Stenogramă plen

Propunerile au fost aprobate.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog liderii grupurilor să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților înscriși la dezbateri.

Dau cuvântul domnului deputat Dan Vîlceanu, pentru citirea textului.

## **Domnul Dan Vîlceanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Moțiune simplă la adresa ministrului muncii și justiției sociale – „Lia Olguța Vasilescu – ministrul minciunii și al injustiției sociale”

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi deputați,

Doamnă ministru Lia Olguța Vasilescu,

Este cel de-al treilea Guvern în care sunteți ministru. Este ultimul! Și trebuie să se încheie astăzi!

## Stimați colegi,

Moțiunea simplă pe care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal o supune astăzi dezbaterii și votului Parlamentului reprezintă, de fapt, voința celor peste două milioane de români care au salarii mai mici sau chiar cu minus și cărora li s-a promis că acest lucru nu se va întâmpla. Nu mai încercați să scăpați, doamnă ministru, pentru că este imposibil. Nici minciunile spuse cu convingere nu vă mai ajută! Fluturașul de salariu este dovada!

Românii au salarii mai mici sau, mai mult decât atât, trebuie să aducă bani de acasă la sfârșitul unei luni de muncă. Luni de zile ați mințit că salariile nu vor scădea, ci vor crește, iar de aici înainte nimeni nu mai are încredere în dumneavoastră și în Guvernul din care faceți parte! Ați fost demascată de propria incompetență și ați continuat cu sfidarea populației!

Dacă scopul dumneavoastră era să nu fiți un trecător pe la Ministerul Muncii, atunci ați reușit! Cel puțin două milioane de români au aflat de existența dumneavoastră și de activitatea de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale! Lor le-ați scăzut salariile!

Nu are rost să mai rămâneți până în martie, când este termenul final de aplicare a prevederilor pentru toate contractele de muncă din țară! Au fost operate în Revisal 2,9 milioane de contracte de muncă, până în prezent, dintr-un total de 6,3 milioane, cele mai multe fiind din mediul privat. De ce instituțiile statului nu aplică prevederile legii dumneavoastră? Numărul nemulțumiților va crește, și știți acest lucru!

Ați anunțat creșteri, însă nu ați spus că va crește numărul românilor cu salarii mai mici!

Sunt și salarii care au crescut! Cele ale parlamentarilor și ale miniștrilor! Explicați, doamnă ministru: cum v-a scăzut salariul, pentru că așa ați afirmat, în condițiile în care luați cu 1.000 de lei mai mult?

Avem speranța, stimați colegi, că nu veți vota astăzi gândindu-vă la propriul buzunar, ci la cetățenii din circumscripția electorală din care proveniți. Trebuie să votați luând în calcul efectele mandatului doamnei Olguța Vasilescu asupra românilor de rând!

Stimați colegi, aveam nevoie de o lege a salarizării unitare, dar de una care să repare dezechilibrele și să fie cadrul prin care un salariat din sistemul public avansează pe baza competenței și a meritelor profesionale. Ce am primit? O lege care bulversează sistemul public și adâncește dezechilibrele, pe care ați încercat să o cârpiți cu diverse ordonanțe de urgență, la fel de neclare! Toate împotriva românilor!

Din păcate, constatăm, doamnă ministru al muncii, că „justiția socială” se regăsește doar în titlul ministerului, nu și în acțiunile pe care le-ați întreprins în guvernele PSD–ALDE.

Sunteți ministru la al treilea guvern deja, în mai puțin de un an de zile. Și sunteți la al treilea program de guvernare! Nu ați respectat niciunul!

Câteva documente inițiate de dumneavoastră în această perioadă sunt de ajuns. Ne-ați convins! Formulăm această moțiune simplă, doamnă ministru Lia Olguța Vasilescu, pentru că, deși ordonanțele și legile promovate de dumneavoastră cu sprijinul Guvernului au dus la haos total în sistemul public și privat, nu vreți să reparați răul pe care l-ați făcut! Dați în continuare ordonanțe scrise pe genunchi, ignorând realitatea economică a țării și problemele grave pe care inițiativele dumneavoastră le generează!

## Doamnă ministru,

O să vină și rândul dumneavoastră să vă spuneți punctul de vedere de la tribuna Parlamentului. Un sfat: renunțați să enumerați cifre și procente fără noimă, dând impresia unui ministru eficient. Explicați-le celor peste două milioane de români care au primit mai puțini bani pe luna ianuarie cum se face că inițiativele dumneavoastră au efecte bune pe hârtie, dar nu se simt în buzunarul lor.

În țări din Uniunea Europeană miniștrii au demisionat pentru mai puțin, nu au fost dovediți mincinoși de milioane de oameni, așa cum este cazul dumneavoastră. Iată câteva motive pentru ca demisia în alb, pe care ați afirmat că ați semnat-o și ați depus-o la partid, să o trimiteți la Guvern. Enumerăm pe larg ordonanțele și legile care au adus România în situația în care angajații sunt datori la stat după o lună de muncă.

Ați început cu Ordonanța nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015, care supraimpozitează contractele _part-time_ .

Această prevedere a fost de la început o aberație, dat fiind că statul încasa aceiași bani de la un salariat care lucra opt ore și de la unul care lucra patru sau două ore pe zi. Ați lovit în sistemul privat prin această ordonanță, dar nu v-ați oprit aici.

Ați promovat și Ordonanța de urgență nr. 79/2017, care prevede transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, și s-a ajuns în situația în care angajaților nu le mai ajunge salariul pentru a plăti dările la stat. Ați afirmat că prin trecerea acestora în întregime la angajat și diminuarea procentului acestora nu va fi afectat niciun salariu net! Ați mințit! Și de această dată ați lăsat multe dovezi ale declarațiilor dumneavoastră, prin participarea la emisiuni TV.

Ați fost susținută în minciuni și de colegii din coaliție. Culmea, în 2016 cu toții erați total împotriva unei astfel de măsuri, numind-o fascistă. Pentru PSD, transferul contribuțiilor era o „bazaconie”, o măsură care „frizează absurdul”, „trădare de țară”, „atentat la siguranța națională”, „aproape fascism”, „de neacceptat”, „tulbură mediul economic”, „împotriva clasei de mijloc, împotriva creșterii economice”, „jignitoare” și așa mai departe.

Măsura transferului cotelor de contribuții la asigurările sociale și de sănătate la angajat, lucru făcut de Guvernul PSD–ALDE de la 1 ianuarie 2018, topește, efectiv, măririle salariale acordate bugetarilor și afectează negativ o parte din salariile nete din sectorul privat.

Salariile nete ale bugetarilor vor crește cu doar 3,8% din cele 25% promise, și nu pentru toți bugetarii, căci prevederile din Legea nr. 153/2017 duc și la scăderea salariilor nete în unele cazuri. Iar această brumă de creștere este înghițită de inflație – așa că iată încă „un praf în ochi” vândut public românilor!

Ați obținut și o premieră: la sfârșitul unei luni de muncă, un salariat este dator la stat. Printre cei afectați de acțiunile dumneavoastră iresponsabile și catastrofale, doamnă ministru, se numără cei din cercetare-dezvoltare, din învățământ, din sistemul medical, din asistență socială, din administrația publică, mai ales la nivel local. Și nu vorbim de bugetari de lux sau de o interpretare greșită a legii!

V-a speriat numărul mare de români care aveau de acum salarii mai mici, deși li se spusese că nu vor scădea, ba chiar vor crește! Ca urmare, ați promovat Ordonanța de urgență nr. 3/2018, despre care Ministerul Justiției din Guvernul dumneavoastră spune că este neconstituțională! Este discriminatoriu să oferiți compensații pentru salariații cu contracte _part-time_ din sectorul public și privat și cei din domeniul IT, în raport cu ceilalți cetățeni. Când soluția era extrem de simplă: abrogarea Ordonanței nr. 4/2017. „Abrogare! Abrogare!”. Vă mai amintiți? Strigau zeci de mii de oameni în februarie 2017.

Să nu uităm, doamnă ministru, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, emisă din disperarea după bani la bugetul de stat. Ordonanța nr. 60 din 2017 suprataxează firmele private și aruncă în șomaj mii de persoane cu handicap! Prin acest act normativ ați reușit contraperformanța de a dubla impozitul plătit de firmele private și de stat care nu angajează persoane cu handicap în cota cerută de Guvern și, în același timp, de a lovi chiar în interesele celor cărora le era destinat OUG-ul, respectiv în persoanele cu handicap.

