Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 aprilie 2010
Senatul · MO 59/2010 · 2010-04-20
· procedural · respins
· Dezbatere proiect de lege
131 de discursuri
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!
Doresc să invit liderii de grupuri parlamentare să-i încurajeze pe colegi să-și ocupe locurile în sala de plen, pentru a putea începe ședința noastră de astăzi, 20 aprilie 2010.
Declar deschisă ședința Senatului României de astăzi, 20 aprilie 2010. Voi fi asistat la conducerea ședinței de astăzi de către doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Orest Onofrei, secretari ai Senatului României.
Până la acest moment și-au anunțat și și-au consemnat prezența în plen 87 de senatori. Suntem în cvorum de ședință.
Aș dori să salut prezența în plenul Senatului României a domnului Emil Boc, prim-ministrul României. Faptul că a răspuns cu promptitudine deciziei și votului nostru de ieri arată dorința de bună colaborare cu Senatul României.
De asemenea, dați-mi voie să salut și astăzi, cu mult respect, cu multă deferență, cu multă prietenie reprezentanții asociațiilor de pensionari, ai sindicatelor. Îi salutăm cu multă, multă deferență și respect pe domnul general Dragnea, pe domnul general Halic și pe cei care reprezintă ofițerii români în rezervă și în retragere din toate armele. Vă salutăm cu
mult respect și sunt convins că veți avea astăzi ocazia să constatați o dezbatere robustă pe o lege foarte, foarte importantă.
După cum am stabilit ieri, astăzi vom continua dezbaterea cu privire la Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Recapitulez ceea ce s-a întâmplat ieri, pentru a avea un punct de pornire și să putem vota agenda noastră și ordinea de zi de astăzi. După intervențiile domnilor miniștri Șeitan și Gabriel Oprea, am intrat într-o dezbatere, în principal, procedurală. Domnul președinte Cristian Rădulescu ne-a prezentat raportul comisiei și am avut, pentru câteva zeci de minute, un început de dezbatere pe fond din partea grupurilor parlamentare.
Aș dori să vă propun pentru astăzi următoarea modalitate de a aborda acest subiect și ședința noastră de plen: să fiți de acord ca în debutul întâlnirii noastre să-l invităm pe domnul prim-ministru Emil Boc să ia cuvântul, pentru a ne putea prezenta punctul de vedere al Guvernului, în ansamblul său, și să clarifice anumite aspecte asupra cărora sunt convins că a fost informat de către colegii săi, urmând ca, după aceea, să intrăm pe dezbaterea pe fond și să parcurgem agenda noastră, cu prioritate reportarea agendei de ieri pentru a putea să intrăm, în limita posibilului, astăzi, în dezbatere legislativă și pe alte proiecte de lege, dacă va fi timp.
Cu această propunere de ordine de zi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă reamintesc faptul că avem astăzi Birou permanent la ora 13.30 și plen reunit la ora 15.00, urmând ca mâine, evident, să avem plenul nostru obișnuit de la ora 9.00.
Dați-mi voie să-l invit la microfonul Senatului României pe domnul prim-ministru Emil Boc pentru a prezenta punctul de vedere integrat al Guvernului cu privire la proiectul de lege pe care-l avem în dezbatere.
Domnule prim-ministru, vă rog.
prim-ministrul Guvernului României
**Domnul Emil Boc** – _prim-ministrul Guvernului României_ **:**
Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru, Distinși colegi, Doamnelor și domnilor, Stimați invitați, În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația adresată de a participa la această dezbatere cu privire la proiectul Legii pensiilor.
În al doilea rând, aș vrea să mulțumesc încă de pe acum Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și celorlalte comisii pentru efortul pe care l-au făcut în analizarea și încheierea raportului pe marginea acestei legi și dumneavoastră, evident, să vă mulțumesc anticipat pentru efortul pe care-l veți face, astfel încât acest proiect de lege să fie adoptat în timp de către Senat, în așa fel încât și în Camera Deputaților să fie adoptat până la sfârșitul lunii iunie, pentru a ne putea respecta angajamentele față de români, angajamentele față de organismele internaționale cu care suntem în acest moment în acord.
Suntem în prezența unuia dintre cele mai importante proiecte de lege pe care Guvernul pe care-l reprezint le-a înaintat Parlamentului. Discuția nu este nouă. Ea a avut loc și în toamna anului 2009, acum este reluată dezbaterea pe marginea proiectului Legii pensiilor și este unul atât de important întrucât, prin conținutul lui, afectează viața a milioane de români. De aceea, nu este de mirare interesul public pe care îl are acest proiect de lege în opinia publică românească.
La fel de adevărat însă este următorul lucru: avem o Lege a pensiilor în vigoare și atunci, pe bună dreptate, se pune întrebarea de ce avem nevoie de o nouă lege. Răspunsul îl știm cu toții: actualul sistem al Legii pensiilor nu este sustenabil. Ce înseamnă asta în termeni și mai obișnuiți? Că, așa cum funcționează el astăzi, pensiile în România nu vor putea fi plătite pe termen mediu și lung dacă nu facem corecțiile necesare.
După cum puteți observa, toată Europa își revizuiește sistemele de pensii. În toată Europa s-a ajuns la concluzia că actualele formule nu mai sunt suficiente și poate că această criză economică ne-a arătat acum, încă o dată, vulnerabilitățile sistemului public de salarizare, ale sistemului public de pensii și necesitatea urgentă a reanalizării lor și a asigurării unor mecanisme care să le facă sustenabile, adică
să se poată susține, să se poată plăti pensii în continuare, pe termen mediu și lung.
Acest proiect de lege pe care l-am supus spre adoptare Parlamentului are această menire, să fie unul obiectiv, să țină cont de interesele a 22 de milioane de cetățeni români și să asigure susținerea pe termen mediu și lung a sistemului de pensii din România.
Ce nu a funcționat bine? Știm cu toții tratamentul inegal în cadrul sistemului de pensii al diverselor categorii sociale, iar acest lucru nu mai poate continua, de asemenea, după cum putem observa, datoriile cronice ale bugetului asigurărilor sociale de stat începând cu anul 2006. Spun iarăși, în termeni foarte simpli, astăzi, ca să se poată plăti pensiile în România trebuie ca din bugetul de stat, adică din impozitele și taxele pe care le plătesc toți cetățenii români, să împrumutăm bugetul de pensii cu 1,7 miliarde de euro în anul 2010. L-am împrumutat cu 1,5 miliarde de euro în anul 2009 pentru a putea funcționa.
Dacă actualul sistem nu se schimbă și va merge în continuare așa, de la 1,3% din PIB, cât reprezintă astăzi deficitul cheltuielilor legate cu pensiile, vom ajunge pe termen mediu și lung la 6% din PIB deficit pentru pensii. Ce înseamnă asta? În anul 2009, ați văzut, 1,5 miliarde de euro luați din bugetele infrastructurii de toate felurile: de la educație, de la sănătate, de la drumuri, de la autostrăzi, bani care, în mod normal, trebuiau să rămână în bugetul de stat pentru aceste lucruri, sunt aduși în bugetul de pensii pentru a putea plăti pensiile. În anul 2010, repet, 1,7 miliarde de euro. Vom ajunge la 4 miliarde de euro, la 6 miliarde de euro pe termen mediu și lung, dacă nu schimbăm legea, să luăm din bugetul de stat pentru a plăti pensiile în România.
Dacă acest lucru vi se pare corect, nu adoptăm acest proiect de lege.
Cred însă că o țară care vrea să se dezvolte normal în Uniunea Europeană trebuie să asigure un echilibru între ceea ce înseamnă cheltuielile cu investițiile, cu infrastructura, cu locurile de muncă, acele investiții care generează impozite, taxe suplimentare la bugetul de stat și un echilibru în raport cu ceea ce înseamnă cheltuielile cu pensiile, cheltuieli care trebuie să pornească de la principiul contributivității. Altfel, degeaba, distinși senatori, doamnelor și domnilor, veți spune ca toți cetățenii români: „vrem mai mulți bani pentru educație, vrem mai mulți bani pentru sănătate, vrem drumuri mai bune, vrem o agricultură susținută mai bine prin subvenții!”
Răspunsul o să fie: „cât timp nu o să facem aceste corecții necesare, nu o să fie bani, cât timp aceste sume de bani despre care am vorbit vor pleca în continuare spre acest sistem și nu-l vom corecta în timp, nu vom avea șansa unei dezvoltări serioase a acestei țări”.
Pentru mine, ca prim-ministru, ar fi foarte simplu să nu propun acest proiect de lege. Cum a fost până acum, să meargă și în continuare. Chiar aș putea veni în fața dumneavoastră, populist, și să propun dublarea pensiilor parlamentarilor, a celorlalte pensii.
prim-ministrul Guvernului României
Care ar fi consecința? Consecința ar fi, în primul rând, că aceste pensii nu ar putea fi plătite.
prim-ministrul Guvernului României
În al doilea rând, și nu știu de ce deranjează acest lucru... Este adevărat, pensiile parlamentarilor dispar prin acest proiect de lege, dar nu cred că ne deranjează pe niciunul.
prim-ministrul Guvernului României
Nu cred că ne deranjează, pentru că, ne place sau nu ne place, vremea privilegiilor trebuie să treacă în România.
prim-ministrul Guvernului României
Ne place sau nu ne place, textul constituțional care spune că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii, fără discriminări, trebuie să fie aplicat și în privința sistemului de pensii. Repet, acest lucru îl facem în numele a 22 de milioane de români. Nu se poate să plătești și pensii de lux și să faci și dreptate în sistemul de pensii. Aceste lucruri, pur și simplu, nu pot merge împreună. De aceea, în aceste condiții, acest proiect de lege vine să corecteze erorile trecutului în sistemul de pensii.
De asemenea, creșterea masivă a pensionărilor de invaliditate, o parte dintre ele obținute fraudulos, și știți si dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, oamenii vă spun și ne spun că știu că printre pensionari există o parte care au utilizat un instrument incorect pentru a obține o pensie de boală sau de invaliditate. Asta în detrimentul acelora care cu adevărat sunt într-o asemenea situație de boală, care trebuie protejați și chiar găsite resurse financiare suplimentare pentru ei, dar pe ușa din dos, au intrat, din nefericire, mulți care trebuie să fie în câmpul muncii, și nu într-o pensie de boală.
Știu că este nepopular și neplăcut ceea ce spun, și cei care, astăzi, se simt într-o asemenea situație nu vor aplauda acest proiect de lege, dar noi nu suntem chemați în Guvernul României să facem proiecte care să fie aplaudate pentru că satisfac un interes sau altul. Noi suntem apărătorii intereselor a 22 de milioane de cetățeni români, care trebuie să fie protejați printr-un proiect de lege. Altfel, cum se explică creșterea masivă a pensionarilor de invaliditate de la 600.000 de persoane în anul 2001, la 900.000 de persoane în anul 2009? O parte dintre aceștia au intrat pe ușa din dos în cadrul sistemului de pensii.
La fel, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Știți care este vârsta medie reală de pensionare în România? Nu este nici vârsta standard care ar trebui să fie, potrivit legii, 58 de ani și 9 luni la femei sau 63 de ani și 9 luni la bărbați, potrivit legii actuale, aceasta ar trebui să fie vârsta legală de pensionare. În fapt, vârsta medie reală de pensionare este 54 de ani și 7 luni, repet, 54 de ani și 7 luni. Întrebarea este simplă, dacă toți ne vom pensiona la 54 de ani și șapte luni, cine va mai plăti pentru sistemul de pensii ca pensia dumneavoastră și a acelora care vor intra în sistemul de pensii să fie asigurată? E o întrebare simplă. Lăsăm lucrurile să meargă așa? Putem să o facem, dar drumul spre colaps este asigurat. De aceea trebuie luate acele măsuri prevăzute în proiectul legii pensiilor, ca el să fie sustenabil pe termen mediu și lung. În această formulă, repet, el nu poate funcționa.
Pe de altă parte, un raport inechitabil de peste 100 de ori între cea mai mare pensie și cea mai mică pensie, 37.241 cea mai mare pensie, 350 de lei cea mai mică pensie. Știți bine că în cazul legii salarizării unitare, am redus de la 1 la 50, la 1 la 75, la 1 la 12 raportul dintre cea mai mică și cea mai mare salarizare din sistemul public. Și aici, evident, ne propunem să realizăm dreptatea, iar dreptatea are un singur element de referință, munca și contribuția pe care o ai la sistemul de pensii. Avem diverse profesii, medici, profesori, magistrați, oameni care lucrează în sistemul militar, avocați și așa mai departe. Eu vă propun, ca mod de abordare în cadrul acestei legi, să avem contribuția ca element fundamental de raportare la sistemul de pensii. De ce spun asta? Un mod corect de a privi un sistem de pensii pornește de la salariu pe baza muncii prestate, contribuție și pensie. Nu se poate să ai și salariu mare, iar pe deasupra și o pensie de lux. Nu poate funcționa normal o societate într-un asemenea mod.
Eu vă propun un sistem legal de pensii, care să spună în felul următor: avem o recunoaștere socială a fiecărei profesii prin salariul stabilit de lege. Ai un salariu mare, ești plasat în vârful sau spre vârful piramidei de salarizare, în consecință ai o contribuție mare la sistemul de pensii, în consecință vei avea o pensie mare. Dar nu se poate să le cumulezi, cele două lucruri, salariu mare – pensie de lux, venit din pensie
foarte mare, pentru că atunci cineva pierde, și pierd milioanele de pensionari care, din nefericire, și astăzi știu că pensia pe care o primesc nu le acoperă nevoile existențiale și trebuie să facem în continuare eforturi ca aceste pensii să crească. Și legea are un mecanism de creștere a pensiilor. Dar trebuie să fim corecți în abordarea acestui act normativ, și ceea ce a făcut Guvernul din 2009 încoace a fost tocmai să pună la cale un sistem coerent de salarizare în ceea ce privește sistemul de pensii. Și dacă vă veți uita în legea salarizării unitare, veți observa că recunoașterea socială a diverselor profesii o veți găsi pe poziționarea adecvată sau prin poziționarea adecvată în grila de salarizare. Ea are, ca atare, consecința unui salariu mai mare și, așa cum am spus, a contribuției aferente. Dacă acest lucru nu se va realiza, dacă nu vom avea puterea să spunem nu privilegiilor, nu discriminărilor din sistem, atunci nu vom avea curajul să ne uităm în ochii milioanelor de pensionari din această țară cu convingerea că am făcut un lucru corect pentru toți.
Vedeți, și nu-i condamn pe cei care își fac lobby, pe cei cu pensii mari, cu interese mari, susținute de diverse persoane, televiziuni, este dreptul lor să o facă, dar în numele majorității tăcute a pensionarilor cine vorbește? Pe ei cine îi apără? Pe cei care nu au privilegii? Pe ei cine îi apără, doamnelor și domnilor senatori? Pe cei care nu au pensie specială pentru că nu au avut posibilitatea în decursul timpului să-și promoveze o lege în acest sens. Pe ei cine îi apără? Pe ei nu-i vedem nici pe ecranele televizoarelor, nu-i vedem nici cu avocați din toate părțile. Cred că este datoria Guvernului, în primul rând, să vină și să spună că un proiect de lege nu este făcut doar pentru o parte a societății, ci trebuie să fie făcut pentru toată societatea, privită ca întreg.
Vreau să fiu bine înțeles. Respect toate profesiile din această țară. Am respect pentru militari, pentru magistrați, pentru parlamentari, pentru diplomați. Ei beneficiază de prevederi legale și au pensii în baza legii. Trebuie însă să înțelegem că actualul sistem nu mai poate funcționa în viitor în aceeași manieră ca cea de astăzi, pentru că el nu răspunde principiului egalității și nediscriminării în fața legii și, de aceea, prin ceea ce am făcut în Guvern împreună cu colegii mei, a fost să vă propunem un sistem coerent prin care toți să se poată raporta la o lege a pensiilor bazată pe un principiu. Noi vorbim despre apărarea unui principiu, și nu despre a face o lege pentru sau împotriva cuiva. Lucrul acesta vreau să fie bine înțeles. Nu este o lege îndreptată împotriva nimănui, însă este o lege pentru aplicarea unui principiu care se referă la toți cei care intră și sunt în sistemul public de pensii.
Sunt foarte multe lucruri care s-au spus și se vor spune despre acest proiect, tocmai pentru că afectează soarta a milioane de români.
În primul rând, faptul că vor scădea pensiile o dată cu intrarea în vigoare a acestui proiect de lege e un lucru neadevărat. Pensiile nu vor scădea, dimpotrivă, vor crește în baza mecanismului prevăzut de lege, dar un mecanism de creștere care să aibă acoperire în realitate și care să poată fi susținut pe termen mediu și lung.
De asemenea, există mult discutata problemă a pensiilor speciale, a celor aproximativ 180 de mii – 200 de mii de pensii speciale.
Aici vreau să lămurim un lucru. Prin intrarea în vigoare a noului Proiect al legii pensiilor, nu toate pensiile se recalculează. Se recalculează numai pensiile speciale, și aici vreau să spun clar și răspicat. Din recalcularea pensiilor speciale nu vor scădea toate pensiile speciale, dimpotrivă, cea mai mare parte a lor nu vor avea afectat cuantumul pe care îl au astăzi.
Este adevărat, pensiile mari, foarte mari, vor fi afectate, dar vor fi afectate de principiul contributivității, nu de altceva. Pentru că am fost invitat să mă refer și la pensiile militare din sistemul Ministerului Apărării Naționale, doamnelor și domnilor senatori, sunt 82 de mii de persoane care primesc pensii militare în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Vreau să știți că din toate simulările pe care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale le-a făcut, domnul ministru Șeitan este aici, rezultă că din recalcularea pensiilor militarilor din sistemul Ministerului Apărării Naționale, nu vor scădea pensiile care astăzi au o valoare până în jurul a 3.000 de lei. Nu scad aceste pensii prin recalculare, și atunci de ce atâta energie consumată, când, în fapt, lucrurile sunt foarte simple. Se aplică principiul contributivității și aici, este un sistem special și are particularitățile lui. Se recunoaște partea pe care statul a pus-o pentru trecut pentru zona militară, ce a reprezentat contribuția, și așa cum am spus, din analizarea la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a cazurilor pe Ministerul Apărării Naționale, a pensiilor militare, prin recalculare și prin aplicarea noii legi nu scad pensiile până în 3.000 de lei.
prim-ministrul Guvernului României
## Vă rog să vă uitați la date.
Sub 1.000 de lei în rândul pensionarilor de la MApN sunt 13.164. Nu vor avea nicio problemă.
Între 1.000 de lei și 2.000 de lei sunt 45.667 de pensionari. Nu vor avea nicio problemă. Nu scade pensia militară.
Între 2.000 de lei și 3.000 de lei sunt 15.956 de pensionari. Nici aceștia nu vor avea, prin recalculare, nicio problemă, dar, este adevărat, sunt, între 3.000 de lei și 4.000 de lei, 6.245 de pensionari. Între 4.000 de lei și 5.000 de lei, 797 de pensionari.
