Au încercat să spună că doctorul Arafat, doctorul Cercel, doctorul Rafila, doctorul Imbri, doctorul Pistol sunt de vină. Au încercat să spună că doctorii sunt de vină. Și acest lucru trebuie să înceteze. Acum.
Decizia privind instaurarea stării de urgență, a stării de alertă, decizia privind relaxările sunt decizii politice. Nu doctorii au propus relaxarea păcănelelor, decizia a aparținut premierului Orban.
În paralel, relaxarea și accesul în biserici, cu respectarea distanțării sociale, sau în spitale pentru tratamentul bolnavilor cronici nu le-ați relaxat. Sau le-ați relaxat doar când opinia publică, românii, Partidul Social Democrat v-au cerut-o.
Domnule ministru,
Germania, ca țară exemplu, a stabilit cinci puncte în strategia de luptă anti-COVID. Acestea au fost: testarea rapidă, comunicarea transparentă, pregătirea sistemului de sănătate, infrastructura informatică și telemedicina.
Cancelarul german a ieșit în fața nemților și a spus de la început că de la al Doilea Război Mondial Germania nu s-a confruntat cu o asemenea problemă.
În România, la început, președintele ne spunea că nu este altceva decât o gripă.
Dumneavoastră ne spuneți că la nivelul Ministerului Sănătății s-a constituit acel grup, dar exact în aceeași perioadă Președintele României ne vorbea despre o simplă gripă, iar PNL ne vorbea de alegeri anticipate.
Premierul României ne ține în stare de alertă până la apariția vaccinului, dar bea și fumează în grup organizat în clădirea Guvernului, fără mască și fără distanțare socială. Ați împărțit, practic, România în două – poporul român și PNL.*
Regulile nu sunt pentru Rareș Bogdan, de exemplu, și gașca lui, care își permit orice, în disprețul legii.*
Lipsa de credibilitate a Guvernului este cauza creșterii numărului de îmbolnăviri. Românii nu mai cred ce le spun guvernanții PNL. Chiar conducerea PNL subminează și încalcă toate măsurile de protecție pe care le recomandă cetățenilor. Și, atunci, cetățenii români ce să mai creadă, că situația este foarte gravă, când îi văd pe Rareș Bogdan și gașca lui la chef?
Comunicarea transparentă, folosită în Germania, în România nu am văzut-o.
Nu este comunicare transparentă faptul că nu ne-ați comunicat de-a lungul timpului numărul de bolnavi, ci numai numărul de teste.*
Nu este comunicare transparentă faptul că nu ați comunicat motivele pentru care ați relaxat păcănelele, dar n-ați deschis spitalele.
Nu este o comunicare transparentă faptul că ați relaxat, începând cu 15 iunie, 17 state din Uniunea Europeană, pe principiul că în aceste state se înregistrează un număr de sub cinci cazuri noi la un milion de locuitori, calculat pe o medie de 14 zile, dar nu ne spuneți care este motivul pentru care state din Africa – 39 de țări, America – 25 de țări, Asia – 22 de țări, Oceania – 7 țări, care au același indicator înregistrat, sub cinci, unele având chiar zero, nu apar în lista țărilor din care, venind în România, nu se intră în carantină.
Exemple de state din care azi se intră în carantină sunt: Australia, Noua Zeelandă, Thailanda, China, Coreea și altele.
Nu este o comunicare transparentă faptul că ați instaurat niște măsuri care au început să fie aplicate de autoritățile locale, după care, practic, le-ați schimbat.
Domnule ministru,
Sunteți în fața unui vot politic. Doamnelor și domnilor parlamentari,
Un vot pentru moțiune aduce în discuție de fapt temele enumerate în moțiune*, și anume:
– asigurarea materialelor de protecție pentru tot personalul, începând de la instaurarea stării de urgență, implicat în linia întâi;
– asigurarea plății stimulentului de risc pentru tot personalul care a fost în prima linie a luptei anti-COVID, dar și plata, pe Legea nr. 19, pentru personalul, de exemplu, din DSP, căruia acum i se iau banii înapoi;
– asigurarea testării rapide. Și, când spun rapide, nu mă refer la timpul de execuție al testului, ci la momentul în care testarea poate fi făcută;
– asigurarea serviciilor medicale pentru toți bolnavii cronici, prin redeschiderea spitalelor.
