Œmi cer scuze dac„ am a∫ezat din gre∫eal„ deputa˛ii Ónaintea dumneavoastr„.
Voiam s„ v„ invit ∫i pe dumneavoastr„, ∫i presa s„ nu fi˛i tenta˛i de compararea amendamentelor f„cute de deputa˛i, care oricum sunt mai mul˛i, nici de calitatea acestora, nici de num„rul amendamentelor admise sau respinse. Cei din Camer„ au avut ∫ansa abord„rii unui proiect ini˛ial, au putut lucra pe un material brut,
dumneavoastr„ a˛i avut Óns„ ∫ansa finaliz„rii, ∫ansa finis„rii unui material deja existent.
™i cred c„ at‚t amendamentele de fond, c‚t ∫i cele care au fost menite s„ concretizeze, s„ duc„ la o mai bun„ formulare, la o mai bun„ finalizare a unor amendamente, au o valoare deosebit„ ∫i de aceea eu personal, nu din motive tactice, n-a∫ face nici o compara˛ie. Este, dac„ vre˛i, ∫ansa bicameralismului faptul c„ ne-a˛i completat pe noi, Ón mod fericit, ∫i a˛i ad„ugat un spor de valoare proiectului.
Da˛i-mi voie s„ continuu. Sensul politic major al propunerii legislative de revizuire pe care o supunem aten˛iei dumneavoastr„ este acela de perfec˛ionare a unor prevederi constitu˛ionale, pe temeiul experien˛ei acumulate ∫i, mai ales, fundamentarea pe plan constitu˛ional a evolu˛iei lucrurilor viitoare. Avem nevoie de stabilitate pe termen lung, indiferent de oscila˛iile politice inerente evolu˛iei sociale.
Dezvoltarea democra˛iei constitu˛ionale a condus la proclamarea expres„ a principiului separa˛iei puterilor Ón stat ∫i a suprema˛iei Constitu˛iei ca principiu fundamental de organizare ∫i func˛ionare a statului, nu numai sub forma unor Óndatoriri ale cet„˛enilor, ca Ón redactarea actual„, la consacrarea principiului solidarit„˛ii, care este definitoriu Ón evolu˛ia societ„˛ii contemporane, mai ales Ón cadrul modelului european, precum ∫i a regulii constituirii organelor reprezentative prin alegeri libere, periodice ∫i corecte.
Œntruc‚t Ón prezent ˛ara noastr„ se afl„ sub imperiul unui alt moment istoric, am considerat ∫i consider„m c„ este necesar„ receptarea valorilor specifice Uniunii Europene, a exigen˛elor Alian˛ei Nord-Atlantice, valorificarea experien˛ei acumulate, Ónt„rirea garan˛iilor constitu˛ionale ale drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale, optimizarea procesului decizional Ón cadrul regimului politic, asimilarea unor valori legate de evolu˛ia democra˛iilor europene, Ón concordan˛„ cu cerin˛ele specifice societ„˛ii noastre.
Integrarea euroatlantic„ a ˛„rii Ón marile democra˛ii contemporane presupune instituirea temeiului constitu˛ional necesar pentru intrarea Ón Uniunea European„ ∫i aderarea la NATO. Este ceea ce ∫i alte ˛„ri europene au f„cut ∫i constituie singura solu˛ie ce se justific„ fa˛„ de op˛iunea majoritar„, Ón cadrul opiniei publice, ∫i de angajamentul partidelor politice reprezentate Ón Parlament.
Stabilitatea temeiului constitu˛ional la care ne-am referit a presupus ∫i adecvarea corespunz„toare a unor prevederi fundamentale referitoare la: regimul propriet„˛ii; sistemul jurisdic˛ional; posibilitatea cet„˛enilor Uniunii de a participa la alegerile locale; statutul for˛elor armate; trecerea la profesionalizarea armatei; definirea corespunz„toare a competen˛ei Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii; posibilitatea folosirii, Ón cadrul legii, a teritoriului na˛ional de c„tre trupe str„ine; crearea unui spa˛iu european de securitate ∫i lupt„ Ómpotriva criminalit„˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003
interna˛ionale, ceea ce implic„ posibilitatea extr„d„rii, prioritatea dreptului comunitar; dreptul cet„˛enilor rom‚ni de a participa la alegerile pentru Parlamentul European; posibilitatea introducerii monedei europene etc.