Este cunoscut faptul că România se confruntă cu problema inserției persoanelor cu handicap în societate, precum și cu cea a stabilirii unor indemnizații care să le permită acestor persoane să se dezvolte armonios și în concordanță cu nevoile acestora.

Deși în declarațiile publice afirmați faptul că și pentru acestea există un act normativ prin care le-a crescut indemnizația, omiteți să spuneți că distrugeți activitatea și munca unităților protejate – unități care au angajat persoane cu handicap din România!

Am lăsat la urmă Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Românii așteptau o lege clară și dreaptă, dar avem o lege făcută pe genunchi, care nu este susținută de un studiu de impact asupra afectării veniturilor românilor. Este o lege care nu ține seama de amendamentele și sugestiile care au rezultat din dezbaterile din cadrul comisiilor de specialitate.

Nu, doamnă ministru, cele 180 de amendamente la care v-ați referit în declarațiile publice veneau din partea Consiliului Legislativ și priveau mai mult forma legii, și nu intrau în fondul acestei legi. Există salarii din sectorul public ce scad cu 40%, iar sindicaliștii amenință cu proteste.

Primii care au protestat au fost grefierii. Este rușinos să mai spuneți că salariile acestora au fost calculate greșit de angajații de la resurse umane.

La momentul dezbaterii legii ați afirmat vehement: „cu certitudine salariile nu scad, ba, dimpotrivă”. Ați afirmat acest lucru în mai multe emisiuni, la ore de maximă audiență, să afle cât mai mulți români! Ați mințit, dovada având-o cel puțin două milioane de români care au primit fluturașii de salariu sau extrasul de pe card.

Ba, mai mult, chiar colega dumneavoastră care coordonează portofoliul de la sănătate, doamna ministru Sorina Pintea, a recunoscut public că în sistemul medical avem salarii care scad din cauza Legii salarizării! Salarii scad și în Ministerul de Interne, a admis, cu greu, ministrul Carmen Dan.

Ce credeți, doamnă ministru Olguța Vasilescu, colegele dumneavoastră din Guvern i-au furat pe acei salariați? Așa ați afirmat, în mod iresponsabil, despre antreprenorii din România. I-a furat statul pe bugetarii cărora le scade salariul?

Partidul Național Liberal a avertizat de atunci că salariile vor fi micșorate. Acum, când oamenii și-au primit fluturașii de salariu pentru ianuarie 2018, s-a dovedit că avem salarii care scad! Ne întrebăm: de câte ordonanțe de urgență va mai fi nevoie pentru a respecta dreptul de muncă al românilor, drept care include _expresis verbis_ și dreptul la salariu pentru munca prestată?

Este momentul, doamnă ministru, să lăsați insigna politică deoparte. Este momentul să realizați și să recunoașteți greșelile enorme făcute de coaliția de guvernare PSD–ALDE în ceea ce privește experimentele făcute pe români cu privire la salarii și pensii, cu privire la veniturile primite, la efectele dezastruoase asupra nivelului de trai al acestora.

Mai mult, considerăm că ministrul muncii, prin declarațiile publice, a amenințat oamenii de afaceri și companiile, spunând că trimite inspectoratele teritoriale de muncă pentru a-i obliga să refacă contractele de muncă. Doamna ministru consideră că este vina companiilor dacă acestea nu au resursele necesare pentru a renegocia contractele de muncă și pentru a crește salariul brut. Ne întrebăm: în ce țară din lumea asta își permit un guvern și un ministru să amenințe companiile că nu îndeplinesc ordinul politic?

După doamna ministru, se pare că reprezentanții sindicatelor, pe care îi critică atunci când o contrazic, vor deveni polițiști și turnători pentru inspectoratele teritoriale de muncă cu privire la companiile care nu operează majorările de salarii brute astfel încât să se mențină netul în plată.

Totuși, nu se întreabă doamna ministru dacă imensa harababură creată pe piața muncii nu este doar rezultatul incapacității de previziune și al improvizațiilor care au fost făcute la nivel guvernamental?

O altă minciună grosolană a mandatelor dumneavoastră este sistemul public al pensiilor! Ați mințit că vom avea o nouă lege a pensiilor, lege prin care veniturile pensionarilor vor crește. O tot așteptăm, de la 1 octombrie 2017, și suntem în februarie 2018. Mai nou, PSD schimbă programul de guvernare atunci când nu reușiți să vă țineți de termenele promise în campania electorală!

Stimați colegi, nu mai bine, de data aceasta, schimbați ministrul muncii?

Doamnă ministru, dacă veți face creșterea pensiilor așa cum ați făcut și creșterea salariilor, atunci ne bucurăm că nu v-ați ținut de promisiune! La recalcularea pensiilor, aceștia s-ar putea trezi cu venituri mai mici!

Pe parcursul anului 2017 am văzut că pensiile care trebuiau să crească în baza Legii nr. 192/2015 au scăzut la recalculare, întrucât Guvernul a impus, prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, un mod aparte de calcul. Astfel, românii care au ieșit la pensie înainte de 2011 au deciziile date de casele de pensii în defavoarea pensionarului și, astfel, s-a păstrat ceea ce aceștia aveau deja în plată.

Bine că avem decizii ale Curții Constituționale prin care ni se arată faptul că pensia reprezintă un drept de proprietate pentru beneficiarul ei și nu poate să scadă sub ceea ce are deja în plată pensionarul!

Ba, mai mult, ați venit cu Ordonanța de urgență nr. 82/2017, prin care ați amânat creșterea pensiilor în conformitate cu Legea nr. 263/2010, de la 1 ianuarie 2018, și ați decis ca acestea să crească începând cu 1 iulie 2018.

Pe parcursul anului 2017 am văzut că, deși pensionarii așteptau o modificare a legii care să răspundă unor probleme pe care acest sistem le are, care să gândească o strategie care să nu conducă pilonul I de pensii spre un colaps economic inevitabil, PSD a operat o serie de modificări prin două OUG, respectiv 103 și 116 din 2017, care nu au nicio legătură cu operaționalizarea celor două sisteme de pensii.

Prevederile cele mai importante au legătură cu ping-pongul între posibilitatea de a cumula pensii din sistemul public de pensii și interzicerea acestui lucru! Aceste ordonanțe nu iau în calcul metodele de calcul ale pensiilor actualilor pensionari, nu elimină inechitățile din acest sistem și nu oferă o soluție pe termen mediu și lung pentru tinerii de astăzi, care, la momentul ieșirii la pensie, să se bucure de acest drept la care au contribuit toată viața lor.

Și, pentru că discutăm de pensii, doamnă ministru, mi-e teamă că ați vrut să creșteți și contribuția la pilonul II, pentru că... ghiciți ce? A scăzut!

Sub pretextul că veți beneficia de o pensie mai mare în urma achitării în integralitate a contribuției la pilonul I de pensii, ați scăzut contribuția către pilonul II – contribuție prin care persoanele sub vârsta de 35 ani își asigură, în mod cert, un cuantum din venitul de pensionar. Pilonul II de pensii este controlat de tânăr, care știe în fiecare an care este cuantumul contribuției sale și ce bani poate să fie sigur că va avea la vârsta pensionării.

Dar ați omis să le precizați românilor faptul că din contribuția acestora se suportă în prezent pensiile în plată! Cine știe dacă peste 30-40 de ani vom mai avea persoane în câmpul muncii care să suporte pensiile celor care muncesc acum?!

Doamnă ministru, de ce nu avem o strategie pentru tinerii de astăzi, care să se bucure de o pensie la care au contribuit, prin reglementarea corectă a pilonului II de pensii?

Poate printre cele mai importante probleme care reies din acțiunile iresponsabile ale doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu se regăsește și indemnizația pentru mame.

O indemnizație decentă pentru creșterea copilului este strâns corelată cu motivația de a avea o creștere a natalității într-o societate cum este România, unde scăderea demografică este din ce în ce mai mare. Ne veți spune că dumneavoastră ați mărit această indemnizație în anul 2017, că aceasta nu a scăzut. Totuși, omiteți a le preciza românilor faptul că prin corelarea acesteia cu nivelul indicelui de referință, indice a cărui valoare este de 500 de lei încă din anul 2010, rezultă plafonarea valorii acesteia. Iar pe viitor nu mai crește.

