## **Doamna Lia Olguța Vasilescu** – _ministrul muncii și justiției sociale_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Am tratat totdeauna Parlamentul României cu maximă decență și responsabilitate, motiv pentru care voi trata și această moțiune simplă în același fel. Deși modul în care ea a fost scrisă nu denotă o încercare nici de a formula propuneri concrete, nici de a trage semnale de alarmă bazate pe cifre reale.
Ba, mai mult, din textul moțiunii înțeleg că unul din lucrurile care mi se reproșează este acela că folosesc în exprimarea publică cifre și procente.
Și, dacă tot vorbim de cifre, aș vrea să vă anunț că, dacă dau la o parte din acest text invectivele și cifrele care nu au nicio bază reală, nu prea mai rămân multe lucruri la care aș putea să răspund.
Vreau să profit totuși de faptul că mă aflu la tribuna Parlamentului, pentru a menționa măsurile adoptate ca ministru al muncii, răspunzând chiar și unor paragrafe din moțiune care țin mai mult de Ministerul Finanțelor Publice. S-a cam greșit „adrisantul”, ca să spun așa.
Din capul locului, aș vrea să menționez că nu există nicio statistică din care să reiasă că ar fi scăzut salariile a două milioane de români. Cifra este absolut aberantă și aș vrea să înțeleg cum de a fost ea introdusă în textul moțiunii.
Explicația că până la acest moment sunt introduse în Revisal doar 56% din totalul contractelor individuale de muncă nu poate avea vreo bază ancorată în realitate, ca să vorbim despre scăderi, din moment ce termenul final îl reprezintă data de 31 martie 2018.
În ceea ce privește Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, amestecată în textul moțiunii atât cu Ordonanța de urgență nr. 4/2017, cât și cu Ordonanța de urgență nr. 79/2017, am realizat o lege care nu este perfectă, așa cum nicio altă lege nu poate să mulțumească pe toată lumea, dar care are rolul de a stabili niște principii corecte, cum ar fi un raport de 1/12 între cel mai mic și cel mai mare salariu sau muncă egală la salarii egale.
Într-adevăr, asta a presupus ca pentru un număr de mai puțin de 3% dintre bugetari să fie operate ajustări salariale. Dar nu trebuie să uităm că ceilalți 97% vor avea câștiguri în plus față de data apariției acestei legi, în unele cazuri, mai ales în baza de jos a piramidei, ajungându-se la dublări de salarii până la data intrării în vigoare în totalitate a acestei legi, anul 2022.
Ciudat este că cei care contestă scăderile salariale pentru 3% dintre bugetari sunt aceiași care în 2009 au girat o scădere de 25% a salariilor tuturor bugetarilor. În fapt, scăderea veniturilor atunci a fost în realitate de 40%, prin eliminarea unor sporuri, bonusuri, prime etc., pentru întreg aparatul bugetar.
Mai mult decât atât. Nu trebuie să uităm că Guvernul României a plătit anul trecut drepturile salariale câștigate
în instanță de către profesori, după ce Guvernul PNL... PDL de atunci le-a tăiat salariile. Am văzut cu câtă aroganță ne solicitați de la această tribună a Parlamentului, la finalul anului trecut, să nu cumva să uităm să vă plătim datoria.
V-am crezut atunci când ați declarat, în luna ianuarie 2017, că, până în luna martie a acelui an, PNL va veni cu propria variantă a Legii salarizării. Ceea ce nu s-a întâmplat, în ciuda declarațiilor făcute de toți liderii importanți ai partidului.
Am fi avut ocazia să constatăm dacă era o lege mai bună sau era pe modelul legii tehnocraților, care prevedea majorări salariale de 10% pentru toți bugetarii, ceea ce nu făcea altceva decât să adâncească și mai mult dezechilibrele din sistem, pentru că la unii ar fi însemnat o majorare de 150 de lei, iar la alții o majorare de 3.000 de lei.
În ceea ce privește Legea nr. 153/2017, impactul financiar asupra bugetului de stat în următorii patru ani este de 42 de miliarde de lei, cu transferul contribuțiilor, și de 62 de miliarde de lei fără transfer.
