Stenogramă plen

Dac„ legat de programul de lucru ave˛i obiec˛ii?

V„ rog s„ vota˛i programul de lucru pentru ziua de ast„zi.

Cu 111 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost aprobat.

## V„ mul˛umesc.

La conducerea lucr„rilor de ast„zi voi fi ajutat de cei doi colegi secretari, domnul senator P„curaru ∫i domnul senator Ungheanu.

Œn conformitate cu ordinea de zi, trecem la primul punct, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 66/2003 privind modificarea unor dispozi˛ii din Codul de procedur„ penal„.

Rog pe doamna ministru St„noiu ∫i pe doamna secretar de stat Tarcea s„ Ó∫i ocupe locurile.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul pre∫edinte Roibu.

Doamna ministru St„noiu, ave˛i cuv‚ntul pentru sus˛inerea acestei ordonan˛e.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ordonan˛a de ast„zi r„spunde unor deziderate esen˛iale de politic„ penal„, prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii, deci, siguran˛a cet„˛eanului pe primul plan.

Asigurarea garan˛iilor procesuale prev„zute Ón Constitu˛ie ∫i Ón conven˛iile interna˛ionale cu privire la libert„˛ile fundamentale este motivul pentru care, Óntr-o form„ votat„ de dumneavoastr„, v„ propunem ast„zi o

form„ Ómbun„t„˛it„ a acestui text care, din p„cate, a dat na∫tere, la aplicarea Ón practic„, la unele confuzii, s„ spunem. A∫a cum este formulat ast„zi, at‚t Ón privin˛a urm„ririi penale, c‚t ∫i a fazei de judecat„, m„sura arest„rii preventive, prin motivele care o impun sau o justific„, o impun s„ se ia, o justific„ s„ fie prelungit„, r„spunde acestor deziderate, Ón a∫a fel Ónc‚t procurorii, a∫a cum am spus de mai multe ori, s„ Ónve˛e s„ fac„ ancheta penal„ cu oamenii Ón stare de libertate, dar atunci c‚nd anumite situa˛ii impun s„ se ia aceast„ m„sur„, s„ fie luat„ sau, c‚nd se justific„ s„ fie prelungit„, s„ fie prelungit„. Textele, a∫a cum le propunem, r„spund acestor deziderate.

Nu a∫ vrea s„ vorbesc mai mult, cred c„ este suficient ∫i a∫ Óncheia rug‚ndu-v„ s„ vota˛i textele propuse de noi.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Aristide Roibu, care va prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ ascult„m, domnule pre∫edinte.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn ∫edin˛a din 20 august 2003 Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.

Analiz‚nd redactarea alin. 1 al art. 155 ∫i alin. 1 art. 160 privitoare la termenii tehnici juridici folosi˛i ∫i anume îimpun“ pentru arestarea preventiv„ ∫i îjustific„“ pentru prelungirea acesteia, am re˛inut c„ termenii sunt corespunz„tori.

Comisia, av‚nd Ón vedere considerentele expuse, politica general„ penal„ a statului, unele m„suri speciale luate Ón aceast„ perioad„ fa˛„ de unele categorii de infrac˛iuni deosebit de grave ∫i periculoase, a concluzionat c„ textele Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 66 din 10 iulie 2003, modificatoare ale Codului de procedur„ penal„, sunt judicios formulate ∫i necesare. Am mai apreciat c„ se justific„ ∫i intrarea Ón vigoare, pe data ordonan˛ei, a textelor din Legea nr. 281/2003 men˛ionat„ la art. 2 al prezentei ordonan˛e.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Pentru aceste considerente supunem plenului Senatului spre dezbatere ∫i adoptare raportul de admitere Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ∫i urmeaz„ a fi adoptat potrivit art. 74 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Doamna senator Norica Nicolai.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

F„r„ Óndoial„, politica penal„ a unui stat, mai ales a unui stat care respect„ exigen˛ele democratice, trebuie s„ fie o component„ esen˛ial„ a politicii generale.

Din acest punct de vedere salut„m preciz„rile prezentei ordonan˛e, care erau necesare pentru a Ónl„tura posibilitatea unor interpret„ri de tip rom‚nesc, de tip balcanic a legii penale. Legea penal„ trebuie s„ fie clar„, coerent„ ∫i, mai ales, aplicabil„, atunci c‚nd este cazul.

Din punctul nostru de vedere, suntem doar Óntr-o treapt„, Óntr-o situa˛ie tranzitorie spre o legisla˛ie procesual penal„ de tip european, care s„ r„spund„ exigen˛elor jurispruden˛ei Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului ∫i Conven˛iei europene a drepturilor omului, ∫i credem c„, dac„ vom face un pas esen˛ial Ón adoptarea noii Constitu˛ii ∫i mai ales a textelor care reglementeaz„ m„sura arest„rii preventive ca o m„sur„ care Óntr-o democra˛ie trebuie s„ devin„ excep˛ie, pentru c„ Ón democra˛ie libertatea este regul„, vom reu∫i s„ avem ∫i un Cod procesual penal pe care s„-l dezbatem cu to˛ii, pentru c„ este esen˛ial ca cel pu˛in p‚n„ la finalizarea acestui mandat Rom‚nia s„ aib„ un Cod penal modern, pe structur„ european„, ∫i un Cod procesual penal.

Altfel, vom avea Ón continuare interpret„ri, posibilit„˛i de a eluda legea, ceea ce nu mai este posibil dac„ vrem o justi˛ie corect„ ∫i echitabil„.

Vom sus˛ine aceast„ ordonan˛„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Predescu Ion, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Œn Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost abordat, ca dezbatere ampl„, faptul folosirii a doi termeni tehnici juridici Ón acela∫i alineat, Ón acela∫i text: îimpun“ ∫i îjustific„“. Pentru oricine dintre cei chema˛i s„ aplice legea se va pune Ón mod firesc Óntrebarea de ce legiuitorul a folosit doi termeni distinc˛i pentru una ∫i aceea∫i institu˛ie juridic„. Simplu este r„spunsul ∫i de aceea am luat cuv‚ntul, pentru ca Ón dezbaterile generale s„ fie consemnat lucrul acesta, pentru ca orice practician s„ Ón˛eleag„ bine ace∫ti doi termeni ∫i folosirea lor ∫i, mai ales, s„ Ón˛eleag„ îtemeiuri

noi“, folosit, concept folosit, sintagm„ folosit„ Ón acela∫i text.

Termenul îimpun“ este folosit pentru luarea m„surii arest„rii, cunoscut fiind c„ starea de arest este starea de excep˛ie, regula general„ fiind starea de libertate, inclusiv Ón urm„rirea penal„. Se folose∫te termenul îimpun“ pentru a sublinia starea de excep˛ie a arest„rii preventive ∫i c„ aceasta intervine numai atunci c‚nd temeiuri de fapt ∫i de drept impun, adic„ determin„ luarea m„surii arest„rii preventive.

Termenul îjustific„“ este folosit pentru prelungirea acestei st„ri ∫i aceasta intervine atunci c‚nd temeiurile care au impus luarea m„surii subzist„ sau altele noi au intervenit, care concur„ cu aceea∫i eficien˛„, importan˛„, valoare la men˛inerea, prin prelungire, a st„rii de arest preventiv.

Œn practica judiciar„, îtemeiuri noi“ s-a Ón˛eles gre∫it, s-a Ón˛eles limitat ∫i chiar denaturat ∫i aceast„ interpretare a dus p‚n„ la abera˛ie. A∫a s-a Ónregistrat suita de puneri Ón libertate Ón cadrul celor dou„ Cur˛i de Apel din Bucure∫ti ∫i Constan˛a, at‚t de comentate, at‚t de discutate ∫i controversat aplicate. Este foarte bine c„ practica judiciar„ ∫i-a revenit, Ón sf‚r∫it, la corecta interpretare ∫i aplicare a legii.

## Domnilor colegi,

îTemeiuri noi“ Ónseamn„ ∫i temeiurile existente la data lu„rii m„surii preventive a arest„rii, dac„ ele subzist„, dac„ nu au Óncetat. Ele sunt noi prin actualitatea lor ∫i prin efectele pe care le produc la data, la momentul Ón care se solicit„ prelungirea arest„rii. Ele nu trebuie s„ fie altele. Noutatea Ón materie, Ón aceast„ materie, Ónseamn„ Ón primul r‚nd aceasta, ∫i la cele existente la data lu„rii m„surii preventive ∫i care persist„ Ón momentul Ón care se apreciaz„, se discut„, se judec„ ∫i se hot„r„∫te prelungirea, dac„ au intervenit ∫i altele noi, cu at‚t mai fundamentat„ este prelungirea arest„rii. Am st„ruit, am dorit ∫i am st„ruit Ón explicarea acestor termeni pentru ca practicienii s„ Ón˛eleag„ exact sensul, con˛inutul ∫i practica de interpretare ∫i de orientare Ón aplicarea legii, nu a∫a cum a Ónregistrat-o acea practic„ singular„, care a denaturat evident legea Ón aceast„ materie.

Pentru aceste considerente pe care noi le-am apreciat ca fiind esen˛iale, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a men˛inut redactarea. Nu este nici o eroare, nu este nici un fel de folosire de termeni diferi˛i, cu semnifica˛ii diferite, ci, dimpotriv„, ace∫ti termeni explic„ institu˛ia la data lu„rii ∫i institu˛ia la data prelungirii m„surii excep˛ionale a arest„rii preventive.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Dumitrescu Viorel.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Modific„rile ∫i complet„rile la Codul de procedur„ penal„ cuprinse Ón proiect sunt de substan˛„. Acestea ˛in seama de recomand„rile ∫i reglement„rile cuprinse Ón documentele interna˛ionale, de necesitatea ca prevederile actuale ale Codului de procedur„ penal„ s„ fie Ón concordan˛„ cu legisla˛ia european„.

Proiectul de lege se refer„ Óndeosebi la cele privind m„surile privative de libertate, cele referitoare la instituirea controlului judec„toresc Ón cazurile solu˛ionate de procuror cu propunere de netrimitere Ón judecat„, precum ∫i la noi institu˛ii, ca cele referitoare la protec˛ia martorilor, investigatori sub acoperire, ceea ce sunt de natur„ s„ confere Codului de procedur„ penal„ o mai concret„, complet„ ∫i corect„ apreciere a faptelor Ón aplicarea legii.

Œn practic„, Ón mod frecvent se folose∫te expresia îLibertatea trebuie s„ fie regula, arestarea trebuie s„ fie excep˛ia“. Aceast„ regul„ cu valoare de principiu nu Óntotdeauna se respect„.

Grupul nostru parlamentar apreciaz„ c„ modific„rile aduse Codului de procedur„ penal„, astfel cum sunt ele enun˛ate, prin modul concret ∫i restrictiv de redactare, constituie garan˛ii procesuale cu care nu putem fi dec‚t de acord ∫i corespund principiului enun˛at.

Prin modific„rile succesive aduse Codului de procedur„ penal„ centrul de greutate s-a deplasat de la procuror la instan˛a de judecat„. Legea nr. 104/1992, nr. 45/1993 ∫i ultima modificare prin Legea nr. 281/2003 au marcat, Óntr-adev„r, o evolu˛ie Ón beneficiul garan˛iilor procesuale Ón ce prive∫te re˛inerea, arestarea preventiv„, obliga˛ia de a nu p„r„si localitatea sau ˛ara.

Datorit„, Óns„, unei insuficiente anticip„ri a modului de aplicare a legii Ón leg„tur„ cu prelungirea arest„rii preventive, Ón practica instan˛elor de judecat„ au ap„rut solu˛ii contradictorii. Din p„cate, trebuie s-o spunem, majoritatea parlamentar„ P.S.D s-a supus unei ini˛iative cu grave consecin˛e Ón plan legislativ. Art. 160 lit. c) din Codul de procedur„ penal„ Ón actuala redactare nu serve∫te realiz„rii scopului procesului penal ∫i implicit Ónf„ptuirii justi˛iei. Astfel cum este redactat art. 160 lit. c) s-a instituit regula c„ prelungirea arest„rii preventive, indiferent de fapta comis„, nu se poate realiza dec‚t dac„ Óntre dou„ termene au ap„rut elemente noi care s„ justifice prelungirea st„rii de arest. A∫a se face c„ la Bucure∫ti ∫i Constan˛a, dar cred c„ ∫i Ón alte localit„˛i, au fost pu∫i Ón libertate infractori care au s„v‚r∫it fapte foarte grave.

Œn redactarea actual„ a proiectului de modificare a art. 160 lit. c) Cod de procedur„ penal„ s-a adus o completare, nu o modificare, Ón sensul c„ men˛inerea arest„rii Ón cursul judec„˛ii se poate dispune ∫i Ón cazul c‚nd elementele ce au determinat arestarea ini˛ial„ impun Ón continuare privarea de libertate.

Or, Ón asemenea condi˛ii, socotim noi, completarea textelor corespunde scopului realiz„rii justi˛iei, considerente pentru care Grupul nostru parlamentar din Senat va vota pentru modificarea textelor astfel cum au fost realizate de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ mul˛umesc, domnul senator. Dau cuv‚ntul domnului senator György Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ne afl„m Ón fa˛a unei modific„ri a legii cu care nu putem fi dec‚t de acord. Nu de alta, dar nu facem altceva dec‚t s„ repar„m o gre∫eal„ pe care am f„cut-o acum c‚teva luni. Prim„vara t‚rziu am adoptat modificarea art. 160 lit. c) care — ∫i reiese din cele dou„ lu„ri de cuv‚nt, a domnului senator Predescu ∫i a domnului senator Dumitrescu — ∫i la nivel parlamentar d„ na∫tere la interpret„ri diferite, contradictorii.

Acela∫i lucru s-a Ónt‚mplat ∫i Ón practica juridic„. Diferite instan˛e, de diferit grad, Ón diferite localit„˛i, au interpretat gre∫it legea. Gre∫eala nu este a instan˛elor, ci este a legii.

Cred ∫i sunt convins de acest fapt, c„ legea, Ón general, trebuie s„ aib„ un Ón˛eles neambiguu, uniform Ón interpretarea ei. Atunci c‚nd Ministerul Justi˛iei adopt„ o lege care poate fi interpretat„ Ón mai multe feluri, atunci c‚nd puterea legiuitoare sanctific„ aceast„ lege, atunci nu putem s„ spunem c„ gre∫eala este a judec„torilor. Cred eu c„ gre∫eala ini˛ial„ este a celui care a propus modificarea legii.