Unul dintre obiectivele esen˛iale ale propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei vizeaz„ fluidizarea procesului de legiferare, prin eliminarea etapelor intermediare ∫i printr-o mai productiv„ fixare a atribu˛iilor Camerelor prin p„strarea func˛iei legislative a fiec„reia Ón cadrul unui nou echilibru.
f n s„ remarc, dup„ analiza propunerilor de modificare a textului constitu˛ional, venite at‚t din partea deputa˛ilor, c‚t ∫i a senatorilor ∫i a societ„˛ii civile, c„, Ón pofida unor reticen˛e pe care nu le discut acum — poate o ve˛i face dumneavoastr„ —, decizia membrilor comisiei noastre de a propune men˛inerea structurii bicamerale a Parlamentului Rom‚niei s-a dovedit Óntemeiat„. Argumentez afirma˛ia prin faptul c„, dup„ discutarea ∫i aprobarea propunerilor de revizuire a Constitu˛iei Ón Camera Deputa˛ilor, senatorii au g„sit formule justificate ∫i Óntemeiate de a aduce Ómbun„t„˛iri Ón exprimarea ∫i Ón con˛inutul acestora, unele dintre ele av‚nd drept coautori membri ai unor grupuri parlamentare diferite. Sigur, nu poate fi exclus„, Ón perspectiv„, pe m„sura cristaliz„rii structurilor democratice ∫i maturiz„rii clasei politice, formula unicameral„. Consider Óns„ c„ acum, Óntr-un moment important al devenirii Rom‚niei, existen˛a a dou„ îfiltre“ Ón procesul legislativ ∫i-a dovedit necesitatea ∫i eficien˛a. Œmi permit s„ afirm, Ón context, c„ echilibrul institu˛ional propus va permite nu numai dialogul Óntre cele dou„ Camere, dar ∫i cre∫terea calit„˛ii actului parlamentar, ca efect al specializ„rii. Œn mod corespunz„tor, a fost actualizat domeniul legilor organice, ca ∫i situa˛iile Ón care cele dou„ Camere decid Ón ∫edin˛„ comun„.
Œn concordan˛„ cu democratizarea vie˛ii sociale, imunitatea parlamentar„ a fost reanalizat„, ˛in‚ndu-se seama de cerin˛ele opiniei publice, spre a elimina orice suspiciune c„ aceasta ar constitui un privilegiu, contrar principiului egalit„˛ii cet„˛enilor Ón fa˛a legii. De asemenea, s-a mic∫orat pragul necesar pentru promovarea ini˛iativei legislative populare.
Cu privire la rela˛iile constitu˛ionale dintre Parlament ∫i Guvern, principalele aspecte se refer„ la regimul ordonan˛elor de urgen˛„, spre a se evita practica utiliz„rii lor excesive, Óndeosebi prin definirea domeniilor de inadmisibilitate a folosirii acestei modalit„˛i, ca ∫i Ónt‚rzierea nejustificat„ a dezbaterii unor asemenea ordonan˛e Ón Parlament.
Œn context se Ónscrie ∫i proclamarea unor drepturi fundamentale, ∫i anume: egalitatea Óntre b„rba˛i ∫i femei Ón ocuparea func˛iilor publice, care este o tendin˛„ caracteristic„ democra˛iilor europene; dreptul la cultur„; dreptul la un mediu s„n„tos; dreptul la libera ini˛iativ„, ca
fundament al economiei de pia˛„; precizarea unor aspecte esen˛iale referitoare la regimul constitu˛ional al dreptului de proprietate privat„, cu precizarea expres„ a garant„rii de c„tre stat a acesteia; prevederea dreptului minorit„˛ilor, indiferent de originea etnic„, de a fi reprezentate pe plan local, ca ∫i a dreptului persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale de a se exprima Ón limba matern„ Ón fa˛a administra˛iei locale, ca ∫i Ón justi˛ie, Ón condi˛iile stabilite de lege, spre deosebire de norma actual„, care, Ón ceea ce prive∫te ap„rarea Ón justi˛ie, Ói asimileaz„ str„inilor. Totodat„, dreptul la Ónv„˛„tur„ s-a reglementat Ón sensul c„ acesta se realizeaz„, potrivit legii, Ón unit„˛i de stat, particulare ∫i confesionale.
De o deosebit„ importan˛„ sunt prevederile privitoare la cre∫terea rolului, dar ∫i a responsabilit„˛ii justi˛iei, Ón acest sens put‚nd fi exemplificate: dreptul cet„˛enilor la un proces echitabil ∫i Óntr-un timp rezonabil; principiul impar˛ialit„˛ii justi˛iei; trecerea competen˛ei arest„rii ∫i re˛inerii exclusiv Ón atribu˛iile judec„torilor; cre∫terea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ∫i perfec˛ionarea organiz„rii ∫i func˛ion„rii acestuia; revenirea la Œnalta Curte de Casa˛ie.
