Am să vă ofer, doamnelor și domnilor, câteva date în acest sens: în anul 2008 au fost realizate cheltuieli suplimentare peste nivelul resurselor disponibile, care nu au fost canalizate către activități productive. Astfel, cheltuielile curente au înregistrat în anul 2008 o creștere de 30% față de anul 2007. Cheltuielile de personal au crescut cu 29% față de anul 2007 și au ajuns la 11,8 miliarde de euro, adică 8,4% din PIB.
Dinamica cea mai mare au înregistrat-o cheltuielile cu bunurile și serviciile care au crescut cu 32% comparabil cu anul 2007, având cea mai mare dinamică de creștere a ultimilor ani, ajungând la valoarea de 9 miliarde de euro, 6,5% din PIB, și asta în contextul în care tragerile din fondurile structurale și de coeziune au fost în valoare de 178 milioane de euro. În condițiile în care alocările Uniunii Europene au fost de 3,1 miliarde de euro, cumulate pentru anii 2007 și 2008, s-au tras, practic, 6% din volumul alocat.
Cheltuielile bugetului general consolidat în trimestrul IV al anului 2008 au crescut cu 30% față de trimestrul anterior, în timp ce încasările bugetare au scăzut cu 2,6%. Deficitul bugetar înregistrat doar în ultimul trimestru al anului 2008 a atins nivelul de 16 miliarde lei, față de un nivel de 2 miliarde înregistrat în trimestrul anterior.
Vechea guvernare a reușit extraordinara performanță de a cheltui în octombrie – noiembrie 4 miliarde de euro, bani care nu s-au dus în investiții, ci s-au dus în bunuri și servicii, în cheltuieli de personal, adică tocmai în acele cheltuieli care au sporit deficitul bugetar al României la 5,3%.
Aceasta este poza zilei cu privire la ceea ce a fost din punct de vedere economic anul 2008: o guvernare iresponsabilă, care a irosit această șansă extraordinară pe care a avut-o România, cu o creștere economică de 7,8%, și în loc să transforme această șansă într-o oportunitate a atârnat plumb în dezvoltarea economică a României și, practic, a blocat modernizarea țării. În aceste condiții, provocarea în fața noului proiect de buget pe anul 2009 este dublă: pe de o parte, să lupte cu efectele crizei economice, iar, pe de altă parte, să instaureze ordinea și stabilitatea finanțelor publice.
Cele mai importante răspunsuri pe care Legea bugetului de stat pe anul 2009 le oferă în contextul actualei situații economice a țării sunt următoarele:
1. Investiția publică masivă în infrastructură. 20% din banii bugetului merg pentru lucrări de investiții, pentru investițiile în infrastructura din această țară. Este cel mai mare buget de după 1989 alocat investițiilor, și aceasta, repet, într-un context în care nu avem o creștere economică, cum a avut guvernarea anterioară, de 7,8%, ci avem o creștere prognozată de 2,5%, nu avem un deficit bugetar de 5,2%, cum a avut guvernarea anterioară, ci avem un deficit bugetar de 2%.
Deci, iată, din start, ce constrângeri importante are acest buget pentru a recupera ceea ce a făcut guvernarea anterioară și a da șansa acestei economii românești să se relanseze. Facem ceea ce fac toate țările din lume în acest moment, care doresc să scoată țara lor din criză, adică să realizeze o investiție publică masivă în infrastructură.
De departe această investiție în lucrări publice, pe care Guvernul o realizează, este cea mai bună măsură anticriză, este cea mai bună măsură pentru menținerea și crearea de noi locuri de muncă. În esență, banii cheltuiți cu crearea și menținerea unui loc de muncă trimit banii înapoi la buget și de acolo spre pensii și salarii și alte componente sociale.
În același timp, investițiile publice sunt esențiale pentru înviorarea economiei și sănătatea sistemului financiar. Unde sunt direcționate aceste investiții publice? Prioritățile investiționale ale bugetului din acest an sunt: infrastructura, pe de o parte, eficiența energetică, pe de altă parte. Haideți să vedem unde merg acești bani în materie de infrastructură și eficiență energetică!