De ani de zile modific„m procedurile, ∫i penal„, ∫i civil„, modific„m codurile de esen˛„ la c‚te un articol, f„r„ a avea o vedere de ansamblu ∫i o euroconformizare de baz„ a legii.

Dac„ s-a modificat legea ∫i s-a spus c„ prelungirea arest„rii se face de judec„tor, de ce nu se dispune ca s„ se fac„ arestarea de la bun Ónceput de c„tre judec„tor atunci c‚nd ∫tim c„ Rom‚nia a fost condamnat„ de Curtea European„ a Drepturilor Omului datorit„ acestei lacune? Va trebui, zilele viitoare, s„ modific„m Constitu˛ia, ca pe urm„, peste luni de zile, s„ modific„m ∫i posibilitatea arest„rii. S„ nu uit„m c„ procurorul este partea Executivului, el nu este un magistrat independent care s„ poat„ s„ hot„rasc„ dup„ voin˛a ∫i dup„ ∫tiin˛a lui.

Iat„ de ce cred c„, _volens nolens_ , nu exist„ alt„ situa˛ie dec‚t s„ vot„m acest raport. Cred eu c„ raportul este bine venit, interpretarea legii va fi mai clar„, dar cred c„, Ón interesul ap„r„rii oamenilor, al celor dou„ deziderate ∫i al respect„rii drepturilor omului, este timpul, dup„ 14 ani, s„ avem un cod nou, euroconform, s„ nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 fim singura ˛ar„, din c‚te ∫tiu eu, dintre fostele ˛„ri socialiste care mai lucreaz„ pe un Cod penal ∫i o procedur„ penal„ comunist„, ci s„ o modific„m Ón substan˛a ∫i Ón esen˛a ei.

Cu acest mesaj, Grupul senatorial al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia va vota acest raport. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Are cuv‚ntul domnul senator Petre Roman.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate ∫i stima˛i colegi,

Œn dezbaterea care a avut loc la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru a se alc„tui raportul cu privire la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ au fost c‚teva constat„ri ∫i o decizie care n-au fost precizate p‚n„ acum ∫i eu cred c„ este bine s„ fie aduse la cuno∫tin˛a dumneavoastr„, inclusiv motiva˛ia lor.

Am constatat c„ noi, respectiv Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului, am avut o p„rere contrar„, distinct„ atunci c‚nd s-a adoptat modificarea pe care ast„zi suntem obliga˛i s„ o corect„m ∫i am luat decizia ca s„ fim consecven˛i cu propria noastr„ p„rere ∫i s„ nu mai l„s„m s„ treac„ lucruri pe care noi le consider„m, din convingere ∫i cu argumente ce n-au putut s„ fie Ónl„turate, deci s„ r„m‚nem la p„rerea noastr„.

Totodat„ Óns„ am fost destul de ∫oca˛i, ca ∫i dumneavoastr„, de abuzurile comise Ón urma modific„rii pe care ast„zi spuneam c„ o corect„m. Respectiv, Ón anumite instan˛e, din Bucure∫ti ∫i Constan˛a, ni s-a spus, s-au decis eliber„ri din arestul preventiv pentru cazuri extrem de grave.

Eu sunt convins c„ nici pentru ini˛iatorii primei modific„ri ∫i nici pentru Ministerul Justi˛iei, o spun, sunt convins c„ acea modificare nu putea fi g‚ndit„ Ón sensul abuzurilor care au urmat. Din acest motiv, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului a solicitat Ministerului Justi˛iei s„ ne prezinte o situa˛ie cu aceste cazuri Ón care s-au luat decizii care, de bun-sim˛, putem s„ spunem, nu trebuia luate. Eu cred, contrar p„rerii exprimate aici de domnul senator Frunda, c„ exist„ ∫i o r„spundere a magistra˛ilor.

Œmi amintesc c„ Óntr-o discu˛ie ∫i o dezbatere ampl„ pe care am avut-o Ón urm„ cu mai mul˛i ani Ón Statele Unite cu privire la felul cum func˛ioneaz„ acolo justi˛ia am aflat c„ fiecare decizie, mai mult dec‚t at‚t, fiecare Ónt‚mplare de via˛„ a judec„torilor face parte dintr-un dosar de informa˛ii cu privire la calitatea omului ∫i calitatea de judec„tor a persoanei respective ∫i c„ acest lucru at‚rn„ foarte greu — ∫i e normal s„ fie a∫a — Ón

deciziile care se iau Ón leg„tur„ cu promovarea, cu desf„∫urarea carierei acestor magistra˛i.

Prin urmare, cred c„ ceea ce am propus noi Ministerului Justi˛iei — ∫i profit de faptul c„ se afl„ aici doamna ministru — este un lucru normal pentru Ónt„rirea r„spunderii magistra˛ilor fa˛„ de propriile lor decizii.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Conform prevederilor regulamentului, toate grupurile parlamentare s-au exprimat legal la aceast„ ordonan˛„. Dac„ dore∫te Ón mod deosebit cineva s„ mai ia cuv‚ntul?

Domnul senator Filipa∫, dup„ aceea domnul senator P„unescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Filipa∫.

Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ subliniez faptul c„ situa˛iile juridice pe care le discut„m noi acum nu se datoreaz„ neap„rat unui r„zboi al termenilor, adic„ unui r„zboi _in termenis_ ∫i c„ nu termenii folosi˛i neap„rat Ón art. 150, respectiv 160, au condus la aceste situa˛ii pe care nu le dore∫te nici unul dintre noi. Œn practica judiciar„ a textelor ini˛iale, de dinaintea modific„rii pe care o discut„m noi acum, am observat cu to˛ii faptul c„ practica judiciar„ s-a Ómp„r˛it Ón dou„ categorii. Au fost instan˛e care, pe baza acelora∫i texte, au dat solu˛ii corecte ∫i au fost instan˛e care au dat solu˛ii incorecte pe baza acelora∫i texte de lege.

Problema pus„ pentru noi este de ce au ap„rut solu˛iile incorecte? Este limpede c„ aceste solu˛ii au ap„rut nu datorit„ faptului c„ unii termeni au fost folosi˛i incorect fie de c„tre legiuitor Ón redactarea lor, fie de c„tre judec„tor Ón interpretarea pe care judec„torul a dat-o textelor de lege, ci pentru faptul c„ textele, a∫a cum ele erau atunci, au creat acele confuzii pe care le-a semnalat aici doamna ministru.

Eu vreau s„ subliniez faptul c„ ∫i Ón prezent, cu toate aceste modific„ri, aceste confuzii pot s„ se produc„. Aceast„ situa˛ie de privare preventiv„ de libertate se desf„∫oar„ Ón Codul de procedur„ penal„ pe parcursul a c‚torva articole foarte stufoase.

Deci noi, ∫i Ón prezent, nu suntem scuti˛i de surpriza unor interpret„ri deficitare, pe care nu le dorim. Este, a∫adar, necesar ca Ón viitor s„ se continue acest travaliu pe care Ministerul Justi˛iei Ól face cu succes, dup„ p„rerea mea, ∫i anume de perfec˛ionare Ón continuare a Codului de procedur„ penal„. O cale a fost, aici, deja ar„tat„ ∫i sunt, dup„ cum ∫ti˛i, adeptul ei. Deplasarea aceasta treptat„ a centrului de greutate privind responsabilitatea actului judiciar de la procuror c„tre instan˛a de judecat„ este un lucru bun. Este bine ∫i c„ s-a f„cut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 treptat ∫i este foarte bine c„ nu s-a renun˛at ∫i c„ avem garan˛iile c„ aceast„ deplasare se va face Ón continuare.

Vom asista pe viitor, Ón viitorul foarte apropiat, dup„ aprobarea textelor de revizuire a Constitu˛iei, probabil, la unele proiecte de lege care vor accentua aceast„ r„spundere judiciar„ pe care trebuie s„ o aib„ instan˛a de judecat„ Ón aceast„ materie at‚t de sensibil„ ∫i de important„, care este libertatea persoanei, a∫a cum este privit„ ea Ón Codul de procedur„ penal„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator P„unescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Nu o s„ m„ refer neap„rat la ceea ce e Ón discu˛ie acum, ci la un obicei care tinde s„ se instaureze Ón via˛a parlamentar„, ∫i anume Óntoarcerea legilor ∫i refacerea lor. Indiferent cine este autorul unei imprecizii sau autorul unei erori, cred c„ ar trebui, av‚nd Ón vedere impactul asupra oamenilor ∫i asupra institu˛iilor ˛„rii, ar trebui g‚ndit mai atent, s„ nu ajungem Ón situa˛ia de a deveni mai pu˛in credibili fa˛„ de cei asupra c„rora legile ac˛ioneaz„. Ceea ce s-a Ónt‚mplat acum este una dintre dovezi, dar sunt ∫i altele, diverse acte normative care sunt imprecise, sunt lansate la nevreme, ∫i asta e cu at‚t mai grav cu c‚t, Ón jurul unor institu˛ii care promoveaz„ aceste acte ∫i mai ales la Guvern sunt zeci, dac„ nu sute de consilieri, exper˛i ∫i astfel de oameni a c„ror meserie este chiar aceasta, s„ vad„ ∫i consecin˛ele a ceea ce urmeaz„ s„ fie legiferat. Nu mai vorbesc de r„spunderea Parlamentului. Am Ón˛eles c„ aici Camera Deputa˛ilor a ac˛ionat Ón direc˛ia tulbur„rii acestui articol, dar, indiferent de autor, repet, cred c„ e foarte important s„ nu mai legifer„m de dou„, trei ori acela∫i text de lege. Este obliga˛ia noastr„ s„ ac˛ion„m serios asupra textelor care ni se propun sau pe care le propunem noi Ón∫ine.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Domnule pre∫edinte, Doamn„ ministru,

Onora˛i invita˛i,

M„rturisesc c„ este pentru prima oar„ c‚nd am sentimentul acut c„ noi suntem cu adev„rat legiuitori Ón aceast„ ˛ar„, Ón aceast„ ˛ar„ care Óncepe s„ nu mai asculte de nici o lege. ™i m„rturisesc c„ este, de asemenea, pentru prima oar„ c‚nd sunt foarte bucuros c„ aceia care au hot„r‚t func˛ionarea bicameral„ a Parlamentului Rom‚niei s-au g‚ndit la aceast„ formul„. Un Parlament cu o singur„ Camer„ nu este un

Parlament, poate fi cel mult o garsonier„. Este bine c„ noi, aici, la Senat — Senat care, nu Ónt‚mpl„tor, este numit Camera Superioar„ a Parlamentului — st„m ∫i vedem efectul Ón plan social ∫i chiar economic al legilor pe care le d„ Parlamentul.

Œn iulie acest an am avut o Óndelungat„ convorbire telefonic„ cu domnul general, actual chestor-∫ef al Poli˛iei Rom‚ne, Florin Sandu. Era foarte m‚hnit ∫i contrariat, de la Ón„l˛imea autorit„˛ii morale pe care i-o d„ statutul lui de bun poli˛ist, de poli˛ist de carier„, pentru c„ nu ∫tia ce s„ mai spun„ subalternilor s„i din toat„ ˛ara. Ei nu-∫i mai puteau face datoria. Nu voi povesti despre ce necazuri era vorba ∫i nici nu doresc s„ reliefez cu ceva meritul vreunuia din partidul nostru, pentru c„ nu suntem, la urma-urmei, la discu˛ii de prioritate ∫i de judecat„ clar„ asupra fenomenului infrac˛ional, dar m„rturisesc c„ pe baza acelei discu˛ii l-am trimis pe avocatul Lucian Bolca∫, liderul Grupului parlamentar al P.R.M. din Camera Deputa˛ilor, a doua zi, la prima or„, la ora 8,00, la domnul general Florin Sandu, ∫i s„ vedem care sunt dolean˛ele Poli˛iei Rom‚ne ∫i cum am putea noi, clasa politic„, Ón special aceea reprezentat„ Ón Parlament, s„ repar„m aceast„ gre∫eal„.

Mai marcheaz„ aceast„ ∫edin˛„ o prioritate, a treia Ón ceea ce m„ prive∫te, faptul c„ sunt pentru prima oar„ de acord cu o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului. La noi, Ón discu˛iile grupului senatorial, s-a pus aceast„ problem„: nu se poate modifica o lege organic„ printr-o ordonan˛„ de urgen˛„. Dar pot s„ mai am‚ni o asemenea rezolvare? Abia asta este urgen˛a. A∫a c„ am trecut peste diferendele procedurale — ∫i pentru unele chestiuni pe care ar fi bine, poate, s„ le discut„m Ón alt context — asupra modului nostru de a avea rela˛ii cu Executivul ∫i am hot„r‚t s„ sprijinim demersul doamnei ministru Rodica St„noiu, colega noastr„, pentru c„, altminteri, popula˛ia nu ar mai Ón˛elege nimic. E profesorul Ion Neagu aici, sunt at‚˛ia oameni importan˛i, pre∫edin˛i de cur˛i ale magistra˛ilor, at‚t de importante Ón Rom‚nia. Este ∫i un distins domn, care ∫tiu c„ e consilierul pre∫edintelui Ion Iliescu.

Problema nu e a legilor. De bine, de r„u, c‚te creiere sunt reunite aici, somit„˛i Ón materia ∫i Ón domeniul lor chiar pe plan mondial, p‚n„ la urm„ o scoatem la cap„t. Ia uite! Am g„sit un _modus vivendi_ , un _modus operandi_ , s„ d„m ˛„rii o lege bun„.

V„ spun cu durere Ón suflet c„ problema este a unei mafii Óngrozitoare, care prolifereaz„ nu numai Ón diverse straturi social-economice, ci chiar Ón justi˛ie.

Nu vreau s„ devin dezagreabil pentru prima zi a acestei sesiuni extraordinare a Parlamentului, dar corup˛ia a proliferat la diverse niveluri ale magistraturii Ón acest stat.

Domnul pre∫edinte...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003

Se fac averi colosale!

V„ rog s„ Óncheia˛i.

Am Ón˛eles ∫i cu asta am Óncheiat. Se fac averi colosale. Parlamentul are nu numai func˛ie de legiuitor, ci ∫i func˛ie de control ∫i func˛ie de filtru. Dac„ situa˛ia a ajuns irespirabil„ Ón Rom‚nia este ∫i datorit„ faptului c„ cei care ar trebui s„-i prind„ pe ho˛i ∫i s„-i pedepseasc„ pe ho˛i, ∫i s„ fie siguri c„ nu vor mai ap„rea Ón societate dec‚t dup„ o anumit„ reeducare sau dup„ asigurarea total„ c„ nu vor recidiva, tocmai o parte din ace∫ti oameni sunt cot la cot cu structurile crimei organizate din Rom‚nia.