Varianta tehnocrată, de exemplu, prevedea o sumă de 18 miliarde, pentru cinci ani.
Dar haideți să vedem și exemple de salarii care au scăzut ca urmare a aplicării Legii salarizării:
– director executiv APIA – salariu brut total: 12.498 de lei, salariu net: 8.765 de lei, la nivelul lunii decembrie, care scade la un net, la 1 ianuarie 2018, de 6.854 de lei;
– Ministerul Finanțelor Publice, controlor financiar șef – decembrie 2017: 14.393 de lei, net: 10.095 de lei, ianuarie 2018, net: 10.022 de lei, deci o scădere de 73 de lei;
– Ministerul Afacerilor Interne, ofițer structură specializată: 15.542 de lei brut și 10.966 de lei net, în decembrie 2017, cu net în ianuarie de 10.807 lei, adică o scădere de 159 de lei.
Și lista poate continua.
În același timp, trebuie amintite și creșterile de anul acesta, de 3% pentru 97% dintre bugetari, precum și salariile medicilor, care vor fi majorate de la 1 martie la 15.565 de lei, de la 5.991 de lei, sau ale asistenților medicali, la 5.196 de lei, de la 3.361 de lei, în decembrie 2017.
De asemenea, personalul care ocupă funcții didactice din învățământul preuniversitar și universitar va beneficia de o majorare salarială de 20% de la 1 martie 2018.
Afirmați în mod constant că am mințit în legătură cu majorări salariale de 25% pentru bugetari în anul 2018, ceea ce înseamnă o creștere pe net de doar 3%. Dar uitați de majorările acordate în anul 2017, pe care aș vrea să vi le reamintesc.
Ianuarie 2017. Salariile de bază ale personalului din învățământ s-au majorat, în medie, cu 15% – Legea nr. 250/2016.
1 ianuarie 2017. Salariile de bază ale personalului nedidactic din cadrul inspectoratelor școlare s-au majorat cu 15% – Legea nr. 250/2016 și Ordonanța de urgență nr. 9/2017.
1 februarie 2017. Personalul din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, a beneficiat
de majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază și a cuantumului sporurilor – Ordonanța nr. 2/2017.
1 februarie 2017. Personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, a beneficiat de majorarea cu 50% a cuantumului brut al salariilor de bază și al sporurilor – Ordonanța de urgență nr. 2/2017.
Aprilie 2017. Includerea pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare în soldele de funcție/salariile de funcție a diferenței de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009.
Aprilie 2017. Pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat, pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, salariul funcției de bază, solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție cuvenit, al cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată – Legea nr. 115/2017, ceea ce a dus, evident, la majorări salariale.
1 aprilie 2017 – 30 iunie 2017. Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului de lucru normal, de la domiciliu, au beneficiat până la sfârșitul anului 2017 de o majorare de 40% din salariul de bază, solda funcției de bază, salariul de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare – Legea nr. 115/2017.
Luna iunie 2017. Prin Legea nr. 137 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017, s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază aflate în plată pentru: personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperație, personalul din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, agențiilor județene pentru protecția mediului, Gărzii Naționale de Mediu și al Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al comisariatelor regionale și județene pentru protecția consumatorilor.
De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, 30 iunie 2017, s-a majorat cu 30% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanței de urgență nr. 2/2017, din bibliotecile naționale sau de importanță națională, precum și din cadrul Bibliotecii Academiei Române, muzeele de importanță națională, stabilite potrivit legii.
De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal: personalul din instituțiile și autoritățile subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, inclusiv oficiile pentru studii pedologice și agrochimice, cu excepția APIA și AFIR, unde salariile au scăzut de la 1 ianuarie 2018. Noi nu le-am mai crescut în 2017 tocmai pentru că erau mari.
Personalul din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și din unitățile de cercetare-dezvoltare din subordinea acesteia, personalul din unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, personalul medical din cabinetele medicale din structurile teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice, personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii, precum și personalul din direcțiile județene de cultură, respectiv a municipiului București care nu beneficiase de majorări salariale potrivit Ordonanței nr. 2/2017.