Investițiile publice vor fi orientate majoritar spre lucrări de infrastructură din transport, din mediu, din educație, din sănătate, din agricultură, din reabilitarea termică a blocurilor de locuit, adică spre acele obiective care pot genera efecte multiplicatoare în economie. Investițiile în infrastructură nu sunt niciodată izolate. Lucrările la o șosea sau la o rețea de apă pun în mișcare ramuri industriale din alte regiuni și dau de lucru unor oameni aflați la mare distanță de șantierul în care se lucrează sau pentru care se lucrează.
Iată câteva exemple în domeniul infrastructurii. Banii vor merge la autostrada „Transilvania” pentru sectorul Câmpia Turzii–Gilău, vor merge la autostrada București–Ploiești, la autostrada Cernavodă–Constanța, pentru centura ocolitoare Constanța, pentru autostrada Arad–Timișoara, pentru lărgirea la 4 benzi a centurii Bucureștiului, pentru lărgirea la 4 benzi a centurii Vest-Ploiești, pentru pasajul subteran Băneasa și, nu în ultimul rând, pentru lucrările din domeniul feroviar, dintre care amintesc reabilitare cale ferată București–Constanța.
Pentru programul de reabilitare termică, 22.000 de apartamente sunt prevăzute a fi izolate termic în anul 2009 cu fonduri de la bugetul de stat și, de asemenea, încă 28.000 de apartamente în baza celor 200 de milioane credit angajat. Acest proiect are câștiguri imediate: pe de o parte, vom da comenzi economiei românești, pe de altă parte, vom menține și crea locuri de muncă și, nu în ultimul rând, factura la energia termică a cetățeanului va avea de câștigat, în sensul că acele costuri vor fi diminuate cu cel puțin 30%.
La capitolul programe de construcții de locuințe vom începe construcția a 18.703 apartamente, din care circa 6.000 vor fi finalizate anul acesta. Pentru reabilitarea, modernizarea și asfaltarea drumurilor de interes local finanțarea va fi de 5,63 ori mai mare decât în 2008. Pentru refacerea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare a stațiilor de tratare a apei potabile și a stațiilor de epurare în 59 de localități am alocat fonduri de 4,6 ori mai mari față de anul trecut.
În domeniul infrastructurii din educație — să mai iau un alt exemplu —, cele 360 milioane de euro alocate spre infrastructura din educație vor fi orientate spre campusuri școlare, grădinițe noi, cămine pentru studenți, spații pentru învățământul superior, reabilitarea școlilor și a spațiului din învățământul superior, informatizarea școlilor, microbuze școlare pentru școlile din mediul rural.
Iată, deci, că cei 10,2 miliarde de euro, 20% din buget, pe care îi propunem, vor asigura banii necesari economiei pentru ca ea să fie relansată, iar locurile de muncă să fie menținute și, acolo unde este posibil, să creăm noi locuri de muncă.
2. Și strâns legat de prima măsură: vom achita toate datoriile restante ale guvernării anterioare. Este vorba de 2,1 miliarde de euro, bani care deja în proporție de 40% au fost achitați, deci datorii achitate în proporție de 40%, astfel încât statul să nu fie un element care să conducă la blocaje în economie, ci să fie un factor care să conducă la dezvoltare economică și la asigurarea resurselor financiare economiei românești.
3. În al treilea rând, este vorba de menținerea cotei unice de impozitare de 16%.
4. În al patrulea rând, este vorba de neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul II al anului 2009, tot ca o măsură pentru sprijinirea mediului de afaceri, în vederea menținerii și creării de noi locuri de muncă.