Da˛i-mi voie, domnule pre∫edinte, ca pre∫edinte de partid parlamentar Ón aceast„ ˛ar„, s„ spun c„ pasul urm„tor pe care trebuie s„-l fac„ Parlamentul, toate partidele parlamentare, dup„ aceast„ foarte bun„ redresare a acestei legi, este s„ ne ocup„m de acele structuri de tip mafiot care paralizeaz„ centrii nervo∫i ai na˛iunii rom‚ne.

Œn Óncheiere, vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ atunci, prim„vara t‚rziu, cum spunea un coleg de la U.D.M.R., c‚nd noi, cei de la P.R.M., dar ∫i al˛ii, am avertizat asupra faptului c„ nu putem s„ ne gr„bim cu acest Cod de procedur„ penal„, pentru c„ iat„, Ón relief, Ón planul vie˛ii de zi cu zi, ce monstruozit„˛i se pot na∫te, am fost zori˛i, ca s„ nu spun c„ ni s-a dat peste m‚n„ la vot. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i cu pachetul de legi anticorup˛ie. Am spus-o Ónc„ de atunci c„ e crud conceput ∫i iat„ c„, dup„ asta, vin ordonan˛e de urgen˛„ ∫i ordonan˛e la ordonan˛e de urgen˛„, ∫i foarte multe modific„ri.

V„ rog s„ Óncheia˛i! Domnul pre∫edinte, v„ rog s„ Óncheia˛i ∫i referi˛i-v„ numai la ordonan˛e. Nu suntem la declara˛ii politice. V„ rog eu mult s„ Óncheia˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Asta am considerat eu necesar s-o spun ∫i nu o spun cu mali˛iozitate, o spun ca un bun coleg al dumneavoastr„, pentru a evita timpii mor˛i. Era bine dac„ ne asculta˛i ∫i pe noi, cei din opozi˛ie, pentru c„ nu se poate conduce o ˛ar„ f„r„ opinia opozi˛iei. Œn sf‚r∫it, a˛i decis Óntrunirea, convocarea unei sesiuni extraordinare ∫i, ca dovad„ c„ am venit cu to˛ii, tot Grupul parlamentar al P.R.M., mai pu˛in doi oameni, care sunt Ón spital, am venit pentru c„ am considerat c„ este un moment important.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Ultima luare de cuv‚nt, domnul senator Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, Doamna ministru, Doamnelor colege,

Stima˛i colegi,

N-a∫ vrea s„ insist prea mult asupra chestiunilor de ordin tehnic legate de acest act normativ. Sigur c„ noi, p‚n„ la urm„, ca legiuitori, suntem lega˛i de cuvinte. Limba rom‚n„ are cuvintele ei, unele dintre ele ∫i-au g„sit o consacrare Ón limbajul juridic ∫i sunt cuvinte care exprim„ no˛iuni cam Ón acela∫i sens de la romanic„ Ón spa˛iul nostru de drept romano-germanic: îcontract“, cam acela∫i lucru este îsuccesiune“ etc.

Œntr-o societate care se mi∫c„, care caut„ s„ ajung„ din urm„ o civiliza˛ie — ∫i e vorba de civiliza˛ia Apusului, ∫i e vorba de ˛ara noastr„ — fire∫te c„ se pot produce ∫i situa˛ii de acest gen, c‚nd Ón grij„, domnule pre∫edinte, deci eu n-a∫ face nici un proces de inten˛ie colegilor de la Camer„, nici nu ∫tiu, eu Ónsumi am f„cut parte din comisia de mediere, ar fi trebuit s„ sesiz„m, s„ corel„m etc., a∫adar nu putem s„ facem, a∫a, un proces de inten˛ie celor care, Óntr-un fel sau altul, am fost implica˛i Ón procesul legislativ, c„ a ajuns o formulare, care formulare a fost speculat„ de unii dintre mae∫trii barei Óntr-un sens nefiresc sensului, p‚n„ la urm„, pentru c„ noi vorbim, domnule pre∫edinte, ∫i vreau s„ ˛in o lec˛ie de _ratio legis_ . Ce a dorit legiuitorul? Nu era numai acest text, erau at‚tea texte ∫i dreptul se interpreteaz„ Ón mod sistematic, ∫i dac„ coroboram textele nu se putea ajunge la solu˛ii de acest gen, dar s-a ajuns.

Problema, Óns„, este de fond aici, ∫i anume putem noi, prin aceast„ modificare, s„ rezolv„m — pe numere mari ∫i Óntr-un viitor previzibil — aceast„ chestiune? R„spunsul este nu. Deci trebuie s„ ne Ómp„c„m cu g‚ndul ∫i s„ convenim Óntre noi c„ este tot o solu˛ie provizorie. Modific„m Constitu˛ia ∫i dup„ modificarea Constitu˛iei trebuie s„ ne a∫ez„m Ón mod serios Ón acest proces de g‚ndire a Codurilor, Ón spe˛„ a Codului de procedur„ penal„.

Nu sunt eu cel mai avizat Óntre profesioni∫tii Senatului, Ónt‚mplarea face c„ profesorul Ion Neagu e printre noi, dar trebuie s„ spun totu∫i c„ este prea mult, este exagerat s„ spunem c„ noi, Rom‚nia, suntem singura ˛ar„ din fostul lag„r sau cum vrem s„ spunem, comunist, care Ónc„ mai are coduri comuniste.

Domnul coleg care a folosit aceast„ expresie desigur c„ n-a sc„pat prilejul s„ fac„ o ∫arj„ avoc„˛easc„. La aceast„ ∫arj„ eu i-a∫ spune c„ o ˛ar„ vecin„ ∫i prieten„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003

V„ rog eu s„ Óncheia˛i. Referi˛i-v„ numai la ordonan˛„ ∫i Óncheia˛i.

Œnchei imediat, domnule pre∫edinte.

...o ˛ar„ vecin„ ∫i prieten„ are aceea∫i Constitu˛ie de pe vremea cealalt„, dar spun Ón acela∫i timp c„ Ón acea Constitu˛ie au modificat totul, mai pu˛in capitala. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

Toate grupurile parlamentare, colegii senatori ∫i-au exprimat punctul de vedere, de sus˛inere, practic, a acestei ordonan˛e.

Permite˛i-mi s„

V„ mul˛umim, doamna ministru, doamna secretar de stat. V„ rog s„ lua˛i loc.

Stima˛i colegi,

Intr„m pe cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi, care se va derula pe tot parcursul acestei s„pt„m‚ni: proiectul de Lege de revizuire a Constitu˛iei Rom‚nei, Ón formula adoptat„ de c„tre Camera Deputa˛ilor.

Nu vreau s„ reiau Óntregul istoric. Œl cunoa∫te˛i. Cum s-a constituit aceast„ Comisie constitu˛ional„, format„ din colegi senatori ∫i deputa˛i ∫i cu participarea, adev„rat, f„r„ drept de vot, a unor reprezentan˛i de la Pre∫edin˛ie, de la Avocatul Poporului ∫i Guvern. Cunoa∫te˛i Hot„r‚rea nr. 23 din 25 iunie 2002. Cert este c„ proiectul de lege adoptat de c„tre Camera Deputa˛ilor a ajuns Ón Senat. Œn aceast„ vacan˛„ parlamentar„ am reu∫it Ómpreun„ s„ parcurgem Óntreaga procedur„. Vreau s„ v„ mul˛umesc ∫i vreau s„ mul˛umesc Comisiei constitu˛ionale, care Ón prima parte a lunii august s-a Óntrunit, a analizat cele 235 de amendamente, din care a acceptat 32. V-a∫ ruga, dac„ dori˛i, s„ m„ ∫i asculta˛i. A˛i v„zut cu c‚t„ r„bdare v-am ascultat eu.

Deci au fost 235 de amendamente. Comisia constitu˛ional„ a elaborat raportul, a acceptat 32 de amendamente. Important este c„ dintre acestea 19 provin de la Grupul social-democrat ∫i umanist, 13 amendamente acceptate din partea celorlalte grupuri parlamentare de opozi˛ie.

Rog ca ∫i domnul Mihai Constantinescu s„ pofteasc„ la prezidiu, al„turi de domnul pre∫edinte Valer Dorneanu. Stima˛i colegi,

V„ propun ∫i v„

Avea˛i obiec˛ii? Numai o secund„!

O Óntrebare vreau s„ pun.

## Numai o secund„!

Cu 100 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 11 ab˛ineri, a fost aprobat„ procedura de vot.

V„ rog, domnul senator Frunda. Scuza˛i-m„, n-am fost atent.

Œntrebarea este acuma tardiv„. Pot s„ o pun, domnule pre∫edinte, dar dac„ ∫tiu bine Ón Camera Deputa˛ilor votul nu a fost nominal, a fost vot prin ridicarea m‚nii, nu?

Nu, nu, nominal a fost.

Atunci este corect. Mersi.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nominal. Pentru ∫i Ómpotriv„.

A doua problem„, stima˛i colegi. Avem, din p„cate, o serie de colegi dintre noi, nu sunt mul˛i, dar sunt vreo ∫ase, care din motive de s„n„tate nu sunt aici. Sunt Ón spital unii dintre ei, ca s„ fiu sincer, ∫i am spus ast„zi ∫i Ón Biroul permanent, au intervenit s„ solicite dac„ ei se pronun˛„ prin vot, nefiind prezen˛i, sigur, lu‚nd la cuno∫tin˛„ de raport ∫i de modific„rile pe care noi le vom adopta prin vot Ón cursul zilei de ast„zi sau m‚ine. De aceea sunt obligat s„

Domnule pre∫edinte,

Aici, Ón Senatul Rom‚niei mai sunt cel pu˛in 15 colegi care au fost Ón Constituant„. Œn Constituant„ s-a procedat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 Ón acest fel pentru a da posibilitatea fiec„rui parlamentar s„-∫i spun„ punctul de vedere, votul vizavi de acest important document legislativ. Deci sus˛inem aceast„ modalitate de vot.

sunt, Óntr-adev„r, Ón imposibilitatea de a participa, fiind Ón spital... √sta a fost obiectivul.

Da. Domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor.

Doamna pre∫edinte Norica Nicolai.

Sigur, domnule pre∫edinte, este regretabil, totu∫i, c„ din motive obiective sau subiective ajungem la o dezbatere de revizuire a Legii constitu˛ionale ∫i solicit„m un vot prin coresponden˛„. Acest vot prin coresponden˛„ este justificat...

Vreau s„ re˛ine˛i c„ este numai pentru cei care sunt Ón spital, nu...

Sigur, domnule pre∫edinte. Este justificat prin imposibilitatea prezent„rii acelei persoane, cu condi˛ia ca acea persoan„ s„ nu dea vot Ón alb, s„ dea un vot Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, un vot care s„ reflecte cunoa∫terea dezbaterilor parlamentare, a amendamentelor care s-au pronun˛at, ∫i nu Ón ultimul r‚nd, domnule pre∫edinte, pentru a evita situa˛ii delicate, aceast„ stare de imposibilitate de a-∫i sus˛ine votul Ón fa˛a Camerei, al„turi de colegii no∫tri, s„ fie dovedit„ cu acte medicale. Doar Ón aceste condi˛ii Grupul parlamentar liberal sus˛ine aceast„ procedur„.

V„ mul˛umesc foarte mult. Doamna pre∫edinte Petre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫a cum am stabilit Ón Biroul permanent, am avut o consultare Ón cadrul grupului parlamentar. Regret„m la r‚ndul nostru faptul c„ un num„r de colegi senatori se afl„ Ón situa˛ia de a nu putea fi prezen˛i la dezbaterile ∫i, respectiv, la votul final asupra revizuirii Constitu˛iei. Noi Óns„ credem c„ votul asupra modific„rii actuale a Constitu˛iei este un lucru at‚t de important ∫i serios Ónc‚t nu putem fi de acord cu votul prin coresponden˛„ nici m„car Ón situa˛ia colegilor care se afl„ Ón spital.

## V„ mul˛umesc.

P„i, tocmai asta vrem s„ d„m: s„ d„m nota de seriozitate. E vorba de Constitu˛ie, e vorba de o Constitu˛ie care se aprob„ Ón final prin referendum ∫i am dorit ca cei 5-6 colegi, repet, numai cu certificat medical, cei care

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare este de acord cu votul prin coresponden˛„ pentru c„ este o lege fundamental„, Constitu˛ia, Legea nr. 1 a ˛„rii ∫i deci sunt oameni care sunt bolnavi, ˛intui˛i Óntr-un pat de spital ∫i nu putem s„ Ói rupem de acest proces legislativ at‚t de important. Colegului Ila∫cu Ói este familiar, Ón urm„ cu mai mul˛i ani, c‚nd el era Ón temni˛„ la Tiraspol, era parlamentar atunci ∫i Ón Parlamentul monocameral al Basarabiei era nevoie ∫i de votul lui ∫i Ón acel vot a stat desemnarea ∫i votarea Ón Parlament a Guvernului Sturza, care oricum a fost mai bun dec‚t ce vedem acum. Ar fi multe de spus, dar Óntr-o chestiune at‚t de important„ eu cred c„ nu este cazul s„ ne leg„m de o problem„ procedural„ minor„ ∫i mai ales c„ un vot prin coresponden˛„ semnific„ tot actul de con∫tiin˛„ ∫i exercitarea dreptului la vot ca ∫i un vot prin prezen˛a fizic„. Sunt unii care sunt pe un pat de spital mai prezen˛i Ón Parlament dec‚t unii care dorm... Nu aici, la Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai dore∫te cineva s„-∫i spun„ punctul de vedere?

Domnul pre∫edinte dore∫te?

## Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al U.D.M.R., av‚nd Ón vedere c„ noi nu suntem ∫i sper s„ nu fim Ón situa˛ia ca s„ avem de rezolvat o problem„ de vot prin coresponden˛„, eu cred c„ noi putem s„ fim un pic mai distan˛i de aceast„ problem„. Pe baza unor alte ra˛ionamente dec‚t antevorbitorul ajung la aceea∫i concluzie: e bine s„ d„m posibilitatea celor care, prin informarea pe care o primesc de la noi, prin prezen˛a, a∫a cum se sus˛ine, ∫i e adev„rat acest lucru, Ón dezbaterile parlamentare, chiar dac„ fizic nu sunt Ón sal„ ∫i pot dovedi acest lucru, c„, din p„cate, sunt Óntr-o situa˛ie medical„ care le Ómpiedic„ prezen˛a Ón momentul respectiv, al depunerii votului, s„ dea prin coresponden˛„ acest vot.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Da, mul˛umesc foarte mult.