Peste 5.000 de lei, 208 pensionari. În total, sunt 7.250. Aici este posibil ca, la unii dintre ei, într-adevăr, prin recalculare și în baza aplicării principiului contributivității, să scadă pensia pe care o au astăzi.
prim-ministrul Guvernului României
Acestea, repet, sunt datele pe care le avem de la minister și care ne arată exact ce se întâmplă în sistem. Atunci, întrebarea mea este foarte simplă: nu este oare sănătos să facem un sistem de pensii corect, fără privilegii, fără discriminări, bazat pe principii și care să asigure susținerea lui pe termen mediu și lung? Eu spun că da.
La fel de bine am spus și vă reamintesc, cu permisiunea dumneavoastră, am spus că sunt categorii sociale în România, sunt oameni care trebuie priviți oarecum special și recompensați special pentru ceea ce fac. Am spus că susțin, în cazul artiștilor, pentru că nu sunt foarte mulți, să putem avea un mecanism prin care să-i răsplătim pe marii artiști ai neamului, pentru că sunt aceia care au adus și aduc valoare în societatea românească.
prim-ministrul Guvernului României
Sunt, de asemenea, de acord și am spus că pentru militarii care apără România pe front în afara granițelor țării – în Afganistan sau în altă parte –, care își pun viața în pericol, pe front, acolo, da, să ne gândim la o formă de rentă de merit. Pentru acele persoane, punctual, țara să-și arate recunoștința, inclusiv materială, pentru efortul pe care îl fac acolo.
Repet, țintit și punctual, pentru polițiștii care stau în fața infractorului și apără siguranța noastră de zi cu zi, pentru aceia care lucrează direct în stradă și își pun viața în pericol în fiecare secundă, putem discuta posibilitatea unei rente de merit, care ce înseamnă? Individual, pe bază de performanță, recunoașterea societății printr-o formă suplimentară de venit. Cred că societatea românească își poate permite acest lucru și Guvernul va susține un asemenea demers. Dar asta nu înseamnă că facem rabat de la principiul fundamental, ci, dimpotrivă, punctual, putem să avem o asemenea abordare pentru persoanele care își pun viața în pericol pe front sau în fața infractorului pentru a ne apăra pe noi toți ceilalți.
O asemenea modalitate cred că trebuie avută în vedere, dar nu aici. Legea pensiilor trebuie să aibă și să prezinte un caracter unitar, să poată fi aplicabilă, indiferent despre ce persoană vorbim în sistemul public, care trebuie să știe în timpul vieții să decidă ce profesie alege. Este la îndemâna noastră să știm ce vrem să devenim – medic, magistrat, militar – și știu de la început că am un salariu mare și am o pensie mare și nu trebuie să mai aștept altă formă de recompensă de lux din partea societății, pentru că atunci ce le vom putea spune celorlalți?
## Dragi colegi,
## Doamnelor și domnilor senatori,
De ce să nu avem pensii speciale și pentru medicii care operează pe creier, operează pe inimă, ei de ce nu ar merita o pensie specială?
prim-ministrul Guvernului României
Dați-mi un răspuns, de ce nu? Dar la fel pentru omul care muncește de dimineață de la ora 5.00 până după-amiaza târziu, „la șaibă”, el de ce să nu aibă parte de o pensie specială? Că face un efort extraordinar. Fiecare, la locul de muncă, face un efort extraordinar.
prim-ministrul Guvernului României
De ce să nu avem o pensie specială pentru un profesor de istorie care predă elevilor și-l citește pe Herodot...
prim-ministrul Guvernului României
și se documentează în fiecare zi, de ce să nu aibă o pensie specială?
## **Domnul Puiu Hașotti**
## **Domnul Emil Boc:**
De ce un parlamentar să nu aibă în continuare o pensie specială?
## Doamnelor și domnilor senatori,
Cel mai simplu pentru mine, în calitate de prim-ministru, este să las lucrurile așa cum sunt în momentul de față. Aș culege aplauzele dumneavoastră, mulțumirile celor care au pensii speciale și nu mi-ar păsa de soarta restului milioanelor de pensionari din această țară, și ar fi foarte simplu, dar îmi dau seama că, dacă sunt în această poziție, efemeră... – toți suntem în poziții publice trecătoare, avem o datorie să facem ceea ce trebuie –, a sta într-o funcție publică și a te face că nu vezi nedreptățile din sistem, înseamnă să nu-ți justifici salariul pe care îl primești în calitate de persoană care ocupă un scaun public pentru o perioadă determinată de timp.
Vreau să am convingerea că, atât timp cât stau în această funcție, fac ceea ce trebuie și pot să mă uit în ochii fiecărui pensionar din această țară și să-i spun că am propus o lege corectă, o lege bazată pe principii, că, într-adevăr, unii sau alții pot să fie nemulțumiți, dar unde credeți că reformele se fac cu ușurință? Noi avem în România acest mecanism: să se facă reformă, dar să nu se înceapă cu mine. Toți gândim în felul acesta. Nu se poate! Nu se poate merge în acest fel în continuare!
De aceea, dacă avem principii, nu se supără nimeni. Dacă facem o lege arbitrară și selectăm profesii, categorii sociale după alte criterii doar de noi știute, atunci suntem incorecți, atunci suntem nedrepți. Dacă aplicăm un principiu, el, repet, nu ar trebui să supere pe nimeni și de aceea, încă o dată, vin în fața dumneavoastră și susțin Proiectul legii pensiilor așa cum a fost el promovat de către Guvern, și care este supus dezbaterii dumneavoastră, evident. Împreună cu Camera Deputaților veți avea cuvântul final, dar invitația mea sinceră este să facem o lege corectă pentru 22 de milioane de cetățeni români și, prin ceea ce facem, să rămânem în partea de istorie a acestei țări că am pus umărul la Proiectul de lege a pensiilor, unul corect, bazat pe principiul contributivității. Vă mulțumesc pentru timpul pe care mi l-ați acordat și vă asigur de toată expertiza Guvernului în a vă oferi informațiile necesare pentru susținerea punctelor de vedere cu privire la diversele articole care se află, începând din acest moment, în fața dumneavoastră.
Vă mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.
Evident, poziția prezentată de Domnia Sa este cea pe care Guvernul, în ansamblul său, ne-a prezentat-o. Rămâne în continuare neclar modul în care domnul ministru Oprea, ieri, a susținut un alt punct de vedere, dar este o problemă de disciplină guvernamentală pe care sunt convins că cei îndrituiți o vor avea în vedere.
În acest moment, aș dori să ne întoarcem la partea de intervenții din partea grupurilor parlamentare pentru a putea avea opiniile politice, după aceea, evident, să putem avansa în discuția cu privire la amendamentele de la legea pe care o avem astăzi în față.
Pe procedură, domnul senator Corlățean. Microfonul 3.
## **Domnul Titus Corlățean:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi, Domnule prim-ministru, Pe procedură.
Ieri am solicitat poziția clară, coerentă, unitară a Guvernului, în condițiile în care doi miniștri au expus ieri poziții divergente. Eu salut prezența prim-ministrului astăzi la dezbateri și, între altele, declarația sa categorică, citez: „Pensiile nu vor scădea!”
Îl asigur pe domnul prim-ministru, care discută cu ministrul muncii în acest moment, că declarațiile Domniei Sale au fost înregistrate și noi le vom reevalua peste puțină vreme. Însă, în condițiile în care, ieri, pozițiile celor doi membri ai Guvernului au fost exprimate public în plenul Senatului într-o manieră divergentă, în condițiile în care ministrul apărării a criticat „efectele inechitabile ale legii” și în condițiile în care constat că domnul prim-ministru susține acest proiect de lege, întrebarea mea legată de procedură și de poziția Guvernului, în condițiile în care prim-ministrul, în ședința Guvernului, pune concluziile și declară că „proiectul de lege a fost adoptat în formula respectivă”, orice membru al Cabinetului este ținut fie să respecte această decizie, fie să plece. În condițiile în care domnul prim-ministru, astăzi, în plenul Senatului, ne-a informat că susține proiectul de lege așa cum a venit la Senat, îl întreb: poziția pe care ați exprimat-o reprezintă poziția întregului Guvern sau numai a unei părți a Guvernului, aflată în rebeliune, sub instrucțiuni de la Cotroceni?
În această situație, domnule prim-ministru, fie aveți autoritatea de a-i spune ministrului să plece, fie această poziție pe care ați exprimat-o nu reprezintă poziția Guvernului în ansamblul său.
Avem o chestiune de procedură.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Aș dori ca intervențiile pe procedură să se rezume, într-adevăr, la procedură.
Domnul prim-ministru consideră utilă...
V-ați spus punctul de vedere.
Domnule senator Mihăilescu, vă rog, microfonul 3.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă rog frumos...
Pe procedură, pentru că este aceeași problemă de ieri, ridic din nou același text de ieri, dacă este acest lucru valabil.
Grupul senatorilor independenți a discutat clar, prin vocea domnului ministru, că va susține un număr de amendamente care au fost supuse atenției Comisiei pentru muncă și protecție socială și respinse. Nimic mai mult. Orice fel de altă abordare este pierdere de vreme și vă rog frumos să treceți la dezbateri.
Vă mulțumesc. Pe procedură, domnul senator Hașotti. Microfonul 2.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Chiar pe procedură.
În numele Grupului parlamentar al PNL, îl rugăm pe domnul prim-ministru să asiste măcar 20 de minute la dezbaterile generale pe acest proiect de lege, măcar la câte o intervenție a Grupului parlamentar al PNL și a Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, deși vor fi mai multe intervenții, bineînțeles.
Vă reamintesc, stimați colegi, că ieri un prim vorbitor de la Grupul parlamentar al PDL s-a exprimat. Îl rugăm pe domnul prim-ministru să aibă răbdare doar 20 de minute să stea la exprimarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare din opoziție.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Dumitru Oprea**
**:**
Procedură!
Domnul senator Oprea, procedură.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Cred că sunt foarte multe discuții fără rost cât timp ieri, la casetă, toată lumea a primit un material cu o astfel de copertă pe care scrie „Grupul parlamentar independent mixt”.
Deci nu este vorba despre... Așa ceva am primit toți. Ați primit dumneavoastră alta?
Nu are importanță, acesta este titlul materialului primit la casetă.
Vă mulțumesc.
Evident, domnul prim-ministru sunt convins că a receptat sugestia făcută de liderul Grupului parlamentar al PNL.
Dacă nu mai sunt intervenții pe procedură, cu acceptul dumneavoastră, în condițiile în care domnul președinte Rădulescu a avut ieri o intervenție pe fond care cred că reprezintă punctul de vedere al grupului pe care îl reprezintă, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pe domnul senator Alexandru Cordoș. Din partea Grupului parlamentar al PNL se pregătește domnul senator Rușanu.
Într-o ordine pe care o vom stabili cu toții... Vă mulțumesc.
Domnul senator Cordoș, microfonul central.
## **Domnul Alexandru Cordoș:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Distins Senat, Domnule prim-ministru, Domnule ministru, Stimați invitați pensionari,
Dezbatem azi cel mai important proiect de lege din legislatura 2008–2012, cu implicații directe față de cei 6 milioane de pensionari din România, precum și pentru cei ce în viitor vor apela la această lege.
Pentru că ieri am prezentat punctul de vedere politic al Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC în declarația politică cu tema „Proiectul legii sistemului unitar al pensiilor publice – o compilație nereușită, neoportună și inutilă”, spunând că este un proiect de lege nefundamentat, contradictoriu și incoerent, o improvizație legislativă care nu numai că nu ține seama de opiniile și amendamentele diferitelor categorii sociale, dar nu ține cont nici de opinia specialiștilor în domeniu, de parcă nu ar fi ajuns toate acestea, Guvernul ne face dovada că poate fi mai rău, adică actualul proiect este vădit și antisocial, și neconstituțional, și antieuropean, cu repercusiuni – ne spune Consiliul Legislativ – asupra chiar a caracterului de stat de drept.
Am putea vorbi foarte mult despre acest proiect, la fel de mult ca și despre Legea salarizării unice, care a diminuat salariile și a nemulțumit pe toată lumea.
Oricum, domnilor guvernanți, veți rămâne în istorie cu aceste două legi ce au scăzut puterea de cumpărare a românilor și au adâncit sărăcia milioanelor de pensionari.
Am putea discuta la fel de mult de pensiile și de principiile care stau la baza actului normativ, dar voi menționa doar unul: principiul solidarității între membrii săi, conform căruia contribuie toți, dar nu toți mai beneficiază de aceste drepturi, care să le permită înlăturarea riscurilor. Principiul contributivității este fundamental doar în cadrul sistemelor private de pensii.
Sustenabilitatea sistemului poate fi realizată prin crearea de locuri de muncă, prin creșterea bazei de contribuabili, prin creșterea economică și, nu în ultimul rând, prin încasarea sumelor restante către bugetul asigurărilor sociale sau, domnilor guvernanți, aceste lucruri nu se vor întâmpla prea curând în România.
În continuare am să mă refer la șase puncte majore, fără de care Partidul Social Democrat nu poate vota această lege, tocmai pentru că ne dorim o lege corectă, domnule prim-ministru.
## 1. Valoarea punctului de pensie.
Indiferent de modul de calcul, valoarea punctului de pensie nu poate reprezenta mai puțin de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acest lucru este necesar tocmai pentru păstrarea puterii de cumpărare a pensionarilor. În caz contrar, potrivit unor statistici și simulări, în următorii ani punctul de pensie ar putea ajunge în jur de 20% din salariul mediu brut pe economie.
2. Vârsta de pensionare.
Este necesară reducerea vârstei de pensionare de la 65 la 64 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați, iar pentru femei, la cerere, vârsta de pensionare se poate reduce cu un an pentru femeile care au născut și crescut un copil, cu doi ani pentru femeile care au născut și crescut doi copii și cu trei ani pentru femeile care au născut trei sau mai mulți copii.
## 3. Pensionarea anticipată.
Actualul proiect prevede creșterea penalităților de la 30% la 45% la pensionarea anticipată. Este de neacceptat din cauza a cel puțin două considerente: creșterea vârstei de
pensionare și incapacitatea pieței de muncă de a absorbi această categorie de vârstă.
4. Pensia de invaliditate.
Deși această categorie de pensionari are cheltuieli mai mari, se prevede, prin actualul proiect, reducerea cuantumului pensiei de invaliditate cu 10%. Propunem păstrarea actualelor prevederi.
5. Sistemele de pensii speciale, așa-zisele „pensii nesimțite”, după o viață de muncă în slujba statului, care se referă, în general, la cadrele militare și sistemul de siguranță națională.
Proiectul prevede eliminarea pensiilor speciale. Eu le-aș numi ocupaționale, cum se numesc în majoritatea statelor Uniunii Europene.
Partidul Social Democrat susține menținerea actualelor sisteme de pensii, dar cu impozitarea, eventual, diferențiată pentru pensiile care depășesc un anumit cuantum.
6. Neretroactivitatea legii.
Proiectul prevede recalcularea tuturor pensiilor în plată, articol neconstituțional cel puțin potrivit art. 15 din Constituție. Întrucât legea dispune doar pentru viitor, pensiile în plată nu pot fi diminuate prin recalculare.
Stimați colegi,
Mă opresc aici, cu speranța că dezbaterea pe articole a proiectului de lege va contribui la amendarea acestor prevederi conform celor mai sus menționate. În caz contrar, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota împotriva proiectului de lege, iar, dacă va fi cazul, îl vom ataca la Curtea Constituțională.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc domnului senator Cordoș.
Îl invit la microfonul central pe domnul senator Dan Rușanu.
## **Domnul Dan Radu Rușanu:**
Domnule președinte,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,
Legea pensiilor, motivată de „pensiile nesimțite”, ca și Legea salarizării unice, motivată de „salariile nerușinate”, sunt, în realitate, două curbe de sacrificiu mascate. Practic, sunt două măsuri de reducere a salariilor și pensiilor, luate de actualul Guvern la presiunea Fondului Monetar Internațional.
Creditorul nr. 1 al României, cu peste 19 miliarde de euro, a solicitat Guvernului Boc, o dată cu acordarea acelei „plase de siguranță”, cum se spunea la vremea respectivă, și luarea unor măsuri anticriză pentru revigorarea economiei. Timp de un an și jumătate, incompetentul Guvern Boc 1, 2, 3, 4 sau câte or mai fi nu a luat nicio măsură concretă anticriză – poate, cu excepția Programului „Rabla” –, iar acum vine să solicite Parlamentului aprobarea celor mai nefericite măsuri: reducerea pensiilor, reducerea salariilor, iar în perspectivă va solicita – vă garantez acest lucru – o creștere a impozitelor deosebite față de cele luate până acum: creșterea accizelor, impozitul forfetar și celelalte.
Problema reală a pensiilor în România nu este însă mărimea lor și nici pensiile nerușinate ale câtorva mii de magistrați, militari, parlamentari sau piloți, profesori universitari și alții, pe care îi menționa domnul prim-ministru Boc aici. Problema reală a pensiilor în România este aceea că, în timpul guvernării Boc, numărul salariaților s-a redus cu peste un milion, iar numărul pensionarilor a rămas sensibil același. Practic, prin trimiterea în șomaj a peste un milion de salariați s-a dereglat echilibrul dintre numărul de contribuabili la fondul de pensii și numărul de pensionari.
Domnule prim-ministru, de acolo vă vine nesustenabilitatea sistemului de pensii, de la cei un milion de șomeri creați în timpul guvernării dumneavoastră, care au dezechilibrat sistemul de pensii, nu de la câteva mii de pensii ale magistraților, piloților, parlamentarilor și celorlalți.
Dacă dumneavoastră, așa cum ați promis în Programul de guvernare, în loc de un milion de șomeri creați un milion de locuri de muncă în plus, aveați – și domnul ministru Șeitan este aici, poate să vă confirme – peste 2 miliarde de euro în plus la fondul de pensii. Asta e realitatea.
Echilibrele macroeconomice, domnule prim-ministru, se răzbună. Nu ați luat măsuri anticriză în acest timp, ați creat șomeri și acum veniți să reduceți salarii și pensii pentru că sunt nesustenabile.
Spuneți că în 2009 dezechilibrul la bugetul de pensii a fost de 1,5 miliarde de lei. Dacă în loc de un milion de șomeri aveați un milion de locuri de muncă în plus, aveați 2 miliarde de euro în plus la fondul de pensii și bugetul de pensii era sustenabil.
Reducerea în continuare a numărului de salariați, ceea ce vă propuneți, va accentua și mai mult acest dezechilibru, mărind presiunea pe fondul de pensii, chiar și cu această pensie și cu aceste reduceri pe care le operați. Reducând numărul de salariați, veți accentua această presiune pe fondul de pensii.
Motivarea acestor măsuri de austeritate prin criza globală nu este reală. Adevărata problemă a Guvernului Boc este gradul redus de colectare a impozitelor și taxelor sau, mai bine spus, pe înțelesul tuturor, evaziunea fiscală explozivă din ultima perioadă.