De asemenea, personalul de specialitate din cadrul Secretariatului tehnic din structura CES.
De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152 s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază, al soldelor de funcție pentru următoarele categorii de personal:
– personalul din cadrul bibliotecilor centrale universitare, cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016;
– personalul din cadrul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist;
– de la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, de asemenea, a fost majorat cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul Autorității pentru Reformă Feroviară;
– începând cu data de 1 octombrie 2017 s-a majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne și unitățile, instituțiile, structurile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2017;
– tot începând de la data de 1 octombrie 2017 s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția personalului civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, precum și a celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250;
– majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională potrivit Legii nr. 152/2017 și Ordonanței de urgență nr. 56/2017 s-au aplicat la salariul de bază, solda de bază, salariul de funcție cuvenit, al cărui cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;
– începând cu 1 octombrie 2017 s-a majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare – Ordonanța de urgență nr. 62/2017;
– la 1 iulie 2017, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, salariile de bază ale personalului din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale și din serviciile publice din subordinea acestora s-au stabilit prin hotărâre a consiliului local sau consiliului județean, conform nomenclatoarelor prevăzute în lege;
– tot începând cu 1 iulie 2017, indemnizațiile lunare ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică s-au stabilit prin înmulțirea coeficienților prevăzuți de lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Și, da, salariul meu și al tuturor miniștrilor, la data de 1 iulie, a scăzut cu aproximativ 3.000 de lei.
Prin Legea nr. 274/2017, începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2017, s-au acordat următoarele majorări ale cuantumului brut al salariilor de bază:
– 30% pentru personalul din cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, cluburilor sportive universitare, Institutului Cultural Român, Secretariatului de Stat pentru Culte, al instituțiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea consiliilor locale sau județene care nu au beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanței de urgență nr. 2/2017;
– cu 15% pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Muncii și Justiției Sociale și din instituțiile aflate în subordinea și sub autoritatea acestuia.
Prin Legea nr. 274/2017, de la data intrării în vigoare a acesteia, s-a majorat cu 35% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului care îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 28 din 2013.
Mai puteți afirma că nu au fost creșteri salariale de 22,5% în anul 2017 și de 3% pe net de la 1 ianuarie 2018? Sau că au crescut doar salariile demnitarilor, așa cum ați scris dumneavoastră în textul moțiunii?
Doar dacă ne uităm pe cifre la tot ceea ce înseamnă cheltuieli de salarizare în sectorul bugetar o să regăsim în anul 2016 58 de miliarde de lei, în anul 2017 suma de 70 de miliarde, iar pentru anul 2018 este aprobată în bugetul de stat suma de 81 de miliarde. Acestea sunt creșterile salariale pe care le-am făcut în guvernările PSD–ALDE, nu ceea ce spuneți dumneavoastră, că au scăzut salariile.
Să nu uităm, de asemenea, de majorarea salariului minim pe economie, de la 1.250, cât l-am găsit atunci când am preluat guvernarea, până la 1.900, cât este în prezent.
În ceea ce privește angajații din sectorul bugetar în regim de _part-time_ . Situația lor este rezolvată prin Ordonanța de urgență nr. 3/2018, astfel încât nu au avut deloc de suferit până în acest moment.
Iar referitor la persoanele cu dizabilități, cercetători și IT-iști, menționăm că au avut o creștere pe brut de 28,5%, spre deosebire de ceilalți bugetari, care au avut o creștere de 25%, tocmai pentru a nu li se diminua netul.
E posibil să nu cunoașteți acest fapt, dar sigur că nu este singura scăpare pe care ați avut-o în textul moțiunii. Așa cum
continuați să vorbiți și despre scăderea salariilor grefierilor, în condițiile în care calculele efectuate de compartimentele de salarizare din Justiție erau greșite, iar Ministerul Muncii a emis o normă de aplicare a legii în acest sens.