Am ascultat p„rerea tuturor grupurilor parlamentare. Deci, stima˛i colegi, repet, este vorba despre 4-5 colegi care sunt Ón spital. Deci pe baz„ de certificat medical. Vreau s„ fie foarte clar, ca s„ nu fie nici un fel de dubiu, vor primi indiscutabil raportul, inclusiv modific„rile, amendamentele pe care noi o s„ le aprob„m. O s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 facem de a∫a natur„ Ónc‚t s„ fie o treab„ operativ„. Votul, ca la Constituant„, este Ón plic sigilat, Ón care spune îsunt pentru“ sau îsunt Ómpotriv„“. Se desface Ón prezen˛a Biroului permanent sau Ón prezen˛a dumneavoastr„ aici ∫i prezent„m votul.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, legat tot de procedur„, a∫a cum am precizat Ón ordinea de zi, ast„zi vom face dezbateri generale, urm‚nd ca de m‚ine, Óncep‚nd de la ora 9,00, 9,05, s„ Óncepem dezbaterea pe articole, s„ lu„m amendament cu amendament.

Pentru dezbateri generale, dup„ ce pre∫edintele Comisiei constitu˛ionale, domnul deputat ∫i pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, domnul Valer Dorneanu, va prezenta raportul Comisiei constitu˛ionale, Biroul permanent v„ propune, stima˛i colegi, urm„torii timpi pentru dezbateri generale: Grupul parlamentar democrat, separat de Grupul na˛ional liberal ∫i pentru U.D.M.R., fiecare c‚te 15 minute, independen˛ii, 5 minute, dac„ din partea independen˛ilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare 28 de minute are la dispozi˛ie, Grupul social-democrat ∫i umanist, 45 de minute, Ón conformitate cu aceste articole. S-au f„cut Ónscrieri la cuv‚nt.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi pentru dezbateri generale? Sunt obiec˛ii?

V„ rog s„ vota˛i.

113 voturi pentru, voturi Ómpotriv„ nu sunt, o ab˛inere. Stima˛i colegi,

Doar pentru informarea dumneavoastr„, m‚ine vom Óncepe pe articole, bineÓn˛eles, cu amendamentele admise, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, deci vom lua fiecare amendament admis. Vreau s„ re˛ine˛i c„ la cele 32 de amendamente admise sunt 15 situa˛ii Ón care avem ∫i amendamente la amendamentele admise, deci vom dezbate amendament cu amendament. Dup„ ce vom parcurge amendamentele admise, vom relua, Ón ordine, toate amendamentele respinse.

Procedur„, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deocamdat„ nu v„ pot da cuv‚ntul, Ómi pare foarte r„u pentru dumneavoastr„.

## **Domnul Ionel Olteanu**

**:**

Este o chestiune de procedur„.

Pute˛i s„ o face˛i la Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Valer Dorneanu** _— pre∫edintele Camerei_

_Deputa˛ilor, pre∫edintele Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitu˛iei (din sal„)_ **:**

Procedur„?! Sunte˛i senator sau ce sunte˛i?!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

La Camera Deputa˛ilor!

**Domnul Ionel Olteanu**

**:**

Domnule pre∫edinte, ca deputat invitat Ón aceast„ sal„...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ lua˛i loc!

**Domnul Ionel Olteanu**

**:**

...m„ Óntrebam dac„ la dezbateri generale pute˛i s„ ne rezerva˛i un rol, altul dec‚t cel de spectator.

V„ rog s„ lua˛i loc. Œn primul r‚nd vreau s„ v„ fie foarte clar c„ avem un Regulament al Senatului, care se va respecta Óntocmai.

Dac„ domnul pre∫edinte al Comisiei constitu˛ionale, la un amendament sau articol, v„ d„ cuv‚ntul s„ veni˛i s„ argumenta˛i, pute˛i veni s„ lua˛i cuv‚ntul. Altfel, chiar dac„ sunte˛i membri ai Comisiei constitu˛ionale, nu pute˛i, Ón calitate de deputa˛i, s„ lua˛i cuv‚ntul Ón Senatul Rom‚niei dec‚t prin intermediul pre∫edintelui Comisiei constitu˛ionale ∫i Ón calitatea dumneavoastr„ de membru al acesteia.

Stima˛i colegi, acesta este regulamentul ∫i nu avem alt„ solu˛ie, ∫i nu avem ce face.

Permite˛i-mi, stima˛i colegi, s„-l invit la cuv‚nt pe domnul pre∫edinte al Comisiei constitu˛ionale, Valer Dorneanu, pentru a prezenta raportul asupra proiectului de Lege privind revizuirea Constitu˛iei.

Fi˛i de acord s„-i d„m cuv‚ntul de la tribun„ domnului pre∫edinte, ca s„-l auzim foarte bine.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc pentru privilegiul de a m„ adresa de la tribuna senatorilor, dar nu este vorba de un orgoliu personal, ci este vorba totu∫i de actul fundamental al ˛„rii.

Distinse domnule pre∫edinte,

Distin∫i senatori,

Permite˛i-mi ca la acest Ónceput de toamn„, pe care o dorim c‚t se poate de rodnic„ din toate punctele de vedere pentru noi, to˛i rom‚nii, s„-mi exprim onoarea de a m„ afla azi Ón plenul Senatului, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru redactarea propunerii de revizuire a Constitu˛iei, pentru a v„ prezenta proiectul de lege ∫i raportul cu privire la amendamentele dumneavoastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 F„r„ Óndoial„, dumneavoastr„, membrii Senatului Rom‚niei, sunte˛i chema˛i Ón aceste zile s„ participa˛i la cea mai important„ ∫i responsabil„ dezbatere a ultimului deceniu privind viitorul vie˛ii noastre politice, economice ∫i sociale: revizuirea Constitu˛iei, actul fundamental al ˛„rii, care constituie, cum am mai spus ∫i cu alt prilej, un veritabil act de identitate al statului rom‚n ∫i al identit„˛ii cet„˛enilor s„i. Carte sacr„ a existen˛ei noastre na˛ionale Ón contextul na˛iunilor moderne ale Europei ∫i ale lumii, angajeaz„ Ónsu∫i destinul democra˛iei ∫i al statului de drept Ón ˛ara noastr„.

Nu sunt dintre cei c„rora le plac vorbele mari ∫i nici cele de circumstan˛„, dar Ón mod real suntem Ón aceast„ perioad„ actorii unui proces istoric de o importan˛„ excep˛ional„, care angajeaz„ responsabilitatea Óntregii clase politice rom‚ne∫ti.

Eu cred c„ ve˛i fi de acord cu mine s„ afirm„m c„, de fapt, Constitu˛ia nu este a unui partid, nici a partidelor parlamentare sau a Parlamentului, ci este a na˛iunii ∫i atunci trebuie s„ abord„m acest demers Óntr-o atmosfer„ de solidaritate ∫i bun„ Ón˛elegere, de responsabilitate ∫i respect fa˛„ de cet„˛enii Rom‚niei, pentru c„ aceast„ nou„ configura˛ie a legii noastre fundamentale trebuie s„ ofere cet„˛enilor acestei ˛„ri o ordine constitu˛ional„ Ón concordan˛„ cu evolu˛iile ∫i reformele care s-au Ónregistrat Ón anii care s-au scurs de la Referendumul din 8 decembrie 1991 ∫i, Ón acela∫i timp, ea trebuie s„ fie Ón concordan˛„ cu n„zuin˛ele ∫i idealurile de viitor ale na˛iunii rom‚ne, cu valorile civiliza˛iei ∫i democra˛iei occidentale, euroatlantice spre care aspir„m ∫i cu care suntem chema˛i s„ ne integr„m Ón perioada urm„toare. Iar aceste obiective au nevoie de un suport constitu˛ional.

S„ ne reamintim, stima˛i colegi, c„ Ón urm„ cu mai bine de un an, la 25 iunie 2002, Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor au adoptat Ón ∫edin˛„ comun„ Hot„r‚rea privind constituirea Comisiei privind elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitu˛iei, comisie format„ din 21 de reprezentan˛i ai grupurilor parlamentare, propor˛ional cu ponderea de˛inut„ de fiecare grup Ón structura forului legislativ, precum ∫i de c„tre un reprezentant al Pre∫edin˛iei, Guvernului ∫i Avocatului Poporului.

Pot s„ afirm Ón fa˛a dumneavoastr„ c„, dup„ o munc„ sus˛inut„ ∫i nu lipsit„ de dificult„˛i de peste un an de zile, comisia, pe care am avut onoarea s„ o prezidez, format„ din speciali∫ti de o deosebit„ valoare ∫i probitate profesional„ ∫tiin˛ific„, ac˛ion‚nd Óntr-o str‚ns„ conlucrare cu reprezentan˛ii societ„˛ii civile, a reu∫it s„ elaboreze o propunere legislativ„ care s„ duc„, Ón final, la definitivarea unei Constitu˛ii durabile ∫i moderne, viabile ∫i legitime, fidele celor mai Ónalte valori democratice moderne, care s„ se bucure de cea mai larg„ cunoa∫tere ∫i recunoa∫tere na˛ional„ ∫i interna˛ional„.

Membrii comisiei au avut permanent Ón vedere c„ principalul subiect al dreptului constitu˛ional este poporul, titularul exclusiv al puterii politice ∫i al suveranit„˛ii

na˛ionale, precum ∫i faptul c„ de modul Ón care o Constitu˛ie reflect„, ap„r„ ∫i promoveaz„ interesele fundamentele ale unui popor depinde gradul de prosperitate, de dezvoltare ∫i civiliza˛ie al acesteia.

Œnc„ Ón urm„ cu 140 de ani, argument‚nd principiul conform c„ruia îCugetarea fundamental„ a Constitu˛iunii este c„ ea e organismul acela care e destinat de a forma ∫i formula voin˛a statului.“, Mihai Eminescu nu a evitat s„ sublinieze axiomatic: îCorpul statului e ˛ara, p„m‚ntul, sufletul e poporul, con∫tiin˛a sa organic„.“

Œn al doilea r‚nd, comisia a avut permanent Ón vedere faptul c„ procesul de armonizare a legisla˛iei interne cu cea a Comunit„˛ii Europene trebuie s„ aib„ o sus˛inere constitu˛ional„ explicit„, ceea ce necesit„ opera˛iuni juridice complexe ce cuprind mai multe etape: punerea textelor ∫i principiilor constitu˛ionale Ón concordan˛„ cu reglement„rile comunitare; eliminarea dispozi˛iilor contrare; crearea de noi norme ∫i completarea celor existente; stabilirea cadrului ∫i temeiului constitu˛ional al ader„rii.

Toate acestea trebuie s„ fie Óntreprinse pe fondul constat„rii ∫i recunoa∫terii faptului c„ dreptul comunitar s-a construit ∫i structurat Óntr-o alt„ manier„ dec‚t dreptul rom‚nesc ∫i av‚nd ca punct de plecare imperativul ca Ón noua Constitu˛ie s„ fie organic integrate valorile consacrate, viabile ale sistemului na˛ional de drept, Ónscrise Ón actul nostru fundamental. Demersul istoric la care ne-am angajat este curajos pentru c„ nu este pu˛in lucru s„ abordezi modificarea unei Constitu˛ii, actul fundamental pe care sunt cl„dite toate institu˛iile statului de drept. ™i, cum bine ∫ti˛i, orice act fundamental trebuie s„ se caracterizeze ∫i printr-o durabilitate maxim„. Este un demers curajos ∫i pentru faptul c„, deschiz‚nd acest proces de revizuire, practic, ne-am asumat riscul de a deschide o cutie a Pandorei, risc pe care am Óncercat ∫i sper c„ am reu∫it s„-l temper„m prin stabilirea unui portofoliu de obiective de revizuit, limitat la domenii strict necesare prin acordul politic al tuturor grupurilor parlamentare.

Reconstituind procesul de elaborare a Constitu˛iei Ónc„ Ón vigoare ∫i caracteristicile sale de baz„, consider c„ este bine s„ ne reamintim ∫i s„ evoc„m meritele ei incontestabile. Legea noastr„ suprem„ reÓntrege∫te ∫irul constitu˛iilor democratice adoptate Ón trecut de ˛ara noastr„. Este prima Constitu˛ie a statului rom‚n adoptat„ de o Adunare Constituant„, special aleas„ Ón acest scop. Totodat„, este Ónt‚ia Constitu˛ie rom‚n„ aprobat„ de popor Ón urma unui referendum na˛ional. Rom‚nia este prima ˛ar„ dintre fostele state socialiste care a aprobat Ón acest mod democratic Constitu˛ia sa. Prin spirit ∫i con˛inut, aceasta este fidel„ tradi˛iilor democratice ale ˛„rii noastre, constituind Ón acela∫i timp expresia unei modernit„˛i, apreciat„ la data adopt„rii ei de c„tre numero∫i oameni politici ∫i constitu˛ionali∫ti de renume.

Se impune relevat faptul c„ textul actual al legii fundamentale a preluat cele mai valoroase tradi˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 constitu˛ionale rom‚ne∫ti din Constitu˛ia Rom‚niei adoptat„ dup„ Marea Unire din 1918, Ón martie 1923.

Astfel, s-a revenit la declararea Rom‚niei ca stat na˛ional unitar, independent ∫i suveran, precum ∫i la declararea limbii rom‚ne ca limb„ oficial„ a ˛„rii. Au fost Ónscrise Óntr-un capitol important ∫i distinct drepturi fundamentale ale cet„˛enilor, cum ar fi cel de proprietate, libertatea religiei, a g‚ndirii etc. S-au consacrat din nou la nivel constitu˛ional autorit„˛i publice de major„ Ónsemn„tate pentru bunul mers al activit„˛ii legislative sau de control al cheltuirii banului public, cum ar fi: Consiliul Legislativ, Curtea Constitu˛ional„ ∫i Curtea de Conturi.