Domnilor guvernanți,
Vă spune Banca Națională, vă spun organismele financiare internaționale, 42% din economia României este o economie nefiscalizată. Aici trebuie să vă îndreptați atenția pentru a găsi resursele financiare, și nu în diminuarea pensiilor și a salariilor.
Partidul Național Liberal solicită o dezbatere publică serioasă, pentru a rezulta o lege corectă, care să pornească de la principiul contractului între stat și cetățean. Pensia este un drept al cetățeanului care a contribuit ani de zile la sistemul de pensii și nu o pomană sau un ajutor dat de Guvernul Boc.
Mulțumesc domnului senator Rușanu. Îl invit pe domnul senator...
Domnul prim-ministru?
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Albert Álmos și, după aceea, dacă domnul prim-ministru dorește să intervină, îl vom invita la microfonul central.
Domnul senator Albert Álmos.
Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Domnule ministru, Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,
În ultimele două luni, aproape că nu am făcut altceva în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și am participat la toate dezbaterile referitoare la Legea sistemului unitar de pensii. Dezbateri ore în șir, cu propuneri, amendamente, înțelegeri și neînțelegeri, certuri și împăcări.
Prezentul proiect de lege este o propunere de care eu cred că avem nevoie. O lege care tratează în mod unitar toate categoriile de lucrători ca, după o perioadă mai lungă sau mai scurtă de activitate în folosul întregii țări, să beneficieze de o pensie stabilită pe bază de contributivitate. Desigur, când spun contributivitate, nu mă refer la pensia minimă socială.
Dreptul de pensie este garantat de statul român, și acest proiect de lege nu face altceva decât, pe baza anumitor principii acceptate în comun, să aducă un cadru legal și democratic pentru accesarea pensiei de către toate categoriile de contribuabili la fondul național de pensii.
Consider că este nevoie de o nouă reglementare și din cauza faptului că, pe parcursul anilor, din cauza aplicării modificărilor ad-hoc ale Legii pensiilor s-a produs o ruptură exagerat de mare între nivelul minim și maxim al acestora. Pe de altă parte, sistemul actual de pensii nu mai este sustenabil pentru situația actuală și perioadele ce urmează. Din această cauză dorim ca sistemul de pensii să se sprijine pe trei piloni: sistemul unitar de pensii – primul pilon, pensiile ocupaționale – al doilea pilon – și aici dorim ca Guvernul să elaboreze legea pensiilor ocupaționale până la intrarea în vigoare a legii unitare a pensiilor, pentru care noi am propus data de 1 ianuarie 2011 –, și sistemul pensiilor private – al treilea pilon.
În al treilea rând, și România dorește să se alinieze reglementărilor din Uniunea Europeană.
Pe parcursul discuțiilor ne-am întâlnit cu diferite grupuri de pensionari, femei, bărbați, pensionari militari, pensionari din domeniul justiției, cu reprezentanții diferitelor sindicate și, desigur, am parcurs zecile de amendamente depuse la comisie.
Proiectul de lege tratează sistemul de organizare a caselor de pensii, sistemul de contribuții, pensiile pentru limită de vârstă, pensiile anticipate, de invaliditate, de boală și pe cele de urmaș. Totodată, există în lege capitolul „Alte drepturi de asigurări sociale”, cum sunt tratamentele balneare, biletele de odihnă sau ajutorul de deces. Pentru jurisdicția asigurărilor sociale, de exemplu, s-au consacrat 35 de articole.
Pe parcursul discuțiilor în comisie, proiectul a suferit o serie de modificări și a rezultat forma acceptată de comisie în urma adoptării a 36 de amendamente.
Sper că discuțiile, dezbaterile din plenul Senatului, vor lămuri divergențele apărute pe parcurs și se va adopta legea ca o proiecție a sistemului de pensii din România pentru o perioadă de 20 de ani.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc domnului senator. Domnule prim-ministru, vă rog.
## **Domnul Emil Boc:**
Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului.
Aș vrea să fac două scurte intervenții pe marginea declarațiilor domnilor senatori care și-au prezentat punctele de vedere înainte.
În privința precizărilor făcute de domnul senator Cordoș, aș vrea să fac două observații.
Ați făcut precizarea, domnule senator, că acest proiect, pe care îl supunem aprobării, ar fi neconstituțional, întrucât prin recalcularea, repet, doar a pensiilor speciale, nu și a pensiilor în plată, în totalitate, așa cum ați afirmat dumneavoastră, s-ar încălca principiul neretroactivității legii, principiu consacrat de Constituție.
Haideți să spunem exact lucrurilor pe nume, pentru că în dezbaterea publică s-a avut în permanență acest argument al neconstituționalității proiectului sub aspectul recalculării unor pensii care nu au la bază contribuția la sistemul de pensii.
Constituția spune foarte clar: Legea dispune numai pentru viitor. Acesta este, în fapt, principiul neretroactivității.
Dacă le-am lua oamenilor banii dați în trecut, la aceia la care urmează să se recalculeze și care, repet, din sistemul pensiilor speciale puțini vor suferi o scădere a pensiilor, atunci am încălca principiul constituțional al neretroactivității. Dar noi procedăm constituțional. Ce a fost și s-a plătit până în momentul de față nu intră în analiza noastră, pentru că este o lege în vigoare și se plătește pe baza ei. Pentru viitor, de la momentul intrării în vigoare a Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, toată lumea merge pe baza principiului contribuției, adică salariu mare, contribuție mare, pensie mare și așa mai departe.
Deci nu este afectat acest principiu constituțional și, în consecință, nu avem o problemă cu constituționalitatea acesteia.
Dacă, într-adevăr, s-ar fi referit la trecut și oamenii ar fi fost obligați să dea banii înapoi, atunci intram sub incidența acelui principiu pentru că ar fi fost afectat textul constituțional. Repet, nu este cazul.
2. Vreau să fac aceeași corectură pe care am amintit-o în
treacăt și la punctul anterior.
Dumneavoastră, domnule senator, spuneați: „se recalculează toate pensiile în plată”. Fals, neadevărat! Nu se vor recalcula decât acele 180.200 de pensii speciale și, repet, din analizele făcute și simulările de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cei care sunt în această situație și au pensii până în jurul a 30 milioane de lei vechi, prin recalculare, nu pierd.
Aceasta este, repet, afirmația pe care am făcut-o și care se bazează pe lucrurile cercetate și analizate la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
3. Domnului senator Rușanu.
Domnule senator, în anul 2008, dacă nu greșesc, la guvernare era partidul pe care-l reprezentați și a avut șansa istorică de a beneficia de un context economic favorabil, de a avea o creștere economică de 8%, dar știți cum s-a încheiat bugetul de pensii? Pe deficit.
Întrebarea mea este simplă: dacă ați avut creștere economică de 8%, când duduia economia, când nu aveați ce să faceți cu banii, când îi aruncați în dreapta și în stânga, în loc să-i utilizați în infrastructură și să creați locuri de muncă, de ce nu ați încheiat pe pozitiv bugetul de pensii, ci pe deficit?
Iată dovada supremă a faptului că actuala formulă a legii este nesustenabilă, că și în acele condiții, repet, ați încheiat cu deficit, adică ați luat bani din bugetul de stat ca să puteți susține bugetul de pensii.
Nu mai vorbim despre faptul că, în ultimele trei luni ale mandatului, din nefericire, și o spun nu cu dorința unui atac politic, ci cu regretul unui om care, văzând datele economice astăzi, pe masă, își dă seama ce șansă a pierdut din cauza vremurilor care au urmat după 2008, să fi avut acei 3 miliarde de euro, cel puțin, din fondul de dezvoltare, bani pe care i-ați risipit, fără să rămână nimic în urma lor, nici măcar 5 kilometri de autostradă, locuri de muncă... Pentru că, dacă nu ați fi luat acei bani să vă finanțați deficitul de 5,2%, iar astăzi România este pusă în dificultate din cauza faptului că în 2008, când aveam 8% creștere economică, ați lăsat țara cu un inexplicabil – și să nu folosesc alte cuvinte mai dure – deficit de minus 5,2% și ați cheltuit acei bani pe care dacă îi aveam în 2009 nu am fi fost nevoiți să căutăm alte surse pentru a ne finanța deficitul. Nu am fi avut nevoie de un acord cu Comisia Europeană și cu Fondul Monetar Internațional dacă acei bani erau acolo și erau utilizați pentru scopul lor inițial.
Ați păpat banii din privatizarea BCR-ului să vă faceți campanie electorală. Asta este realitatea cruntă și crudă pe care trebuie să o spunem românilor.
Trei miliarde de euro, în loc să fi terminat cu acei bani nu 42 de kilometri de autostradă, câți am făcut noi într-un an, ci să fi făcut 200 de kilometri de autostradă, să fi creat locuri de muncă, să fi reușit să conectați lucrurile care nu funcționau bine atunci când era bine în țară, când nu era criză mondială, ați făcut chermeză pe bani publici în acea perioadă. Acum veniți și cereți socoteală. Vă respect punctul de vedere, ca partid de opoziție, dar nu se poate să nu aveți și responsabilitatea aferentă gestului pe care l-ați făcut și care a dus România, repet, în situația ca astăzi să nu poată discuta despre deficite mai mari pentru că suntem în procedură de deficit excesiv cu Uniunea Europeană, nu din cauza Guvernului actual, ci din cauza Guvernului dumneavoastră, din 2008, când ați dus la 5,2% deficitul, pe o creștere economică de 8%.
Și atunci revin încă o dată.
În anul 2009 am reușit să limităm efectele negative ale crizei economice. Asta am putut face, o spun direct. Nu se pot face minuni în perioadă de criză. Poți însă, responsabil și asumându-ți costuri nepopulare, așa cum ni le-am asumat în 2009, să ții lucrurile sub control.
Șomajul a fost cu 2% sub media Uniunii Europene, în 2009, în România. Nu a fost nici 18%, ca în Spania, nici 12%, ca în alte țări, a fost sub 8% și cu efortul pe care statul l-a făcut și-l face în continuare.
Anul acesta, vedeți, se prognozează o ușoară creștere economică și care este un semnal că această perioadă a recesiunii economice și-a depășit vârful de sarcină și o depășim așa cum o depășesc și toate celelalte țări ale lumii care trec prin criza economică.
Atunci, pe bună dreptate, vă pun din nou întrebarea: suntem în stare să ne uităm unii în ochii altora și să spunem că nu mai poate funcționa ceea ce avem? Și o să vă mai dau încă un exemplu în susținerea argumentului meu. Nu o să vorbesc despre pensiile militare, despre cele 180.000–200.000 de pensii speciale din sistemul militar. Nu vorbesc despre ele acum. Mai sunt 8.342 de pensii speciale, din alte sisteme. Vreau să știți că efortul de la bugetul de stat, din banii pe care îi plătesc românii, cetățenii români, în fiecare lună, este, pe un an de zile, de 491.798.363 de lei, adică aproximativ 120 de milioane de euro, anual, bani pe care îi luăm de la bugetul de stat, bani de la infrastructură, educație, sănătate, ca să susținem pensiile speciale ale 8.342 de pensionari speciali, care au astăzi o lege. Nu avem ce face, este o lege în vigoare. 120 de milioane de euro.
Cu cei 120 de milioane de euro putem plăti 60.000 de pensii medii din sistemul public. Asta e realitatea cruntă, ne place sau ne place. Vreți să o perpetuăm? Este la îndemâna dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, dar eu cred că nu este corect față de cei 22 de milioane de români, iar românii ne-au votat. În forme diferite, în proporții diferite, în procente diferite, ne-au trimis să facem lucruri corecte pentru țară. Și eu spun că acest lucru nu e corect și-l voi susține indiferent unde voi fi. De la acest microfon de la Senat sau de la Camera Deputaților, voi susține acest lucru pentru că, atunci când vorbim despre principii, repet, nu are de ce să se supere nimeni.
Deci pentru 0,14% din totalul pensionarilor din această țară, și am dat exemplul acesta, numai cu 8.342 de pensionari, 120 milioane de euro luăm anual din cheltuielile celelalte ca să putem susține partea specială, fără contribuție, a 8.342 de pensionari. Repet, nu am intrat în analiza pensiilor militare unde v-am spus că acolo este altceva. Prin recalculare, numai pensiile mari vor fi diminuate. Atunci, în aceste condiții, rămân la convingerea că un lucru sănătos este un lucru corect, iar dacă vrem să avem o lege a pensiilor care să poată da speranța oricărui cetățean român că-i va putea fi asigurat la pensie venitul necesar să trăiască, că această țară pleacă în direcția unor creșteri sănătoase, ne trebuie acest proiect.
Vă spun direct. Nu ne vom putea împrumuta la nesfârșit să plătim salarii și pensii.
Credeți că este posibilă o asemenea creștere economică a unei țări, bazată pe împrumut, pe consum, fără muncă, fără contribuție? Ne înșelăm amarnic, ne furăm căciula. Trebuie să avem o țară care să aibă la bază principii ale creșterii economice sănătoase. Principii sănătoase de creștere economică. Avem această ocazie. Eu spun că în tot răul e și un bine că această criză economică ne-a arătat punctele vulnerabile pe care le avem. Dacă acum nu luăm aceste măsuri în salarizare, salarizarea personalului din fonduri publice, în sistemul de pensii, dacă nu orientăm cheltuielile publice cu prioritate spre investiții, spre locuri de muncă, nu vom rezista ca țară în Uniunea Europeană. Vom ajunge, Doamne ferește!, pe termen mediu și lung, ca Grecia, dacă nu facem astăzi ceea ce trebuie și în salarizare, și în pensii, și în alocarea banilor spre investiții.
Este simplu. Munca orientată spre investiții prin bani aduce prosperitate unei țări. Dacă noi credem în continuare că prin șmecherii vom putea să asigurăm creșterea economică a acestei țări, ne înșelăm. Și spun asta ca un om care se uită în fiecare zi la cifre și vede cum arată ele.
Dacă veți menține în continuare, printr-o altă formă decât cea propusă de către Guvern, deficite pe termen lung ale sistemului de pensii, evident că banii aceia vor fi luați de la investiții în continuare. Da, vor fi luați în continuare de la investițiile din sănătate, din educație, de la subvențiile pentru agricultori și nu vom avea nici infrastructură, nici educație, nici sănătate, iar România nu va fi transformată dintr-o țară importatoare de produse agroalimentare într-una exportatoare. Nu le vom avea pe niciuna dintre acestea.
Trebuie să ne decidem. Nu le putem avea pe toate, așa cum am spus la începutul intervenției mele. Și privilegii, și dreptate, și dezvoltare, și investiții la un loc. Trebuie ca ele să fie asigurate și formulate pe bază de principii.
De aceea, încă o dată, vă mulțumesc pentru intervențiile dumneavoastră care, de fiecare dată, ne arată că avem lucruri de discutat, dar eu vă propun să le discutăm cu cărțile pe față, fără ascunzișuri și spuse tuturor așa cum sunt ele în realitate, pentru ca decizia fiecăruia dintre noi să fie fundamentată și bazată pe argumente.
Vă mulțumesc.
Domnii senatori Cordoș și Rușanu solicită un scurt drept la replică, în condițiile în care le-au fost invocate numele. Domnule senator Cordoș, aveți cuvântul, microfonul 3. Urmează domnul senator Rușanu.
## **Domnul Alexandru Cordoș:**
## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru,
Dacă nu mă credeți pe mine, dacă nu ne credeți pe noi, senatorii, poate ne dați un răspuns la deciziile Curții Constituționale, care, atât Decizia nr. 57/2006, cât și Decizia nr. 120/2007, spun cam în felul următor: „În cazurile în care, din recalculare, rezultă cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere dreptului legal câștigat anterior”. În concluzie, „pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câștigate și nu pot fi afectate prin recalculare
care, prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii; orice nouă reglementare se aplică numai pentru viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia”, ne spune în avizul său la această lege Consiliul Legislativ.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Îi ofer cuvântul domnului senator Rușanu. Un scurt drept la replică, vă rog.
## **Domnul Dan Radu Rușanu:**
## Domnule prim-ministru,
Ați afirmat aici că veți arăta realitatea crudă și cruntă. Îmi pare rău că nu am putut până acum, în direct, să vă arăt și eu.
Spuneți acest lucru, și vă referiți întotdeauna la anul 2008, când fostul guvern liberal v-a lăsat cu un deficit bugetar de 5,2%. Dumneavoastră, în anul 2009, ați avut un deficit bugetar de 7,3%, iar în anul 2010, probabil că va fi 6%.
Însă, domnule prim-ministru, nu mărimea deficitului bugetar contează – trebuie să știți acest lucru –, ci modul în care se face finanțarea deficitului bugetar. Guvernul liberal a făcut finanțarea deficitului bugetar din creștere economică. Dumneavoastră faceți finanțarea deficitului bugetar din împrumuturi – asta este marea nenorocire – de la Fondul Monetar Internațional, de pe piețele interbancare și din alte lucruri, din emisiuni de bonduri și din celelalte. Într-un cuvânt – împrumuturi, nu din creștere economică.
Datoria publică a României, domnule prim-ministru – trebuie să știți acest lucru –, era la 31 decembrie 2008 de 109 miliarde, reprezentând 21% din PIB. Deci cei 20 de ani de guvernare postdecembristă și Guvernele Văcăroiu, Stolojan, Năstase, Ciorbea – toți care au fost – au realizat la un loc o datorie publică de 109 miliarde. Dumneavoastră, în anul 2009, ați dus datoria publică la 150 de miliarde, o creștere de 30% din PIB. Într-un singur an, Guvernul dumneavoastră a majorat datoria publică a celorlalte guverne ale României cu 50%, datorie publică, care, în acest fel, înglobează și subjugă viitorul României. Această datorie trebuie s-o plătim noi toți. Aceasta este realitatea.
Domnule prim-ministru, îmi pare foarte rău că nu am retorica dumneavoastră. În schimb, am aceste cifre. Ar fi bine ca eu să am retorica dumneavoastră și dumneavoastră să aveți aceste cifre.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Cred că domnul prim-ministru...
Înțeleg că în acest moment Domnia Sa va părăsi plenul nostru pentru a se reîntoarce la treburile guvernării. Credem că prezența prim-ministrului a fost utilă, a animat dezbaterea noastră din această dimineață.
Domnul ministru Șeitan rămâne aici, astăzi, fără domnul ministru Oprea.
Îl invit să ia cuvântul pe domnul senator Adrian Țuțuianu.
## **Domnul Adrian Țuțuianu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru, Stimați colegi,
Regret faptul că domnul prim-ministru a plecat, pentru că sunt câteva lucruri care au rămas de clarificat și la care nu a răspuns.
În primul rând, aș spune că domnul prim-ministru și Guvernul său au avut astăzi o mare șansă să atenueze din prostiile pe care le-au făcut până acum și, din păcate, și-au bătut joc.
Am asistat la un discurs populist, demagogic și iresponsabil al unui prim-ministru care a generat cea mai grea situație economică și socială a României.
Domnule senator, o secundă.