Tot referitor la Ordonanța de urgență privind plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pe economie. Pentru angajații în regim _part-time_ , aș vrea să știți că este una dintre ordonanțele de urgență care a produs efecte imediat după aplicarea ei. Astfel, chiar din prima săptămână, 22.000 de angajați în regim de _part-time_ au trecut la contracte cu normă întreagă de lucru, iar până în acest moment, deci după patru luni de la apariția acestei ordonanțe de urgență, nu mai puțin de 185.000 de contracte cu normă parțială au trecut la normă întreagă.
În ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, adică una dintre măsurile din Codul fiscal. Aritmetic, salariile nu au cum să scadă, dacă angajatorul nu caută doar profitul, ci folosește aceiași bani, adică cheltuiala totală a angajatorului de anul trecut pentru noul brut.
Oricum, ar trebui să vă hotărâți ce vreți. Pe de o parte, îi plângeți, în textul moțiunii, pe angajatori, că nu au bani pentru majorări salariale, pe cealaltă parte, îi plângeți pe angajați.
PSD–ALDE a criticat, într-adevăr, ideea modificării transferului de contribuții în viziunea Guvernului tehnocrat. Adică fără a se face concomitent scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% și fără scăderea procentului de contribuții de la 39,25% la 35% pentru angajați și 2,25% pentru angajatori, fiindcă, în acel moment, netul angajatului, într-adevăr, s-ar fi diminuat.
În ceea ce privește faptul că prin declarații publice aș fi amenințat oamenii de afaceri că trimit Inspecția Muncii în control pentru a reface contractele de muncă, menționez că nu am făcut altceva decât să le reamintesc că trebuie să respecte legea. Inspectoratele teritoriale de muncă au ca atribuții să controleze aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale, generale și speciale care reglementează relațiile de muncă și să asigure schimbul de informații cu autoritățile și persoanele fizice și juridice.
În acest sens, Inspecția Muncii a declanșat încă din luna noiembrie o campanie de informare și conștientizare cu privire la modificarea salariului brut, în contextul transferului contribuțiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, campanie care va dura până la data de 31 martie 2018.
Conform Raportului Inspecției Muncii privind campania de informare și conștientizare, numai în perioada 4–12 decembrie 2017 au fost conștientizate și informate 17.651 de entități, din care 16.778 de persoane juridice, 28 de regii autonome, 383 de persoane fizice autorizate și 462 de întreprinderi individuale. În același timp, inspectoratele teritoriale de muncă, al căror rol este și acela de a răspunde solicitărilor oricărui lucrător sau sesizărilor pe care le face, au obligația de a efectua controale și a dispune măsuri, dacă se constată încălcări ale legii.
Bineînțeles, instituțiile de control se supun și Legii nr. 270/2017, Legea prevenirii, lege susținută atât de Guvern, cât și de majoritatea parlamentară.
Întrucât nu mi-au fost aduse la cunoștință încălcări ale legii de către inspectorii ITM de vreun angajator, iar scopul campaniei este acela de a sprijini atât mediul economic, cât și salariații, nu înțeleg rostul îngrijorării dumneavoastră.
Și, pentru că ați amintit de Ordonanța de urgență nr. 60/2017 de modificare a Legii nr. 448 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, la care, sincer, nu mă așteptam să faceți referire, pentru că nu vă avantajează, aș vrea să prezint câteva efecte benefice ca urmare a măsurilor luate de guvernele PSD–ALDE în ceea ce privește persoanele cu dizabilități.
Guvernul României nu a adoptat niciun act normativ prin care unitățile protejate autorizate, adică UPA, să fie desființate și nici nu a îngrădit accesul acestora la contracte rezervate cu instituțiile de stat, care este conferit de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în concordanță cu Directiva 2014/24 a Uniunii Europene.
Menționăm că, ulterior adoptării Ordonanței de urgență nr. 60/2017, la Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități din subordinea Ministerului Muncii au fost depuse noi cereri de autorizare de UPA.
Menirea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 este tocmai aceea de a stimula angajarea cât mai multor persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin creșterea obligației de plată de la 50% la 100% din salariul minim brut pe țară pentru fiecare persoană cu handicap neangajată de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajați, în cazul în care aceștia nu angajează cel puțin 4% persoane cu dizabilități din numărul total de lucrători.