Doamnă ministru, plafonarea acestei indemnizații, precum și lipsa unor servicii sociale de infrastructură – lipsa creșelor și a grădinițelor, lipsa personalului calificat, lipsa școlilor dotate – nu fac decât să scadă încrederea tinerilor atunci când vine vorba despre întemeierea unei familii! Fenomenul masiv privind emigrarea și îmbătrânirea populației din România aduce perspective sumbre pentru dezvoltarea acestei țări.

Mai mult, noile prevederi duc la situații bizare, în care femei cu același salariu care au născut în ultimele trei luni au indemnizații diferite, ceea ce denotă impredictibilitatea legislației românești.

Doamnă ministru, dreptul la muncă este un drept complex, care include și dreptul la salariu, lucru stabilit _expresis verbis_ și prin Decizia CCR nr. 1.221/12 noiembrie 2008.

Astfel, salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă și reprezintă contraprestația angajatorului în raport cu munca prestată de angajat, în baza unor raporturi de muncă.

Întrucât dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, se constată că diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă.

O atare măsură se poate realiza numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituție, situație în care nu ne aflăm în prezent, așa cum arată și deciziile CCR nr. 872 din 25 iunie 2010 și nr. 874 din 25 iunie 2010.

Astfel, ne întrebăm:

Cât vor mai trebui să sufere românii pentru a scăpa de haosul creat de dumneavoastră?

Când o să renunțați să mai mințiți, deși vi s-au prezentat dovezi că salariile scad?

Este nevoie de anularea măsurilor aberante pentru ca românii să-și păstreze câștigurile salariale nete pe care le aveau la nivelul lunii decembrie 2017?

Un ministru al muncii ar trebui să fie preocupat de bunăstarea românilor, indiferent că sunt bugetari, persoane cu handicap, mame care au grijă de copii, pensionari sau angajați în mediul privat! Dumneavoastră ați făcut invers.

Stimați colegi, partidul nu poate fi înaintea jurământului depus în Parlament și în fața alegătorilor. V-ați asumat respectarea Constituției României și am demonstrat mai devreme că este călcată în picioare. Ați votat Legea salarizării unitare și iată ce se întâmplă! Bugetarii sunt afectați și au reduceri de salarii, unii chiar și cu 40%. Celelalte ordonanțe de urgență dezavantajează cel puțin două milioane de persoane.

Astfel, Partidul Național Liberal consideră că este necesară modificarea legislației, începând cu abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2017 și a grilelor din Legea nr. 153/2017, în detrimentul dorințelor de partid și în favoarea românilor.

Se impune demiterea doamnei Lia Olguța Vasilescu, având în vedere incompetența crasă de care a dat dovadă în exercitarea mandatului de ministru, România fiind un caz unic în lume, în care un salariat, în loc să primească salariu pentru munca prestată, este dator angajatorului!

Votați această moțiune dacă sunteți aici pentru cetățenii din circumscripțiile dumneavoastră. Nu judecați astăzi prin prisma câștigurilor dumneavoastră și ale partidului din care proveniți. Salariul unui deputat a crescut, iar salariul unui român de rând a scăzut! Pentru acest lucru ați primit mandatul românilor? Dați-i o bilă neagră ministrului muncii, Lia Olguța Vasilescu, și o să aveți o bilă albă în fața cetățenilor! Votați moțiunea!

Vă rog, doamnă ministru, aveți cuvântul.

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu** – _ministrul muncii și justiției sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am tratat totdeauna Parlamentul României cu maximă decență și responsabilitate, motiv pentru care voi trata și această moțiune simplă în același fel. Deși modul în care ea a fost scrisă nu denotă o încercare nici de a formula propuneri concrete, nici de a trage semnale de alarmă bazate pe cifre reale.

Ba, mai mult, din textul moțiunii înțeleg că unul din lucrurile care mi se reproșează este acela că folosesc în exprimarea publică cifre și procente.

Și, dacă tot vorbim de cifre, aș vrea să vă anunț că, dacă dau la o parte din acest text invectivele și cifrele care nu au nicio bază reală, nu prea mai rămân multe lucruri la care aș putea să răspund.

Vreau să profit totuși de faptul că mă aflu la tribuna Parlamentului, pentru a menționa măsurile adoptate ca ministru al muncii, răspunzând chiar și unor paragrafe din moțiune care țin mai mult de Ministerul Finanțelor Publice. S-a cam greșit „adrisantul”, ca să spun așa.

Din capul locului, aș vrea să menționez că nu există nicio statistică din care să reiasă că ar fi scăzut salariile a două milioane de români. Cifra este absolut aberantă și aș vrea să înțeleg cum de a fost ea introdusă în textul moțiunii.

Explicația că până la acest moment sunt introduse în Revisal doar 56% din totalul contractelor individuale de muncă nu poate avea vreo bază ancorată în realitate, ca să vorbim despre scăderi, din moment ce termenul final îl reprezintă data de 31 martie 2018.

În ceea ce privește Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, amestecată în textul moțiunii atât cu Ordonanța de urgență nr. 4/2017, cât și cu Ordonanța de urgență nr. 79/2017, am realizat o lege care nu este perfectă, așa cum nicio altă lege nu poate să mulțumească pe toată lumea, dar care are rolul de a stabili niște principii corecte, cum ar fi un raport de 1/12 între cel mai mic și cel mai mare salariu sau muncă egală la salarii egale.

Într-adevăr, asta a presupus ca pentru un număr de mai puțin de 3% dintre bugetari să fie operate ajustări salariale. Dar nu trebuie să uităm că ceilalți 97% vor avea câștiguri în plus față de data apariției acestei legi, în unele cazuri, mai ales în baza de jos a piramidei, ajungându-se la dublări de salarii până la data intrării în vigoare în totalitate a acestei legi, anul 2022.

Ciudat este că cei care contestă scăderile salariale pentru 3% dintre bugetari sunt aceiași care în 2009 au girat o scădere de 25% a salariilor tuturor bugetarilor. În fapt, scăderea veniturilor atunci a fost în realitate de 40%, prin eliminarea unor sporuri, bonusuri, prime etc., pentru întreg aparatul bugetar.

Mai mult decât atât. Nu trebuie să uităm că Guvernul României a plătit anul trecut drepturile salariale câștigate în instanță de către profesori, după ce Guvernul PNL... PDL de atunci le-a tăiat salariile. Am văzut cu câtă aroganță ne solicitați de la această tribună a Parlamentului, la finalul anului trecut, să nu cumva să uităm să vă plătim datoria.

V-am crezut atunci când ați declarat, în luna ianuarie 2017, că, până în luna martie a acelui an, PNL va veni cu propria variantă a Legii salarizării. Ceea ce nu s-a întâmplat, în ciuda declarațiilor făcute de toți liderii importanți ai partidului.

Am fi avut ocazia să constatăm dacă era o lege mai bună sau era pe modelul legii tehnocraților, care prevedea majorări salariale de 10% pentru toți bugetarii, ceea ce nu făcea altceva decât să adâncească și mai mult dezechilibrele din sistem, pentru că la unii ar fi însemnat o majorare de 150 de lei, iar la alții o majorare de 3.000 de lei.

În ceea ce privește Legea nr. 153/2017, impactul financiar asupra bugetului de stat în următorii patru ani este de 42 de miliarde de lei, cu transferul contribuțiilor, și de 62 de miliarde de lei fără transfer.

Varianta tehnocrată, de exemplu, prevedea o sumă de 18 miliarde, pentru cinci ani.

Dar haideți să vedem și exemple de salarii care au scăzut ca urmare a aplicării Legii salarizării:

– director executiv APIA – salariu brut total: 12.498 de lei, salariu net: 8.765 de lei, la nivelul lunii decembrie, care scade la un net, la 1 ianuarie 2018, de 6.854 de lei;

– Ministerul Finanțelor Publice, controlor financiar șef – decembrie 2017: 14.393 de lei, net: 10.095 de lei, ianuarie 2018, net: 10.022 de lei, deci o scădere de 73 de lei;

– Ministerul Afacerilor Interne, ofițer structură specializată: 15.542 de lei brut și 10.966 de lei net, în decembrie 2017, cu net în ianuarie de 10.807 lei, adică o scădere de 159 de lei.

Și lista poate continua.

În același timp, trebuie amintite și creșterile de anul acesta, de 3% pentru 97% dintre bugetari, precum și salariile medicilor, care vor fi majorate de la 1 martie la 15.565 de lei, de la 5.991 de lei, sau ale asistenților medicali, la 5.196 de lei, de la 3.361 de lei, în decembrie 2017.