Îi rog pe toți colegii și pe toate colegele să-și ocupe locurile în sală și să acorde atenție și respect celor care vorbesc și, mai ales, celor care sunt invitații noștri, de la tribunele Senatului României.
Domnule lider Igaș, domnule senator Pereș, vă rog, este o chestiune de...
Domnule senator Toma, vă rog. Vă mulțumesc. Domnule senator, vă rog să continuați.
## **Domnul Adrian Țuțuianu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
O primă chestiune rămasă nelămurită este ceea ce s-a întâmplat ieri, când am avut de față – ați văzut și dumneavoastră – doi membri ai Executivului, care vorbeau fiecare pe limba lui despre pensii. La un moment dat am avut impresia că domnul ministru Oprea și domnul ministru Șeitan nici nu reprezintă același Guvern, atât de diferite erau punctele de vedere.
Sigur că, dacă facem o analiză ceva mai atentă și am lua la puricat atitudinea domnului ministru Oprea, de ieri, vom constata că nu a făcut decât să dubleze poziția pe care a avut-o Președintele României la Cotroceni și s-ar putea să-l vedem pe domnul prim-ministru Boc că se întoarce astăzi și ne spune că, de fapt, ceea ce ne-a spus astăzi nu am înțeles noi foarte bine, pentru că Domnia Sa se pare că, între două palme televizate dinspre Cotroceni și un agățat de microfoane, a scăpat echipa de la Palatul Victoria de sub control.
Cred că, pentru a ne lămuri pe deplin de poziția acestui Guvern, ar trebui să-i invităm, de exemplu, pe domnul ministru Berceanu și pe domnul ministru Videanu să ne spună și Domniile Lor care este poziția față de Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, iar, eventual, la sfârșit, s-o invităm pe doamna ministru Udrea. Cred că poziția doamnei ministru Udrea va fi cea corectă și cea promovată de Guvern.
Este o supoziție pe care, dați-mi voie să vă spun, trebuie s-o faci.
Acum, să intrăm în discuții ceva mai aprofundate pe proiectul de lege. Prima chestiune: trebuie să spunem că această lege a pensiilor, care a fost prezentată populist de către domnul prim-ministru Boc, nu urmărește îmbunătățirea puterii de cumpărare a pensionarilor, ci creează posibilitatea Guvernului de a interveni discreționar și abuziv prin reducerea arbitrară a punctului de pensie, fără a ține cont de evoluția salariului mediu brut pe economie și a inflației.
## Stimați colegi,
Avem Legea nr. 250/2007 care prevede că valoarea minimă a punctului de pensie trebuie să fie egală cu 45% din
valoarea salariului brut pe economie. Este o chestiune care este stabilită legislativ, o chestiune la care PSD ține și trebuie spus tuturor celor care sunt pensionari, celor 5.600.000 de pensionari, că la acest lucru se va renunța.
Domnul prim-ministru Boc nu a spus astăzi că această chestiune este prevăzută în proiectul de lege supus dezbaterii.
Iată ce arată calculele, și trebuie să audă toți pensionarii această chestiune. În anul 2008 am avut 45%, în anul 2009 am avut 43%, în anul 2010 am avut 39%. În anul 2040 se va ajunge ca valoarea punctului de pensie să însemne 13,8%. Asta înseamnă sărăcirea a 5.600.000 de pensionari, ca să spunem totul, cu cărțile pe masă. Acesta este adevărul, domnule prim-ministru Boc, care nu v-ați făcut timp să stați de vorbă astăzi cu instituția fundamentală a statului, numită Parlament.
Al doilea lucru pe care trebuie să-l spunem este acela că există o Comisie Europeană care recomandă statelor membre să prevină, prin sistemele naționale de pensii adoptate, sărăcia și excluderea socială pentru persoanele pensionate. Această lege nu vine în întâmpinarea acestui principiu.
Al treilea lucru pe care trebuie să-l spunem foarte precis este că această creștere a vârstei de pensionare, la 65 de ani, este una care va genera și mai multe probleme pentru majoritatea românilor. Dați-mi voie, pe date statistice, să vă spun că un bărbat care lucrează de la 20 la 65 de ani, adică 45 de ani, va beneficia, în medie, de o pensie timp de 3,2 ani, dacă ținem cont de media de viață din România. Aceasta și cu referire la principiul invocat aici, al contributivității, care se vede că nu este un principiu absolut, în timp ce, în Uniunea Europeană, o persoană care a lucrat 45 de ani beneficiază de pensie, în medie, 13,4 ani. Iată care este diferența și sub acest aspect.
O altă chestiune pe care vreau s-o comentez, pentru că se pare că domnul prim-ministru Boc are o interpretare absolut personală a principiului neretroactivității legii, este aceasta: art. 15 din Constituția României spune că „legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă”. De la romani încoace avem un principiu care se cheamă _tempus regit actum_ , adică fiecărei situații juridice îi aplicăm reglementarea în vigoare la data când ea s-a produs.
De ce vreau să spun acest lucru și vă rog să înțelegem foarte exact și noi cei din sală, și pensionarii care sunt la balcon? Pentru că, recalculând pensiile, vom avea nenumărate litigii la Curtea Constituțională, apoi la instanțele de drept comun și, de ce nu, la CEDO. Cine va plăti dobânzi, penalități pentru pensiile puse în plată? Poporul român, noi, dumneavoastră, cei 5.600.000 de pensionari, așa cum s-a întâmplat atunci când domnul prim-ministru Boc a dat afară din aparatul Guvernului un număr de persoane pe motiv că nu au semnat o declarație de loialitate față de prim-ministru. Au fost reîncadrați de instanțele judecătorești și am plătit, cu titlu de despăgubiri, un milion de lei noi. De aceea cred că răspunsul domnului prim-ministru Boc este fie unul populist, fie unul de om care a făcut dreptul la fără frecvență.
Vă mulțumesc mult și sper să aveți în vedere că majoritatea nu vă dă dreptul să încălcați nici legea și nici să manipulați opinia publică.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, evident, la microfonul central.
Domnule președinte,
Le cer scuze colegilor care s-au înscris la cuvânt. Am să fiu foarte scurt, pentru că nu intenționam să iau cuvântul. Doresc însă să fac câteva corecturi necesare la cele spuse de domnul prim-ministru, care utilizează chiar și în anul 2010 unealta defăimării și demagogiei pentru a-și scuza actele politice. Îmi pare rău că Domnia Sa nu este aici, acum.
Bugetul pentru pensii al anului 2008 s-a terminat, practic, pe zero. A avut un deficit insignifiant de vreo 20 de milioane de lei, în condițiile în care pensiile, în doi ani, s-au dublat. Dar de ce? Pentru că, în anul 2008, numărul salariaților îl depășise pe cel al pensionarilor de asigurări sociale și pentru că, în acest fel, aveam substanța necesară de a plăti pensiile.
În al doilea rând, deficitul efectiv al administrației centrale în anul 2008 a fost de 3,7% din PIB și asta din cauza scăderilor de venituri din ultimele trei luni. Dacă vom compara cu deficitul din anul 2009, acesta a fost aproape dublu. Eu nici nu aș vorbi în locul actualilor guvernanți. Deficitul bugetului de stat a fost 36 de miliarde de lei, la care dacă adăugăm și mașinațiunile de la EximBank – 38 de miliarde de lei – iar noi am avut 19 miliarde de lei. De la simplu la dublu. Eu aș tăcea mâlc în această privință.
Și domnul senator Rușanu a spus un lucru. Eu adaug altceva: în doi ani Guvernul Boc va acumula datorie publică cât toate guvernele din anul 1990 până în anul 2008. Să știe bine românii. Noi am lăsat 100 de miliarde, ei vor mai adăuga aproape 100 de miliarde în doi ani numai.
Datoria publică garantată a guvernării liberale a fost 8 miliarde de euro, practic, procentual, foarte, foarte mică.
În ceea ce privește cei 2 miliarde de euro de la Banca Comercială Română, stimați colegi, ați văzut acum ce regretă domnul Boc, că dacă aveau dânșii acești bani îi cheltuiau dânșii. Deci problema domnului Boc nu este că i-a cheltuit Guvernul Tăriceanu, ci că de ce nu i-a cheltuit Guvernul Boc.
Acum vă spun cum i-a cheltuit Guvernul Tăriceanu. Potrivit legii, și asta o spun pentru toți românii și am să o spun de fiecare dată, pentru că această minciună sfruntată, vehiculată la cel mai înalt nivel, că noi am prăduit banii din privatizare ca să plătim salarii și pensii, trebuie trecută în cea mai rușinoasă pagină a politicii românești...
În momentul în care trebuie să cumperi bani de pe piață și dobânda este mare și ai bani în Trezorerie, preferi temporar să-i folosești pe aceia, să nu îndatorezi țara. Noi am schimbat euro la 4,3, dacă Guvernul Boc îi schimba astăzi îi schimba la 4. Am câștigat numai din aceasta mai bine de jumătate de miliard de lei.
În al doilea rând, dacă noi foloseam atunci banii de pe piață cu dobândă de 20%, și nu temporar banii aceștia, Guvernul ar fi plătit în 2009 datorie publică pe termen scurt în valoare de cel puțin 600 de milioane de lei – 700 de milioane de lei. Noi am salvat bugetul țării în anul 2009 de peste un miliard de lei, bani pe care ar fi trebuit să-i plătim. În orice moment, stimați colegi, dacă Guvernul dorește să utilizeze acei bani, emite titluri de stat cu dobândă de 10, și nu cu 20, 20 și ceva cât trebuia să dau eu atunci, pentru că băncile aveau și alți parteneri, mediul de afaceri. Acum, nemaiavând alți parteneri, stau la mila Guvernului și pretind dobândă mai mică. În orice moment Guvernul poate să folosească acești bani. Ce nu spune însă domnul Boc este că, chiar dacă îi va lua nu îi va folosi, pentru că, potrivit legilor europene, ei intră pe deficitul bugetar și atunci ar trebui să taie din altă parte ca să-i folosească.
Acești bani există.
Domnule Boc și domnule Băsescu, dați-mi o lună secretariatul de stat care se referă la datoria publică, dați-mi lista investițiilor și eu vă folosesc toți acei bani pentru investiții, iar dumneavoastră, mai departe, dați socoteală la Uniunea Europeană în legătură cu ei.
Cum să spui că nu te mai împrumutai la Fondul Monetar Internațional dacă îi aveai pe aceia? Adică, dacă aveai două miliarde, nu mai aveai nevoie de 19 miliarde? Pe cine prostiți dumneavoastră, stimați colegi? Pentru că sunteți în corzi, pentru că vă este rușine să spuneți că cei care au pensiile acestea mari sunt generali cu patru stele, șefi ai Marelui Stat Major, sunt piloții cei mai buni ai flotilei noastre care nu au plecat în străinătate să muncească și au rămas aici, să slujească România cu salarii de zece ori mai mici decât în străinătate. Sunt scafandrii, sunt oameni cu salarii foarte mari. Noi putem să ne războim cu generalii noștri, și Stalin a făcut-o, și comuniștii au făcut-o după război. Este însă momentul să incriminăm fruntea Armatei Române și să comparăm pensia unui general cu patru stele, șef de Stat Major, cu pensia medie? Este corect să facem acest lucru?
La final, vă mai spun un lucru.
Ne acuzați că am risipit banii și am mărit pensiile. Stimați colegi,
Dacă noi nu măream pensiile, în anul 2007 și în anul 2008, în actualele condiții economice, când am preluat pensiile de la 2.800.000 de lei vechi și le-am dus până la 7.200.000 de lei vechi, dacă le lăsam la 4-5 milioane media, vă dați seama cum trăiau pensionarii acum, în perioada de criză?
Și vă mai spun ceva, să știe românii: niciun pensionar nu va câștiga după legea pensiilor. Ea e făcută numai ca să salveze Guvernul de incapacitatea de a plăti pensiile și de a asigura salarii pe care le acoperă cu tot felul de vorbe populiste și demagogice care tulbură poporul român, dar nu-l salvează cu nimic de această sărăcie.
Domnule Boc, înainte de a-mi da mie lecții, s-o faceți când veți ajunge la aceeași putere economică pe care o avea România cu liberalii, când v-au lăsat-o.
Mulțumesc.
Are cuvântul doamna senator Minerva Boitan.
Domnule președinte, Domnule ministru, Stimați invitați, Stimați colegi,
Sigur, s-au spus foarte multe astăzi aici. Îmi pare rău că domnul prim-ministru nu mai este prezent, domnul prim-ministru, care este un campion al neadevărurilor pe unitatea de timp, a spus astăzi un mare adevăr. Și adevărul acela este următorul: nu poate guverna decât dacă are bani de la alții. E supărat că nu i-au lăsat liberalii mai mulți bani, și atunci a apelat la Fondul Monetar Internațional. Dar atunci nu s-a gândit nimeni să facă un referendum, să întrebe „acest popor” – cum le place să spună – dacă este de acord la subjugare financiară pe generații întregi, pentru a plăti aceste datorii și, bineînțeles, a plăti fanteziile acestei guvernări. Coborând în concret, spune domnul prim-ministru „așa nu se mai poate”, chiar nu se mai poate așa, chiar trebuie făcut ceva. Chiar trebuie să spunem adevărul, și adevărul, realitatea românească, din 2010 este următorul: s-a ajuns la un raport de 1/1 între persoanele active și peroanele aflate la vârsta incapacității de muncă. Motivele sunt multe și dumneavoastră, în mare parte, le cunoașteți, de la motive electorale, de la motive legate de restructurarea unor sectoare, de la motive legate de integrarea noastră în structuri internaționale s-a făcut o transmutare a persoanelor, uneori, de vârstă activă în categoria pensionarilor. Și rezultatul care este? Cel pe care-l spune domnul ministru Șeitan, de a cărui expertiză în domeniu chiar nu ne putem îndoi, că sistemul nu mai este sustenabil. Așa este, noi suntem de acord, dar de ce trebuie să vorbim și să acceptăm bugetul pe care îl are la dispoziție Guvernul Boc? De ce nu trebuie să-l întrebăm despre măsurile pe care le preconizează pentru a crește acest buget? De ce nu trebuie să-l întrebăm ce face ca să crească locurile de muncă? Ce face ca să întoarcă milioanele de români din străinătate care, în loc să contribuie la bugetul de asigurări din România, pentru părinți, bunici, cum spunea cineva, contribuie la sisteme de asigurări din alte țări, pentru că România nu le oferă decât șanse de emigrare. Ce face Guvernul Boc? Cred că asta este marea problemă. Îi dă dispoziții unui ministru al muncii să croiască, dacă vreți, o lege după bugetul pe care i-l pune la dispoziție. În mod normal, lucrurile se desfășoară altfel. Faci o lege și găsești bugetul corespunzător pentru a o pune în aplicare. Vine cu formule, de acum – zic eu – de-a dreptul hilare: jos pensiile nesimțite!
Domnule prim-ministru, ați fost participant la realizarea acestor pensii speciale. Sunt convinsă că le-ați votat. Sunt convinsă că pe o mare parte dintre ele chiar le-ați susținut, așa cum știți să susțineți un obiectiv, dar tot dumneavoastră spuneți că ele nu afectează foarte tare bugetul. De ce nu recunoașteți că incapacitatea managerială a acestui Guvern vă aduce în situația de a face o lege strâmbă pentru un buget insuficient.
Sigur că sunt foarte multe lucruri de spus. Nu ați făcut o dezbatere publică. Ați făcut așa cum se întâmpla în Poliție pe vremuri, întâi te bătea și pe urmă te întreba cine ești. Ați trimis proiectul și pe urmă au început să vină la discuții asociațiile celor vizați de aceste modificări. Noi am stat cu foarte mulți de vorbă. Nemulțumirea este generală și veniți aici, ca și domnul ministru Oprea, să spuneți că apărați. Pe cine? Pe cei pe care îi atacați? Puteți fi în același timp și atacanți și apărători, domnule prim-ministru? Pentru că dumneavoastră știți foarte bine, marea problemă este că nu asigurați acel punct de pensie prin acest proiect de lege. Aceasta este problema.
Spuneți că nu vor scădea pensiile. Poate că în valoare absolută nu vor scădea, dar va scădea puterea de cumpărare. Dumneavoastră nu reușiți să acordați acel minim 45% din salariul mediu brut prognozat, acesta este marele adevăr. Nu vă mai ascundeți în spatele a câtorva mii de pensii mai mari decât cele medii. Gândiți-vă la cele multe care sunt în jur de 1.000 de lei.
Vorbiți despre pensiile de invaliditate. Marea problemă a României sunt pensiile de invaliditate a căror medie este de 550 de lei. Toată lumea recunoaște că suntem fruntași la morbiditate în Europa, la cardiovascular, la tuberculoză, la cancere. Eu cred că numai domnul prim-ministru Boc își poate închipui că dacă ai boli multe poți reduce pensia de invaliditate, dar nu mai ține cont de o realitate a Legii nr. 19/2000 care a prelungit vârsta de pensionare.
Sunt multe neadevăruri spuse aici. Acesta este motivul pentru care noi, reprezentanții Partidului Liberal, nu vom susține acest proiect de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Lia Olguța Vasilescu.
## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**
Domnule președinte,
Înțeleg că domnul Oprea, ieri, nu a fost cuminte și de aceea nu l-au mai luat astăzi în Parlament.
Înțeleg și că domnul prim-ministru Boc avea de pregătit o remaniere guvernamentală pe care o discută astăzi cu
domnul președinte Traian Băsescu, dar nu înțeleg unde este domnul ministru Șeitan, că parcă se discută cea mai importantă lege din acești patru ani. S-a plictisit deja? Ce se întâmplă cu dumnealui? Poate faceți demersurile necesare să vină totuși în plen să asculte și senatorii.
Eu voiam să-i transmit că, ieri, ne-a asigurat că această lege se va aplica nu doar pentru cei care sunt acum la pensie, ci se va aplica și pentru noi și pentru copiii noștri.
Vă mărturisesc că m-au trecut frisoanele, pentru că, dacă mă gândesc că și copilul meu va „beneficia” de această pensie, înseamnă că este rău, înseamnă că mama lui nu a fost în stare să-l dea jos la timpul potrivit pe domnul Boc ca să nu „beneficieze” și ei tot de o asemenea lege proastă.
Sigur, domnul Boc a fost astăzi mai rafinat decât a fost domnul ministru Șeitan ieri, ne-a vorbit aici, foarte populist, ne-a vorbit de pensii nesimțite, de principiul contributivității, ne-a vorbit de viziuni, care viziuni nu știm, că dacă ar fi fost vreo viziune nu ar fi trebuit să taie de undeva ca să poată să dea în altă parte. Asta este o altă chestiune.
Știu că toți specialiștii s-au strâns la Partidul Democrat Liberal, dar mai știm și noi ceva matematică, și așa cum vă spunea și colegul meu Țuțuianu mai devreme, am făcut și noi niște calcule și am putut să vedem cum scad pensiile.