Anterior Ordonanței de urgență nr. 60/2017, instituțiile cu peste 50 de lucrători care nu angajau cel puțin 4% persoane cu handicap puteau opta între a plăti 50% din salariul minim brut pe țară aferent numărului de persoane cu dizabilități neangajate către stat sau a cumpăra produse de la UPA.
Instituțiile pot încheia în continuare contracte cu UPA, dar plata acestora nu trebuie făcută din sumele datorate cu destinație specială ca urmare a neangajării persoanelor cu dizabilități.
Sumele astfel colectate sunt folosite în mod direct pentru mărirea considerabilă a prestației sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilități din România.
Concret, aceeași Ordonanță de urgență nr. 60/2017 prevede creșteri ale prestației sociale pentru persoanele cu handicap, în două trepte: de la 1 ianuarie, respectiv de la 1 iulie 2018. Cele mai mari creșteri, de 135%, se înregistrează la copiii cu handicap grav.
Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în urma cărora s-a constatat că fosta legislație nu și-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de UPA au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap și 124 de persoane cu invaliditate grad III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilități,
iar în România sunt angajate în total 33.449 de persoane cu dizabilități, din cele aproape 600.000 cu drept de muncă.
Așadar, din cele 732 de unități protejate autorizate, 181 aveau un singur angajat cu dizabilități, iar 172 aveau mai puțin de trei.
Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilități aveau o normă de lucru de cinci ore pe săptămână, din 40 posibile, adică o oră pe zi. Implicit, salariul era aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile le-au angajat doar pentru a deveni UPA și a avea regim preferențial, iar banii obținuți din contractele astfel încheiate nu aduceau beneficii reale și persoanelor cu dizabilități.
O altă practică descoperită a fost aceea de a înființa așa-numitele „secții protejate”, în cadrul societăților comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu două ore pe săptămână, doar pentru ca societatea comercială să poată efectua activități comerciale mascate.
Astfel, dacă la nivelul anului 2008 figurau 1.027 de persoane cu dizabilități angajate în 280 de unități protejate, în 2016 erau autorizate 732 de unități protejate, cu un număr de 2.021 de persoane cu dizabilități angajate. În timp ce numărul unităților protejate s-a triplat în perioada 2008–2016, numărul persoanelor cu dizabilități angajate în această formă de muncă protejată a crescut cu mai puțin de 1.000 de salariați.
Nu în ultimul rând, unitățile protejate au deviat de la scopul inițial și prin faptul că nu efectuau activități de producție prin care să valorifice real aptitudinile și competențele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizau activități de intermediere de bunuri.
În plus, anvelopa financiară la care aveau acces unitățile protejate și care provenea din neangajarea persoanelor cu dizabilități în firme și instituții publice era de 430.305.000 lei, adică aproximativ 100.000.000 de euro. Dacă împărțim această sumă la cele 2.021 de persoane cu dizabilități din unitățile protejate, vom obține valoarea de 220.150 de lei, sumă reprezentând o aproximare a finanțelor disponibile anual pentru fiecare persoană cu dizabilități, inclusiv costul factorilor de producție. Această sumă nu s-a distribuit către persoanele cu dizabilități angajate, ci în câștigurile patronilor, care nu au dizabilități.
În realitate, persoanele cu dizabilități angajate aveau un salariu minim pe economie corespunzător normei de lucru fracționate cu care erau angajate. Această formă protejată de angajare s-a transformat într-o formă de business, cu câștiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau președinților de fundații și organizații, care nu au nicio dizabilitate.
Există UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse între două și 4,5 milioane de euro, potrivit rapoartelor proprii anuale.
Măsura decisă de Guvern transpune în practică principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York în 2006 și ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.