De asemenea, personalul care ocupă funcții didactice din învățământul preuniversitar și universitar va beneficia de o majorare salarială de 20% de la 1 martie 2018.

Afirmați în mod constant că am mințit în legătură cu majorări salariale de 25% pentru bugetari în anul 2018, ceea ce înseamnă o creștere pe net de doar 3%. Dar uitați de majorările acordate în anul 2017, pe care aș vrea să vi le reamintesc.

Ianuarie 2017. Salariile de bază ale personalului din învățământ s-au majorat, în medie, cu 15% – Legea nr. 250/2016.

1 ianuarie 2017. Salariile de bază ale personalului nedidactic din cadrul inspectoratelor școlare s-au majorat cu 15% – Legea nr. 250/2016 și Ordonanța de urgență nr. 9/2017.

1 februarie 2017. Personalul din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, a beneficiat

de majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază și a cuantumului sporurilor – Ordonanța nr. 2/2017.

1 februarie 2017. Personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, a beneficiat de majorarea cu 50% a cuantumului brut al salariilor de bază și al sporurilor – Ordonanța de urgență nr. 2/2017.

Aprilie 2017. Includerea pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare în soldele de funcție/salariile de funcție a diferenței de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009.

Aprilie 2017. Pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat, pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, salariul funcției de bază, solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție cuvenit, al cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată – Legea nr. 115/2017, ceea ce a dus, evident, la majorări salariale.

1 aprilie 2017 – 30 iunie 2017. Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului de lucru normal, de la domiciliu, au beneficiat până la sfârșitul anului 2017 de o majorare de 40% din salariul de bază, solda funcției de bază, salariul de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare – Legea nr. 115/2017.

Luna iunie 2017. Prin Legea nr. 137 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017, s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază aflate în plată pentru: personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperație, personalul din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, agențiilor județene pentru protecția mediului, Gărzii Naționale de Mediu și al Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al comisariatelor regionale și județene pentru protecția consumatorilor.

De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, 30 iunie 2017, s-a majorat cu 30% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanței de urgență nr. 2/2017, din bibliotecile naționale sau de importanță națională, precum și din cadrul Bibliotecii Academiei Române, muzeele de importanță națională, stabilite potrivit legii. De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal: personalul din instituțiile și autoritățile subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, inclusiv oficiile pentru studii pedologice și agrochimice, cu excepția APIA și AFIR, unde salariile au scăzut de la 1 ianuarie 2018. Noi nu le-am mai crescut în 2017 tocmai pentru că erau mari.

Personalul din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și din unitățile de cercetare-dezvoltare din subordinea acesteia, personalul din unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, personalul medical din cabinetele medicale din structurile teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice, personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii, precum și personalul din direcțiile județene de cultură, respectiv a municipiului București care nu beneficiase de majorări salariale potrivit Ordonanței nr. 2/2017.

De asemenea, personalul de specialitate din cadrul Secretariatului tehnic din structura CES.

De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152 s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază, al soldelor de funcție pentru următoarele categorii de personal:

– personalul din cadrul bibliotecilor centrale universitare, cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016;

– personalul din cadrul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist;

– de la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, de asemenea, a fost majorat cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul Autorității pentru Reformă Feroviară;

– începând cu data de 1 octombrie 2017 s-a majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne și unitățile, instituțiile, structurile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2017;

– tot începând de la data de 1 octombrie 2017 s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția personalului civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, precum și a celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250;

– majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională potrivit Legii nr. 152/2017 și Ordonanței de urgență nr. 56/2017 s-au aplicat la salariul de bază, solda de bază, salariul de funcție cuvenit, al cărui cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;

– începând cu 1 octombrie 2017 s-a majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare – Ordonanța de urgență nr. 62/2017;

– la 1 iulie 2017, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, salariile de bază ale personalului din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale și din serviciile publice din subordinea acestora s-au stabilit prin hotărâre a consiliului local sau consiliului județean, conform nomenclatoarelor prevăzute în lege;

– tot începând cu 1 iulie 2017, indemnizațiile lunare ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică s-au stabilit prin înmulțirea coeficienților prevăzuți de lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Și, da, salariul meu și al tuturor miniștrilor, la data de 1 iulie, a scăzut cu aproximativ 3.000 de lei.

Prin Legea nr. 274/2017, începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2017, s-au acordat următoarele majorări ale cuantumului brut al salariilor de bază:

– 30% pentru personalul din cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, cluburilor sportive universitare, Institutului Cultural Român, Secretariatului de Stat pentru Culte, al instituțiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea consiliilor locale sau județene care nu au beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanței de urgență nr. 2/2017;

– cu 15% pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Muncii și Justiției Sociale și din instituțiile aflate în subordinea și sub autoritatea acestuia.

Prin Legea nr. 274/2017, de la data intrării în vigoare a acesteia, s-a majorat cu 35% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului care îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 28 din 2013.

Mai puteți afirma că nu au fost creșteri salariale de 22,5% în anul 2017 și de 3% pe net de la 1 ianuarie 2018? Sau că au crescut doar salariile demnitarilor, așa cum ați scris dumneavoastră în textul moțiunii?

Doar dacă ne uităm pe cifre la tot ceea ce înseamnă cheltuieli de salarizare în sectorul bugetar o să regăsim în anul 2016 58 de miliarde de lei, în anul 2017 suma de 70 de miliarde, iar pentru anul 2018 este aprobată în bugetul de stat suma de 81 de miliarde. Acestea sunt creșterile salariale pe care le-am făcut în guvernările PSD–ALDE, nu ceea ce spuneți dumneavoastră, că au scăzut salariile.

Să nu uităm, de asemenea, de majorarea salariului minim pe economie, de la 1.250, cât l-am găsit atunci când am preluat guvernarea, până la 1.900, cât este în prezent.

În ceea ce privește angajații din sectorul bugetar în regim de _part-time_ . Situația lor este rezolvată prin Ordonanța de urgență nr. 3/2018, astfel încât nu au avut deloc de suferit până în acest moment.

Iar referitor la persoanele cu dizabilități, cercetători și IT-iști, menționăm că au avut o creștere pe brut de 28,5%, spre deosebire de ceilalți bugetari, care au avut o creștere de 25%, tocmai pentru a nu li se diminua netul.

E posibil să nu cunoașteți acest fapt, dar sigur că nu este singura scăpare pe care ați avut-o în textul moțiunii. Așa cum continuați să vorbiți și despre scăderea salariilor grefierilor, în condițiile în care calculele efectuate de compartimentele de salarizare din Justiție erau greșite, iar Ministerul Muncii a emis o normă de aplicare a legii în acest sens.

Tot referitor la Ordonanța de urgență privind plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pe economie. Pentru angajații în regim _part-time_ , aș vrea să știți că este una dintre ordonanțele de urgență care a produs efecte imediat după aplicarea ei. Astfel, chiar din prima săptămână, 22.000 de angajați în regim de _part-time_ au trecut la contracte cu normă întreagă de lucru, iar până în acest moment, deci după patru luni de la apariția acestei ordonanțe de urgență, nu mai puțin de 185.000 de contracte cu normă parțială au trecut la normă întreagă.

În ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, adică una dintre măsurile din Codul fiscal. Aritmetic, salariile nu au cum să scadă, dacă angajatorul nu caută doar profitul, ci folosește aceiași bani, adică cheltuiala totală a angajatorului de anul trecut pentru noul brut.

Oricum, ar trebui să vă hotărâți ce vreți. Pe de o parte, îi plângeți, în textul moțiunii, pe angajatori, că nu au bani pentru majorări salariale, pe cealaltă parte, îi plângeți pe angajați.

PSD–ALDE a criticat, într-adevăr, ideea modificării transferului de contribuții în viziunea Guvernului tehnocrat. Adică fără a se face concomitent scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% și fără scăderea procentului de contribuții de la 39,25% la 35% pentru angajați și 2,25% pentru angajatori, fiindcă, în acel moment, netul angajatului, într-adevăr, s-ar fi diminuat.

În ceea ce privește faptul că prin declarații publice aș fi amenințat oamenii de afaceri că trimit Inspecția Muncii în control pentru a reface contractele de muncă, menționez că nu am făcut altceva decât să le reamintesc că trebuie să respecte legea. Inspectoratele teritoriale de muncă au ca atribuții să controleze aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale, generale și speciale care reglementează relațiile de muncă și să asigure schimbul de informații cu autoritățile și persoanele fizice și juridice.