Dacă domnul Emil Boc își închipuie că ne mai păcălește încă o dată se înșală. Ne-a păcălit la Legea salarizării unitare când a venit și ne-a spus tuturor cum vor crește salariile și nu vor scădea, și am văzut cum au ajuns cadrele nedidactice, de exemplu, să aibă sub salariul minim pe economie, după aplicarea legii pe care au gândit-o dânșii la Guvern.
Dacă prima oară am fost naivi, a doua oară dacă l-am crede ar însemna că suntem masochiști, ceea ce, sigur, nu se întâmplă.
Aș vrea să mă refer aici la câteva chestiuni pe care le-a spus mai devreme domnul prim-ministru. Vorbea despre pensiile de invaliditate și pornea de la premisa greșită că toți cei care beneficiază de aceste pensii nu fac altceva decât să vandalizeze bugetul statului. Probabil că sunt și persoane care, într-adevăr, beneficiază de pensia de invaliditate fără să aibă dreptul, persoane care nu sunt bolnave, dar pentru asta nu trebuie să-i pedepsim pe toți ceilalți.
Noi, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vă anunțăm că dorim menținerea prevederilor din Legea nr. 19/2000.
Apoi ne vorbea despre pensionarea anticipată. Actualul proiect de lege prevede creșterea penalităților de la 30% la 45%. Ce se întâmplă însă cu acele persoane care ies anticipat, să zicem, cu 5 ani înainte de vârsta de pensionare? Le scade pensia cu 45%? Este corect ca după 30 de ani de muncă să ia aproape jumătate din cât ar fi luat în mod normal? Până la urmă, care mai este principiul contributivității?
S-a vorbit aici despre pensiile militarilor, care, sigur, au făcut multe pentru România, că nu le vor scădea pensiile, dar aici îl contrazice flagrant pe domnul Gabriel Oprea, care nu numai că ne spunea ieri altceva, dar ne transmitea prin interpelările parlamentare, unui coleg de-al nostru mai precis, faptul că pensiile militarilor vor scădea între 19 și 69%. Mai mult decât atât, mai spunea domnul ministru Gabriel Oprea – și l-am rugat ieri pe domnul ministru Șeitan să vină astăzi cu lecțiile făcute să ne spună și nouă cum calculează aceste pensii ale militarilor – „referitor la suma ce poate fi economisită prin aplicarea noilor prevederi, aceasta nu poate fi determinată, întrucât nu există o bază de date privind drepturile bănești plătite militarilor, aceștia neavând carte de muncă. Realizarea bazei de date pentru aproximativ 82.000 de pensionari presupune o perioadă de timp de peste 15–20 de ani pentru consultarea statelor de plată aflate în arhivele militare din teritoriu.” Și, atunci, cum faceți să stabiliți care este contributivitatea acestor cadre militare și pe ce criterii? Știm că aveți toți specialiștii – i-ați luat pe toți! –, dar la matematică nu prea vă dă bine.
Vă dă cu radical.
Sigur că sunt foarte multe lucruri pe care îmi veți permite să le spun când vom dezbate amendamentele, dar nu pot pleca de la tribună înainte să remarc un lucru: cum a bătut domnul Boc, aici, cu pumnulețul în masă ca să ne spună că noi susținem „pensiile nesimțite” și câtă dreptate socială vrea dumnealui să facă.
Vă mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Țopescu.
## **Domnul Cristian George Țopescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mă bucur că s-au calmat intervențiile. Probabil calmul dumneavoastră s-a transmis senatorilor.
Aș vrea să vorbesc doar două minute, pentru că este bine să spui în două minute ceea ce alții spun în 20 de minute.
Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice ar trebui discutat cel puțin o săptămână. Azi ni se cere să votăm această lege organică într-un fel de procedură de urgență, fiindcă se apropie termenul de adoptare tacită.
Trebuie să votăm într-un an de criză în care nu sunt bani pentru profesori, pentru medici, pentru magistrați și, mai grav, pentru pensionarii din diferite categorii sociale. Ni se cere să votăm o lege care, în mod normal, trebuie să funcționeze ani de zile, măcar până la încheierea mandatului actualului Parlament.
Stimați senatori, veți vota o lege care vă va afecta și pe dumneavoastră, având în vedere media de vârstă cam ridicată din actualul Senat. Într-o ședință anterioară, cineva folosea o expresie neelegantă „domnule încă ministru”. Cu respectul cuvenit, vă atrag atenția că toți suntem „încă senatori”, nu suntem nemuritori în această Cameră a Parlamentului. Ceea ce este sigur, suntem viitorii pensionari publici, dacă nu cumva – îl citez pe domnul ministru Vlădescu – „vom ieși din sistem”, cu alte cuvinte vom trece în oastea Domnului.
Gândiți-vă la acest viitor atunci când veți vota! Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator Cristian Țopescu. Domnule senator Corlățean, aveți cuvântul.
## **Domnul Titus Corlățean:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
## Stimate colege,
Un singur comentariu cu privire la acest mult invocat principiu al neretroactivității legii și cred că este bine să fie spus clar și să rămână în actele reuniunii, deoarece, dacă distorsionăm niște principii de drept pe care unii dintre noi le-au învățat în facultate, din considerente de ordin politic, după intrarea în vigoare a legii, vom avea niște consecințe și este bine să știm care sunt aceste consecințe.
Există un principiu pe care l-am enunțat și pe care și domnul prim-ministru l-a evocat când era în sală, spunând că legea se aplică pentru viitor. Absolut corect. Ceea ce nu spune domnul prim-ministru este faptul că legea se aplică pentru toate situațiile care apar după intrarea în vigoare a legii. Altfel spus, în traducere liberă, toate situațiile de ieșire la pensie după intrarea în vigoare a legii vor fi reglementate de această nouă lege. Nu întâmplător ați auzit – mă adresez colegilor care nu sunt juriști – adesea invocate în dezbaterea
publică și principiul teoriei drepturilor câștigate, dar și principiul securității juridice a stabilității. Toate acestea sunt legate.
În traducere liberă ele spun următoarele lucruri:
O situație de ieșire la pensie acum 10, acum 12, acum 15 ani a fost reglementată de legea în vigoare la acea dată. Pensia pe care a câștigat-o și a devenit un drept câștigat este reglementată, o dată pentru totdeauna, de acea lege în vigoare la acel moment. Acest lucru vi-l va spune orice profesor de la Facultatea de Drept, care nu face politică!
Tot ceea ce vine ulterior se aplică pentru situațiile care apar după intrarea în vigoare a unei noi legi. Nu poți veni după 10, după 15, după 20 de ani să dai timpul înapoi și să-i modifici un drept câștigat acelui om.
Colegul Cordoș a menționat cel puțin două decizii ale Curții Constituționale care vă spun – și îi spun și domnului ministru – că sunt extrem de clare pentru cei care citesc dreptul. Există o jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului, sunt state ale Consiliului Europei condamnate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru exact aceeași tipologie, acțiune politică sau modificare legislativă pe care au făcut-o. Care a fost consecința? O dată ce un stat este condamnat la CEDO este obligat să-și abroge legea, să-și modifice legea care a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului și drepturile câștigate. Vă spunem aceste lucruri pentru a fi foarte clari – și o spunem prim-ministrului și Guvernului –, fără a intra într-o polemică inutilă. Consecințele adoptării acestei legi, așa cum este ea construită, vor fi nu doar negative. Curtea Constituțională își va confirma jurisprudența și am muncit în zadar.
Spun aceste lucruri, și închei, pentru că un drept câștigat nu poate fi modificat abuziv, nu poate fi modificat printr-o interpretare distorsionată a unor principii de drept pe care unii dintre noi le-am învățat cu bună-credință în facultate. Acestea vor fi consecințele, vi le spunem de pe acum, iar votul senatorilor și al deputaților cred că, dacă ar putea fi rațional, ar putea să țină cont de ceea ce am spus și eu, alături de mulți alții.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc pentru aceste comentarii politice și juridice în același timp.
Domnule senator Daea, aveți cuvântul.
Dacă mai sunt solicitări de a se înscrie la cuvânt, să le faceți către noi, pentru a putea să le consemnăm, iar după aceea să avansăm cu discuția noastră.
Microfonul 4.
Domnul senator Daea.
## **Domnul Petre Daea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Aș vrea să-i întrerup puțin zâmbetul domnului ministru Șeitan, punându-i câteva întrebări, apoi aș vrea să văd cum profesia Domniei Sale, interesul pentru guvernare, le procesează, ca să-mi dau seama ce atitudine voi avea la votul pentru această lege.
Spun că îi întrerup zâmbetul pentru că, stimate domnule ministru, cu respectul pe care vi-l port dumneavoastră și instituției pe care o reprezentați, când colegii noștri spuneau de temerea justificată că între calculele ipotetice ale dumneavoastră și ale senatorilor care au luat cuvântul există diferențe, dumneavoastră nu zâmbeați, ci mai mult decât un zâmbet, ceea ce pentru mine înseamnă un mare semn de întrebare. Pentru a vedea robustețea gândirii dumneavoastră și a ministerului pe care îl reprezentați, vreau să vă pun câteva întrebări.
1. Câte pensii se recalculează? Câte, în România, după acest mecanism nou?
2. Cât timp durează o asemenea recalculare? Cu ce personal și cu ce costuri? Ca să ne dăm seama toți de aici când facem un motor, un mecanism juridic, cât ne costă, pentru cine, cât durează și ce folos aduce țării.
## Alte două întrebări.
Domnule ministru, deschideți actul normativ, în forma aceasta de proiect de lege înaintat Senatului României, la secțiunea 1 și, la descrierea situației actuale, v-aș ruga să revedeți, să citiți cu atenție exprimarea „ponderea pensiilor în PIB este de 8% și e în creștere”. E în regulă. Am înțeles logica și expunerea în text a acestei situații. Ce nu înțeleg și v-aș ruga să mă lămuriți, întoarceți pagina și găsiți în alin. (4) o revizuire a estimărilor Băncii Mondiale care vorbește despre deficit din PIB creat din cheltuielile cu pensiile. În accepțiunea subsemnatului, dacă nu cumva ea este lovită de lipsa de interpretare, și mi-o asum, este diferență între prima și a doua exprimare și atunci nu pot fi comparabile. Dar dacă da, vă rog să mă lămuriți.
## De ce am pus aceste întrebări?
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Cred că de un an și jumătate am fost, din nefericire, martori la o atitudine a Guvernului greu de înțeles, și voi explica. Greu de înțeles pentru că dumnealor întâi croiesc și pe urmă măsoară. De aceea am pus aceste întrebări. Mă gândeam, evident, cerând scuze pentru asemănare, dar cred că nu este lipsită de interes să o supunem atenției.
Așa a făcut și doctorul Ciomu, întâi a tăiat și pe urmă a văzut ce.
Să cred că Guvernul este Ciomu 2? Nu.
Ar fi prea mult. ( _Discuții, rumoare, aplauze, râsete.)_ Ar fi prea scump! Prea costisitor pentru țară! Evident, și dureros, pentru că, stimate domnule ministru, am ascultat un principiu aici care nu este principiu, dar l-a exprimat ca principiu domnul prim-ministru Boc, pe care îl respect și respect instituția prim-ministrului. Spunea de un principiu că sunt puțini și trebuie să le dăm. Acesta nu este principiu, ci este un calcul care te duce la o estimare și îți dă posibilitatea să iei decizia, dar nu este principiu.
Dacă mă veți lămuri cu răspunsurile la întrebările puse, vă garantez, domnule ministru, că voi fi foarte atent la fiecare articol din lege și voi da votul pentru interesul țării, punând în același loc și pensionarii, și salariații, și funcționarii publici, și Guvernul, și Parlamentul României. Discriminarea aceasta, mereu actuală și actualizată, e venită dintr-un efort prea mare pentru a insista pentru a prezenta în Parlament și oriunde că sunt pensii și salarii diferite. Eu nu spun cuvântul, nu afirm cuvântul pe care îl spune de fiecare dată premierul. Mi-e rușine. Îmi este rușine. Mă gândesc că, la 60 de ani ai mei, principiul cotributivității se exprimă cu fidelitate, pentru că sunt de patru ani senator și, din 37 de ani de muncă, 33 de ani sunt contribuții la pensii.
De aceea sunt atent și la nuanțele pe care dumneavoastră le inserați în actul normativ, pentru că ele demonstrează două lucruri: fie intenția șugubeață de a scăpa de analiza critică și de rezultat, fie lipsa de profesionalism, care e tot atât de gravă și de condamnabilă. Este momentul să le analizăm cu atenție și să decidem în consecință.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc, stimați colegi.
Mulțumesc, domnule senator.
Îl invit să ia cuvântul pe domnul senator Teodor Meleșcanu.
Microfonul 2.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc. Domnule președinte, Domnule ministru, Stimați senatori, Doamnelor și domnilor invitați,
Ca să nu lungim foarte mult luările de cuvânt, eu o să pornesc de la un principiu fundamental, pe care și domnul ministru Șeitan, și domnul prim-ministru Boc l-au pus la baza elaborării noului proiect de lege a pensiilor, și anume principiul contributivității.
Nu vă ascund deloc că pentru Partidul Național Liberal principiul contributivității trebuie să fie, într-adevăr, unul dintre principiile fundamentale care stau la baza sistemului de pensii, la care noi adăugăm întotdeauna un alt principiu, care la Uniunea Europeană este pus pe locul întâi, principiul solidarității, pe locul doi este principiul contributivității.
Din punctul nostru de vedere, dacă acesta este principiul pe care doriți să construiți o lege corectă a pensiilor, atunci el trebuie să fie reflectat în toate propunerile pe care le conține legea.
Și, ca să nu lungesc vorba, vă spun foarte clar că Partidul Național Liberal nu este de acord cu plafonul impus, de cinci salarii medii, pentru calcularea pensiei. Noi considerăm că este un drept al persoanei care a cotizat la sistemul de asigurări sociale să primească o pensie conform contribuției pe care a plătit-o.
De asemenea, vă spun foarte direct că suntem împotriva principiului dublei impozitări, respectiv introducerea obligativității CAS-ului și pe dividende. Sunt pozițiile pe care le-am susținut, împreună cu ideea că egalizarea vârstei de pensionare, care într-adevăr reprezintă o punere în aplicare a unei directive europene, asigurând egalitatea dintre femei și bărbați, nu trebuie să fie făcută într-un timp atât de scurt.
La toate acestea adaug, evident, și sprijinul pe care îl acordăm menținerii principiului corelării punctului de pensie cu salariul mediu pe economie. Noi considerăm că dacă acest lucru nu se va stabili prin lege la 45%, riscăm în perioada următoare să fim patronii unei decuplări totale a creșterii salariilor în România, care, sperăm, cel puțin prin Legea salarizării unitare și prin toate perspectivele pe care ni le oferă aderarea la Uniunea Europeană, vor conduce la un decalaj enorm între salarii, care vor crește, și pensii, care vor fi indexate numai cu valoarea inflației.
Dacă am cerut astăzi cuvântul nu a fost pentru a prezenta poziția noastră, care a fost de altfel susținută de către colegii care au vorbit înaintea mea, ci pentru a vă spune două lucruri, pornind tot de la principiul contributivității, în legătură cu pensiile militarilor, dar și cu pensiile tuturor celor care lucrează în domeniul securității, apărării și ordinii publice.
Stimați colegi, vreau să vă șochez spunând că, din păcate, ceea ce se propune prin proiectul de lege este în totală contradicție cu principiul fundamental pe care și domnul Șeitan, și domnul prim-ministru l-au menționat: principiul contributivității. Militarii, cei din sistemul de apărare, ordine publică și apărare națională nu contribuie la bugetele de pensii, nu au carte de muncă și, în consecință, va trebui să se inventeze un sistem care să permită calcularea unui punct de pensie unor oameni care nu au plătit asemenea contribuții.
Nu vreau să fiu înțeles greșit. Este o mare mistificare să spunem că din bugetul de stat trebuie să plătim pensiile militarilor. Este așa, dar dacă vă gândiți că atunci când se dau fondurile de salarii în ele nu se includ banii pentru contribuții și rămân la Ministerul Finanțelor Publice, o să realizați de ce se dau, într-adevăr, de la buget și banii pentru pensiile celor din acest sistem.
Al doilea lucru pe care voiam să vi-l spun. Deci, din punctul meu de vedere, a vorbi de contributivitate pentru oamenii care nu contribuie la Casa de Asigurări este, după părerea mea, o chestiune care dovedește că nu suntem serioși sau că nu suntem consecvenți cu principiile pe care le enunțăm.
Și faptul că este așa, domnule președinte, domnule ministru, stimați colegi, este demonstrat de faptul că principiul unei pensii ocupaționale pentru militari nu l-au inventat liberalii, prin ideile extraordinare ale domnului ministru Vosganian – care și acum, la telefon, tot pe tema asta se întreține cu alți cunoscuți –, nu l-au inventat nici măcar social-democrații înaintea noastră, nu l-au inventat nici colegii de la Partidul Democrat Liberal, este un sistem care este în vigoare în România de la Alexandru Ioan Cuza, de la crearea Armatei Naționale. Armata, în România, a avut în permanență – și subliniez acest lucru, ca să se audă –, chiar pe vremea comuniștilor, a avut un sistem de pensii ocupaționale.
O să spuneți că până la urmă, mă rog, așa suntem noi, suntem mai diferiți decât alții. Eroare, domnule ministru! În toate țările membre ale NATO și ale Uniunii Europene, cei care lucrează în acest domeniu au un sistem de pensii ocupaționale.
Deci, din punctul meu de vedere, încercarea de a distruge un sistem care durează de câteva sute de ani în România, care și-a dovedit utilitatea, care și-a dovedit în același timp și corectitudinea socială și, mai ales, a fost o expresie a solidarității noastre, este, după părerea mea, una dintre cele mai grave atingeri care se aduc unei instituții fundamentale cum este Armata.
Sigur, așa cum a spus și domnul prim-ministru, există aproximativ 800 de oameni care au pensii peste 40 de milioane de lei. Acest lucru este adevărat. Evident că nimeni nu este atât de absurd încât să nu aibă în vedere unele măsuri care să poată limita, eventual, aceste plafoane. Dar vreau să vă spun foarte direct că marea majoritate a oamenilor care lucrează în sistem, așa cum spunea și prim-ministrul în intervenția dânsului de astăzi, au pensii sub 20 de milioane de lei, sub 30 de milioane de lei, sub 40 de milioane de lei, și prim-ministrul chiar spunea că ei nu vor fi afectați în niciun fel de trecerea la noul sistem.
Păi, vă pun și eu o întrebare de om simplu, dar cu bun-simț.
Dacă nu sunt afectate aceste pensii, de ce trebuie să schimbăm sistemul? De ce trebuie să facem o muncă enormă, care, potrivit unor evaluări făcute de asociațiile de veterani, ofițeri în rezervă, cadre militare în retragere, ar dura, poate, 20 de ani în condițiile blocării sistemului de angajări.
Eu am întrebat-o și pe doamna Pârcălabu, i-am întrebat și pe alți colegi dacă au fost vreodată, în viața dânșilor, la Arhivele de la Pitești, ca să vadă cam ce volum de muncă impune luarea statelor de plată de pe fiecare lună pentru a calcula un virtual punct de pensie, pentru că militarii nu au contribuit, dar, sigur, pornind de la venituri, se pot face niște calcule.
