Gabriel Oprea

## **Domnul Gabriel Oprea** – _ministrul apărării naționale_ **:**

Domnule președinte, Stimați colegi, Stimați invitați, Vă rog să-mi permiteți să iau cuvântul.

Aș începe cu un jurământ.

Jur credință patriei mele, România.

Jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții.

Jur să respect Constituția, legile țării și regulamentele militare.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Acesta este jurământul militar și acesta este punctul de plecare al oricărei dezbateri referitoare la salariile, pensiile și drepturile celor care fac parte din Armata Română.

Cu tot respectul pe care îl port fiecărei categorii socioprofesionale în parte, nu putem trece sub tăcere faptul că a fi militar nu este o meserie ca oricare alta. Pentru militar, apărarea interesului național și a semenilor săi este mai presus decât propria viață. Militarul este la datorie zi și noapte, în slujba țării. Misiunea sa implică dificultăți, riscuri și privațiuni care nu au termen de comparație în alte domenii de activitate.

Când vorbim despre pensii, vorbim despre contribuții și despre solidaritate și așa este normal, dar ce contribuție este mai grea decât cea a unui militar gata să-și dea viața într-o misiune? Ce dovadă de solidaritate poate fi mai importantă decât sângele eroilor căzuți la datorie în ultimii 150 de ani din istoria României?

Militarii români au un contract cu țara, încheiat sub jurământ în fața lui Dumnezeu, iar ei onorează acest contract chiar cu prețul vieții, așa cum au făcut eroii noștri de-a lungul istoriei, inclusiv în ultimii ani în teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan. Militarii români au o contribuție, iar contribuția lor se măsoară nu în bani, ci în libertatea de care se bucură copiii noștri, în demnitatea acestei țări și în respectul de care România se bucură în fața aliaților săi.

Susțin principiile contribuției și solidarității ca fundamente ale unei legi coerente, menite să reglementeze sistemul de pensii, dar când vorbim despre militari trebuie să privim contribuția și solidaritatea nu în sens contabil, ci în sensul jurământului militar pe care-l depun toți cei din Armata Română.

## Stimați colegi,

Astăzi se află în dezbatere Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Este o lege de care România are nevoie, o inițiativă curajoasă, asumată de un guvern curajos. Grupul parlamentarilor independenți din Senat susține această lege, dar, în egală măsură, susține îmbunătățirea ei prin amendamentele menite să asigure recompensarea justă a cadrelor militare și a tuturor pensionarilor din sistemul de siguranță națională.

Pentru armată, o lege strâmbă este mai grea decât un război drept. Prin urmare, nu pot fi de acord cu nicio măsură care duce la scăderea pensiilor militarilor și ale celor din sistemul de siguranță națională.

România nu are nevoie să dea din ce în ce mai puțin celor care dau totul, inclusiv propria viață pentru țară. Tocmai din acest motiv, nu putem fi de acord cu prevederi care duc la inechități, prin tratarea asemănătoare a unor categorii socioprofesionale care nu sunt deloc în situații asemănătoare. Armata nu face grevă, dar asta nu înseamnă că putem face abstracție de efectele pe termen lung pe care o lege inechitabilă le-ar putea avea asupra sistemului de siguranță națională.