În acest sens, Inspecția Muncii a declanșat încă din luna noiembrie o campanie de informare și conștientizare cu privire la modificarea salariului brut, în contextul transferului contribuțiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, campanie care va dura până la data de 31 martie 2018.

Conform Raportului Inspecției Muncii privind campania de informare și conștientizare, numai în perioada 4–12 decembrie 2017 au fost conștientizate și informate 17.651 de entități, din care 16.778 de persoane juridice, 28 de regii autonome, 383 de persoane fizice autorizate și 462 de întreprinderi individuale. În același timp, inspectoratele teritoriale de muncă, al căror rol este și acela de a răspunde solicitărilor oricărui lucrător sau sesizărilor pe care le face, au obligația de a efectua controale și a dispune măsuri, dacă se constată încălcări ale legii.

Bineînțeles, instituțiile de control se supun și Legii nr. 270/2017, Legea prevenirii, lege susținută atât de Guvern, cât și de majoritatea parlamentară.

Întrucât nu mi-au fost aduse la cunoștință încălcări ale legii de către inspectorii ITM de vreun angajator, iar scopul campaniei este acela de a sprijini atât mediul economic, cât și salariații, nu înțeleg rostul îngrijorării dumneavoastră.

Și, pentru că ați amintit de Ordonanța de urgență nr. 60/2017 de modificare a Legii nr. 448 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, la care, sincer, nu mă așteptam să faceți referire, pentru că nu vă avantajează, aș vrea să prezint câteva efecte benefice ca urmare a măsurilor luate de guvernele PSD–ALDE în ceea ce privește persoanele cu dizabilități.

Guvernul României nu a adoptat niciun act normativ prin care unitățile protejate autorizate, adică UPA, să fie desființate și nici nu a îngrădit accesul acestora la contracte rezervate cu instituțiile de stat, care este conferit de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în concordanță cu Directiva 2014/24 a Uniunii Europene.

Menționăm că, ulterior adoptării Ordonanței de urgență nr. 60/2017, la Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități din subordinea Ministerului Muncii au fost depuse noi cereri de autorizare de UPA.

Menirea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 este tocmai aceea de a stimula angajarea cât mai multor persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin creșterea obligației de plată de la 50% la 100% din salariul minim brut pe țară pentru fiecare persoană cu handicap neangajată de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajați, în cazul în care aceștia nu angajează cel puțin 4% persoane cu dizabilități din numărul total de lucrători.

Anterior Ordonanței de urgență nr. 60/2017, instituțiile cu peste 50 de lucrători care nu angajau cel puțin 4% persoane cu handicap puteau opta între a plăti 50% din salariul minim brut pe țară aferent numărului de persoane cu dizabilități neangajate către stat sau a cumpăra produse de la UPA.

Instituțiile pot încheia în continuare contracte cu UPA, dar plata acestora nu trebuie făcută din sumele datorate cu destinație specială ca urmare a neangajării persoanelor cu dizabilități.

Sumele astfel colectate sunt folosite în mod direct pentru mărirea considerabilă a prestației sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilități din România.

Concret, aceeași Ordonanță de urgență nr. 60/2017 prevede creșteri ale prestației sociale pentru persoanele cu handicap, în două trepte: de la 1 ianuarie, respectiv de la 1 iulie 2018. Cele mai mari creșteri, de 135%, se înregistrează la copiii cu handicap grav.

Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în urma cărora s-a constatat că fosta legislație nu și-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de UPA au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap și 124 de persoane cu invaliditate grad III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilități, iar în România sunt angajate în total 33.449 de persoane cu dizabilități, din cele aproape 600.000 cu drept de muncă.

Așadar, din cele 732 de unități protejate autorizate, 181 aveau un singur angajat cu dizabilități, iar 172 aveau mai puțin de trei.

Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilități aveau o normă de lucru de cinci ore pe săptămână, din 40 posibile, adică o oră pe zi. Implicit, salariul era aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile le-au angajat doar pentru a deveni UPA și a avea regim preferențial, iar banii obținuți din contractele astfel încheiate nu aduceau beneficii reale și persoanelor cu dizabilități.

O altă practică descoperită a fost aceea de a înființa așa-numitele „secții protejate”, în cadrul societăților comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu două ore pe săptămână, doar pentru ca societatea comercială să poată efectua activități comerciale mascate.

Astfel, dacă la nivelul anului 2008 figurau 1.027 de persoane cu dizabilități angajate în 280 de unități protejate, în 2016 erau autorizate 732 de unități protejate, cu un număr de 2.021 de persoane cu dizabilități angajate. În timp ce numărul unităților protejate s-a triplat în perioada 2008–2016, numărul persoanelor cu dizabilități angajate în această formă de muncă protejată a crescut cu mai puțin de 1.000 de salariați.

Nu în ultimul rând, unitățile protejate au deviat de la scopul inițial și prin faptul că nu efectuau activități de producție prin care să valorifice real aptitudinile și competențele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizau activități de intermediere de bunuri.

În plus, anvelopa financiară la care aveau acces unitățile protejate și care provenea din neangajarea persoanelor cu dizabilități în firme și instituții publice era de 430.305.000 lei, adică aproximativ 100.000.000 de euro. Dacă împărțim această sumă la cele 2.021 de persoane cu dizabilități din unitățile protejate, vom obține valoarea de 220.150 de lei, sumă reprezentând o aproximare a finanțelor disponibile anual pentru fiecare persoană cu dizabilități, inclusiv costul factorilor de producție. Această sumă nu s-a distribuit către persoanele cu dizabilități angajate, ci în câștigurile patronilor, care nu au dizabilități.

În realitate, persoanele cu dizabilități angajate aveau un salariu minim pe economie corespunzător normei de lucru fracționate cu care erau angajate. Această formă protejată de angajare s-a transformat într-o formă de business, cu câștiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau președinților de fundații și organizații, care nu au nicio dizabilitate.

Există UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse între două și 4,5 milioane de euro, potrivit rapoartelor proprii anuale.

Măsura decisă de Guvern transpune în practică principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York în 2006 și ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.

Să nu uităm să amintim și alte măsuri luate de minister pentru sprijinirea persoanelor cu handicap:

– Copiii cu handicap grav care beneficiază de îngrijiri paliative nu se mai prezintă periodic la comisiile de evaluare, certificatul lor fiind valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani. Măsura a fost adoptată în contextul în care mass-media a relatat de-a lungul timpului, în repetate rânduri, despre cozile care se formau la comisiile de evaluare și condițiile în care copiii cu handicap grav și însoțitorii acestora erau nevoiți să aștepte ore sau chiar zile în șir pentru reînnoirea certificatului de handicap.

– Debirocratizare și mai puține drumuri la ghișeu.

Persoanele cu dizabilități primesc din oficiu prestația socială, și nu mai sunt obligate să depună o cerere în acest sens.

Această hotărâre s-a adoptat deoarece s-a constatat că nu toate persoanele cu dizabilități știau că trebuie să depună o cerere specială pentru a primi prestația socială, după obținerea certificatului de handicap.

Noile prevederi stabilesc faptul că prestația socială se acordă automat, după obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap, nemaifiind necesară depunerea unei cereri, așa cum prevedea varianta veche a legii.

Nu în ultimul rând, măsura este una de debirocratizare, astfel încât să se evite drumurile inutile și cozile la ghișee.

– Scutirea persoanelor cu handicap grav psihic și mintal de la plata contribuției datorate în centrele rezidențiale.

Mai precis, 5.150 de persoane cu handicap grav psihic și mintal, inclusiv bolnavi de Alzheimer, beneficiază de scutire de la plata contribuției datorate pentru adulții cu handicap din centrele rezidențiale.

Măsura a fost adoptată pentru a nu vulnerabiliza și mai mult această categorie socială, respectiv pe membrii familiilor persoanelor cu handicap psihic și mintal, care suportau plata contribuției în centrele rezidențiale înainte.

– Sprijin pentru familiile adulților cu handicap asistați în centrele rezidențiale.

În trecut, obligația de întreținere pentru adulții cu handicap asistați în centre se întindea până la rude de gradul IV chiar.

Modificarea adusă prin actul normativ a restrâns această obligație la soț și soție, părinți, pentru copii, și copii, pentru părinți.

Decizia a fost luată întrucât în practică s-au înregistrat cazuri în care rude de gradul IV ale bolnavilor au ajuns să fie executate silit pentru neplata acestor contribuții.