Actualitatea Constitu˛iei Rom‚niei a fost realizat„ prin dispozi˛ii preluate din constitu˛ii ale statelor cu o Óndelungat„ tradi˛ie democratic„, cum sunt: consacrarea, dar ∫i garantarea drepturilor fundamentale ale omului prin mijloace juridice de natur„ a conferi for˛„ ∫i autenticitate; afirmarea unor modalit„˛i juridice de ap„rare a drepturilor individuale prin introducerea controlului de constitu˛ionalitate a legilor la solicitarea cet„˛enilor; protejarea Ómpotriva abuzurilor puterii publice, at‚t prin institu˛ionalizarea contenciosului administrativ, c‚t ∫i prin Ónfiin˛area institu˛iei Avocatului Poporului, asigurarea liberului acces la justi˛ie Ón ap„rarea drepturilor cet„˛ene∫ti, cu precizarea c„ nici o lege nu poate limita exerci˛iul acestui drept; Ónscrierea unor drepturi necunoscute altor constitu˛ii rom‚ne, cum ar fi cel la un nivel de trai decent, protec˛ia tinerilor, a mediului ambiant, a persoanelor cu handicap etc.

™i-au demonstrat importan˛a deosebit„ prevederi referitoare la: Ónscrierea Ón Constitu˛ie a principiului pluralismului politic, ca o condi˛ie ∫i o garan˛ie a democra˛iei constitu˛ionale Ón ˛ara noastr„; declararea Rom‚niei ca stat de drept, Ón care at‚t cet„˛enii, c‚t ∫i orice autoritate public„ au deopotriv„ obliga˛ia s„ respecte legea; instituirea referendumului na˛ional ca modalitate de participare direct„ la conducerea treburilor publice, fie pentru modific„ri constitu˛ionale, fie Ón leg„tur„ cu probleme de interes na˛ional sau Ón alte situa˛ii; introducerea principiului autonomiei locale; consacrarea, ca ∫i Ón alte constitu˛ii anterioare, a egalit„˛ii Ón drepturi a cet„˛enilor, dar cu sublinierea, Ón acest scop, a dreptului cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale de a-∫i conserva ∫i ele, ca ∫i popula˛ia majoritar„, limba, tradi˛iile, identitatea cultural„.

Se cuvine s„ evoc„m ∫i ast„zi faptul c„, Ón vederea reprezent„rii la nivel na˛ional Ón organele autorit„˛ii legislative a acestor cet„˛eni, Rom‚nia este prima ˛ar„ european„ care a Ónscris printre dispozi˛iile sale dreptul organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale de a fi reprezentate Ón Parlament, Ón condi˛ii stabilite prin Legea electoral„. La fel cum trebuie s„ amintim c„ Ón Constitu˛ia din 1991 s-a statuat c„ economia Rom‚niei este o economie de pia˛„. Œn fine, trebuie subliniat„ importan˛a extraordinar„ a institu˛ionaliz„rii Cur˛ii Constitu˛ionale ca girant al legii noastre fundamentale.

Am recurs la aceast„ succint„ retrospectiv„ fiind ferm Óncredin˛at c„ nu trebuie s„ trecem cu vederea faptul c„, Ón anii care au trecut de la adoptarea Constitu˛iei Ón vigoare, regimul constitu˛ional rom‚nesc a trecut unele îprobe de foc“ ale tranzi˛iei, inclusiv alternativele succesive la guvernare, ca urmare a votului popular.

Conchiz‚nd, Constitu˛ia actual„ ∫i-a dovedit, indubitabil, valabilitatea ∫i viabilitatea, constituind un corp de principii ∫i norme moderne, realiste, Ón concordan˛„ cu ceea ce ne-am propus s„ construim ∫i Ón armonie cu evolu˛iile democratice proprii statelor ∫i na˛iunilor moderne. Dar via˛a a dovedit c„ nici legea fundamental„ a statului nu poate fi ve∫nic„ ∫i imuabil„, c„ Ón func˛ie de muta˛iile intervenite Ón societatea noastr„ Constitu˛ia trebuie supus„ ∫i ea unei adapt„ri la realitate ∫i unei valid„ri sociale, raportate la imperativele prezentului ∫i viitorului na˛iunii rom‚ne. Totodat„, Ón ace∫ti ani de experien˛„ democratic„ ∫i constitu˛ional„ s-au resim˛it ∫i unele imperfec˛iuni care se impun remediate. Este necesar deci s„ fim de acord — ∫i convingerea mea este c„ putem fi — c„ important este s„ elabor„m o propunere legislativ„ care s„ duc„, Ón final, la existen˛a unei Constitu˛ii durabile ∫i moderne, viabile ∫i legitime, fidele celor mai Ónaintate valori democratice europene.

Distin∫i senatori,

La deschiderea lucr„rilor Comisiei parlamentare pentru elaborarea propunerilor pentru revizuirea Constitu˛iei am formulat, Ón calitate de pre∫edinte al acesteia, un crez pe care nu ezit s„-l repet: ini˛iativa revizuirii Constitu˛iei nu trebuie s„ fie confiscat„ de un partid ∫i, mai ales, s„ nu fie utilizat„ mediatic Ón favoarea partidului respectiv. Constitu˛ia este a na˛iunii ∫i atunci trebuie s„ abord„m acest demers Óntr-o atmosfer„ de solidaritate ∫i bun„ Ón˛elegere, responsabilitate ∫i respect fa˛„ de cet„˛enii Rom‚niei.

Sunt convins c„ to˛i nutrim Ón aceste momente sentimente deosebite, complexe, ce Ómbin„ ∫ansa cu responsabilitatea. Avem privilegiul de a decide asupra con˛inutului actului fundamental al Rom‚niei, dar, totodat„, capacitatea noastr„ de g‚ndire ∫i de crea˛ie se concentreaz„, trebuie s„ se concentreze asupra r„spunderii istorice, prezente ∫i viitoare, Ón fa˛a poporului rom‚n, a celor ce ne-au Ómputernicit s„-i reprezent„m, s„ le exprim„m ∫i s„ le materializ„m interesele ∫i n„zuin˛ele Ón forul legislativ al ˛„rii.

Se impune, f„r„ dubiu, s„ pornim de la convingerea c„ purt„m obliga˛ia istoric„ de a continua tradi˛iile democratice ale constitu˛ionalismului rom‚nesc, pentru a oferi cet„˛enilor Rom‚niei ∫ansa ca Ón noile coordonate euroatlantice s„ beneficieze de adev„rata valoare a drepturilor fiin˛ei umane, consfin˛it„ prin standarde interna˛ionale consacrate.

Nu discut„m adaptarea sau adoptarea unei legi dintr-un domeniu sau altul. Noi continu„m Ón aceste zile — ∫i sper s„ o finaliz„m cu succes — o misiune care vizeaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 adoptarea ∫i consolidarea fundamentului legislativ rom‚nesc, de natur„ a clarifica direc˛iile de evolu˛ie ale na˛iunii noastre pentru o bun„, n„d„jduim, c‚t mai lung„ perioad„ de timp.

V„ solicit, de aceea, s„ fim domina˛i de con∫tiin˛a creatorului de cadru juridic, a f„ptuitorului Óntregului, nu de opinia celui chemat s„ repare sau s„ adauge ceva.

Stima˛i colegi,

Œn calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei, Ómi revine onoarea de a v„ prezenta rezultatul activit„˛ii noastre, ∫i anume cuprinsul propunerii de revizuire ∫i raportul asupra amendamentelor prezentate comisiei, 254 dup„ sesizarea Camerei Deputa˛ilor, prin Biroul s„u permament, ∫i 235 provenind din partea dumneavoastr„, senatorii.

Dintre cele prezentate de dumneavoastr„, a∫a cum se subliniaz„ ∫i Ón raportul pe care vi l-am pus la dispozi˛ie, 32 au fost acceptate de comisie, 186 au fost respinse, la 17 renun˛‚nd ini˛iatorii. Cum v„ este, desigur, cunoscut, dup„ punerea de acord a propunerilor deputa˛ilor cu avizul Consiliului Legislativ ∫i cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i dup„ adoptarea ei de c„tre Camera Deputa˛ilor, potrivit art. 147 alin. (2) din Constitu˛ie, textul a fost trimis la Senat ∫i depus la Biroul permanent la data de 2 iulie 2003.

Dup„ discutarea amendamentelor prezentate, dintre care multe au reluat idei respinse la dezbaterile anterioare, membrii comisiei au hot„r‚t cu 16 voturi pentru, respectiv unanimitatea membrilor comisiei care au participat la lucr„ri, s„ supun„ plenului Senatului spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de Lege de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate Ón anexa nr. 1 la raport, ∫i amendamentele respinse care sunt prev„zute Ón anexa nr. 2.

Stima˛i deputa˛i, a∫ vrea s„ fac o mic„ parantez„...

...Nu a∫ vrea ca nici dumneavoastr„, nici senatorii, nici presa...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i senatori...

**Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Domnule senator, suntem deputa˛i!

Œmi cer scuze dac„ am a∫ezat din gre∫eal„ deputa˛ii Ónaintea dumneavoastr„.

Voiam s„ v„ invit ∫i pe dumneavoastr„, ∫i presa s„ nu fi˛i tenta˛i de compararea amendamentelor f„cute de deputa˛i, care oricum sunt mai mul˛i, nici de calitatea acestora, nici de num„rul amendamentelor admise sau respinse. Cei din Camer„ au avut ∫ansa abord„rii unui proiect ini˛ial, au putut lucra pe un material brut,

dumneavoastr„ a˛i avut Óns„ ∫ansa finaliz„rii, ∫ansa finis„rii unui material deja existent.

™i cred c„ at‚t amendamentele de fond, c‚t ∫i cele care au fost menite s„ concretizeze, s„ duc„ la o mai bun„ formulare, la o mai bun„ finalizare a unor amendamente, au o valoare deosebit„ ∫i de aceea eu personal, nu din motive tactice, n-a∫ face nici o compara˛ie. Este, dac„ vre˛i, ∫ansa bicameralismului faptul c„ ne-a˛i completat pe noi, Ón mod fericit, ∫i a˛i ad„ugat un spor de valoare proiectului.

Da˛i-mi voie s„ continuu. Sensul politic major al propunerii legislative de revizuire pe care o supunem aten˛iei dumneavoastr„ este acela de perfec˛ionare a unor prevederi constitu˛ionale, pe temeiul experien˛ei acumulate ∫i, mai ales, fundamentarea pe plan constitu˛ional a evolu˛iei lucrurilor viitoare. Avem nevoie de stabilitate pe termen lung, indiferent de oscila˛iile politice inerente evolu˛iei sociale.

Dezvoltarea democra˛iei constitu˛ionale a condus la proclamarea expres„ a principiului separa˛iei puterilor Ón stat ∫i a suprema˛iei Constitu˛iei ca principiu fundamental de organizare ∫i func˛ionare a statului, nu numai sub forma unor Óndatoriri ale cet„˛enilor, ca Ón redactarea actual„, la consacrarea principiului solidarit„˛ii, care este definitoriu Ón evolu˛ia societ„˛ii contemporane, mai ales Ón cadrul modelului european, precum ∫i a regulii constituirii organelor reprezentative prin alegeri libere, periodice ∫i corecte.

Œntruc‚t Ón prezent ˛ara noastr„ se afl„ sub imperiul unui alt moment istoric, am considerat ∫i consider„m c„ este necesar„ receptarea valorilor specifice Uniunii Europene, a exigen˛elor Alian˛ei Nord-Atlantice, valorificarea experien˛ei acumulate, Ónt„rirea garan˛iilor constitu˛ionale ale drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale, optimizarea procesului decizional Ón cadrul regimului politic, asimilarea unor valori legate de evolu˛ia democra˛iilor europene, Ón concordan˛„ cu cerin˛ele specifice societ„˛ii noastre.

Integrarea euroatlantic„ a ˛„rii Ón marile democra˛ii contemporane presupune instituirea temeiului constitu˛ional necesar pentru intrarea Ón Uniunea European„ ∫i aderarea la NATO. Este ceea ce ∫i alte ˛„ri europene au f„cut ∫i constituie singura solu˛ie ce se justific„ fa˛„ de op˛iunea majoritar„, Ón cadrul opiniei publice, ∫i de angajamentul partidelor politice reprezentate Ón Parlament.

Stabilitatea temeiului constitu˛ional la care ne-am referit a presupus ∫i adecvarea corespunz„toare a unor prevederi fundamentale referitoare la: regimul propriet„˛ii; sistemul jurisdic˛ional; posibilitatea cet„˛enilor Uniunii de a participa la alegerile locale; statutul for˛elor armate; trecerea la profesionalizarea armatei; definirea corespunz„toare a competen˛ei Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii; posibilitatea folosirii, Ón cadrul legii, a teritoriului na˛ional de c„tre trupe str„ine; crearea unui spa˛iu european de securitate ∫i lupt„ Ómpotriva criminalit„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 interna˛ionale, ceea ce implic„ posibilitatea extr„d„rii, prioritatea dreptului comunitar; dreptul cet„˛enilor rom‚ni de a participa la alegerile pentru Parlamentul European; posibilitatea introducerii monedei europene etc.

Unul dintre obiectivele esen˛iale ale propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei vizeaz„ fluidizarea procesului de legiferare, prin eliminarea etapelor intermediare ∫i printr-o mai productiv„ fixare a atribu˛iilor Camerelor prin p„strarea func˛iei legislative a fiec„reia Ón cadrul unui nou echilibru.

f n s„ remarc, dup„ analiza propunerilor de modificare a textului constitu˛ional, venite at‚t din partea deputa˛ilor, c‚t ∫i a senatorilor ∫i a societ„˛ii civile, c„, Ón pofida unor reticen˛e pe care nu le discut acum — poate o ve˛i face dumneavoastr„ —, decizia membrilor comisiei noastre de a propune men˛inerea structurii bicamerale a Parlamentului Rom‚niei s-a dovedit Óntemeiat„. Argumentez afirma˛ia prin faptul c„, dup„ discutarea ∫i aprobarea propunerilor de revizuire a Constitu˛iei Ón Camera Deputa˛ilor, senatorii au g„sit formule justificate ∫i Óntemeiate de a aduce Ómbun„t„˛iri Ón exprimarea ∫i Ón con˛inutul acestora, unele dintre ele av‚nd drept coautori membri ai unor grupuri parlamentare diferite. Sigur, nu poate fi exclus„, Ón perspectiv„, pe m„sura cristaliz„rii structurilor democratice ∫i maturiz„rii clasei politice, formula unicameral„. Consider Óns„ c„ acum, Óntr-un moment important al devenirii Rom‚niei, existen˛a a dou„ îfiltre“ Ón procesul legislativ ∫i-a dovedit necesitatea ∫i eficien˛a. Œmi permit s„ afirm, Ón context, c„ echilibrul institu˛ional propus va permite nu numai dialogul Óntre cele dou„ Camere, dar ∫i cre∫terea calit„˛ii actului parlamentar, ca efect al specializ„rii. Œn mod corespunz„tor, a fost actualizat domeniul legilor organice, ca ∫i situa˛iile Ón care cele dou„ Camere decid Ón ∫edin˛„ comun„.

