Eu n-am să jignesc, pentru că nu mi-e felul, dar vreau să vă aduc câteva lucruri la cunoștință care arată din partea criticilor dumneavoastră ori necunoaștere, ori rea-credință, ori lipsa de dorință de a participa constructiv la un buget pe care-l așteaptă o țară întreagă.
Încep cu primul lucru. Ați făcut afirmația spunând că domnul premier Boc ar trebui să știe că deficitul din anul anterior nu are treabă cu deficitul anului următor. Este o lipsă totală de cunoaștere și cred că înțeleg acum mai bine de ce domnul fost ministru Varujan Vosganian nu este prezent în sală. Dumnealui, dacă ar fi fost prezent, sunt sigur că n-ar fi făcut aceste afirmații.
Am să spun un lucru foarte exact: deficitul pe care l-ați creat în anul 2008 actualul Guvern îl plătește și ar fi trebuit să cunoașteți o regulă elementară: că orice deficit într-o bună zi este finanțat. Acesta este motivul pentru care actualul Guvern plătește un deficit care nu are nici în clin, nici în mânecă cu realitatea românească, peste 7,7 de miliarde în anul 2008.
Al doilea lucru: v-ați arătat surprinși cum este posibil să poziționezi într-un buget cheltuieli de 10 miliarde pentru investiții, cele mai mari, e adevărat, din ultimii ani, atâta timp cât veniturile nu cresc decât cu 17%. V-aș reaminti că orice management public performant din oricare țară civilizată care realizează performanță apelează la singurul instrument cert și sigur pe care-l are la îndemână, numind cheltuiala publică.
Doresc să vă reamintesc că măsurile de ajustare a cheltuielilor publice, fie ele și cu personalul, care au ajuns la un nivel de nedescris, au făcut posibil ca astăzi să punem mai mulți bani pentru dezvoltarea acestei națiuni și pentru asistență socială decât într-un an cu creștere de 7,9, când, în mod practic, nu vezi un lucru în firea lui făcut în România.
Al doilea lucru pe care vreau să vi-l reamintesc și să vi-l spun cu toată deschiderea: bugetul acesta nu este un buget de austeritate, ci este un buget care vrea să aducă România în normalitatea ei și pe calea modernizării. Pentru că bugetul unui stat nu reprezintă decât modul de funcționare a economiei.
Cum vă puteți pune întrebarea de ce nu alocăm cheltuieli mai mari pentru educație, pentru agricultură, pentru dezvoltare regională, când toate aceste cheltuieli presupun venituri mai mari, iar economia noastră, după cum bine știți, și acceptăm cu toții, își încetinește ritmul de creștere economică de la 7,8 la 2,5? În fiecare zi, vedem firme care se închid. Înseamnă că avem bani puțini la buget. În fiecare zi, vedem șomaj. Înseamnă că veniturile noastre scad.
Ar trebui să coborâm în realitatea economică și răspunsul meu este următorul: acest buget, care este asumat de Guvern – și vă propun, și propun Parlamentului să-l voteze – este un buget care nu vinde iluzii. Dumneavoastră, ani la rând ați vândut iluzii românilor, pentru că dimensiunea politică a fost mai mare decât realitatea românească.
Alexandru Pereș · 17 februarie 2009 · monitorul.ai
Ați prevăzut venituri bugetare mai mari cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut, adică peste 7 miliarde de euro, fără să le puteți acoperi. Și, cu această ocazie, vreau să dau și răspuns colegilor care au spus că nu este un buget inovativ. Categoric, nu este un buget inovativ, noi nu inovăm venituri care n-au sursă de susținere și nu se bazează pe creștere economică.
Alt lucru pe care vreau să-l precizez. Eu cred că trebuie să cunoaștem un lucru pe care vreau să-l spun o dată pentru totdeauna clar: orice deficit – și eu cred, repet, este dintr-o gravă eroare – trebuie să fie finanțat. Domnul deputat Nicolăescu mi-a spus că în anii care au trecut bugetul alocat sănătății a fost de 4,5. Și eu afirm că aveți dreptate. Cu o precizare: el a fost doar pe hârtie, pentru că dumneavoastră niciodată nu ați asigurat resursele necesare pentru ca sistemul de sănătate să poată funcționa. Ba, mai mult, aș sugera să renunțăm la acest PIB care astăzi poate fi al României, ca procent exprimat, mâine al Germaniei, sau al Maltei, și să ne uităm la volumul de bani pe care l-ați alocat sănătății, destul de mare, poate cel mai mare din ultimii ani pe care îl cunosc, fără ca, în schimb, rezultatele în ce privește sănătatea, reforma, starea de sănătate a populației să fie pe măsură.
Am propus să coborâm cu picioarele pe pământ și acele lucruri populiste despre care dumneavoastră vorbiți în campanie s-au făcut în urmă cu șase luni de zile, când mulți din această sală nu puteau să prevadă criza, dar unele persoane care au făcut parte din Guvernul României, prin poziția pe care au avut-o, au avut informațiile necesare, le-ar fi putut anticipa și n-ar fi permis ca în trimestrul IV al anului
2008 să se consume în plus și să se realizeze un deficit de 4 miliarde de euro, repet, de 4 miliarde de euro.