O altă prevedere importantă a avut în vedere crearea de oportunități de dezvoltare, de servicii sociale de tip rezidențial, centre de zi, centre respiro și locuințe protejate și pentru autoritățile locale, respectiv consiliile locale, cu scopul precis de a le aduce cât mai aproape de cetățean.

Limbajul mimico-gestual este recunoscut oficial ca mijloc de comunicare specific persoanelor cu handicap auditiv, tot în urma unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern.

Spre exemplu, persoanele cu deficiențe de auz pot beneficia de un interpret mimico-gestual la susținerea examenului de bacalaureat, în contextul în care s-a constatat o rată foarte mică de promovare a acestuia de persoanele din această categorie, și anume sub 1%.

Referitor la sistemul de pensii.

Aș vrea să vă ofer date oficiale despre măsurile luate de PSD–ALDE în 2017 comparativ cu 2016 și despre ceea ce se va întâmpla în 2018 în privința pensiilor.

Dacă în 2016 pensia minimă era de 400 de lei, ea a crescut în martie 2017 cu 30%, adică la 520 lei, și este adoptată ordonanța de urgență de majorare, începând cu data de 1 iulie 2018, până la cuantumul de 640 lei, adică o creștere de 60% într-un an și jumătate, pentru un număr de peste 1.000.000 de beneficiari.

Punctul de pensie a crescut de la 871,7 lei în anul 2016 la 917,5 lei la 1 ianuarie 2017 și la 1.000 de lei din iulie 2017, urmând să ajungă în 2018, în luna iulie, la 1.100 de lei.

Dar să nu uităm și alte măsuri importante care au adus, de asemenea, mai mulți bani în buzunarele a milioane de pensionari și care se adaugă la creșterea de 15% din anul 2017 provenită din majorarea punctului de pensie.

Astfel, în februarie 2017 a fost eliminată obligația plății CASS pentru toți pensionarii, adică un procent de 5,5% din pensie și, tot din luna februarie 2017, s-a eliminat impozitul pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, de la 16% la 0%, măsuri care au crescut cuantumul pensiilor.

Tot ca o măsură venită în sprijinul pensionarilor a fost cea adoptată prin ordonanță de urgență ca, începând de la data de 1 iulie, toți pensionarii care au o pensie de sub 900 de lei – 1 iulie 2017, bineînțeles –, indiferent dacă mai au sau nu altă sursă de venit, să primească medicamente compensate în procent de 90%.

În anul 2018, din ianuarie, avem o reducere a impozitului pe veniturile din pensiile mai mari de 2.000 de lei, de la 16% la 10%.

În plus, în iulie crește punctul de pensie la 1.100 de lei, așa cum am amintit deja.

Opoziția, care în anul 2009 nu a putut tăia pensiile, fiindcă nu i-a permis Curtea Constituțională, a găsit totuși modalitatea de a diminua venitul pensionarilor, prin introducerea CASS-ului și a impozitului. Noi am eliminat aceste biruri.

În plus, ne acuzați că nu am respectat Legea nr. 263/2010 și că punctul de pensie ar fi trebuit crescut de la 1 ianuarie 2018.

Ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ales varianta dumneavoastră, ca de la 1 ianuarie 2017 punctul de pensie să fie 917,5 lei, iar de la 1 ianuarie 2018 să fie 970,7 lei, pentru că acesta este calculul corect, dacă ne raportăm doar la actualizarea cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat? Deci ar fi anulat creșterea punctului de pensie de la 1 iulie 2017, care ajunsese deja la 1.000 de lei.

Referitor la pilonul II de pensii.

Administratorii privați primesc aceeași sumă, în valoare absolută, ca anul trecut, diminuarea procentului de 5,1% la 3,75% fiind făcută doar pentru întoarcerea sarcinii fiscale.

Privitor la HG nr. 291/2017, Guvernul nu a făcut altceva decât să stabilească niște termene pentru recalcularea

pensiilor, adică normele metodologice de aplicare a acestei legi aprobate în Parlamentul României în anul 2015. Nici acum nu ați înțeles asta?!

Ați amintit de indemnizațiile de creștere a copilului.

Am înțeles că plângeți după indemnizații de 20.000 de euro, dar și pentru faptul că alocăm atât cât alocă Germania, care pleacă de la 191 de euro și ajunge până la 1.800 de euro.

Dacă observați cu atenție, indemnizația minimă în România este, în prezent, de 270 de euro, care, aritmetic, este mai mare decât 191 de euro, din Germania.

În ceea ce privește situația bolnavilor de cancer și a mamelor care au pierderi de bani ca urmare a modificărilor Codului fiscal. În prima ședință de Guvern, acest lucru va fi rezolvat, exact cum am rezolvat și situația angajaților în regim _part-time_ , pentru că scopul nostru este să creștem natalitatea și să nu afectăm categorii vulnerabile.

Principiul care va sta la baza actului normativ inițiat de Ministerul Finanțelor Publice este plafonarea contribuțiilor la nivelul celor plătite în 2017. Persoanele care deja au fost afectate de noile prevederi fiscale vor putea depune declarație rectificativă, astfel încât să poată recupera suma pierdută.

În prezent, un grup de lucru, format din reprezentanți ai Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Educației Naționale și de la casele de pensii și asigurări sociale, lucrează pentru ca toate situațiile de acest gen să fie acoperite legal, astfel încât nimeni să nu aibă de pierdut.

Am încercat să răspund inclusiv la întrebări care ar fi trebuit să existe în textul unei moțiuni simple, pentru a repune în drepturi adevărul, și să vorbesc pe cifre concrete – chiar dacă ați scris în textul moțiunii că acest lucru vă enervează –, pentru a demonstra că în ultimul an Ministerul Muncii a fost și al Justiției Sociale.

Vă mulțumesc că mi-ați dat ocazia să-mi prezint activitatea în Parlamentul României, precum și măsurile bune și îndeplinite din programul de guvernare al PSD–ALDE.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Urmează dezbateri.

Vă reamintesc prevederile art. 191 din regulament potrivit cărora în moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.

Începem dezbaterile.

O să încerc să mergem cumva alternativ – opoziție, putere. Dau cuvântul... la PNL.

Cine dorește? Doamna Calista Maria Daniela.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aștept mielul, că e Mara Calista, nu e Maria, dar e OK!

N-am înțeles!

## **Doamna Mara Daniela Calista:**

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimul an de zile vedem o Românie care suferă de o boală incurabilă: se numește fiscalitate haotică cronică. Efectele sunt clare și le vedem cu toții.

Partidul Național Liberal a prezentat aceste probleme încă de la momentul adoptării Legii salarizării nr. 153/2017 și, apoi, a tuturor ordonanțelor de Guvern, bine planificate, pentru a răspunde unor nevoi financiare numai ale coaliției de guvernare. Mă refer aici la Ordonanța Guvernului nr. 4, Ordonanțele de urgență nr. 79, nr. 82, nr. 60, precum și la recenta Ordonanță nr. 3/2018. Cu ultima dintre acestea ați reușit să dați peste cap complet sistemul economic fiscal și social românesc și ați creat o profundă inechitate între mediul public și cel privat.

Ele trebuie tratate la pachet, doamnă ministru, pentru că toate produc efecte în veniturile românilor.

Să omori un sector întreg doar pentru că ați găsit câteva probleme, să omori unitățile protejate doar pentru că sunt câteva cazuri punctuale înseamnă lipsă de răspundere și înseamnă să lași pe drumuri niște oameni care nu au alternativă din partea statului român.

O țară întreagă nu vă respectă, pentru că ați îngenuncheat economic coloanele vertebrale ale României, salariații productivi din mediile public și privat.

Stimată doamnă ministru al muncii, ați participat cu bună știință la injustiția socială din România.

Mă întreb, retoric, desigur, dacă realizați faptul că sunteți angajata românilor, a tuturor românilor, pe care trebuie să-i reprezentanți în mod egal, nu doar o parte, nu doar 3%, nu doar 15%, și nu doar a unora pentru care legile se interpretează favorabil.

Doamnă ministru, în toate sectoarele ați introdus un paradox. Când economia României este pe trend ascendent, dumneavoastră ați redus veniturile românilor, deși toate facturile au creșteri de preț, iar viața a devenit mai scumpă.