Americanii au o vorbă, domnule ministru: dacă ceva nu este stricat, nu te apuca să repari acest lucru.
Deci, după părerea mea, dacă într-adevăr se dorește să limităm, să facem un sistem care să fie mai solidar și în cadrul aceleiași profesii, nu trebuie să schimbăm sistemul. Se pot adopta măsuri foarte simple care să prevină
distorsiunile care, e adevărat, există. Eu însumi vă pot spune despre lucruri care s-au făcut la limita legii, nu în afara legii. La limita legii. Dar acestea ar trebui corectate, și nu distrus sistemul ca atare.
Din păcate, asigurările că noul sistem nu va afecta pensiile militare sunt contrazise în mod flagrant de declarațiile pe care le-a făcut și ministrul apărării naționale, domnul Gabriel Oprea, în cursul întâlnirii noastre de ieri, când ne-a reconfirmat că, potrivit unor simulări, pensiile militarilor vor fi reduse, după intrarea în vigoare a noului sistem, cu 16% până la 69%.
Am înțeles de la prim-ministru că și dumneavoastră ați făcut simulările. Nu știu dacă le-ați făcut pe aceiași militari, pe aceeași armată. Nu cunosc acest lucru, dar în mod evident cifrele sunt flagrant diferite.
Vă rog să nu vă supărați pe mine, dar dați-mi voie totuși să cred mai mult în veridicitatea cifrelor domnului Gabriel Oprea, având în vedere că sistemul de pensii militare nu îl administrați dumneavoastră, la minister, ci îl administrează Ministerul Apărării Naționale și am – aș zice – certitudinea că sunt oameni care aveau la dispoziție toate datele necesare și, în același timp, care au și responsabilitatea necesară pentru a face o asemenea simulare.
Pornind de la toate aceste considerente, în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, noi am propus ca în Legea sistemului unitar de pensii..., și subliniez acest lucru, domnule ministru Șeitan, ca să nu avem niciun fel de discuții, suntem în favoarea adoptării unei legi unitare a pensiilor. Dar tocmai pornind de la această poziție, am propus ca pentru cei care lucrează în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, care să fie și ei incluși în lege, să existe o simplă referire care să spună că pentru toți cei care lucrează în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale calculul pensiei se va face potrivit Legii nr. 164/2001 și, respectiv, Legii nr. 179/2004, care se referă la Ministerul Administrației și Internelor, eventual, să fie și o anexă specială, care să detalieze acest mod de calculare și, eventual, să se elimine eventualele distorsiuni, abuzuri, exagerări care s-au făcut în procesul de trecere la pensie sau de trecere în rezervă.
Vreau să subliniez un lucru și să mă credeți că o fac cu toată responsabilitatea. Cel puțin pentru armată pot să vorbesc în cunoștință de cauză. Marea majoritate a militarilor care au ieșit la pensie nu au ieșit pentru că și-au dorit acest lucru, nu au ieșit pentru că le-a fost prea greu și au vrut să scape de aceste responsabilități, nu au ieșit nici măcar pentru că familiile lor și-au dorit acest lucru. Au ieșit pentru un lucru foarte simplu, pentru a realiza un obiectiv de importanță națională, care a fost aderarea României la NATO.
Trecerea de la o armată de peste 300.000 de oameni la o armată de 75.000 de oameni nu a fost o cale ușoară și, mai ales, nu a fost o cale ușoară pentru militarii care, în plină putere și cu o carieră încă în față, au fost solicitați, rugați, sfătuiți, încurajați să iasă la pensie. Pentru aceasta le-am făcut, sigur, și anumite înlesniri, dar înlesniri care au fost determinate de realizarea unui obiectiv național important.
Vreau să spun că nu este un lucru pe care vi-l spun eu și că vă rog să mă credeți pe cuvânt. Vreau să vă spun că este un lucru confirmat de câțiva președinți ai României, inclusiv, recent, de președintele Emil Constantinescu, care a spus foarte clar că a fost un angajament pe care Guvernul român și l-a asumat față de acești militari pentru a permite, într-adevăr, restructurarea Armatei Române.
Am propus, de aceea, acest amendament simplu, care să se introducă în legea unică a pensiilor, dar cu o anexă specială, cu un sistem de calculare care să mențină, practic, în vigoare acest sistem, cu eventuale corecturi. Din păcate, acest amendament pe care noi l-am propus nu a întrunit majoritatea voturilor. Am pierdut cu 4 la 3. E un scor care vă spune și el că a fost o diferență de un vot. Dar așa este în sistemul democratic, majoritatea are dreptate.
Tocmai pentru a depăși acest moment, am propus un al doilea amendament, care a fost adoptat în unanimitate de comisia noastră și care a fost prezentat și în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României, un amendament care prevede un lucru foarte simplu, și anume, pentru a preveni o reducere drastică a veniturilor din pensiile militare..., și nu mă refer la cei care sunt în plată, domnule ministru, pentru că orice am zice, orice ne-am dori, oricât am înțelege constrângerile care sunt, există o decizie a Curții Constituționale, nr. 120/2007, care spune clar: pentru pensiile care sunt în plată, dacă cuantumul care rezultă din recalculare este mai mic decât pensia în plată, se aplică pensia în plată în continuare.
Deci nu mă refer la cei care sunt acum la pensie, pentru că aici, după părerea mea cel puțin, lucrurile nu comportă niciun fel de discuție, principiul dreptului câștigat și neretroactivitatea aplicării legilor sunt foarte clare.
Mă refer la cei care vor ieși în această perioadă de tranziție în care sistemul va începe să fie aplicat, dacă el se va adopta așa cum s-a propus în proiectul de lege.
Am propus pentru acești oameni ca la punctul de pensie ipotetic, care se va calcula pe baza cercetărilor din arhive, care vor permite ca pentru fiecare militar să se stabilească un punct de pensie, am propus ca la punctele de pensie care vor fi calculate pe această bază, anul viitor, în 2011, să se acorde o majorare a punctului de pensie cu 50%, pentru 2012 cu 47% și am mers în continuare descrescător, astfel încât la nivelul anului 2025 să ajungem la maximum 8% cu această creștere, așa încât și pensiile militare, pe baza creșterii salariului mediu, pe baza creșterilor care vor fi – sperăm noi – rezultatul Legii salarizării unitare, să poată să ajungă la un nivel decent de viață.
V-am spus aceste lucruri pentru că, din păcate, și în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, spre deosebire de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, acest amendament a fost și el respins.
În opinia mea, dacă nu reușim să păstrăm acest sistem de pensii ocupaționale, cel puțin pentru cei care lucrează în acest domeniu, dacă nu reușim nici măcar să găsim soluții care să diminueze reducerile drastice, din punctul meu de vedere facem un lucru foarte grav, care poate afecta nu numai securitatea națională a României, dar chiar și angajamentele pe care ni le-am asumat.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
În acest moment, cel puțin la noi, nu mai avem solicitări de intervenții.
Cred că un număr de întrebări directe sau indirecte au fost adresate domnului ministru Șeitan. Am și eu o întrebare și un scurt comentariu analitic, domnule ministru.
Pe lângă modificarea vârstei de pensionare, al doilea element care într-adevăr modifică în mod radical sistemul public de pensii pe care îl propuneți este modul de calcul al punctului de pensii.
În condițiile în care România, într-o logică predictibilă, va adera la moneda euro în următorii trei, patru sau cinci ani, în funcție de evoluțiile noastre economice, este clar că problema inflației, practic, va dispărea de pe agenda națională românească. Pentru că o obligație și un beneficiu al adoptării monedei unice este faptul că inflația ajunge în țările din zona euro undeva la 1% – 2% maximum, atunci când economia merge prost.
Faptul că, începând din acest moment, dacă s-ar adopta această lege, am avea de-a face cu o indexare de 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie plus inflație, din 2021 – 45% din salariul mediu brut pe economie plus inflație și, din 2030 – atenție pentru cei care sunt astăzi salariați și sunt încă tineri –, când vor deveni pensionari, va fi exclusiv cu valoarea inflației.
Riscul decuplării puterii de cumpărare a pensionarilor pe termen scurt și mediu, în condițiile în care sperăm cu toții că economia va merge mai bine și vom avea și noi salarii cât de cât decente, mai aproape de o convergență cu media europeană, va produce o decuplare absolut dramatică și matematică a acestui lucru.
De aceea, observația pe care o fac este că această modalitate graduală de decuplare a realităților economice cu puterea de cumpărare a pensionarilor reprezintă, în opinia mea cel puțin, cea mai dramatică modificare de sistem și de filozofie a sistemului public de pensii pe care Guvernul din care faceți parte a propus-o. De unde și numeroasele amendamente care – și, evident, vom trece și în dezbaterea amendamentelor, inclusiv a celor respinse – au încercat să corecteze acest lucru.
Cred că este profund inechitabil și cred că este un lucru care derivă mai degrabă dintr-un calcul aritmetic și mai puțin dintr-un calcul de evoluții economice și de echilibru social în România.
Întrebarea pe care vreau să v-o pun pe acest subiect: această modalitate v-a fost inspirată de Banca Mondială? Are vreo legătură cu obligațiile noastre de creditare internațională sau este un calcul lucid pe care îl puteți avea ca guvernanți ai acestei perioade în România?
Pentru că, dacă vom încerca să aducem modele care se aplică în țările vest-europene mult mai dezvoltate, știm cu toții că acolo valoarea punctului de pensie este în medie de 65% din salariul mediu brut pe economie și noi ne chinuim să stăm undeva spre 45% și cred că acest lucru este un lucru foarte important.
Evident, cei care sunt medici aici, în Senatul României – doamna senator Minerva Boitan, domnul senator Udriștoiu, domnul Ion Vasile, alți colegi –, pot să vă spună și ce este legat de speranța de viață sănătoasă în România.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la Geneva, speranța de viață sănătoasă în România este de 68 de ani la femei și de 64 de ani la bărbați. În condițiile în care mergem atât de repede către creșterea și egalizarea vârstei de pensie, specificitatea și realitatea dură a vieții românilor și a româncelor ne arată că avem nevoie de o legătură cu evoluția speranței de viață și a speranței de viață sănătoasă în România pentru a putea să acompaniem acest lucru în anii care vin.
De aceea aș vrea să-l rog pe domnul ministru să facă aceste comentarii, au fost întrebări care i-au fost adresate direct sau indirect de numeroși colegi. Aș vrea să salut și soliditatea discuției politice din jurul acestui subiect atât de sensibil și de important și îl invit pe domnul ministru Șeitan să facă comentariile pe care le consideră necesare.
Microfonul 9, vă rog.
Doriți înainte să vorbească domnul ministru? Domnule ministru, doar o secundă, domnul senator Radu
- F. Alexandru dorește să ia cuvântul pe procedură.
Stimate domnule președinte,
Cu toată considerația și, sincer, e neplăcut ceea ce spun, vă rog ca pe viitor toate observațiile, toate comentariile, toate punctele de vedere de maxim interes ale senatorului Mircea Geoană să le faceți de la microfonul central, și nu din fotoliul președintelui Senatului. Este o normă pe care toți președinții Senatului, pe parcursul diferitelor legislaturi, au respectat-o și sunt convins că o veți respecta și dumneavoastră în continuare. Vă mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc pentru acest comentariu procedural. Îl invit pe domnul ministru Șeitan să facă comentariile pe care le consideră necesare.
ministrul muncii, familiei și protecției sociale
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Am să încep spunând un lucru care pe mine mă bucură, și anume cel avansat de domnul ministru Petre Daea, și anume faptul că se va apleca dumnealui – și eu sper din toată inima că toți membrii Senatului se vor apleca în mod atent – asupra fiecărui articol al acestei legi. Este un lucru foarte bun și cred că acest fenomen va permite ca această lege, prin aplecarea cu bună-credință a tuturor asupra acestui proiect de lege, să poată să conducă la o lege care, eu cred, pe lângă legile fundamentale ale economiei, reprezintă o mare problemă și o serioasă problemă într-o țară care nu se cheamă numai România, dar poate să se cheme oricum în Europa sau în lume, într-o perioadă în care una dintre majorele probleme ale lumii contemporane este aceea a demografiei, și anume îmbătrânirea populației.
Aș începe cu un lucru care s-a discutat aici din câteva poziții, inclusiv a domnului președinte Mircea Geoană, și anume o înțelegere sau o aplicare greșită a ceea ce se cheamă vârstă sau speranță medie de viață într-o țară și legătura ei cu vârsta de pensionare sau cu pensia.
Mie mi se pare o problemă serioasă, care ar trebui lămurită și care ar trebui să poată sta în discuție în fața tuturor în situația de fapt a României.
Discutăm aici – și domnul președinte a ridicat problema, dar nu numai dumnealui, și domnul senator Daea – problema unei speranțe medii de viață în România, care, într-adevăr, este de 69 de ani pentru bărbați și 73 de ani pentru femei.
Ce înseamnă această speranță medie de viață? Înseamnă media mortalității la toate vârstele, începând de la 0 ani până la 100 de ani.
Deci, în fiecare an, mor foarte multe persoane. Noi avem o mortalitate foarte ridicată, după câte știm, la copii până la anumite vârste, la oameni activi, ceea ce înseamnă că făcând media întregii populații pentru bărbați și pentru femei, separat, ajungem în final la acești 69 de ani pentru bărbați și 73 de ani pentru femei, speranțe medii de viață.
În alte țări, aceste speranțe sunt mai ridicate datorită nivelului de îngrijire medicală sau reducerii acestor indicatori de morbiditate pe care România îi are, din păcate, mult mai ridicați.
Pe de altă parte, dacă analizăm atent care este speranța de viață la vârsta pensionării..., și aici am să ridic problema vârstei reale de pensionare, nu cea care e pusă pe legislația actuală, chiar și viitoare, care spune așa: în prezent, vârsta reală de pensionare în România, în medie, este cam 55 de ani, indiferent de bărbați și femei. Ceva mai ridicată la bărbați, ceva mai mică la femei, dar este 55 de ani. Dacă ne uităm pe ceea ce prevede acum legislația în vigoare, avem o vârstă reală standard de pensionare de 63,9 ani pentru bărbați și 58,9 ani pentru femei.
Deci, raportat la acea vârstă de 55 de ani, trebuie să vă spun că speranța de viață la ieșirea la pensie, indicator pe care îl folosesc toate sistemele de pensii din lume – este indicatorul fundamental, pentru că pe baza lui se stabilește
necesitatea, volumul de fonduri care sunt necesare pentru a acoperi, pentru toate persoanele care ies la pensie, pensia la nivelul pensiei care se calculează –, este de 17 ani pentru bărbați și 21 de ani pentru femei, acum.
Deci iată că, în plată, sunt perioade mult mai lungi de pensionare decât cei trei ani pe care îi menționa domnul președinte Geoană sau altcineva, dintr-o confuzie, părerea mea, de înțeles, atât timp cât majoritatea instituțiilor statului furnizează această speranță medie de viață ca element fundamental chiar și pentru pensie, unde nu este real.
Aș mai da câteva răspunsuri la probleme ridicate de domnul ministru Daea. Dânsul întreba câte pensii se recalculează.
Domnule ministru, se recalculează 180.000 de pensii din totalul celor aproximativ 4.800.000 de pensii care există în sistemul public acum. Numai acest număr se recalculează.
Cât durează acest lucru? După cum e trecut și în lege, că există articol care se raportează la această perioadă după ce legea intră în vigoare, urmează o perioadă de șase luni în care aceste 180.000 de pensii vor fi recalculate, pensie cu pensie, pentru a determina care este punctajul pentru fiecare persoană. În alt fel, integrarea acestor pensii în sistemul public nu este posibilă dacă ele nu vor fi traduse în aceste puncte, pentru că este știut că, în sistemul public, pensia finală, suma care se plătește, este o înmulțire între un număr de puncte obținut de o persoană în decursul vieții active, deci datorită veniturilor salariale pe care le-a obținut la vârsta activă.
Și aici aș face o paranteză care se referă și la sistemul de ordine publică și apărare națională. Nu este vorba despre soldă numai aici, ci este vorba despre venitul salarial, care include solda, dar include și o serie întreagă de sporuri, cum și la civili se petrece acest lucru, și toate aceste elemente intră în calculul punctajului lunar, anual, și la final pentru toată durata de viață, urmând ca valoarea aceea a punctului despre care discutăm acum să multiplice aceste puncte și să dea suma pensiei.
Cu alte cuvinte, o persoană care a avut valori ridicate ale salariului în raport cu salariul mediu pe economie al perioadelor respective poate să obțină puncte suplimentare multe, față de o persoană care a avut salarii foarte mici, sub nivelul acelui salariu mediu pe economie în perioadele respective. Dar se ia în considerare toată perioada de activitate.
Aș mai spune un lucru. Dacă am făcut o socoteală corectă, aceea a fost legată și de faptul că există în România – nu am inventat o roată – o experiență serioasă de a face recalculări la pensii. Nu trebuie uitat că în anul 2005 am recalculat, într-un an de zile, 4.600.000 de pensii.
Toate au fost recalculate pe același principiu pe care încercăm să-l practicăm și acum, cu un număr de oameni pe care i-am angajat special pe perioadă determinată, pe un an, să facă acest lucru. Între acești mulți oameni, 4 milioane și ceva, au existat și foarte multe persoane care au avut perioade de activitate în domeniul militar, în domeniul Ministerului Administrației și Internelor și pentru care acele acte despre care domnul senator Meleșcanu spunea – de la Pitești, dar nu numai de la Pitești, pentru că sunt patru centre de acest gen – s-au obținut.
Vreau să vă spun, cu toată sinceritatea, că acele state care erau necesare în aceste situații pentru persoanele care aveau perioade de lucru în armată, de fapt, au fost obținute mult mai ușor decât și-au obținut adeverințe persoanele din sistemul civil, acolo unde n-au avut trecute în cartea de muncă sporuri, motiv pentru care multe dintre persoanele acelea au fost, după o perioadă de trei ani de prescripție, obligate să fie tratate cu salariul minim pe economie, ulterior modificând legea și trecând la un salariu mediu. Din punctul acesta de vedere, cred că cele 180.000 de pensii care ar trebui recalculate, în raport cu cele 4.500.000 de pensii care s-au recalculat într-un an, în jumătate de an, nu vor crea niciun fel de probleme. Mai mult decât atât, o cifră anunțată și lansată, așa, în discuție de 15–20 de ani mi se pare hilară într-o țară în care, totuși, există un calculator și la o firmă cu un singur om.
Aș mai scoate în evidență un lucru, și anume problema ridicată de domnul senator Daea. Și-i mulțumesc pentru întrebări, în mod special. Când discutăm despre ponderea pensiilor în produsul intern brut, aceasta este, într-adevăr, raportat la anul trecut, 8% din produsul intern brut. Când discutăm despre deficit, care este o diferență între veniturile acestui buget, care provine din contribuții, și, sigur, cheltuielile lui, care se referă la pensii, îl reprezintă acel deficit despre care discutam și care, într-adevăr, este de 1,3% din PIB.