Ca să închei acest capitol, consolidarea fiscală înseamnă capacitatea de a trece de la un an financiar la altul – și să respect o regulă de aur: leagă sacul când e plin. Ați avut creșteri economice patru ani consecutiv, iar acum România înregistrează unul dintre cele mai mari dezechilibre financiare, iar grija pe care noi o avem este pentru a asigura stabilitatea țării.
Vă spun public, în Parlamentul României: dacă va trebui să ne adresăm și Fondului, ne adresăm și Fondului, pentru că nimic nu este scump atunci când este vorba de stabilitatea economico-financiară a unei națiuni.
Aceasta este o decizie responsabilă și nu ne este teamă de ea și de constrângeri. Ba, dimpotrivă, poate ne ajută să intrăm pe un făgaș normal al cheltuirii banului public.
În ce privește răspunsul legat de sănătate, faceți afirmația că este vorba despre un excedent nesemnificativ prevăzut la fondul de sănătate. Eu vreau să vă spun că acest lucru este stabilit prin lege, iar dacă unii propun să facem acest lucru prin deficit, rămâne o întrebare: de unde-l finanțăm? Dar aș vrea să vă dau un răspuns mai exact. Dumneavoastră, în intervalul de timp 2005-2008, ați consumat tot excedentul pe care l-ați avut la acest fond de când ați preluat guvernarea.
În legătură cu proiecția bugetară.
Domnule prim-ministru,
## Stimați parlamentari,
Vă asigur că acesta este un buget care pentru prima oară în istoria României a fost construit împreună cu partenerii sociali, mediul de afaceri și sindicate. Pentru că credința acestui Guvern este că, în momente de criză, nu putem să realizăm performanță decât dacă avem alături de noi pe cei care, în ultimă instanță, contribuie și sunt cei care suportă criza.
Aceasta este încrederea pe care noi am primit-o din partea mediului de afaceri – sau care ne-a dat-o – și vă asigur că, în continuare, pe tot parcursul mandatului pe care îl avem, ca Guvern și ca ministru al finanțelor, vom arăta că în România poate fi vorba și despre un dialog real și vom face ca aceste resurse să fie prezentate de o manieră transparentă.
De fapt, toate aceste critici care sunt aduse, eu spun că sunt critici pozitive, iar eu mă oblig, și am luat această sarcină, ca în fiecare lună să prezint Guvernului modul de cheltuire a banului public, și Parlamentului.
România este singura țară din lume care-și permite să nu aibă un control al cheltuirii banului public, pentru că cineva nu a dorit. Vă asigur că voi introduce acest lucru și-l voi supune dezbaterii Parlamentului, pentru că noi nu suntem o țară de lux, în care avem proceduri stabilite și rigoare administrativă. Noi suntem o țară în care, în curțile școlilor se fac, să nu spun cu 17.000 sau cu 3.000 de euro metrul pătrat, se alocă bani la școală, unde sunt 22 de elevi, 17 miliarde, în timp ce în alte părți ale țării – de exemplu, Vaslui –, unde sunt oameni gospodari și gestionează bine banii, fac o școală întreagă.
Despre aceasta este vorba: una este să aloci resurse și alta este să obții rezultate. Iar marele lucru și sprijinul pe care vi-l cer, și vă rog să ne luați la întrebări, de fiecare dată când cineva cere bani mai mulți, în dreapta trebuie să fie rezultatele pe care le promite și se angajează să le facă.
Cât privește cheltuielile alocate pentru bugetele locale, și cu asta vreau să închei, orice descentralizare, după cum bine știți, presupune două componente: descentralizare administrativă și financiară. Iar descentralizarea presupune, înainte de toate, o autonomie financiară.
Eu doresc să vă spun că de ani de zile, în România, bugetele locale consumă circa 8,3% din produsul intern brut, iar veniturile lor proprii arareori depășesc 1,7%. Deci, această preocupare de autonomie financiară trebuie să rezide în ultimă instanță și în preocuparea de a pune în valoare potențialul economic, managerial, întărirea capacității administrative, pentru că numai așa vom putea să asigurăm echilibrele.
Eu închei, asigurându-vă de toată disponibilitatea mea, în calitate de ministru al finanțelor publice, împreună cu ministerul pe care-l conduc. Vă spun public, în acest moment important, că vreau să dau o altă dimensiune Ministerului Finanțelor Publice din România, într-adevăr, să fie un minister inovativ, care alocă resursele și urmărește rezultatele, care este responsabil de controlul banului public și care va face de fiecare dată un buget echilibrat între ceea ce înseamnă dezvoltare, asistență socială și, mai mult, va arăta capacitatea de a absorbi fondurile structurale de la Uniunea Europeană.
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.