Realitatea anului 2018 este cruntă, iar pentru acest lucru vă cer demisia toți românii ale căror venituri salariale au scăzut cu 1 ianuarie 2018 – românii care au venit cu bani de acasă pentru a-și acoperi contribuțiile sociale, la un salariu pe care, ce credeți?!, trebuiau să-l primească; românii care lucrează în mediul privat și care sunt cei mai afectați de suportarea din salariu în întregime a contribuțiilor sociale; pensionarii care, în urma recalculării pensiilor, și-au văzut drepturile diminuate, iar aici aveți dovezile, doamnă ministru, chiar lângă dumneavoastră; pensionarii care așteptau de la 1 ianuarie 2018 să primească o pensie majorată, în baza prevederii Legii pensiilor, dar care vor trebui să mai aștepte până în vară, adică încă șase luni de expectativă, încă șase luni de lipsuri.

Scădeți salariile din cauza mincinoaselor promisiuni electorale din campanie, când ați fluturat demagogic procentul de 25%.

Scădeți salariile, pentru că angajatul va suporta în întregime contribuțiile sociale.

Și haideți să vă dau câteva exemple!

Direcția Generală de Asistență Socială – sunt scăderi între 300 de lei și 1.000 de lei. Aici aveți fluturașii, doamnă ministru, lângă dumneavoastră.

- Managerii de muzee – venituri scăzute cu până la

- 4.000 de lei.

Consiliul Concurenței – venituri scăzute între 400 de lei și 1.000 de lei.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – venituri scăzute între 1.600 de lei și 2.000 de lei.

Administrația Prezidențială – venituri scăzute cu peste 500 de lei.

Agenția Națională de Integritate – venituri scăzute între 600 de lei și 1.500 de lei.

- Institutul de Criminalistică – venituri scăzute între

- 1.200 de lei și 3.300 de lei.

Și nu, doamnă ministru, nu sunt bugetari de lux!

Dar haideți să ne referim și la angajații _part-time,_ un caz aparte, oameni care, după o lună de zile, vin cu bani de acasă pentru a-și acoperi dările la stat. Acesta este un act de incompetență în politicile publice dus la un nivel extraordinar!

Dar aceasta nu e tot! Sunt mămici în concediu de creștere a copilului care au primit pe luna ianuarie 517 lei și mămici care vor avea scăderi de indemnizație de până la 1.000 de lei.

Cum vă așteptați, doamnă ministru, ca o mamă să reușească să-și crească copilul cu 517 lei pe lună?

Cu toate acestea, pentru a întregi nebunia, trebuie să-i amintim și pe cei cărora le-ați crescut salariile.

Să vă dau câteva exemple de creșteri „spectaculoase”: un leu, dacă ești profesor, și doi lei, dacă ești personal auxiliar. Felicitări!

Le meritați!

Disprețuiți mediul privat din România pentru că nu este un alegător obedient de partide roșii? Altfel cum ați putut să ridicați cel mai mare zid nenatural între mediul public și cel privat? Ați discriminat mediul privat și reușiți să-l sufocați. Cel mai mare impact negativ al măsurilor dumneavoastră, profund greșite, se va resimți în mediul privat, unde și așa tensiunea pieței concurențiale este enormă, iar exodul de muncă continuă, doamnă ministru.

Spuneați despre mediul privat – citez – că „fură statul român”.

Doamnă ministru, doar câteva date de referință aș vrea să vă dau.

Mediul privat în România, prin companii și profesii liberale, are un număr de circa 4 milioane de angajați. Numai la nivelul anului 2017 din impozitul pe profit al acestor companii s-au colectat la bugetul de stat 14,73 de miliarde de lei.

Mai mult, conform datelor Eurostat, la nivelul anului 2015, IMM-urile, pe care dumneavoastră le considerați – citez – „furăcioase”, generau peste 50% din produsul intern brut al României, care, în cifre, doamnă ministru, înseamnă 80 de miliarde de euro. În același timp angajau 20% din populația activă a țării. Mediul privat este singurul care produce PIB real, PIB concurențial, doamnă ministru, și dumneavoastră ați dorit ca el să nu funcționeze liber. Îl sufocați cu jigniri și modificări nepredictibile la legile muncii și la Codul fiscal. Doar în 2017 au fost 216 modificări ale Codului fiscal.

Coaliția din care faceți parte a avut deja trei schimbări în 12 luni și ați făcut haos în economia României.

Dar dacă aveați 216 modificări asupra modului în care trebuie să vă desfășurați activitatea?! Oare atunci cum era?!

Doamnă ministru, astăzi primiți cartonașul roșu. Este simbolul sancțiunii pe care o meritați cu vârf și îndesat pentru proasta gestiune a ministerului, cu bună știință, și pentru faultul adus pieței muncii din România, pentru toate categoriile socioprofesionale, pentru minciuna adresată cu nonșalanță și fără scrupule și pentru lipsa de capacitate de a repara inechitățile.

Cârpeala prin ordonanțe de urgență, doamnă ministru, nu este reparație.

Stimată doamnă, în încheiere, vă arătăm că, printr-un profesionalism multidisciplinar nedezvoltat, ați reușit nonperformanța să inventați ceva la care nimeni, dar absolut nimeni, nu s-a gândit până acum: oameni care să muncească legal și, pentru acest drept garantat de Constituție, să fie nevoiți să aducă bani de acasă ca să-și plătească dările la stat.

Pentru toate motivele enumerate anterior, Partidul Național Liberal crede că meritați un premiu pentru invenția economică și fiscală a anului 2018 – „Brevetul pentru invenția salariului negativ”. Vi-l înmânez personal astăzi, pentru că veți rămâne în istorie cu această realizare rușinoasă.

Doamna Mînzatu, PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă ministru,

Cu fiecare moțiune depusă de Partidul Național Liberal mai primim o lecție de superficialitate, de nepricepere, de neputință.

Eu acum trec peste faptul că, prin măsurile criticate, amestecați capra cu varza și confundați Ministerul Muncii și Justiției Sociale cu Ministerul Finanțelor Publice și nu insist asupra ridicolului faptului că cereți demiterea...

Doamnă deputat, vă rog!

...ministrului...

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Doamnă deputat!

Vă rog, dacă nu aveți legătură cu Camera Deputaților, în sensul că ați fost aleși deputați, să căutați locul potrivit pentru chestiunea aceasta!

Continuați.

## **Doamna Roxana Mînzatu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

N-o să insist asupra ridicolului faptului că cereți demiterea unui ministru care a gestionat anul trecut cel mai mare ritm de creștere pe salariul mediu net pe economie; vorbim de o creștere în anul 2017 cu aproape 17%, iar în sectorul bugetar, în buzunarele sectorului bugetar, 22% a fost creșterea înregistrată anul trecut.

Nu ne mai mirăm de faptul că un partid de dreapta critică și se dă de ceasul morții despre o ordonanță dată de o guvernare de stânga, prin care scădem contribuțiile sociale pentru munca românilor și pentru asigurarea lor și prin care scădem impozitul de la 16% la 10%.

Dar haideți, stimați deputați ai PNL care ați semnat moțiunea simplă, să încercăm să traducem pentru români ce anume ne solicitați prin acest document.

Păi, ne spuneți așa: „Să lăsăm salarizarea în sistemul public așa cum este, să n-o bulversăm, cu salarii rușinos de mici pentru unele dintre categorii, cu plată inegală la aceeași muncă.”

Ne cereți să nu mai insistăm cu soluții prin care încercăm să facem ca românii să aibă un punctaj mai mare la pensie, căci aceasta înseamnă mărirea salariului brut, prin trecerea contribuțiilor angajatorului la angajat.

Ne spuneți să nu ne atingem de deficitul uriaș de la bugetele de pensii și sănătate ale României, ci să rămânem orbi, dacă se poate, și să pasăm această grea moștenire viitoarelor guverne, așa cum ați făcut dumneavoastră de fiecare dată când ați guvernat.

Ne spuneți să contemplăm aceste minusuri și să nu ne implicăm atunci când vedem că una dintre cauzele sistemice pentru deficitele de la bugetul de pensii și salarii este tocmai neplata la timp a contribuțiilor legale care asigură românii.

Ne spuneți să nu aducem pe fluturașul românilor, pe fluturașul de salariu al românului toate contribuțiile și asigurările generate de munca sa. Dar de ce să știe omul care sunt acestea și dacă și că i se plătesc?!

Ne spuneți să ne facem că nu vedem cum în România pentru o muncă de opt ore un angajat este plătit și asigurat legal doar pentru două ore!