Să nu uităm să amintim și alte măsuri luate de minister pentru sprijinirea persoanelor cu handicap:
– Copiii cu handicap grav care beneficiază de îngrijiri paliative nu se mai prezintă periodic la comisiile de evaluare, certificatul lor fiind valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani. Măsura a fost adoptată în contextul în care mass-media a relatat de-a lungul timpului, în repetate rânduri, despre cozile care se formau la comisiile de evaluare și condițiile în care copiii cu handicap grav și însoțitorii acestora erau nevoiți să aștepte ore sau chiar zile în șir pentru reînnoirea certificatului de handicap.
– Debirocratizare și mai puține drumuri la ghișeu.
Persoanele cu dizabilități primesc din oficiu prestația socială, și nu mai sunt obligate să depună o cerere în acest sens.
Această hotărâre s-a adoptat deoarece s-a constatat că nu toate persoanele cu dizabilități știau că trebuie să depună o cerere specială pentru a primi prestația socială, după obținerea certificatului de handicap.
Noile prevederi stabilesc faptul că prestația socială se acordă automat, după obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap, nemaifiind necesară depunerea unei cereri, așa cum prevedea varianta veche a legii.
Nu în ultimul rând, măsura este una de debirocratizare, astfel încât să se evite drumurile inutile și cozile la ghișee.
– Scutirea persoanelor cu handicap grav psihic și mintal de la plata contribuției datorate în centrele rezidențiale.
Mai precis, 5.150 de persoane cu handicap grav psihic și mintal, inclusiv bolnavi de Alzheimer, beneficiază de scutire de la plata contribuției datorate pentru adulții cu handicap din centrele rezidențiale.
Măsura a fost adoptată pentru a nu vulnerabiliza și mai mult această categorie socială, respectiv pe membrii familiilor persoanelor cu handicap psihic și mintal, care suportau plata contribuției în centrele rezidențiale înainte.
– Sprijin pentru familiile adulților cu handicap asistați în centrele rezidențiale.
În trecut, obligația de întreținere pentru adulții cu handicap asistați în centre se întindea până la rude de gradul IV chiar.
Modificarea adusă prin actul normativ a restrâns această obligație la soț și soție, părinți, pentru copii, și copii, pentru părinți.
Decizia a fost luată întrucât în practică s-au înregistrat cazuri în care rude de gradul IV ale bolnavilor au ajuns să fie executate silit pentru neplata acestor contribuții.
O altă prevedere importantă a avut în vedere crearea de oportunități de dezvoltare, de servicii sociale de tip rezidențial, centre de zi, centre respiro și locuințe protejate și pentru autoritățile locale, respectiv consiliile locale, cu scopul precis de a le aduce cât mai aproape de cetățean.
Limbajul mimico-gestual este recunoscut oficial ca mijloc de comunicare specific persoanelor cu handicap auditiv, tot în urma unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern.
Spre exemplu, persoanele cu deficiențe de auz pot beneficia de un interpret mimico-gestual la susținerea examenului de bacalaureat, în contextul în care s-a constatat
o rată foarte mică de promovare a acestuia de persoanele din această categorie, și anume sub 1%.
Referitor la sistemul de pensii.
Aș vrea să vă ofer date oficiale despre măsurile luate de PSD–ALDE în 2017 comparativ cu 2016 și despre ceea ce se va întâmpla în 2018 în privința pensiilor.
Dacă în 2016 pensia minimă era de 400 de lei, ea a crescut în martie 2017 cu 30%, adică la 520 lei, și este adoptată ordonanța de urgență de majorare, începând cu data de 1 iulie 2018, până la cuantumul de 640 lei, adică o creștere de 60% într-un an și jumătate, pentru un număr de peste 1.000.000 de beneficiari.
Punctul de pensie a crescut de la 871,7 lei în anul 2016 la 917,5 lei la 1 ianuarie 2017 și la 1.000 de lei din iulie 2017, urmând să ajungă în 2018, în luna iulie, la 1.100 de lei.
Dar să nu uităm și alte măsuri importante care au adus, de asemenea, mai mulți bani în buzunarele a milioane de pensionari și care se adaugă la creșterea de 15% din anul 2017 provenită din majorarea punctului de pensie.
