici măcar să găsim soluții care să diminueze reducerile drastice, din punctul meu de vedere facem un lucru foarte grav, care poate afecta nu numai securitatea națională a României, dar chiar și angajamentele pe care ni le-am asumat.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.