Ce ar spune oare cei 185.000 de români care erau în situația de mai sus și care astăzi, tocmai ca urmare a Ordonanței nr. 79, au munca lor integral asigurată, prin contracte cu normă întreagă?!

Stimați colegi, eu vă propun... Va fi greu, dar vă propun să facem un exercițiu de imaginație.

Haideți să presupunem că moțiunea simplă depusă astăzi ar trece, haideți să presupunem că s-ar pune în aplicare. Vă spun prima consecință ca urmare a ceea ce se cere în moțiune: salariile întregului personal medical din România nu ar mai crește niciun leu, nici în net, nici în brut, nici în luna martie, nici altădată.

V-aș întreba, stimați deputați ai Partidului Național Liberal care cereți prin moțiune, explicit, anularea grilelor de salarizare aferente Legii nr. 153: câți medici, câți asistenți medicali, tineri sau la maturitate, au părăsit România în ultimii 10 ani din cauza salariilor mizere? Și să nu-mi spuneți că au plecat din alte cauze decât cele ale salariilor, pentru că avem cifre; cifrele nu mint. În 2017, cu 70% a scăzut numărul celor care au cerut dreptul de a pleca și profesa în străinătate din zona medicală, tocmai ca urmare a politicii salariale pornite anul trecut de PSD–ALDE, de creștere a veniturilor în acest sector critic.

Sau vă dau un alt exemplu. Vi se pare că munca atât de grea a infirmierelor din spitale merită în continuare să aibă doar un salariu minim pe economie?

De ce deci, prin această moțiune, cereți să se anuleze creșterea salariilor personalului medical, spre exemplu? Oare chiar este scopul dreptei românești să îngenuncheze sistemul public sanitar?

Nu ar fi de mirare, pentru că, știm foarte bine, unii miniștri, colegi cu unii dintre dumneavoastră, în 2010, nici nu au clipit când au închis spitale, lăsând cele mai sărace comunități din România fără asistență medicală de proximitate și, în același timp, aruncând la gunoi bani publici investiți exact în acele spitale pe care puneau atunci lacătul.

Eu insist cu exemplul din domeniul medical; ne este la îndemână. Cu toții putem ajunge la medic, fie că suntem parlamentari, fie că suntem muncitori, fie că lucrăm în mediul privat.

Sunt parlamentar de Brașov și discutam cu un jurnalist brașovean, zilele trecute, despre cum un medic cu o vechime de peste 15 ani în profesie îmi spunea: „Doamnă, ajung și eu, în sfârșit, să am salariu de ministru, domnule!”

Mă întreb, retoric: ce v-ar spune acel medic dumneavoastră, semnatarilor moțiunii, cel căruia acum opt ani i-ați scăzut cu 25% salariul – împreună cu el, le-ați scăzut și celorlalți bugetari –, ce v-ar spune când îl acuzați de injustiție socială pe acel ministru care a reușit, printr-o politică coerentă, să-i ducă astăzi salariul la nivelul unui medic din vestul Europei?

Onorați colegi, să nu uităm faptul că fostul Președinte al României dădea, la un moment dat, liber medicilor români să plece să profeseze în străinătate.

Astăzi suntem în cu totul și cu totul altă logică a guvernării. Îi determinăm pe medici, prin politica salarială curajoasă, marca Lia Olguța Vasilescu – pentru că despre ea este vorba astăzi –, să rămână în România.

Sigur, nu este simplu să administrezi bugetul unei țări așa încât pentru toți românii, dintr-o dată, salariile plătite să devină atât echitabile, cât și suficiente. Dovadă este chiar faptul că guvernele de dreapta au știut să echilibreze bugetele doar tăind din venituri, în general pe ale celor mai săraci. În rest, ele fie au închis de tot ochii în fața nevoii românilor de a fi plătiți corect, fie în sectorul public,

fie în sectorul privat, fie au mimat guvernarea, prin legi inutile, legi ale salarizării care nu au fost niciodată puse în aplicare.

Stimați deputați ai Partidului Național Liberal,

În numele celor care cred că democrația nu poate funcționa fără opoziție parlamentară puternică și serioasă, îmi permit un sfat: adunați-vă, ieșiți din zodia neputinței, a nepriceperii, căci așa cum ați guvernat așa faceți și opoziție – zero poziție!

Mulțumesc.

## **Doamna Roxana Mînzatu:**

Doamnelor și domnilor deputați,

În final, aș spune doar că guvernarea unei țări este despre curaj. Guvernarea eficientă a unei țări este despre soluții concrete și despre cifre și statistici care să stea dovadă că soluțiile au reușit, și nu despre lozinci.

PSD și ALDE au avut curajul să-și asume deschis un program de guvernare format din soluții concrete, cu termene, cu buget. Programul este întors pe toate fețele, continuu, în presă, chiar și de opoziție, tocmai pentru că noi am avut curajul de a prezenta românilor... ce pot fi constant verificate, evaluate de oricine.

PSD și ALDE au avut curajul să seteze agenda publică pe nevoile cele mai stringente ale românilor, iar salariile mai mari au fost dintotdeauna cerința lor.

Am oferit astfel până și această șansă opoziției, să demonstreze, cu o alternativă la programul de guvernare PSD–ALDE, ce știe ea să facă mai bine pentru români.

Să elaborezi și să aplici în România, după 28 de ani, o lege aplicabilă și realistă a salarizării unitare este un act de curaj. Și nu o spunem noi, o spun sindicaliștii din sectorul bugetar, care de ani de zile așteaptă un guvern și un ministru cu determinarea necesară elaborării și aplicării unei astfel de legi. Și iată că avem în fața noastră un astfel de ministru.

Sigur, este curaj, e vorba de curaj când ne asumăm un vot și o decizie aici, în Parlament, și vă reamintesc că Legea salarizării unitare a fost votată cu 188 de voturi pentru; este foarte bine. Este curaj și normalitate să votezi împotrivă când ai argumente verificabile, de preferat. Dar unde să încadrezi cele 32 de abțineri ale deputaților PNL din momentul în care Legea salarizării, pe care astăzi încercați să o desființați din lozinci, a fost votată?

Mă tem că în zadar PSD și ALDE încearcă să ofere o lecție a curajului și a asumării.

Am intrat în al doilea an al actualei legislaturi și, desigur, în privința salarizării sunt mici inadvertențe, dar care se ajustează; perfecțiune nu a existat la nicio lege și nici nu va exista. Și nu vă dau decât exemplul Legii salarizării nr. 284/2010, din timpul Guvernului Boc, care, deși nu a rezolvat nicio echilibrare în sistemul public, nu a crescut venituri, a avut nu mai puțin de 22 de modificări.

Politica de creștere și echilibrare a salariilor românilor, pornită de PSD–ALDE încă din ianuarie 2017, se simte în buzunarele românilor, se vede în consum și în puterea de cumpărare, care a crescut cu 12% anul trecut, pe date verificabile de la Institutul de Statistică.

Românii, la rândul lor, au avut curaj să creadă în viziunea noastră, a celor de la PSD–ALDE, tocmai pentru că noi am avut curajul să le oferim un răspuns cerinței lor principale, ignorată de toți politicienii temători din trecut.

Mai mulți bani în buzunarele românilor, mai mulți români în clasa de mijloc!

PSD–ALDE continuă să-și facă datoria față de români, cu curaj și rezultate pentru ei, și o va face până la capăt.

Mulțumesc. Domnul Seidler, USR.

Stimați colegi,

Mă voi adresa, în primul rând, astăzi, alegătorilor PSD de la alegerile parlamentare.

Odată cu fluturașul de salariu aferent lunii ianuarie 2018, ați aflat că politicienii cărora le-ați acordat încredere v-au înșelat.

E timpul să spunem pe nume unele adevăruri dureroase.

1. Olguța Vasilescu, pentru că despre dânsa este vorba astăzi, a fost și este total nepregătită pentru rolul de ministru al muncii.

Diferența dintre salariu și venit îi este necunoscută. Nu a fost niciodată în situația de a acorda salarii din veniturile pe care le-a realizat prin munca dânsei. Nu a fost niciodată în situația de a explica un fluturaș vreunui angajat al dânsei. Știm acest lucru din biografia dânsei.

În plus, niciodată nu a avut rolul de antreprenor sau de secretar de școală comunală, de a fi pusă în situația să explice colegilor de ce luna aceasta, luna viitoare banii de salariu vor fi mai puțini, mult mai puțini.