Se impun, de asemenea, precizate prevederile referitoare la sporirea rolului institu˛iei Avocatul Poporului, precum ∫i la cre∫terea ∫i Ónt„rirea autorit„˛ii Cur˛ii Constitu˛ionale, inclusiv prin eliminarea posibilit„˛ii Ónl„tur„rii de c„tre Parlament a constat„rii neconstitu˛ionalit„˛ii unei legi.
Stima˛i colegi,
Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ amendamentele prezentate comisiei au fost votate de majoritatea reprezentan˛ilor partidelor politice reprezentate Ón comisie, cu excep˛ia colegilor de la Partidul Rom‚nia Mare, care nu au participat la dezbateri.
Nu Óncape Óndoial„ — ∫i speciali∫tii rom‚ni ∫i str„ini Ón domeniul dreptului constitu˛ional confirm„ — c„ revizuirea actului fundamental al ˛„rii are la baz„ comandamente politice. Rom‚nia nu constituie o excep˛ie Ón acest sens. Important este ca interesele forma˛iunilor politice angrenate Ón procesul de modificare a Constitu˛iei s„ fie subsumate ∫i s„ aib„ ca ˛el binele general, prezent ∫i de perspectiv„. Trebuie s„ pornim de la convingerea c„ numai a∫a se poate ajunge la texte constitu˛ionale menite s„ Óntruneasc„ adeziunea poporului, a tuturor sau a majorit„˛ii componentelor vie˛ii publice.
Sunt convins c„ dezbaterile pe care le Óncepem azi vor fi animate, vor pune Ón prim plan ∫i controverse, cum s-a Ónt‚mplat ∫i la Camera Deputa˛ilor. Ceea ce, dac„ asemenea dispute sunt pe planul ideilor, ∫i nu sunt generate exclusiv de dorin˛a de tergiversare sau de demonstra˛ii populiste, nu este ∫i nu va fi r„u.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003
Acordul politic al partidelor reprezentate Ón Parlament ∫i al Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale viz‚nd domeniile ∫i obiectivele de revizuire a Constitu˛iei ∫i forma final„ a proiectului ce are acest obiectiv constituie o premis„ favorabil„ a operei pe care suntem chema˛i s-o Ónf„ptuim. N„d„jduiesc c„ premisa va deveni certitudine.
Iat„ de ce v„ adresez Óndemnul de a pune Ón lumin„ deschiderea noastr„ c„tre studierea ∫i dezbaterea obiectiv„, realist„, a propunerilor avansate Ón procesul de revizuire a Constitu˛iei, proces de major„ Ónsemn„tate ∫i care, ca atare, implic„ maxima responsabilitate pentru destinul Rom‚niei.
S„ ne punem toate energiile Ón convergen˛„, pentru a realiza Ómpreun„ o lucrare de valoare, care s„ se bucure de adeziunea na˛iunii ∫i s„ fie durabil„. Ceea ce, evident, nu va Ónsemna punerea punctului final, ci un nou Ónceput de drum, pentru c„ dup„ modificarea Constitu˛iei se impune continuarea colabor„rii Óntre for˛ele politice, sper, toate sus˛in„toare ale proiectului pe care Ól dezbatem, pentru ca legisla˛ia existent„ s„ fie conform„ noilor dispozi˛ii constitu˛ionale.
S„ ac˛ion„m Ón acest sens, stima˛i colegi, convin∫i fiind c„ lucr„m pentru poporul rom‚n, ∫i s„ traducem acest crez Ón fapte, f„r„ patimi ∫i cu credin˛„ Ón Dumnezeu. Numai a∫a vom putea, fiecare dintre noi, s„ spunem, asemenea reputatului istoric Nicolae Iorga, evident, p„str‚nd propor˛iile, c„ st„m îsigur ∫i tare, m‚ndru ∫i drept, Ónaintea con∫tiin˛ei ∫i a judec„˛ii vremurilor“.
Œnchei prin a exprima convingerea c„ dezbaterile ce Óncep ast„zi se vor bucura cu adev„rat de un cadru prielnic afirm„rii dorin˛ei de a contribui la punerea Ón valoare a ideilor favorabile situ„rii Rom‚niei pe un loc c‚t mai avansat, pe care-l merit„m pe deplin, Ón r‚ndul ˛„rilor democratice din Europa ∫i din lume. De aceea, sunt Óncredin˛at c„ tocmai sub semnul unei asemenea cerin˛e se vor desf„∫ura lucr„rile Senatului, ce au ca obiectiv revizuirea Constitu˛iei ˛„rii noastre.
V„ mul˛umesc foarte mult pentru aten˛ie ∫i s„-mi scuza˛i ritmul alert, care a impietat, probabil, ∫i asupra modului de prezentare.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.