Cu alte cuvinte, veniturile acestui sistem de pensii sunt 8% minus 1,3%. Deci este 6,7% din produsul intern brut.
Ca urmare, neputând lăsa pe nimeni cu pensii neplătite – și niciodată un Guvern nu cred că o să facă vreodată sau o să ajungă vreodată să nu plătească pensii –, este obligatoriu ca acest deficit să fie acoperit din bugetul de stat. Așa prevede legea, așa va prevedea legea și în continuare.
Mă refer puțin la ceea ce a spus domnul senator Meleșcanu, pentru că a ridicat câteva probleme foarte importante și de luat în discuție. Când discutăm pentru o lege de genul acesta de principiul contributivității, dacă ne uităm puțin în legea aceasta o să vedem că are 7 principii. Nu scrie pe niciunul dintre ele care este primul, decât într-o ordine, așa, aleatorie, pusă într-o lege, și care este cel din urmă. Sunt 7 principii, printre care principiul contributivității, principiul solidarității subzistă împreună. Deci sunt egale ca putere în fața legii și a oamenilor.
Avem și contribuție, căreia îi dăm cea mai mare importanță atât timp cât legăm punctajul pentru fiecare persoană de ceea ce a dus ea drept contribuție, în ultimă instanță, în sistemul de pensii și, în al doilea rând, avem în față și principiul solidarității, prin faptul că unele persoane care nu reușesc să-și îndeplinească criteriile de stagiu de cotizare de vârstă să fie ajutate, solidar deci, în cadrul aceleiași generații, dar și intragenerații, atât timp cât contribuțiile acum le plătesc cei care au venituri, au salarii, iar pensiile le obțin cei care au ieșit la pensie. Așa au făcut și dânșii la rândul lor, plătind contribuții pentru cei care au fost părinții lor și au ieșit la pensie înainte.
Domnul senator Meleșcanu a ridicat problema acelui plafon de cinci salarii medii care a fost introdus în proiectul de lege, spunând că plafonăm pensiile. De fapt, este o confuzie oarecum, pentru că acel plafon este stabilit la contribuții. Deci contribuțiile nu pot să fie aplicate la un salariu mai mare de cinci salarii medii. Sigur, pe cale de consecință, pensia obținută este mai mică, dar este o corelație foarte clară. Omul plătește mai puțin, limitat prin lege, dând posibilitatea astfel, pentru acele persoane care câștigă mai mult de cinci salarii medii, să poată să contribuie în sistemele facultative private pe principiul aderării pe care și-o stabilesc singuri.
Cred că domnul senator Meleșcanu a mai făcut o confuzie prin faptul că s-a discutat despre impozitare dublă sau despre contribuție la dividende. Nu există în lege o astfel de trimitere. Dividendele nu vor fi purtătoare de contribuții de asigurări sociale.
Aș mai spune că, într-adevăr, se poate pune problema că există în Europa și în alte părți din lume sisteme ocupaționale, dar care nu sunt făcute numai ocupaționale decât în câteva țări și sunt general valabile pentru toată
lumea, și nu numai pentru anumite categorii socioprofesionale.
Este posibil să lansăm și noi o lege de genul acesta, cum au toate țările, și alte sisteme posibil de a crea piloni suplimentari pentru pensie, alături de pensiile private și de pensiile de natură contributivă publice, pe natură ocupațională, adică ale unor structuri socioprofesionale, fie că se cheamă militari, fie că se cheamă profesori, fie că se cheamă doctori.
Am mai avut niște puncte de vedere lansate aici, că în toată lumea militarii ar avea un sistem special. Sunt țări, sigur, care au sisteme separate pentru militari, dar sunt foarte puține, iar Europa, în general, atacă sistemul de pensii unitar în multe țări pentru toate categoriile sociale. Singura diferență între participanții la același sistem – lucru pe care o să-l facem și noi – este să abordăm problema vârstei de pensionare pentru anumite categorii socioprofesionale de așa natură încât să dăm posibilitatea acelor oameni să-și desfășoare activitatea în plenitudinea forțelor, nu peste o anumită vârstă, cum alții pot s-o facă în raport cu categoria profesiei.
Spunea domnul președinte Geoană că – nu mai revin la vârsta de pensionare – faptul că pensiile vor fi calculate în funcție de 100% inflație și 50% din creșterea reală a salariului mediu ar conduce la scăderi ale pensiei.
Dacă raportăm la nivelul pensiei de acum, pensiile vor crește pentru că inflația este la 3,5%–5% și o să avem, cred, o perioadă încă lungă de timp până să ajungem la acel 1%-2%. Nici măcar în zona euro nu există decât media 1%-2%, ci există țări în zona euro, domnule președinte, care au inflație încă relativ mare, dacă luăm țări ca Spania sau chiar ca Italia.
Faptul că creștem valoarea punctului de pensie 100% cu inflația și într-o gradare cu creșterea reală a salariului, care, într-adevăr, se va petrece în România – România trebuie să vină din urmă cu salariile pentru a agrea o integrare europeană și din punctul acesta de vedere –, o să conducă și la creșterea acestor pensii.
Cu alte cuvinte, pensiile nu vor scădea, pensiile vor crește.
Sigur că, dacă ne punem un target de 45% – poate și mai mare, ar fi foarte bine dacă am putea – față de acel target este, poate, o scădere sau o creștere mai lentă, dar față de situația actuală pensiile vor crește.
Cine spune că pensiile scad ar trebui să reia calculul acesta, să vadă că nu au cum să scadă, iar dacă vorbim de putere de cumpărare, doamnelor și domnilor, și cu asta am să închei – nu vreau să vorbesc foarte mult în faza aceasta –, trebuie să vă spun că, din toată știința economică, păstrarea unei puteri de cumpărare se referă la acoperirea inflației. Asta înseamnă păstrarea puterii de cumpărare. Restul înseamnă creștere.
Deci dacă o să reușim să dăm mai mult decât inflația, vom crește real pensiile. Dacă dăm numai inflația, le vom păstra la puterea de cumpărare. Cu alte cuvinte, ceea ce facem acum și pe o perioadă de timp destul de lungă – până în anul 2030 – o să fie o creștere a pensiilor, inflația fiind cea care asigură, prin acoperirea ei totală, puterea de cumpărare, iar ceea ce dăm prin creșterea reală a salariului fiind creșterea reală.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule ministru.
Suntem în acest moment în următoarea fază a dezbaterii noastre. Am încheiat partea de dezbateri generale cu prezentarea punctelor de vedere multiple ale Guvernului și a raportului pe care comisia de fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, ni l-a prezentat ieri.
Aveți în mapele dumneavoastră, pe lângă textul proiectului de lege, și raportul comisiei, cu două anexe.
În prima parte – anexa I, cu amendamentele admise, și în partea a doua – anexa II, cu amendamentele respinse.
În condițiile în care a existat un număr masiv de amendamente care au fost propuse de către senatori în diversele comisii, am sugestia, în condițiile în care există interes pentru susținerea amendamentelor respinse în plenul Senatului, să încercăm să procedăm într-o ordine care să ne permită să urmărim cu toții amendamentele respinse care vor fi, eventual, susținute în plen.
De aceea am rugămintea ca dintre inițiatori, dintre grupurile parlamentare care au inițiat aceste amendamente respinse – și acum intrăm în dezbaterea eventuală a acestora –, colegii senatori să le prezinte într-o anumită secvență, într-o anumită succesiune, pentru a putea să ne aplecăm asupra lor și să putem să le și urmărim cu toții, fiind vorba de texte cu complexitate și cu implicații deosebite.
De aceea, în acest moment al dezbaterii noastre, poate există colegi care să susțină amendamentele respinse, urmând ca la fiecare dintre acestea, după susținerea amendamentului respins, să ne pronunțăm prin vot, în plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor. Astfel de amendamente pot fi adoptate sau reconfirmate ca fiind respinse.
Cine dorește să prezinte dintre amendamentele respinse? Domnule președinte Rădulescu, vă rog.
Stimați colegi, primul amendament respins este la art. 1. Înainte de acel moment, avem titlul, unde este un amendament admis, și anume de modificare a titlului de la formula „Lege privind sistemul unitar de pensii publice” la „Legea pensiilor publice”. Este un amendament propus de domnul senator PSD Alexandru Cordoș, secretarul comisiei, și care a trecut în comisie.
Propun reluarea discuției asupra acestui titlu, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Motivarea domnului senator este următoarea: „De vreme ce mai sunt sisteme neintegrate (avocați, clerici), nu se justifică sintagma «sistem unitar».”
Contraargumentul este faptul că și aceste categorii menționate în sprijinul modificării au posibilitatea să vină în acest sistem și să contribuie – este un sistem care dorește să aibă cât mai mulți contributori – și, pe de altă parte, sintagma „sistem unitar de pensii publice” vine din faptul, pe care l-am dezbătut deja câteva ore bune, că se dorește, pe baza unui criteriu unitar și în principal acela al contributivității, ca și celelalte sisteme care există în momentul de față, definite prin legi speciale, să fie incluse în acest sistem. Asta este principala modificare pe care o propune această lege.
De aceea cred că este mai potrivită formula inițială a titlului, „Lege privind sistemul unitar de pensii publice”, și, sigur, cer un vot pe această propunere.
## Mulțumesc.
Înțeleg că este vorba de titlu, la amendamentele admise, deci în anexa I, pe care o avem în față.
Domnul senator Rădulescu propune revenirea la titlul inițial al legii, în condițiile în care a existat un amendament admis în cadrul comisiei.
Există comentarii din partea grupurilor parlamentare cu privire la propunerea făcută de domnul senator Rădulescu? Domnule senator Daea, vă rog, microfonul 4.
## Domnule președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor senatori,
În primul rând, vreau să spun că domnul președinte al comisiei de specialitate a fost inspirat, pentru că este amendamentul care se referă la titlul legii și, pe logică juridică, și nu numai, intervenția Domniei Sale are temei, pentru că altminteri mă opuneam, deoarece noi trebuie să discutăm mai întâi amendamentele respinse. Dar pentru că respect faptul că a fost logică, oportună și inteligibilă intervenția, îngăduiți-mi să zăbovesc și eu vizavi de interpretare.
Cred că amendamentul propus de colegul nostru, domnul senator Cordoș, are și conținut, are și temei juridic. Are conținut pentru că Domnia Sa, pe bună dreptate, spunea că mai sunt alte legi care nu sunt integrate și, dacă este așa, este în regulă. Titlul inițial dă impresia că mai este un sistem neunitar de pensii și, cu tot respectul față de președinte, care a demonstrat de multe ori justețea intervențiilor și a explicitat poziția Domniei Sale, mă gândesc că în condițiile în care în comisie s-a dispus altfel, intervenția Domniei Sale ne trimite să facem acum amendament în plen. Ne obligă, la cele admise, să apelăm la regulament sau, dacă nu operăm în plen, să-l trimitem înapoi la comisie.
Dacă comisia de specialitate a operat o modificare în titlu pe o dezbatere serioasă pe titlul legii, atunci intervenția în plen are două răspunsuri procedurale: fie că supuneți la vot să operăm amendamente în plen pe amendamente și pe raport, pentru că raportul este însoțit de amendamentele admise, sau să le trimitem înapoi la comisie.
Evident că nu vreau să pun frână dezbaterii și curgerii în timp cât mai rapide a Legii pensiilor, de aceea fac apel la plen ca prin vot să stabilească soluția, în așa fel încât să purcedem în continuare la dezbatere.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Mulțumesc.
Suntem în fața următoarei situații. Există o propunere din partea unui grup parlamentar pentru a se decide în plen cu privire la un amendament admis. Acest lucru este regulamentar, așa cum și sugestia făcută de domnul senator Daea, să putem întreba plenul cu privire la modalitatea de lucru și dacă nu cumva comisia trebuie să fie sesizată din nou cu privire la acest lucru, este, de asemenea, un lucru firesc.
Din punctul de vedere al dreptului suveran al plenului de a se apleca asupra textelor pe care le avem în față, solicitarea este regulamentară și va trebui să fie supusă votului plenului Senatului României.
Dau cuvântul doamnei senator Mitrea pentru un comentariu.
Aș dori să începem să tranșăm punctual subiectele cu care suntem sesizați și, după aceea, să avansăm cu celelalte amendamente.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Acest amendament a apărut datorită faptului că, de la început, noi am susținut neîncadrarea unor pensii reglementate prin legi speciale în sistemul public de pensii, și atunci denumirea legii a obținut această formă.
Mulțumesc.
## Mulțumesc mult.
Dau cuvântul domnului senator Cordoș, deoarece a fost inițiatorul amendamentului care a fost admis în comisie, pentru a face precizările cuvenite.
Mulțumesc, domnule președinte.
Împreună cu colegii, în cadrul comisiei, am propus și acest amendament. Au fost date câteva explicații.
Aș mai completa și aș reitera ideea că nu putem vorbi despre un sistem unitar de pensii publice tocmai pentru că sunt unele categorii care nu sunt cuprinse în prezenta lege și m-aș referi doar la avocați și la o parte dintre clerici.
Drept urmare, nu se justifică sintagma „sistem unitar”, iar apoi mai există faptul că este un titlu de lege care va fi folosit – și este foarte mult folosit – de acum înainte. Propunerea noastră a fost „Legea pensiilor publice”, tocmai pentru a face o trimitere foarte clară la acest sistem de pensii publice, și nu la un sistem unitar de pensii publice. De aceea, noi venim cu solicitarea și susținem în continuare acest amendament. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Savu. Microfonul 4.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În susținerea acestui amendament, astăzi, prim-ministrul Emil Boc ne-a oferit elemente suplimentare. Din discursul prim-ministrului am înțeles că Guvernul se gândește ca pe viitor să vină cu un sistem de rentă de merit în domeniul militar.
Asta înseamnă că, așa cum a văzut-o Guvernul, legea ar fi trebuit completată cu un sistem de legi. Nu putem să aruncăm în Parlament, așa, ce vom face în viitor. La o lege care îi va nemulțumi profund pe militari, venim și le spunem militarilor: „Stați liniștiți, va veni Guvernul cu un alt pachet legislativ, care să vă dea o rentă de merit.”
Referitor la această rentă de merit, pot să spun că nu am auzit o aberație mai mare în situația în care România se află în NATO. A vorbi de rentă de merit pentru militarii care se evidențiază pe linia frontului înseamnă că îți dorești ca țara să fie implicată în niște conflicte militare sau, dacă ne referim la cei din sistemul de ordine publică, înseamnă că ne dorim să avem de-a face cu cât mai mulți infractori, ca să aibă unde să se evidențieze acești oameni, pentru a le fi recunoscute, așa cum spune prim-ministrul, meritele de către societate, pentru că renta asta de merit se va da probabil într-un proiect legislativ, la fel de aberant, în baza unor merite pe care societatea ar trebui să le recunoască acestor oameni.
Ce ne facem cu acele categorii de tineri care se află în școlile militare, unii care au absolvit recent sau care se află la o vârstă la care nu se gândesc încă la pensionare, dar pentru care s-au gândit familiile atunci când și-au făcut predicția de carieră și știau modul în care funcționează societatea în legătură cu aceste pensii ale militarilor?
Eu, ca părinte, dacă m-ați întreba acum și dacă această lege a lui Emil Boc și a actualului Guvern ar trece, nu mi-aș mai dori niciodată ca unul dintre copiii mei să îmbrace haina militară, așa cum am făcut-o eu, să mă urmeze, pentru că aceasta înseamnă că mi-aș dori implicit ca ei să poată să se evidențieze, să ia o rentă de merit, stabilită de societatea civilă, cumva, nu știu prin ce tip de lege, să aibă parte de cât
mai multe conflicte armate sau de cât mai multe situații conflictuale în țară pentru a se evidenția cumva.
Deci încă un argument pentru susținerea acestui amendament, că nu este corect titlul „sistemul unitar de pensii”, pentru că prim-ministrul a venit și ne-a expus o situație la care se gândește. Dacă venea cu acest pachet completat și cu legile despre care ne vorbește, să știm și noi la ce se gândește, așa a aruncat aici niște vorbe despre niște legi viitoare care vor completa această lege, numită acum impropriu, Legea privind sistemul unitar de pensii.
Ce ne facem cu celelalte categorii de pensionari?
Lor cum le stabilim meritele? În baza căror... Un număr de procese cât mai mic la magistrați sau care ar fi criteriile?
Domnul Emil Boc nu ne-a explicat și ne-a lăsat, așa, într-o ceață totală. În concluzie, susțin amendamentul domnului senator Cordoș.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc foarte mult.
Suntem în fața unei propuneri din anexa I, amendamente admise, la numărul curent 1, cu privire la titlul „Legea pensiilor publice” _versus_ „Sistemul unitar de pensii publice”. Dacă nu mai sunt alte comentarii,
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă consult dacă pentru amendamentele admise mai sunt sugestii sau comentarii.
Nu mai sunt.
Trecem la amendamentele respinse, cu aceeași rugăminte procedurală, să încercăm să respectăm secvențialitatea, cronologia textului legii, pentru a putea să urmărim de o manieră cât mai coerentă.
Dau cuvântul domnului senator Rădulescu, pe procedură. Microfonul central.
## Domnule președinte,
Aș vrea să fie clar pentru toți colegii care este modalitatea. Nu s-au epuizat obiecțiile asupra amendamentelor admise, bineînțeles, dar aș dori să respectăm cronologia textului și să mergem în formula care a fost folosită până acum, în ordinea articolelor.
Dacă la articolul respectiv există amendamente respinse care se doresc a fi susținute, să facem aceasta, dacă există obiecții pe amendamentele admise, să facem aceasta, dar în ordinea cronologică a articolelor.
Domnule senator, propunerea dumneavoastră este să parcurgem textul legii. Dacă doriți să mergem articol cu articol pe textul legii, nu am nicio dificultate de a opera în acest mod, pentru că acolo avem toate amendamentele: și admise, și respinse.
Cutuma noastră a fost ca în plen să se susțină amendamentele respinse, în condițiile respective. Nu am nicio dificultate de a întreba plenul, articol cu articol, care este sentimentul și să existe intervenții într-un fel sau altul pe măsură ce avansăm. Dacă acest mod de lucru este acceptabil pentru noi toți, vă propun să parcurgem și să avem în paralel atât textul proiectului de lege, cât și anexele cu amendamentele admise și respinse, care fac parte integrantă din raportul comisiei de specialitate.
Am avut deja o dezbatere cu privire la titlul legii. Consider că această dezbatere este încheiată.
Art. 1 din capitolul I.
Sunt comentarii?
Aveți un comentariu la art. 1, domnule senator Cordoș? Vă rog, microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Pe art. 1 am discutat la fel de mult în comisie și există un amendament respins, și anume acela care se referă la faptul că textul legii prevede că „dreptul la asigurări sociale este garantat de stat (...)” și urmează continuarea.