Astfel, în februarie 2017 a fost eliminată obligația plății CASS pentru toți pensionarii, adică un procent de 5,5% din pensie și, tot din luna februarie 2017, s-a eliminat impozitul pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, de la 16% la 0%, măsuri care au crescut cuantumul pensiilor.
Tot ca o măsură venită în sprijinul pensionarilor a fost cea adoptată prin ordonanță de urgență ca, începând de la data de 1 iulie, toți pensionarii care au o pensie de sub 900 de lei – 1 iulie 2017, bineînțeles –, indiferent dacă mai au sau nu altă sursă de venit, să primească medicamente compensate în procent de 90%.
În anul 2018, din ianuarie, avem o reducere a impozitului pe veniturile din pensiile mai mari de 2.000 de lei, de la 16% la 10%.
În plus, în iulie crește punctul de pensie la 1.100 de lei, așa cum am amintit deja.
Opoziția, care în anul 2009 nu a putut tăia pensiile, fiindcă nu i-a permis Curtea Constituțională, a găsit totuși modalitatea de a diminua venitul pensionarilor, prin introducerea CASS-ului și a impozitului. Noi am eliminat aceste biruri.
În plus, ne acuzați că nu am respectat Legea nr. 263/2010 și că punctul de pensie ar fi trebuit crescut de la 1 ianuarie 2018.
Ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ales varianta dumneavoastră, ca de la 1 ianuarie 2017 punctul de pensie să fie 917,5 lei, iar de la 1 ianuarie 2018 să fie 970,7 lei, pentru că acesta este calculul corect, dacă ne raportăm doar la actualizarea cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat? Deci ar fi anulat creșterea punctului de pensie de la 1 iulie 2017, care ajunsese deja la 1.000 de lei.
Referitor la pilonul II de pensii.
Administratorii privați primesc aceeași sumă, în valoare absolută, ca anul trecut, diminuarea procentului de 5,1% la 3,75% fiind făcută doar pentru întoarcerea sarcinii fiscale.
Privitor la HG nr. 291/2017, Guvernul nu a făcut altceva decât să stabilească niște termene pentru recalcularea
pensiilor, adică normele metodologice de aplicare a acestei legi aprobate în Parlamentul României în anul 2015. Nici acum nu ați înțeles asta?!
Ați amintit de indemnizațiile de creștere a copilului.
Am înțeles că plângeți după indemnizații de 20.000 de euro, dar și pentru faptul că alocăm atât cât alocă Germania, care pleacă de la 191 de euro și ajunge până la 1.800 de euro.
Dacă observați cu atenție, indemnizația minimă în România este, în prezent, de 270 de euro, care, aritmetic, este mai mare decât 191 de euro, din Germania.
În ceea ce privește situația bolnavilor de cancer și a mamelor care au pierderi de bani ca urmare a modificărilor Codului fiscal. În prima ședință de Guvern, acest lucru va fi rezolvat, exact cum am rezolvat și situația angajaților în regim _part-time_ , pentru că scopul nostru este să creștem natalitatea și să nu afectăm categorii vulnerabile.
Principiul care va sta la baza actului normativ inițiat de Ministerul Finanțelor Publice este plafonarea contribuțiilor la nivelul celor plătite în 2017. Persoanele care deja au fost afectate de noile prevederi fiscale vor putea depune declarație rectificativă, astfel încât să poată recupera suma pierdută.
În prezent, un grup de lucru, format din reprezentanți ai Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Educației Naționale și de la casele de pensii și asigurări sociale, lucrează pentru ca toate situațiile de acest gen să fie acoperite legal, astfel încât nimeni să nu aibă de pierdut.
Am încercat să răspund inclusiv la întrebări care ar fi trebuit să existe în textul unei moțiuni simple, pentru a repune în drepturi adevărul, și să vorbesc pe cifre concrete – chiar dacă ați scris în textul moțiunii că acest lucru vă enervează –, pentru a demonstra că în ultimul an Ministerul Muncii a fost și al Justiției Sociale.
Vă mulțumesc că mi-ați dat ocazia să-mi prezint activitatea în Parlamentul României, precum și măsurile bune și îndeplinite din programul de guvernare al PSD–ALDE.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.