Este un semnal de alarmă privind achizițiile și tunurile, despre care n-are rost să mai spun.
Este un semnal de alarmă privind aceste numiri controversate la nivelul conducerii spitalelor. Și știți la ce cazuri mă refer.
Un semnal de alarmă privind aceste piedici împotriva administrațiilor locale, care s-au implicat în asigurarea condițiilor impuse și în testare. Și aici și Primăria Capitalei, și primăriile de sector, dar și alte autorități locale au tras importante semnale de alarmă.
Este un semnal de alarmă legat de modificări legislative în plină pandemie pentru a schimba oameni. Și aici mă refer la schimbarea statutului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Într-o noapte ați schimbat 90% din oameni. Nu oamenii PSD.
Un semnal de alarmă privind lipsa unor medicamente, mai ales cele ieftine, pentru afecțiuni cronice.
Și un semnal de alarmă privind lipsa investițiilor în sănătate, pentru asigurarea circuitelor funcționale spitalelor sau asigurarea proiectelor începute.
Vă anunț că șapte buncăre, construite și cu sprijinul Ministerului Sănătății, dar de autoritățile locale, nu au echipamentele de radioterapie.
Domnule ministru,
Mesajul pe care Parlamentul îl va da este de fapt mesajul pe care îl dau românii. Este mesajul și sunt semnalele de alarmă pe care le trag asociațiile de pacienți.
Mesajul pe care Parlamentul îl va da este mesajul acestei moțiuni.
În guvernarea Orban–PNL sănătatea nu este prioritate! Așa cum spune și domnul Cîțu.
În guvernarea Orban–PNL sănătatea românilor a ajuns firmă de pompe funebre!* Dacă spitalele pot fi conduse de oameni care conduc firme de pompe funebre.
În rest, putem spune și facem un apel către români� și vorbim de apelul făcut de Societatea de Epidemiologie și de specialiștii de sănătate publică.
Le dorim românilor multă sănătate și multă responsabilitate, cu respectarea regulilor de igienă și de decontaminare frecventă, purtarea măștii de protecție în spații închise sau la interacțiunea cu alte persoane, decontaminarea obiectelor și a suprafețelor utilizate, care sunt atinse de mai multe persoane, precum și evitarea constituirii grupurilor mari de persoane!
Acestea sunt cinci elemente din partea acestor comisii de specialitate.
Și dați-mi voie să mai spun ceva, un element foarte nou. Consiliul Uniunii Europene – și vă arăt aici un material din data de 19 – a stabilit un indicator nou care să stea la baza evaluării statelor privind transferul între state sau posibilitatea de relaxare.
În momentul de față vorbim, practic, de o nouă decizie a Consiliului Uniunii Europene legată de incidența cumulată pe 14 zile, raportată la 100.000 de locuitori.
În acest tabel, mergând pe statele Uniunii Europene, România este pe locul 4, dacă luăm în calcul și Anglia, sau pe locul 3, dacă scoatem Anglia, din perspectiva numărului cumulat sau incidenței cumulate. Așa că mare atenție!
Dacă vreți, vă pun la dispoziție aceste date de la nivelul Consiliului Uniunii Europene.
Legat de afirmația inițială, lista statelor cu acel indicator la care ați făcut referire, de sub cinci la milionul de locuitori, vă pun la dispoziție, dacă vreți, lista țărilor care nu au acest indicator, dar din care dacă oamenii vin în România să știți că vor intra în carantină.
Și mă leg acum de ce spuneați în prezentarea dumneavoastră. Să vă aduc aminte de Suceava și de domnul Flutur?
Mulțumesc.
· mixed
Vocevoce proprieMarkerCadru
Discursul îmbină apelul la interesul grupului (poporul român) cu retorica despre binele comun (sănătatea publică).
„Ați împărțit, practic, România în două – poporul român și PNL. Regulile sunt doar pentru poporul român.”