Am propus: „dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale sunt garantate de stat”, tocmai pentru că vorbim despre o lege a pensiilor. Cuvântul pensie este cel determinant și, sigur, în textul legii sunt și alte drepturi, altele decât cele de pensie, deci am propus includerea acestei fraze.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Vă mulțumesc.
Avem în față susținerea unui amendament respins, la art. 1, așa cum a fost prezentat și în anexa 2 de la raportul comisiei.
Dacă nu sunt alte comentarii cu privire la acest lucru, vă rog să vă pronunțați prin vot.
Vă rog să vă pronunțați cu privire la acest amendament respins.
Evident, cine votează în favoare este pentru aprobarea amendamentului, cine votează împotrivă este pentru respingerea acestuia.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
În continuare, art. 2.
Domnul senator Daea. Microfonul 4.
Eu v-am promis, domnule președinte, că voi veghea să nu greșiți atunci când conduceți plenul Senatului României.
Fiți fără grijă!
## **Domnul Petre Daea:**
Sunt fără grijă, dar cu atenție. Și v-aș ruga și pe dumneavoastră să fiți atenți când senatorul Daea vrea să intervină.
Am vrut să intervin la articolul precedent, dar s-a trecut la procedura de vot. Eu respect decizia plenului, respect și modul dumneavoastră de a conduce ședința, dar îl amendez când situația o impune. O fac în mod regulamentar și revin în condițiile în care dumneavoastră nu luați în seamă ce spune senatorul Daea.
Vă mulțumesc.
Trec în banca mea de lucru, intervin când se impune.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Evident că vom ține cont de toate intervențiile dumneavoastră.
Art. 2.
Sunt amendamente pe care doriți să le susțineți în plen? Nu.
Art. 3 din proiectul de lege. Nu sunt.
Da?!
Vă rog, domnule senator Rușanu.
Am rugămintea și către colegii secretari să mă ajute pentru a avea o viziune panoramică asupra sălii de plen.
## **Domnul Dan Radu Rușanu:**
La art. 3, domnule președinte, o completare: „În calitate de funcționar public cu statut special în instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică, sistemul administrației penitenciarelor și siguranță națională”, pentru că sunt și cei din sistemul administrației penitenciarelor, din subordinea Ministerul Justiției. Art. 3 lit. i).
Dacă amendamentul este admis, nu are rost să-l mai susțineți în plen. Singura modalitate de a vota un amendament admis este de a cere plenului să inverseze decizia comisiei de specialitate.
Deci dacă este vorba despre un amendament admis și nu sunt obiecțiuni, considerăm în plen că este admis în continuare, da? Nu are rost să ne pronunțăm prin vot. Doamnă senator Boitan, doriți să interveniți? Vă rog, microfonul 2.
Apoi domnul senator Sârbu.
Suntem la art. 3.
Suntem la art. 3.
La art. 3 lit. p) am avut un amendament de precizare, mai bine spus, a stagiului de cotizare, definirea stagiului de cotizare: „perioadă de timp pentru care s-au datorat” și am introdus „și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.
În comisie amendamentul a fost respins, considerându-se că pentru persoanele cărora angajatorul nu le virează contribuția nu se poate renunța la stagiul de cotizare. Eu susțin că este datoria Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin instrumentele pe care le deține, să se ocupe de aceste contribuții și nu putem porni din start într-o lege cu ideea că unii vor contribui și unii nu vor contribui, fiindcă atunci va trebui să renunțăm chiar la o parte dintre principiile care definesc această lege. Vă mulțumesc.
Este vorba de art. 3 lit. p) – Stagiul de cotizare. Pe acest subiect, domnule senator Sârbu?
Nu, o problemă de procedură, domnule președinte. Cred că dacă mergem așa ne încurcăm, nu mai știm care sunt admise, care sunt respinse, luăm fiecare articol. Procedura noastră era clară și simplă. Raportul cu amendamente admise trece. Dacă erau observații, cel care avea observații sau cel care a făcut un amendament venea la microfon și spunea problema pe care o avea. Apoi se luau cele respinse, amendament cu amendament. Îl susținea sau nu. Cine nu îl susținea, nu era prezent în sală, se trecea mai departe. Aceasta este procedura noastră, acum avem o nouă procedură. Cred că ne încurcă foarte mult. Eu nu pot să urmăresc, sincer vă spun. Nu am tabelul în față, mă uit pe calculator, mi-e greu. Poate pentru cei care au dosar aici e mai ușor.
Vă mulțumesc. Microfonul 3. Domnul senator Sârbu.
Eventual, supuneți la vot procedura sau cutuma noastră care a funcționat până acum.
Evident, este formula pe care am aplicat-o până acum. Fiind vorba despre un text important și masiv, nu am dificultăți să ne pliem și pe altă formulă de lucru.
Domnul Pereș dorește să intervină, microfonul 2, pe partea procedurală.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sigur că noi am fost de acord și, desigur, și la vot vom fi de acord să luăm acest proiect de lege articol cu articol, cu o singură observație, dacă-mi permiteți, iar dacă putem să lucrăm așa, cred că putem intra în normalitate: atunci când indicați numărul articolului, să indicați și dacă există amendament admis și, dacă există observații asupra amendamentului...
Încă o dată, stimați colegi, s-a dezbătut doar în comisie, plenul este suveran. Asupra unui asemenea articol, chiar hotărât în comisie, noi ne putem întoarce. De fapt, aceasta a fost și situația art. 1 care prevedea modificarea titlului și, de fapt, așa am și votat și nu ați avut observații.
Dumneavoastră, domnule președinte, să indicați: sunt și două amendamente respinse..., dacă cineva dorește să le susțină, va veni în fața plenului și va susține amendamentele cu argumentațiile necesare.
De un singur lucru aș dori să se mai țină seama: la fiecare amendament, respins sau admis, vă rog să consultați punctul de vedere al Guvernului, al domnului ministru, este de față și poate că ne lămurește, sunt situații în care un amendament respins poate că ar putea fi trecut la amendamente admise. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Reprezentantul Guvernului poate interveni în orice moment al dezbaterii noastre și, dacă există dorința de a se face acest lucru sunt convins că domnul ministru Șeitan ne poate semnala acest lucru. Nu întrebăm la fiecare amendament în mod obligatoriu Guvernul. Dacă Guvernul, care este prezent, dorește să intervină, are prioritate și acest lucru poate fi făcut.
Domnul lider Hașotti, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,
Nu am venit în fața dumneavoastră cu regulamentul, ci cu procedura legislativă care este parte a acestui regulament și, pentru a nu exista discuții, vă voi citi textele din acest regulament. Înainte vreau să vă spun și să invoc cutuma în dezbaterea tuturor proiectelor.
Procedura este următoarea: întâi se discută amendamentele admise, rând pe rând, după care se discută amendamentele respinse. Această procedură respectă ceea ce scrie în această cărțulie, în această broșură și, pentru a nu exista discuții, dați-mi voie să vă citez: „După încheierea dezbaterilor generale, în cazurile în care comisia sesizată pe fond a operat modificări – deci sunt amendamente admise – sau completări la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, cuprinse în raportul acesteia, președintele consultă Senatul dacă sunt observații la acestea.” Așadar, dumneavoastră trebuie să luați amendament cu amendament, cele admise se discută.
Mai departe ce spune? „În cursul dezbaterilor, senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discuție numai amendamentele depuse în termen la comisie. Dacă se constată că sunt amendamente respinse de comisie și se cere susținea lor în plen, se dezbat numai acestea și se rezolvă prin vot.”
Așadar, pentru a încheia, se ia, rând pe rând, fiecare amendament admis, dacă se solicită de către un senator acest lucru, nu de către reprezentantul Guvernului, ci de către un senator, acesta poate fi și președintele comisiei, se dezbat, se votează, după care se iau amendamentele admise. Evident, trebuie să avem grijă ca atunci când se dezbate un amendament admis sau unul respins să nu existe neconcordanțe între ele, și, aici, președintele comisiei trebuie să aibă grijă de a nu cădea în acest păcat.
## Vă mulțumesc.
Cred că este o formulă mult mai operativă de lucru și este ceea ce facem în mod curent în Senat.
Domnul președinte Rădulescu dorește să facă un comentariu, mai ales la ultimul punct ridicat de domnul senator Hașotti?
Vă rog, microfonul 7, cu privire la riscul de a avea neconcordanțe între amendamentele admise, care sunt respinse în plen, respectiv respinse de comisie și care, eventual, au votul plenului, ca să fim siguri că vom da o lege coerentă în final.
Domnule președinte, microfonul 7.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Încep cu remarca făcută de domnul senator Hașotti.
Tocmai pentru a avea o concordanță în text este bine să discutăm amendamentele admise și amendamentele respinse pe același articol pe care ele au fost operate.
Dacă mergem de la art. 1 la art. 200, parcurgem toată legea, referindu-ne la amendamentele admise și, după aceea, ne întoarcem, de la art. 1 la art. 200, cu amendamentele respinse, puteți fi siguri că atunci se vor produce, în capetele multora dintre noi, neconcordanțe și neînțelegeri. Dacă parcurgem legea articol cu articol, cu amendamente admise și respinse, urmăm structura logică și a legii, și a istoricului dezbaterilor care au avut loc în comisie.
Pe de altă parte, sunt unele amendamente care au implicații asupra întregului conținut. De exemplu, dacă la art. 6 ar fi admis un amendament referitor la faptul că nu sunt incluse sistemele speciale în acest sistem unitar, asta are implicații asupra a zeci de articole după aceea. De aceea, eu vă propun să nu tratăm în bloc amendamentele admise și după aceea să ne referim la cele respinse. Cred că este o modalitate mult mai coerentă.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Daea, vigilent ca întotdeauna. Microfonul 4.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Remarcați vigilența, eu vreau să remarc coerența.
Coerența domnului senator Rădulescu mi se pare de îmbrățișat. Luăm articol cu articol, ca să nu ne scape niciun amendament, vedem despre ce este vorba, îl analizăm pe fiecare în parte, ne spunem punctul de vedere, votăm și trecem mai departe.
Nu ai cum să operezi cu amendamente paralele, respinse și admise, dacă nu ai firul legii. De aceea, cu tot respectul pe care i-l port domnului senator Hașotti – cred că și dumnealui mie, am văzut că a întrerupt discuția cu domnul senator Pereș și cred că din acest punct de vedere este un semnal bun –, e bine să continuăm pe articole, ca nici dumneavoastră să nu vă încurcați, că e mult de lucru și trebuie să fim atenți și să procedăm în consecință.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
## Aș vrea să fac următoarele precizări.
Domnul lider Hașotti are perfectă dreptate și textul regulamentar este extrem de clar. Singura chestiune care ne face să fim, sper, de acord cu o procedură ușor modificată, cu titlu de excepție, este că suntem în fața unei legi complexe, cu extrem de multe amendamente și care fac ca modul nostru de lucru tradițional, care va fi aplicat în continuare în Senatul României, să riște să devină ineficient sau să conducă la incoerențe în actul legislativ, inclusiv în modul în care pot urmări dezbaterea noastră cei care reprezintă opinia publică, existând riscul de a deveni foarte tehnici și de a nu putea să comunicăm ceea ce dorim să fie comunicat.
De aceea, într-un fel, suntem într-o situație de tipul dezbaterii Legii bugetului de stat, în care se merge articol cu articol și, chiar dacă sunt amendamente admise sau respinse, cred că putem, pentru o lege atât de complexă, atât de importantă, să încercăm să venim cu o modalitate care să ne asigure totuși coerența și rog plenul Senatului să fie de acord să utilizăm această formulă. Evident, când vom reveni la legi cu conținut mult mai punctual, mult mai sectorial, vom reveni la practica noastră curentă, vom dezbate amendamentele respinse, dacă sunt susținute în plen, și vom intra într-o logică clasică, să spunem, de abordare. Legea este mult prea complexă și, pentru a putea să asigurăm coerența dezbaterii, cred că propunerea este rațională și vă rog să fim cu toții de acord să procedăm în continuare așa.
Deci mergem în continuare la art. 3 și, evident, amendamentele admise și respinse pot fi invocate de cei care doresc să facă acest lucru.
Suntem la litera p), pe care doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL, a invocat-o, deci a susținut un amendament respins cu privire la stagiul de cotizare.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dacă la art. 3 nu mai avem alte intervenții, trecem la art. 4.
Nu sunt intervenții.
Art. 5.
Nu sunt intervenții. Art. 6.
Aici știu că sunt anumite puncte de vedere divergente. Domnul președinte Toni Greblă.
La art. 6, teza 1, punctul 4, textul proiectului este: „Persoanele care realizează în mod exclusiv un venit brut pe an calendaristic echivalent cu patru salarii...” și textul curge în continuare.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune – amendament însușit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – „persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic...” și textul curge mai departe.
Cu alte cuvinte, este eliminată sintagma „în mod exclusiv”. Nici nu prea am înțeles la ce s-a referit inițiatorul când a folosit sintagma „în mod exclusiv”.
Este vorba de „un venit brut pe an calendaristic” și textul rămâne așa în continuare.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc foarte mult.
Este vorba despre amendamentul respins de la numărul curent 5, cu referire la art. 6, titlul 4.
Cine este în favoarea amendamentului susținut de domnul președinte Greblă?
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
O secundă, până nu votăm. Vă rog, microfonul 3.
## Domnule președinte,
Ca să putem fi lămuriți cu toate aceste chestiuni, totuși este nevoie ca și domnul președinte al comisiei sau cel puțin domnul ministru să spună care este importanța unei asemenea chestiuni. E doar o simplă sintagmă?! Este sau nu importantă? S-ar putea să avem treabă mai mult... Nu merge... Niciodată n-a fost așa.
Comisia, cel puțin, sau inițiatorul să spună ceva legat de problema aceasta.
Îl rog pe domnul președinte Rădulescu să facă un comentariu cu privire la această propunere. Microfonul 7.
Vă pot lămuri și eu, deși, sigur, în cazul acesta, inițiatorul este cel care e mai îndreptățit. Aici este vorba despre acele persoane care nu sunt incluse în niciuna dintre celelalte numeroase categorii enumerate la acest articol și care au ca sursă exclusivă de câștig ceva care trebuie să fie cel puțin la nivelul a patru salarii medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, neavând alte surse de venit, alte salarii care sunt cuprinse la celelalte capitole.
Dacă scoatem „exclusiv”, atunci se poate înțelege că această reglementare cu minimum patru salarii medii brute se aplică tuturor celorlalte categorii de salariați și de oameni care au venituri și participă la sistem.
Domnule ministru, sunteți de acord cu această explicație?
Domnule ministru, microfonul 9.
Da, susținem punctul de vedere.
Este vorba despre categorii diferite. Salariații au, prin efectul legii, obligativitatea să plătească contribuția la tot salariul. Celelalte persoane, care nu au salariu, au echivalentul acesta: dacă au sub patru salarii pe an, nu plătesc contribuție, iar dacă au peste, plătesc contribuție. Este o logică de a separa, de a nu face un amestec care să facă să scadă contribuțiile, în ultimă instanță, și este în detrimentul persoanei, nu este în detrimentul sistemului.
Mulțumesc. Domnule senator Daea, microfonul 4.
Asistăm, în acest moment, la un pas în față vizavi de dezbateri și de operativitate. Este corect, domnule președinte, să supuneți dezbaterii fiecare amendament respins, în așa fel încât, alături de inițiator, care își susține amendamentul, să putem interveni și să intervină cele două părți care au operat în mecanism. A operat comisia și vreau să știu argumentul comisiei, de ce l-a respins. Iată că acum m-am lămurit și putem să mergem mai departe. De aceea v-aș ruga să supuneți atenției plenului fiecare amendament respins, solicitând inițiatorului să-l prezinte, să se prezinte poziția comisiei și a Guvernului și apoi intervenții din partea senatorilor, în așa fel încât să dăm conținut dezbaterii și să luăm o decizie potrivită.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
## Domnule senator,
Eu nu mă pot substitui, din acest loc, voinței inițiatorului de a susține sau nu amendamentul respins. Deci am rugămintea către toți colegii care au prezentat amendamente să fie prezenți, să fie activi și să susțină în plen, dacă vor considera util acest lucru. Evident, acolo unde există, pe lângă un inițiator singular sau un grup de inițiatori, și grupul parlamentar din care aceștia fac parte, în numele grupului, în aceste situații, se poate interveni și susține un eventual amendament respins în plenul Senatului. Aceasta este regula, aici lucrurile sunt foarte clare și sunt convins că va exista un interes pentru prezentarea în plen a acestor amendamente.
Deci revin la vot și la amendamentul propus de domnul președinte Toni Greblă la art. 6, titlul 4.
Mai aveți vreun comentariu, domnule Cordoș? Vă rog, microfonul 3.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Pentru art. 6, în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială s-au făcut mai multe amendamente și i-aș
ruga pe toți colegii să fie foarte atenți la acest articol. Este unul dintre articolele importante, care prevăd că – și este menționat în mod expres – „în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii...”, aici sunt introduse și cadrele militare, și la acest articol putem începe dezbaterea, este oportunitatea lor... Este vorba despre cadrele militare în activitate, iar la punctul 5, cadrele militare trecute în rezervă, deci tot art. 6.
S-a propus în cadrul comisiei, la amendamente respinse, eliminarea integrală, practic, a art. 6, tocmai în ideea păstrării propunerilor noastre de a nu fi incluse aceste categorii în prezenta lege.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Problema pe care v-o supun atenției este următoarea: art. 6 este un articol important, este un articol care reprezintă o parte importantă a filozofiei pe care Guvernul o propune cu privire la sistemul unitar de pensii, și anume introducerea în sistemul public de pensii a categoriilor care până acum au fost exceptate prin legi speciale.
De aceea, în condițiile în care astăzi suntem deja, practic, la finalul lucrărilor noastre și dorința de a asigura coerență și de a asigura o dezbatere care să ne permită să ne aplecăm asupra acestui articol de la început la sfârșit și să nu încercăm să sărim de la o temă la alta, riscând să pierdem conținutul, mă îndeamnă să vă propun ca mâine, la ora 9.00, să reluăm din acest punct, de la art. 6, dezbaterea și votul, rugându-i și pe domnul ministru, și pe doamna secretar de stat să fie prezenți alături de noi și mâine pentru că, altfel, riscăm să avem astăzi o dezbatere pe o temă care să fie, după aceea...
Domnul senator Moga, de la microfonul 4, are un comentariu.
V-aș ruga ca mâine să reluăm și art. 3, pentru că am făcut semn și nu ați fost atent, domnule președinte.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Dacă doriți să revenim mâine la art. 3, fără probleme, n-am nicio dificultate să revenim dacă a fost o omisiune, cu rugămintea să fiți aici la ora 8.45, pentru a fi pregătit să susțineți acest amendament.
În 20 de minute, ședința Biroului permanent al Senatului, la ora 15.00 ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, mâine, la ora 9.00, ne reîntâlnim și reluăm discuția pe acest important proiect de lege. Vă mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#157469„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|438866]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 59/30.IV.2010 conține 24 de pagini.**
Prețul: 4,80 lei