Œn concordan˛„ cu democratizarea vie˛ii sociale, imunitatea parlamentar„ a fost reanalizat„, ˛in‚ndu-se seama de cerin˛ele opiniei publice, spre a elimina orice suspiciune c„ aceasta ar constitui un privilegiu, contrar principiului egalit„˛ii cet„˛enilor Ón fa˛a legii. De asemenea, s-a mic∫orat pragul necesar pentru promovarea ini˛iativei legislative populare.

Cu privire la rela˛iile constitu˛ionale dintre Parlament ∫i Guvern, principalele aspecte se refer„ la regimul ordonan˛elor de urgen˛„, spre a se evita practica utiliz„rii lor excesive, Óndeosebi prin definirea domeniilor de inadmisibilitate a folosirii acestei modalit„˛i, ca ∫i Ónt‚rzierea nejustificat„ a dezbaterii unor asemenea ordonan˛e Ón Parlament.

Œn context se Ónscrie ∫i proclamarea unor drepturi fundamentale, ∫i anume: egalitatea Óntre b„rba˛i ∫i femei Ón ocuparea func˛iilor publice, care este o tendin˛„ caracteristic„ democra˛iilor europene; dreptul la cultur„; dreptul la un mediu s„n„tos; dreptul la libera ini˛iativ„, ca

fundament al economiei de pia˛„; precizarea unor aspecte esen˛iale referitoare la regimul constitu˛ional al dreptului de proprietate privat„, cu precizarea expres„ a garant„rii de c„tre stat a acesteia; prevederea dreptului minorit„˛ilor, indiferent de originea etnic„, de a fi reprezentate pe plan local, ca ∫i a dreptului persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale de a se exprima Ón limba matern„ Ón fa˛a administra˛iei locale, ca ∫i Ón justi˛ie, Ón condi˛iile stabilite de lege, spre deosebire de norma actual„, care, Ón ceea ce prive∫te ap„rarea Ón justi˛ie, Ói asimileaz„ str„inilor. Totodat„, dreptul la Ónv„˛„tur„ s-a reglementat Ón sensul c„ acesta se realizeaz„, potrivit legii, Ón unit„˛i de stat, particulare ∫i confesionale.

De o deosebit„ importan˛„ sunt prevederile privitoare la cre∫terea rolului, dar ∫i a responsabilit„˛ii justi˛iei, Ón acest sens put‚nd fi exemplificate: dreptul cet„˛enilor la un proces echitabil ∫i Óntr-un timp rezonabil; principiul impar˛ialit„˛ii justi˛iei; trecerea competen˛ei arest„rii ∫i re˛inerii exclusiv Ón atribu˛iile judec„torilor; cre∫terea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ∫i perfec˛ionarea organiz„rii ∫i func˛ion„rii acestuia; revenirea la Œnalta Curte de Casa˛ie.

Se impun, de asemenea, precizate prevederile referitoare la sporirea rolului institu˛iei Avocatul Poporului, precum ∫i la cre∫terea ∫i Ónt„rirea autorit„˛ii Cur˛ii Constitu˛ionale, inclusiv prin eliminarea posibilit„˛ii Ónl„tur„rii de c„tre Parlament a constat„rii neconstitu˛ionalit„˛ii unei legi.

Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ amendamentele prezentate comisiei au fost votate de majoritatea reprezentan˛ilor partidelor politice reprezentate Ón comisie, cu excep˛ia colegilor de la Partidul Rom‚nia Mare, care nu au participat la dezbateri.

Nu Óncape Óndoial„ — ∫i speciali∫tii rom‚ni ∫i str„ini Ón domeniul dreptului constitu˛ional confirm„ — c„ revizuirea actului fundamental al ˛„rii are la baz„ comandamente politice. Rom‚nia nu constituie o excep˛ie Ón acest sens. Important este ca interesele forma˛iunilor politice angrenate Ón procesul de modificare a Constitu˛iei s„ fie subsumate ∫i s„ aib„ ca ˛el binele general, prezent ∫i de perspectiv„. Trebuie s„ pornim de la convingerea c„ numai a∫a se poate ajunge la texte constitu˛ionale menite s„ Óntruneasc„ adeziunea poporului, a tuturor sau a majorit„˛ii componentelor vie˛ii publice.

Sunt convins c„ dezbaterile pe care le Óncepem azi vor fi animate, vor pune Ón prim plan ∫i controverse, cum s-a Ónt‚mplat ∫i la Camera Deputa˛ilor. Ceea ce, dac„ asemenea dispute sunt pe planul ideilor, ∫i nu sunt generate exclusiv de dorin˛a de tergiversare sau de demonstra˛ii populiste, nu este ∫i nu va fi r„u.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 Acordul politic al partidelor reprezentate Ón Parlament ∫i al Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale viz‚nd domeniile ∫i obiectivele de revizuire a Constitu˛iei ∫i forma final„ a proiectului ce are acest obiectiv constituie o premis„ favorabil„ a operei pe care suntem chema˛i s-o Ónf„ptuim. N„d„jduiesc c„ premisa va deveni certitudine.

Iat„ de ce v„ adresez Óndemnul de a pune Ón lumin„ deschiderea noastr„ c„tre studierea ∫i dezbaterea obiectiv„, realist„, a propunerilor avansate Ón procesul de revizuire a Constitu˛iei, proces de major„ Ónsemn„tate ∫i care, ca atare, implic„ maxima responsabilitate pentru destinul Rom‚niei.

S„ ne punem toate energiile Ón convergen˛„, pentru a realiza Ómpreun„ o lucrare de valoare, care s„ se bucure de adeziunea na˛iunii ∫i s„ fie durabil„. Ceea ce, evident, nu va Ónsemna punerea punctului final, ci un nou Ónceput de drum, pentru c„ dup„ modificarea Constitu˛iei se impune continuarea colabor„rii Óntre for˛ele politice, sper, toate sus˛in„toare ale proiectului pe care Ól dezbatem, pentru ca legisla˛ia existent„ s„ fie conform„ noilor dispozi˛ii constitu˛ionale.

S„ ac˛ion„m Ón acest sens, stima˛i colegi, convin∫i fiind c„ lucr„m pentru poporul rom‚n, ∫i s„ traducem acest crez Ón fapte, f„r„ patimi ∫i cu credin˛„ Ón Dumnezeu. Numai a∫a vom putea, fiecare dintre noi, s„ spunem, asemenea reputatului istoric Nicolae Iorga, evident, p„str‚nd propor˛iile, c„ st„m îsigur ∫i tare, m‚ndru ∫i drept, Ónaintea con∫tiin˛ei ∫i a judec„˛ii vremurilor“.

Œnchei prin a exprima convingerea c„ dezbaterile ce Óncep ast„zi se vor bucura cu adev„rat de un cadru prielnic afirm„rii dorin˛ei de a contribui la punerea Ón valoare a ideilor favorabile situ„rii Rom‚niei pe un loc c‚t mai avansat, pe care-l merit„m pe deplin, Ón r‚ndul ˛„rilor democratice din Europa ∫i din lume. De aceea, sunt Óncredin˛at c„ tocmai sub semnul unei asemenea cerin˛e se vor desf„∫ura lucr„rile Senatului, ce au ca obiectiv revizuirea Constitu˛iei ˛„rii noastre.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru aten˛ie ∫i s„-mi scuza˛i ritmul alert, care a impietat, probabil, ∫i asupra modului de prezentare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Trecem la dezbateri generale pe marginea proiectului de Lege de revizuire a Constitu˛iei. A˛i ascultat raportul.

Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul domnului senator Doru Ioan T„r„cil„, din partea Grupului social-democrat ∫i umanist.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule pre∫edinte Nicolae V„c„roiu,

Domnule pre∫edinte Valer Dorneanu, pre∫edinte al Comisiei pentru revizuirea Constitu˛iei,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Distin∫i colegi deputa˛i, membri ai Comisiei pentru revizuirea Constitu˛iei,

Distin∫i invita˛i ∫i reprezentan˛i ai mass-media,

Este Óndeob∫te cunoscut faptul c„ adoptarea unei Constitu˛ii reprezint„ un moment de referin˛„, care jaloneaz„ istoria unui popor. Noi, to˛i cei prezen˛i ast„zi, aici, putem fi m‚ndri c„ tr„im un astfel de moment, de mare Ónc„rc„tur„ emo˛ional„ ∫i de responsabilitate cet„˛eneasc„ pentru prezentul ∫i viitorul ˛„rii noastre. Unii dintre noi am participat ∫i la elaborarea ∫i adoptarea Constitu˛iei din 1991, care a consfin˛it trecerea de la dictatura hegemonist„ la un regim democratic, bazat pe pluripartitism, alegeri libere ∫i instaurarea unor raporturi economice reglementate de principiile economiei de pia˛„. Aceast„ Constitu˛ie a oferit cadrul constituirii ∫i consolid„rii institu˛iilor democratice care au contribuit la schimbarea rela˛iilor sociale, a concep˛iilor ∫i mentalit„˛ii oamenilor.

Este un fapt dovedit c„ perenitatea legilor ∫i, Ón special, a legii fundamentale confer„ un grad sporit de stabilitate societ„˛ii, dar legile trebuie s„ ˛in„ pasul cu evolu˛ia social„ ∫i economic„, iar c‚nd Ón societate se produc muta˛ii profunde, atunci ∫i legea fundamental„ trebuie s„ fie modificat„, pentru a fi Ón acord cu muta˛iile respective.

De aceea, Grupul parlamentar P.S.D, pe care eu Ól reprezint ast„zi Ón Senat ∫i Ón acest cuv‚nt, a lansat Ón oferta sa electoral„ din anul 2000 ini˛iativa politic„ a revizuirii Constitu˛iei ∫i a reform„rii sistemului electoral, baz‚ndu-se pe faptul c„ Rom‚nia a atins un nou stadiu Ón democratizarea vie˛ii politice, pe fondul alternan˛ei la putere, pe evolu˛ia pozitiv„ a regimului politic ∫i a institu˛iilor drepturilor omului ∫i pe cre∫terea ponderii propriet„˛ii private Ón economie.

Œn acest sens, sigur, nu pentru a face istorie, ci pentru a aminti doar Ón c‚teva cuvinte, aceast„ ini˛iativ„ lansat„ Ón plan politic la nivelul Partidului Social Democrat a fost agreat„ la nivelul grupurilor parlamentare, a fost discutat„ de celelalte partide politice, iar, Ón final, dup„ circa un an, Ón anul 2002 a fost agreat„ ideea constituirii unei comisii constitu˛ionale, care s„ aib„ ca atribu˛ie principal„ elaborarea proiectului de Lege de revizuire a Constitu˛iei.

S„ ne aducem aminte discu˛iile purtate Ón urm„ cu aproape un an Ón Camera Deputa˛ilor, sigur, dar Óntr-o ∫edin˛„ comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, atunci c‚nd reprezentan˛ii tuturor grupurilor parlamentare au c„zut de acord Ón a constitui comisia ∫i a adopta c‚teva decizii de maxim„ importan˛„, pe de o parte, pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 elaborarea proiectului de lege, iar, pe de alt„ parte, pentru a stabili concret procedura de acceptare sau de respingere a amendamentelor venite din partea grupurilor parlamentare sau din partea parlamentarilor prezen˛i ast„zi Ón Parlamentul Rom‚niei.

Hot„r‚rea nr. 23 din 25 iunie 2002, pe care o reamintesc, este extrem de important„, pentru c„ pe baza ei am reu∫it ca ceea ce ini˛iasem la nivelul partidului, la nivelul Departamentului juridic al P.S.D., ∫i, ulterior, pe baza tezelor ∫i a amendamentelor promovate Ón comisie, Ón urma discu˛iilor cu reprezentan˛ii celorlalte partide politice, cu reprezentan˛ii Executivului, respectiv fie ministrul pentru rela˛ia cu Parlamentul, fie ministrul justi˛iei, cu reprezentantul Pre∫edin˛iei Rom‚niei, profesorul Constantinescu, cu avocatul poporului, profesorul Ion Muraru, s„ reu∫im, Ón final, s„ elabor„m un proiect de lege care a fost supus dezbaterii Ón Camera Deputa˛ilor.

Sigur c„ ast„zi, la dezbaterile din plenul Senatului, domnul pre∫edinte Valer Dorneanu afirma c„ ne g„sim Ón situa˛ia privilegiat„, de∫i Óntre Camer„ ∫i Senat, eu a∫ spune, nu a fost nici o competi˛ie, ci doar o competi˛ie Ón sensul de a redacta un proiect de lege bun sau foarte bun, care s„ vizeze Óntreaga societate rom‚neasc„, ∫i c„ amendamentele promovate de deputa˛i, Ón faza aceea, ini˛ial„, au fost promovate cu bun„-credin˛„, sus˛inute ∫i Ónsu∫ite de colegii deputa˛i ∫i se reg„sesc Ón textul votat de Camera Deputa˛ilor.

Acela∫i lucru a∫ putea s„-l spun c„ a constituit sau a fost la baza dezbaterilor din Comisia pentru revizuirea Constitu˛iei, Ón faza a doua, respectiv dup„ ce proiectul de lege a trecut prin Camera Deputa˛ilor ∫i cu aceea∫i bun„-credin˛„, de data aceasta, senatorii, fie v„z‚ndu-se nemul˛umi˛i, fie prelu‚nd din societatea civil„ diverse amendamente, au promovat Ón fa˛a Comisiei pentru revizuirea Constitu˛iei, deci pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei, o serie de amendamente, poate c„ unii dintre noi vor spune c„ un num„r mare, al˛ii vor spune c„ un num„r mic, raport‚ndu-se doar la cele admise, dar trebuie s„ precizez acest lucru, c„ Ón fa˛a comisiei au fost depuse, Ón urma dezbaterilor din Camera Deputa˛ilor, un num„r de 234 de amendamente.

Afirm c„ ele au fost discutate cu aten˛ie, c„ au fost ascultate argumentele prezentate de to˛i cei prezen˛i, din partea tuturor grupurilor parlamentare ∫i c„, Ón final, la nivelul Comisiei pentru revizuirea Constitu˛iei au fost acceptate un num„r de 32 de amendamente, iar un num„r de 11 amendamente au fost retrase de c„tre ini˛iator.