5. Absorbția fondurilor comunitare. Contraperformanța guvernării anterioare în materie de atragere de fonduri europene trebuie să fie înlocuită cu un management performant, prin care banii europeni să ajungă în România. Din nefericire, guvernarea anterioară n-a avut nici măcar capacitatea să auditeze sistemele de management și control din cadrul programelor operațional-sectoriale, pentru ca banii europeni să ajungă în România. Un singur program operațional sectorial a fost auditat înainte de 22 decembrie 2008. Deci atâta grijă a avut vechea guvernare de banii europeni încât nici măcar nu a acordat importanță pregătirii documentațiilor ca acești bani să poată fi acceptați. De aceea România are restanțe majore în absorbția fondurilor comunitare. De aceea avem doar 178 de milioane de euro aduși în doi ani de zile de către guvernarea anterioară. De aceea am înființat un comitet interministerial, sub coordonarea premierului și a vicepremierului, care monitorizează săptămânal graficul de absorbție și de contractare a fondurilor comunitare pentru România.
6. În al șaselea rând, este vorba de capitalizarea CEC și EXIMBANK, capitalizare necesară pentru susținerea mediului de afaceri sau întreprinderilor mici și mijlocii.
7. În al șaptelea rând, este vorba de continuarea și extinderea Programului „Rabla”: intrarea în program a mașinilor mai vechi de 10 ani, cu 2 ani mai tinere decât cele admise până anul trecut, precum și majorarea sumei acordate de la 3.000 la 3.800 lei, precum și finanțarea în limita a 60.000 de vehicule, față de 40.000 din anul 2008.
8. În al optulea rând, este vorba de raționalizarea Fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri și înființarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.
9. În al nouălea rând, este vorba de alocarea, prin bugetul de stat, a cel puțin aceluiași volum de fonduri alocat pentru promovarea exportului ca și în anul 2008.
10. În al zecelea rând, este vorba de includerea în bugetul general-consolidat a veniturilor proprii ale instituțiilor și agențiilor guvernamentale.
11. În al unsprezecelea rând, este vorba de compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat și în lunile ulterioare lunii în care
s-a depus cererea de restituire, precum și după expirarea termenului legal de 45 de zile.
Acestea sunt câteva dintre măsurile importante pe care le-am extras din Proiectul legii bugetului pe anul 2009 și, evident, dumneavoastră aveți întregul proiect la îndemână spre dezbatere și analiză. Am selectat doar acele măsuri care vin să răspundă nevoilor urgente ale economiei românești și necesității de a crea locuri de muncă, de a le menține pe cele existente și de a putea oferi economiei șansa să meargă mai departe.
Așa cum am spus, orice proiect de buget, și cu atât mai mult un proiect de buget în vreme de criză economică, are și o componentă socială. Am spus-o încă de la momentul votului de învestitură. Criza economică nu trebuie să fie un pretext pentru a-i uita pe cei care se află în nevoi, pe cei care sunt cu salarii și pensii mici, adică acele categorii sociale care sunt vulnerabile în vremuri de criză. De aceea, ceea ce vă propunem spre dezbatere și analiză este alocarea unei importante sume de bani — este vorba de 197 milioane de euro — pentru a institui în România pensia socială minimă, astfel încât niciun pensionar din această țară, în acest an, să nu aibă o pensie mai mică de 350 lei, adică de 3.500.000 lei vechi. Este, în primul rând, un act de dreptate și un act de solidaritate, în același timp, pentru cei care, practic, astăzi primesc o pensie cu care pot să-și cumpere doar o pâine, două sau trei. De aceea, am propus ca, începând cu 1 aprilie, toate pensiile care sunt sub 300 lei să fie ridicate la 300 lei, iar începând cu 1 noiembrie, practic, toate pensiile din România mai mici de 350 lei să ajungă la nivelul de 350 lei. Tot în acest sens, propunem compensarea cu 90% din prețul de referință pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 lei.
În același timp, în vederea sprijinirii șomerilor, am extins perioada de acordare a ajutorului de șomaj cu 3 luni pentru anul 2009, iar persoanele aflate în șomaj tehnic vor avea un sprijin din partea statului, pentru că nici companiile și nici persoanele aflate în această situație nu vor achita impozitele și contribuțiile sociale pentru o perioadă de maximum 3 luni de zile, iar ca măsură activă susținem cu 50% costurile cu privire la formarea profesională continuă pentru angajați și șomeri. Este încă o intervenție activă a statului, pentru ca acele persoane care vor fi nevoite, din cauza constrângerilor economice, să ajungă în stare de șomaj sau șomaj tehnic, să poată beneficia de sprijin pentru formarea profesională în vederea găsirii unui nou loc de muncă.
