Cseke Attila Zoltan

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

O dezbatere despre o lege care privește sistemul judiciar din România este bine-venită și este foarte bine că această dezbatere are loc aici, în Camera superioară a Parlamentului, așa cum a avut loc și în Camera Deputaților. Acestea sunt locurile prevăzute de Constituție pentru a dezbate, cu argumente și contraargumente, o propunere legislativă de acest gen.

Sigur, am văzut și noi că o parte a magistraților ieri au avut anumite puncte de vedere, doar că acele puncte de vedere sunt emise legat de textele legislative și propunerile de amendamente și dezbaterile care au loc în comisia specială care au ca obiect modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

Vreau să vă spun că și Grupurile UDMR au anumite rețineri și evident că acea dezbatere trebuie să se bazeze pe un criteriu strict profesional și să aibă în vedere și puncte de vedere venite din acest segment. Doar că astăzi, stimați colegi, discutăm de o lege..., despre o altă lege, despre Legea nr. 303, modificări la Legea nr. 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Ne-am pus și noi câteva întrebări și vi le punem și dumneavoastră în vedere.

De ce ar fi o problemă dacă în România, în 2017 sau 2018, cariera judecătorilor ar fi separată de cariera procurorilor?

De ce ar fi o problemă dacă acel principiu al egalității de arme, care va fi prevăzut în final, să sperăm, în modificările la Legea nr. 304, s-ar pune în aplicare în această Lege a statutului judecătorilor și procurorilor și s-ar separa aceste două cariere? Pentru că problema noastră principală – legată de percepția publicului din sala de judecată – este pe această neseparare a carierei judecătorilor de cea a procurorilor și a procurorilor de judecători.

Justiția, stimați colegi, se înfăptuiește de către judecător. Procurorul trebuie să aibă toate garanțiile constituționale și legale de a acționa după cunoștințele... și după lege, dar nu înfăptuiește justiția. Justiția este înfăptuită de judecător.

De ce ar fi o problemă dacă în legislație s-ar prevedea obligația judecătorilor și a procurorilor de a da o declarație că nu au fost și nu sunt colaboratori, lucrători operativi ai serviciilor de informații? De ce deranjează acest lucru?

Eu nu cred că în România există vreun cetățean care dorește sau și-ar dori să fie, la un moment dat, anchetat sau judecat de către o persoană despre care ar exista suspiciune că primește sfaturi – Doamne! –, dă ordine din alte părți decât din aplicarea legii și din experiența profesională, precum și din conștiința proprie.

De asemenea, de ce ar fi o problemă dacă racolarea de către instituțiile din acest domeniu a judecătorilor și a procurorilor ar fi o infracțiune? Nu știm, nu avem aceste informații, dacă s-au întâmplat, dar, dacă nu s-a întâmplat, atunci de ce e o problemă? Dacă s-a întâmplat, atunci trebuie reglementat, în mod evident.