Stima˛i colegi,

Revizuirea Constitu˛iei nu a constituit un obiectiv doar al Partidului Social Democrat. Sigur c„ noi am lansat aceast„ idee Ón anul 2002, dar ea a fost Ómbr„˛i∫at„ de celelalte partide politice prezente Ón Parlament, care ∫i-au spus punctul de vedere prin intermediul reprezentan˛ilor

Ón comisii ∫i prin intermediul reprezentan˛ilor care au luat cuv‚ntul Ón dezbaterile din Camera Deputa˛ilor.

Ca reprezentant al Grupului parlamentar P.S.D din Senat, da˛i-mi voie, stima˛i colegi, s„ fac precizarea expres„, Ón fa˛a Senatului, c„ at‚t Ón comisie, Ón faza ini˛ial„, c‚t ∫i Ón comisie, Ón cea de-a doua faz„, Ón momentul Ón care proiectul de lege trecuse prin Camera Deputa˛ilor, reprezentan˛ii Grupului parlamentar P.S.D au colaborat Ón termeni amiabili ∫i Ón spiritul respectului reciproc cu reprezentan˛ii Partidului Na˛ional Liberal, cu reprezentan˛ii Partidului Democrat, cu reprezentan˛ii U.D.M.R.-ului, p‚n„ la o anumit„ faz„ cu reprezentan˛ii P.R.M.-ului ∫i cu reprezentantul Grupului minorit„˛ilor na˛ionale.

Aceea∫i colaborare fructuoas„ — se impune a fi eviden˛iat„ — a existat la nivelul comisiei, Ón cele dou„ faze de dezbateri, cu reprezentan˛ii Pre∫edin˛iei Rom‚niei, cu reprezentan˛ii Guvernului, cu Avocatul Poporului ∫i cu distin∫i profesori de drept constitu˛ional, ∫i doresc s„ amintesc Ón Senat numele cel pu˛in a doi profesori prezen˛i Ón dezbateri, profesorul Deleanu ∫i profesorul Muraru.

Stima˛i colegi senatori,

Pe bun„ dreptate, la dezbaterile din Camera Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, primul-ministru al Rom‚niei, dar Ón calitatea sa de deputat, lu‚nd cuv‚ntul Ón numele Grupului parlamentar P.S.D din Camera Deputa˛ilor, declara: îConstitu˛ia din 1991 a fost Ón mod categoric o Constitu˛ie de tranzi˛ie. Aceast„ Constitu˛ie revizuit„ va fi o Constitu˛ie a preader„rii.“

Reprezentan˛ii partidului nostru, reprezentan˛ii P.S.D Ón Comisia de elaborare a propunerii legislative ∫i-au fundamentat sus˛inerile Ón comisii sau Ón plenul Camerei ∫i o vor face ∫i ast„zi, pe o serie de principii.

Œn primul r‚nd, revizuirea legii fundamentale s„ nu conduc„ la schimbarea actualului regim constitu˛ional ∫i nici la renun˛area la ceea ce s-a cucerit, construit sau Óntemeiat prin Constitu˛ia din anul 1991, urm‚nd a se p„stra structura de ansamblu a acesteia, precum ∫i tot ceea ce s-a dovedit a fi pozitiv sau valoros.

Œn al doilea r‚nd, revizuirea s„ asigure cadrul constitu˛ional necesar integr„rii Ón Uniunea European„ ∫i ader„rii Ón Alian˛a Nord-Atlantic„.

Œn al treilea r‚nd, revizuirea s„ conduc„ la actualizarea ∫i optimizarea unor solu˛ii ∫i principii Ón vederea cre∫terii eficien˛ei ∫i autorit„˛ii institu˛iilor de drept, aprofundarea ∫i consolidarea procesului democratic, fluidizarea procesului legislativ, consolidarea ∫i l„rgirea drepturilor fundamentale ale omului.

Œn al patrulea r‚nd, s„ nu se accepte, de regul„, propunerile care nu au fost examinate de comisie, precum ∫i cele care nu au Óntrunit cel pu˛in dou„ treimi din voturile comisiei, conform Ón˛elegerii ini˛iale.

Aminteam mai devreme, stima˛i colegi, c„ parte din aceste amendamente au venit Ón numele grupurilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 parlamentare, iar parte dintre acestea au fost formulate de colegii senatori sau, Ón faza ini˛ial„, pentru c„ am fost reprezentant Ón comisie din partea Senatului, din partea colegilor deputa˛i sau a grupurilor parlamentare, dar se cuvine s„ men˛ion„m Ón cadrul dezbaterilor din Senat c„ au existat amendamente care au venit ∫i din partea cet„˛enilor, a speciali∫tilor Ón drept constitu˛ional fie Ón mod direct, transmise parlamentarilor, fie transmise prin intermediul forumului constitu˛ional ini˛iat la nivelul Camerei.

Acest lucru m„ determin„ ca Ón plenul Senatului s„ exprim mul˛umiri celor care, av‚nd Óncredere Ón prezen˛a parlamentarilor Ón a exprima punctul de vedere venit din partea cet„˛enilor, au f„cut-o Ón scris sau prin sus˛inerile orale din fa˛a comisiei sau o vor face Ón plenul Senatului.

A∫ spune c„ acest lucru demonstreaz„ larga deschidere existent„ Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i totodat„ un acces liber, democratic, al cet„˛enilor Ón participarea la perfec˛ionarea inclusiv a Constitu˛iei ∫i nu numai, Ón elaborarea unor proiecte de lege, prin propunerile ∫i sugestiile transmise Ón Ónt‚lnirile avute de c„tre parlamentari cu ace∫tia.

## Stima˛i colegi,

Multe dintre propunerile discutate de noi Ón faza ini˛ial„ ∫i-au g„sit locul sau esen˛a con˛inutului acestora a fost Óncorporat„ deja Ón proiectul legii fundamentale adoptat de c„tre Camera Deputa˛ilor.

Cu siguran˛„, la nivelul dezbaterilor din Senat vor exista amendamente ∫i, sigur, vor exista propuneri care Ó∫i vor g„si concretizarea fie Ón textele pe care le vom adopta noi, pentru c„ Grupul parlamentar P.S.D sus˛ine nu numai propunerea legislativ„ trecut„ prin Camera Deputa˛ilor, dar ∫i raportul comisiei, respectiv cele 32 de amendamente acceptate, cu siguran˛„, deci, repet, aceste propuneri Ó∫i vor g„si confirmarea Ón proiectul de lege care va trece prin Senat.

Exist„ ∫i sigur vor exista ∫i la nivelul Senatului ∫i nemul˛umiri din partea colegilor senatori, indiferent de grupul parlamentar, ∫i a∫ spune c„ inclusiv din grupul parlamentar pe care eu Ól reprezint, Ón sensul c„ o serie de propuneri formulate de Domniile lor nu se reg„sesc Ón textul prezentat.

Doresc s„ reamintesc colegilor c„ acest lucru se datoreaz„ fie argumentelor primite din partea reprezentan˛ilor celorlalte grupuri, argumente contrarii, fie datorit„ faptului c„ aceste amendamente propuse de colegii senatori nu au Óntrunit acel consens despre care noi am vorbit sau cel pu˛in dou„ treimi din num„rul reprezentan˛ilor grupurilor parlamentare, deci nu numai din partea Grupului parlamentar P.S.D, prezen˛i la dezbaterile din comisie.

De aceea, doresc s„ reafirm Ón plenul Senatului c„ Partidul Social Democrat accept„ ∫i respect„ acest principiu, chiar dac„ parte dintre propunerile formulate ini˛ial Ón numele grupului parlamentar, ∫i m„ refer la cele 72 de amendamente ini˛iale, au fost respinse sau nu au Óntrunit

acel cvorum de dou„ treimi. Aceasta este esen˛a democra˛iei: solu˛ia rezultat„ din vot.

## Stima˛i colegi,

Suntem con∫tien˛i ∫i de faptul c„, Ón procesul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord ∫i de integrare Ón comunitatea statelor Uniunii Europene, Rom‚nia trebuie s„ se doteze cu o Constitu˛ie modern„, similar„ ∫i compatibil„ cu ale statelor puternic dezvoltate, unde, Ón mod firesc, vrem s„ ne situ„m ∫i noi. De aceea, la dezbaterile din comisii sau Ón preg„tirea interven˛iilor ne-am inspirat ∫i din Proiectul de tratat pentru instituirea unei Constitu˛ii pentru Europa, document ce a fost Ónaintat Consiliului Europei, reunit la 20 iunie la Salonic.

Era s„ omit, dar se cuvine s„ apreciem Ón mod deosebit c„ la elaborarea propunerii de revizuire a Constitu˛iei am avut mai multe Ónt‚lniri ∫i cel pu˛in dou„ expertize venite din partea exper˛ilor Comisiei europene pentru democra˛ie prin drept, respectiv Comisia de la Vene˛ia, ∫i a∫ spune c„ Ón probleme de maxim„ importan˛„ care se reg„sesc Ón Constitu˛ie ∫i Ón leg„tur„ cu unele dintre amendamentele extrem de importante care se Óncercau s„ fie trecute, a∫ spune, cu u∫urin˛„, prin Comisia constitu˛ional„.

## Stima˛i colegi,

Cu siguran˛„, dumneavoastr„ ∫ti˛i la fel de bine sau chiar mai bine dec‚t mine obiectivele care au stat Ón fa˛a fiec„rui grup parlamentar Ón momentul Ón care a stabilit amendamentele, a stabilit sus˛inerile, a stabilit amendamentele care pot s„ cedeze ∫i amendamentele asupra c„rora au existat interven˛ii repetate, interven˛ii obiective ∫i argumentate.

Din punctul nostru de vedere, principalul obiectiv al propunerii de revizuire a Constitu˛iei Ól reprezint„ asigurarea temeiului constitu˛ional pentru realizarea procesului de integrare Ón Uniunea European„ ∫i aderarea la Alian˛a Nord-Atlantic„, precum ∫i Ómbun„t„˛irea unor prevederi ∫i institu˛ii pe baza experien˛ei de peste 10 ani de aplicare a Constitu˛iei aprobate prin referendumul din decembrie 1991.

Œn acest sens, reprezentan˛ii Grupului parlamentar P.S.D, fie c„ a fost vorba de senatori sau de deputa˛i, au urm„rit optimizarea procesului de adoptare a deciziilor, Ónt„rirea eficien˛ei statului de drept, Ón special, prin rea∫ezarea specializ„rii Camerelor legislative, iar solu˛ia acceptat„ Ón final este extrem de important„, a∫ spune c„ ea reprezint„ punctul de vedere at‚t al deputa˛ilor, c‚t ∫i al senatorilor, Ón momentul Ón care se men˛ine egalitatea Ón atribu˛ii Óntre cele dou„ Camere, dar se elimin„ ceea ce stagna sau Ónt‚rzia procesul legislativ, respectiv medierea sau Ónt‚lnirea Ón ∫edin˛„ comun„ pentru Ónl„turarea divergen˛elor existente la nivelul fiec„rei Camere. Aceast„ chestiune discutat„ Ón comisie a fost agreat„ la nivelul dezbaterilor din Camera Deputa˛ilor ∫i sus˛inut„ de noi, Ón continuare, Ón Senat, pe punctul de vedere exprimat Ón Camera Deputa˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 De asemenea, sus˛inem prevederea Ón mod expres a principiului separa˛iei ∫i echilibrului puterilor Ón stat, principiul liberei ini˛iative, consacrarea rolului patronatelor Ón societatea rom‚neasc„ ∫i ceea ce este extrem de important at‚t Ón societatea civil„, c‚t ∫i Ón via˛a public„, cele dou„ dispute extrem de interesante ∫i care vizeaz„ pe de o parte imunitatea parlamentar„ care, prin solu˛ia adoptat„, este restr‚ns„, iar pe de alt„ parte regimul ordonan˛elor de urgen˛„ at‚t de mult hulit de c„tre reprezentan˛i fie ai puterii, fie ai opozi˛iei, Ón func˛ie de alternan˛a politic„ la guvernare.

Sub un alt aspect, a∫ spune c„ prin amendamentele formulate ∫i acceptate s-a Ónt„rit controlul Parlamentului asupra Guvernului, s-au introdus o serie de drepturi fundamentale noi, cum sunt egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i la ocuparea func˛iilor ∫i demnit„˛ilor publice, dreptul la un proces echitabil ∫i judecarea cauzelor Óntr-un termen rezonabil, dreptul la un mediu s„n„tos, accesul la cultur„, libertate economic„ etc.

Œn vederea consolid„rii statului de drept ∫i a Ónt„ririi independen˛ei justi˛iei a fost reinstituit„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, a fost reorganizat Consiliul Superior al Magistraturii, s-au adus modific„ri atribu˛iilor Cur˛ii Constitu˛ionale, s-a amplificat rolul Avocatului Poporului Ón ap„rarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor.

## Stima˛i colegi senatori,

Toate aceste teze ∫i teme pe care eu le-am men˛ionat Ón luarea de cuv‚nt au fost sus˛inute prin argumente sau prin vot de c„tre reprezentan˛ii grupului nostru parlamentar, indiferent din partea c„rui grup parlamentar au fost prezentate aceste amendamente. Ele sunt importante s„ fie sus˛inute ∫i la nivelul dezbaterilor ∫i votului din Senat.

Stima˛i colegi,

Œn final doresc s„ afirm c„, Ón numele Grupului parlamentar P.S.D, noi vom vota, pe de o parte, proiectul de Lege de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei care a trecut prin Camera Deputa˛ilor, vom sus˛ine ∫i vom vota amendamentele acceptate la nivelul comisiei ∫i Ómi exprim Óncrederea c„ acel sprijin de conlucrare ce a dominat p‚n„ acum dezbaterile din comisia parlamentar„ care a elaborat proiectul de lege, dar ∫i din Camera Deputa˛ilor, ne va uni Ón aceste zile ∫i Ón Senat, reu∫ind ca la finalul acestei sesiuni extraordinare, efectiv, s„ trecem acest proiect de lege extrem de important.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umim.

Grupul parlamentar P.S.D mai are 25 de minute la dispozi˛ie.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare are cuv‚ntul domnul senator Dumitru Badea.

## **Domnul Dumitru Badea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi, Onorat„ comisie,

Grupul nostru parlamentar nu poate dec‚t s„ fie de acord cu aprecierea pe care domnul pre∫edinte al comisiei, domnul Valer Dorneanu, ca ∫i antevorbitorul meu, domnul Doru Ioan T„r„cil„, au f„cut-o de la aceast„ tribun„, Ón sensul c„ ast„zi Senatul Óncepe dezbaterea unui act normativ de cea mai mare importan˛„ pentru Rom‚nia din 1991 Óncoace.