Am convenit cu partenerii sociali ca, după 15 aprilie, să declanșăm mecanismul de consultare în vederea creșterilor salariale pentru anul 2009. Acest proces va ține cont de performanța economiei românești în primul trimestru și de prognoza pentru trimestrele următoare. Cu alte cuvinte, vrem să vedem în ce măsură economia românească va putea asigura creșteri salariale și în ce procent.
Obiectul nostru este să păstrăm puterea de cumpărare a oamenilor, adică să păstrăm valoarea reală a salariilor ca oamenii să-și păstreze puterea de cumpărare raportată la prețurile care există astăzi în România. De aceea, am propus
ca, în privința demnitarilor, anul 2009 să însemne o înghețare a salariilor la nivelul anului 2008. Este vorba de aproximativ 7 mii de demnitari din această țară și persoane asimilate, care vor avea înghețate salariile la nivelul anului 2008.
Dacă economia ne va permite, celelalte categorii de bugetari, pornind cu cei care au salarii mai mici și continuând cu ceilalți, vor putea beneficia, în funcție de performanța economică a țării, de creșteri salariale și pe care le vom discuta cu partenerii sociali după 15 aprilie. Același element îl avem în vedere și în privința creșterii pensiilor, cu 5% în două tranșe, începând cu luna aprilie, începând cu pensiile mai mici și continuând după aceea cu pensiile mai mari, dând dovadă de solidaritate deplină într-un an, repet, care se anunță dificil, dar nu imposibil de surmontat.
Putem să depășim acest moment dificil în primul rând printr-un proiect de buget orientat spre investiții și locuri de muncă și, în același timp, cu solidaritatea tuturor, începând de la demnitari și continuând cu ceilalți cetățeni ai României. Și, nu în ultimul rând, chiar dacă este un buget de relativă austeritate, este un buget care este corect cu viitorul României.
Solicitarea noastră este ca în cadrul dezbaterilor, mulțumindu-vă încă o dată pentru contribuția pe care deja ați adus-o, să aveți în vedere aceste exigențe ale economiei românești din anul 2009, ale necesității de a da în continuare stabilitate României, de a putea recupera deficitul pe care-l avem. Și, în acest sens, faptul că România are probleme legate de finanțarea externă din cauza faptului că, în perioada guvernării anterioare, România a suferit de degradări de rating din cauza deficitului excesiv, avem acum șansa ca, printr-un proiect de buget care este în limita unui deficit de 2%, să asigurăm, pe de o parte, posibilitatea ca România să-și păstreze indicatorii macroeconomici de stabilitate și, în același timp, să ofere speranțe românilor.
Vreau, de asemenea, să spun că și în privința administrațiilor locale, în privința sumelor alocate pentru județe, ceea ce proiectul de buget propune înseamnă o creștere față de ceea ce proiectul de buget al anului anterior a aprobat. Dacă în proiectul de buget aprobat pentru anul 2008 din sumele defalcate din TVA pentru județe aveam 13,6 miliarde de lei, în actualul proiect de buget pe anul 2009 avem prevăzute 16,67 miliarde de lei din sumele defalcate din TVA pentru județe, deci o creștere de 22%. Știu că aceste sume încă nu sunt suficiente. Știu, pentru că vin din administrația locală, dar Guvernul nu a neglijat această componentă a administrației locale și, evident, în măsura în care resursele financiare ale țării ne vor permite, vom aloca resurse suplimentare și în perioada următoare.
Închei, mulțumindu-vă pentru atenția pe care ne-ați acordat-o și, cu sprijinul dumneavoastră, putem avea în România cel mai puternic instrument de relansare economică, instrumentul Legii bugetului de stat, care, din momentul acesta, vă aparține dumneavoastră.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.