Ana Adriana Săftoiu

## **Doamna Ana Adriana Săftoiu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Apreciez foarte mult că la finalul acestei legi, care ne-a luat doar o zi s-o dezbatem, suntem la fel de grăbiți și la plecare.

## Semne bune!

Aș vrea să încep spunându-i domnului ministru Funeriu că sper să i se permită un moment de sinceritate și să recunoască că la finalul acestor dezbateri în comisie, și mai puțin în plen, unde numai dezbatere n-a fost, legea care a rezultat din comisie este mult mai bună decât legea pe care a depus-o Guvernul pe masa Parlamentului.

Din păcate, însă, pot să spun că ce a rezultat din plen este nu doar o variantă proastă, ci foarte, foarte rușinoasă.

În primul rând, noi, liberalii, n-am votat această lege care n-a făcut altceva decât să sacrifice identitatea națională. Vreau să vă spun că identitatea unui stat nu stă într-un partid și nici măcar în Președintele României, indiferent cum s-ar numi el. Identitatea națională a oricărui stat stă în limba oficială. Și vreau să spun ceva ce n-am avut timp să spun în timpul dezbaterilor. În România există două minorități, minoritatea maghiară și celelalte minorități. Și am să vă spun de ce spun acest lucru.

În art. 37 alin. (2) se spune: „Limba și literatura română se va preda pentru minorități după manuale speciale”, adică, mai exact, limba și literatura română se predă ca limbă străină în România.

Am votat acest alineat pentru simplul motiv că am înțeles că există o minoritate sau... eu am plecat de la premisa că toate minoritățile au o problemă în a învăța limba română.

Știți care a fost surpriza în comisie? În momentul în care celelalte minorități – domnul Radan este de față, domnul Zisopol este de față – ne-au cerut să introducem un alineat nou care, știți ce însemna? Excepție de la acest alineat și în care se spune așa: „Părintele, tutorele sau organizația minorităților pot să ceară, în numele copiilor, să învețe limba și literatura română după manualele după care învață copiii români”, cetățeni ai acestui stat care se nasc în România și care, culmea, pentru celelalte minorități nu reprezintă o problemă să învețe limba română la fel ca noi.

Nu-mi rămâne decât să felicit aceste minorități care nu vor să se comporte ca niște minorități.

Dincolo de acest lucru, mai avem un motiv pentru care noi, liberalii, avem o mare rezervă față de această lege: religia. Religia care se studiază în școli. Suntem un stat laic și cred că religia trebuia să fie o materie opțională la școală, pentru că, pe fond, dragii mei, ceea ce se întâmplă în orele de religie înseamnă apologetică. Nu este religie!

N-am să continui cu clasa a IX-a, care a devenit gimnaziu, nu voi continua cu rezervele față de titularizare. Mă mulțumesc doar cu cele două mari probleme și sper să nu ne fie nici măcar nouă rușine de varianta pe care o trimitem mai departe.