Rovana Plumb

## **Doamna Rovana Plumb:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au luat cuvântul astăzi în dezbateri. Vă mulțumesc că m-ați urmărit, cu o excepție: a unuia dintre colegii de aici, din sală, care a recitit moțiunea, probabil că nu a fost atent – colegul care a ieșit din sală – la ceea ce am spus, răspunzând punct cu punct la toate afirmațiile care au fost făcute în cadrul moțiunii, pe care o înțeleg ca pe un instrument democratic, normal.

Înțeleg că în continuare trebuie să facem front comun, astfel încât să apărăm în continuare politica de coeziune, să putem să beneficiem, ca țară, de banii care vor fi alocați pentru investiții.

Anul 2017 a fost anul recuperării. Anul 2018 este anul implementării și vă asigur că tot ceea ce ne-am propus prin programul de guvernare ca măsuri, ca politici publice finanțate cu fonduri europene, structurale și de investiții va fi realizat, plecând de la investiția în capitalul uman, de la o piață a forței de muncă care să fie calificată, dar și cu salarii decente – pentru ca avantajul competitiv al României să fie într-adevăr cel al unei forțe de muncă calificate, dar și bine plătite – la investiții în infrastructura de educație, sănătate și infrastructura rutieră.

Am prezentat, față de tot ceea ce dumneavoastră ați afirmat în moțiune, stadiul pe fiecare proiect în parte.

Anul acesta am semnat patru contracte de finanțare pe infrastructura rutieră și feroviară. Desigur, lucrăm în echipă cu Ministerul Transporturilor. Ministerul Transporturilor, în baza documentației tehnice pe care o prezintă împreună cu colegii de la Autoritatea de Management, creionează ceea ce înseamnă aplicație care merge către Comisia Europeană. Astfel, am semnat pe coridorul IV rutier, Dumbrava– Deva–Timișoara–Lugoj, iar pe CFR, pe calea ferată Radna–Gurasada–Simeria și Sighișoara–Coșlariu–Simeria.

Sigur că avem și proiecte care vor fi finalizate în actualul exercițiu financiar, mă refer la infrastructura rutieră, infrastructura feroviară și de metrou.

Condiționalitățile ex-ante. România a pornit în actualul exercițiu financiar, 2014–2020, cu 36 de condiționalități ex-ante. Ce am preluat în ianuarie 2017..., din cele 36 de condiționalități ex-ante, nu erau îndeplinite: competitivitatea, mediul, sănătatea, transportul, achizițiile publice și administrația publică. Le-am finalizat, cu o singură excepție, care este discutată cu Comisia Europeană – instrumentele

economice aferente Planului național de gestionare a deșeurilor.

Lucrăm cu bugete multianuale, așa este proiectat fiecare exercițiu financiar privind utilizarea fondurilor europene ca instrument principal investițional.

În ceea ce privește alte măsuri pe care le-am luat și pe care nu am putut să le prezint, dar cu siguranță o să am ocazia să vi le transmit, legate de simplificare – supracontractarea. Supracontractarea sumelor aferente programelor operaționale a fost necesară și o aveți astăzi – și vă rog să o votați – pe ordinea de zi, dacă am reținut bine, Ordonanța nr. 17. A fost și este nevoie de supracontractare nu numai pentru a crește gradul de absorbție a fondurilor europene, ci și pentru a pregăti un portofoliu de proiecte.