Dup„ cum este cunoscut, Partidul Rom‚nia Mare ∫i-a exprimat prin vocea cea mai autorizat„ a sa, pre∫edintele Corneliu Vadim Tudor, convingerea c„ revizuirea Constitu˛iei adoptate Ón 1991 nu este Ón acest moment o prioritate a statului rom‚n. Precizarea c„ acest punct de vedere a fost Ónvederat ∫i domnului pre∫edinte Ion Iliescu la Ónt‚lnirea cu delega˛ia partidului nostru credem c„ nu ar fi lipsit„ de interes pentru auditor.

Dac„ ne-am referi numai la motiva˛ia ini˛iatorilor preluat„ Ón raportul comisiei, conform c„reia îObiectivul principal al revizuirii Ól reprezint„ asigurarea temeiului constitu˛ional pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i NATO“, se poate constata c„ acest temei exist„ deja Ón textele actualei Constitu˛ii, altfel nu s-ar fi putut demara formalit„˛ile ∫i actele practice ader„rii, Ón deplinul acord al tuturor for˛elor politice.

Sus˛inem, prin urmare, c„ revizuirea va fi necesar„, dar dup„ ce vom accede Ón aceste organisme, ∫i nu Ónainte. Ce putem noi s„ prelu„m din Constitu˛ia Uniunii Europene, c‚nd aceasta se g„se∫te abia Ón faza de proiect? Dimpotriv„, necunoa∫terea formei sale definitive face posibile gre∫eli prin adoptarea unor norme constitu˛ionale Ón contradic˛ie cu prevederile documentului european, ceea ce ar prejudicia procesul de aderare, rela˛iile cu statele ∫i cet„˛enii europeni determin‚ndu-ne s„ revizuim îrevizuirea“, Ón scurt timp.

Acest mod de abordare, Ón prip„, ar Ónsemna ca fiecare guvernare s„ umble la st‚lpul stabilit„˛ii Ón Rom‚nia ∫i s„ revizuiasc„ dup„ interese conjuncturale legea fundamental„.

V„ asigur„m c„ ne-am preg„tit cu toat„ seriozitatea pentru aceste dezbateri, noi am Ónaintat comisiei Ón termenul stabilit 56 de amendamente, din care, din p„cate, nu a fost admis dec‚t unul. Procentual vorbind, din cele 186 amendamente respinse, 30% apar˛in senatorilor P.R.M.

Prin urmare, bun„voin˛a ∫i aplecarea noastr„ spre colaborare exist„, dar cu o singur„ condi˛ie, s„ ni se r„spund„ cu aceea∫i m„sur„.

Ne motiv„m atitudinea pentru c„ dorim s„ contribuim la crearea unei opere îdurabile ∫i moderne“, a∫a cum spunea domnul pre∫edinte al comisiei, dar ∫i pentru faptul c„ nu putem ignora eforturile comisiei, ale Consiliului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 Legislativ, ale Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i ale unor organiza˛ii ale societ„˛ii civile.

Dup„ cum se ∫tie, Grupul parlamentar P.R.M. din Camera Deputa˛ilor s-a retras de la dezbateri ∫i nu a participat la vot, motivat de lipsa de receptivitate manifestat„ de majoritatea parlamentar„, la comand„ politic„, desigur, fa˛„ de amendamentele ∫i interven˛iile formulate de deputa˛ii no∫tri.

Acceptarea amendamentului U.D.M.R., prin care, practic, se definitiveaz„ procesul de legalizare a limbii maghiare ca a doua limb„ oficial„ Ón Rom‚nia, a fost momentul care ne-a confirmat, dac„ mai era nevoie, c„ protocolul P.S.D—U.D.M.R. func˛ioneaz„ cu motoarele turate. Ne-am fi a∫teptat s„ reveni˛i asupra acestui act al revizuirii, a∫a dup„ cum a˛i ∫i declarat la posturile de televiziune chiar dumneavoastr„, domnule pre∫edinte al comisiei Valer Dorneanu.

De aceea, at‚t noi, c‚t ∫i alte grupuri parlamentare am f„cut propunerea de a se renun˛a la o asemenea enormitate, care Ói discrimineaz„ pe etnicii rom‚ni Ón zonele Ón care sunt minoritari. Comisia nu a luat-o Ón seam„, poate plenul se va apleca mai mult asupra ei.

Œndeplinirea celei de-a doua p„r˛i a obiectivului principal enun˛at Ón raportul comisiei, Ómbun„t„˛irea unor prevederi ∫i institu˛ii Ón baza experien˛ei de peste 10 ani Ón aplicarea Constitu˛iei din 1991, este, de asemenea, deficitar„, f„r„ a minimaliza Ón nici un fel activitatea marilor personalit„˛i, speciali∫ti Ón dreptul constitu˛ional, membri ai comisiei, ∫i colaboratorilor acesteia, precum ∫i travaliul deosebit din Camer„.

Apreciem c„ din acest punct de vedere au r„mas probleme nerezolvate, cu implica˛ii Ón ceea ce prive∫te fluen˛a demersului legislativ, de∫i suntem convin∫i c„ s-a dorit contrariul.

Astfel, de∫i s-au departajat competen˛ele celor dou„ Camere ∫i au fost eliminate medierile ∫i ∫edin˛ele comune pentru rezolvarea divergen˛elor, ceea ce ar constitui un pas Ónainte, solu˛ia propus„ are serioase inconveniente. S-a men˛inut principiul dezbaterii actelor normative Ón ambele Camere, dar decizia este luat„, de fapt, de o singur„ Camer„, conform domeniilor stabilite prin legea de revizuire. Aceast„ Camer„ are posibilitatea s„ ignore Ón totalitate munca pe proiectul de act normativ din cealalt„ Camer„, sesizat„ prima, la care proiectul de lege nu mai revine.

Are acest sistem repercusiuni ∫i Ón ceea ce prive∫te respectarea principiului democra˛iei care trebuie s„ guverneze activitatea parlamentar„, din moment ce unii sau al˛ii, deputa˛i sau senatori, nu-∫i reg„sesc eforturile lor de a vota legi bune ∫i nici votul pe care Ól dau ca reprezentan˛i ai unor segmente ale popula˛iei Rom‚niei.

Nu ∫tim cum va func˛iona sistemul, poate ar trebui s„ parcurgem cu ochii min˛ii drumul unui proiect de lege din momentul sesiz„rii uneia sau alteia dintre Camere.

Raportul mai face o afirma˛ie care nu corespunde adev„rului: îS-a limitat riguros regimul ordonan˛elor de urgen˛„.“ Noi apreciem c„ problemele au r„mas.

Reglementarea propus„ las„ Ón continuare o mare marj„ de manevr„ pe care actuala guvernare, at‚t c‚t va mai d„inui, o va exploata din plin, av‚nd Ón vedere ∫i experien˛a pe care a dob‚ndit-o Ón ocolirea Parlamentului Ón procesul de adoptare a legilor.

Institu˛ia ordonan˛elor de urgen˛„ ar trebui s„ fie folosit„ numai Ón situa˛ii limit„, precum starea de mobilizare, de r„zboi, de asediu, de urgen˛„, alte urgen˛e legislative s„ se dezbat„ Ón Parlament sub forma proiectelor de lege, Óntr-adev„r, Ón regim de urgen˛„, men˛in‚ndu-se necesitatea convoc„rii Parlamentului Ón termenele specifice unor astfel de situa˛ii.

V„ reamintesc c„ sunt ˛„ri care nu practic„ acest mod de legiferare ∫i bine fac.

Ce s„ mai spunem c„, f„c‚nd un joc inteligent, orice Guvern poate evita dezbaterea unei ordonan˛e de urgen˛„ Ón prima Camer„ sesizat„? Dac„ aceasta nu se pronun˛„ Ón 30 de zile, actul normativ se consider„ adoptat. Nici m„car nu este vorba despre un termen de dec„dere ∫i se trimite la cea de-a doua Camer„.

V„ rug„m s„ observa˛i c„ textul revizuit nu spune nimic despre situa˛ia Ón care nici cea de-a doua Camer„ nu se pronun˛„ Ón termen.

Doamnelor ∫i domnilor,

Av‚nd Ón vedere importan˛a deosebit„ a ceea ce Óntreprindem noi Ón aceast„ sesiune extraordinar„, m„ refer la textele revizuirii Constitu˛iei, este necesar s„ cre„m cadrul unei dezbateri democratice ∫i propunem ca Ón cazul amendamentelor respinse s„ se poat„ veni cu complet„ri ∫i clarific„ri de c„tre cei care le-au f„cut, dar ∫i de c„tre al˛i colegi.

Propunerea noastr„ am Ón˛eles c„ a fost Ónsu∫it„ Ón ∫edin˛a de ast„zi a Biroului permanent a Senatului. Dac„ vrem o Constitu˛ie cu rezisten˛„ Ón timp, ∫i nu texte de conjunctur„, aceasta ar fi singura metod„ viabil„, s„ promov„m o dezbatere deschis„, responsabil„, neÓnchistat„ de regulament.

V„ rug„m, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot aceast„ propunere ∫i facem apel la colegii no∫tri s„ accepte acest mod de lucru.

Dezbaterile trebuie s„ se desf„∫oare Ón spirit de conlucrare, f„r„ grab„ ∫i f„r„ patimi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuv‚ntul doamna senator Maria Petre.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003

## **Doamna Maria Petre:**

## Domnilor pre∫edin˛i,

Doamnelor ∫i domnilor membri Ón Comisia de revizuire a Constitu˛iei,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dup„ 12 ani de la adoptarea legii fundamentale a statului rom‚n, am constatat cu to˛ii c„ este necesar procesul de revizuire a Constitu˛iei. De la aceast„ premis„ am pornit ∫i noi, cei din Partidul Democrat, Ón analiza acestui demers.

Nu exist„, evident, un pericol Ón revizuirea Constitu˛iei, dac„ aceast„ revizuire este f„cut„ pentru a satisface c‚teva cerin˛e care ˛in, pe de o parte, de perfec˛ionarea mecanismului institu˛ional, iar pe de alt„ parte de ceea ce ar trebui s„ dea cet„˛enilor Rom‚niei un motiv Ón plus de a veni ∫i a vota la referendum Constitu˛ia revizuit„.

Cei 14 ani de evolu˛ie democratic„ au eviden˛iat multiple abuzuri Ón via˛a institu˛ional„ ∫i putem sublinia, Ón acest sens, c‚teva articole care au produs p‚n„ acum sincope grave.

Primul dintre ele este cel care reglementeaz„ posibilitatea Guvernului de a legifera prin ordonan˛e de urgen˛„, ceea ce s-a Ónt‚mplat, ∫tim cu to˛ii. Din nefericire, excep˛ia...

V-a∫ ruga s„ p„str„m lini∫tea.

...excep˛ia prev„zut„ de Constitu˛ie a devenit regul„ ∫i ordonan˛ele de urgen˛„, practic, au dominat ∫i domin„ via˛a noastr„ institu˛ional„, pornind de la o imperfec˛iune a textului constitu˛ional ini˛ial.

Textul referitor la m„sura arest„rii care, iat„, ne conduce la Curtea European„ a Drepturilor Omului, la pierderea proceselor pentru c„ magistratul rom‚n nu r„spunde, a∫a cum s-a subliniat ∫i azi la dezbaterea anterioar„, exigen˛elor de impar˛ialitate ∫i independen˛„, exigen˛e cerute de Conven˛ia european„ a drepturilor omului. Constitu˛ia Rom‚niei a fost adoptat„, a∫a cum ∫tim, Ón 1991, iar Rom‚nia a ratificat Conven˛ia european„ a drepturilor omului Ón 1994. Ca atare, avem nevoie s„ punem de acord textele constitu˛ionale cu exigen˛ele acestei conven˛ii.

Curtea Constitu˛ional„, care trebuie s„ asigure ∫i s„ garanteze suprema˛ia Constitu˛iei, nu are Ón acest moment toate aceste atribute. Posibilitatea Parlamentului de a infirma cu dou„ treimi o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale reprezint„ un regres Ón materie de constitu˛ionalitate ∫i o asemenea prevedere nu se reg„se∫te Ón nici o alt„ Constitu˛ie din lume.

Iat„ doar c‚teva din argumentele pentru care Partidul Democrat a sus˛inut ∫i sus˛ine acest demers de revizuire a Constitu˛iei ∫i am pornit de la trei obiective fundamentale atunci c‚nd ne-am angajat Ón acest proces.

Primul dintre obiective este cel care ˛ine de responsabilitatea alesului fa˛„ de aleg„tor. Cu privire la acest obiectiv am construit ∫i se reg„sesc ca atare Ón amendamentele noastre trei categorii de demersuri: primul dintre ele este cel care ˛ine de restr‚ngerea imunit„˛ii parlamentare. Acest lucru s-a realizat prin textul Legii de revizuire a Constitu˛iei: parlamentarul nu va mai putea fi perceput ca cel care poate fi deasupra legii, parlamentarul, la fel ca orice cet„˛ean, nu se va situa, a∫a cum spune art. 16 din Constitu˛ie, îdeasupra legii“ ∫i va putea fi trimis Ón judecat„, va putea fi anchetat, la fel ca orice cet„˛ean, pentru fapte ce nu au leg„tur„ cu voturile ∫i opiniile politice exprimate Ón exerci˛iul mandatului. Va r„m‚ne ca ridicarea imunit„˛ii parlamentare s„ fie necesar„ doar atunci c‚nd se va impune m„sura arest„rii.

2. Am solicitat ∫i vom solicita ∫i Ón dezbaterile din Senat limitarea migra˛iei politice. Din fericire, nu am reu∫it Ónc„ acest lucru Ón Comisia constitu˛ional„ ∫i, evident, nici Ón Camer„ nu am reu∫it s„-i convingem c„ acest demers este absolut necesar pentru to˛i colegii no∫tri.

De∫i a fost o deschidere fa˛„ de acest principiu, eu sunt convins„ ∫i noi suntem convin∫i c„ Ón plenul Senatului vom g„si solu˛ia cuvenit„ pentru a pune cap„t, Ón via˛a public„ din Rom‚nia, migra˛iei politice, care dup„ 10 ani nu face altceva dec‚t s„ produc„ mult r„u clasei politice ∫i imaginii acesteia.