Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·19 mai 2010
Camera Deputaților · MO 83/2010 · 2010-05-19
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Continuarea dezbaterilor la Proiectul Legii educației naționale, Propunerea legislativă Legea educației naționale, Propunerea legislativă privind învățământul superior, Propunerea legislativă privind statutul personalului didactic, Propunerea legislativă privind învățământul preuniversitar 4–9; 25–61
Dezbaterea și adoptarea Proiectului Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist 9–24
Informare privind înscrierea domnului Cătălin Cherecheș în Partidul Național Liberal și în Grupul parlamentar al PNL 20
· Informare · adoptat tacit
· other
· other
· Informare · informare
· Dezbatere proiect de lege
· final vote batch
456 de discursuri
## Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 334 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 189, sunt absenți 155, din care 13 participă la alte acțiuni parlamentare.
Pentru început, îi dau cuvântul domnului Surdu, pentru un anunț.
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
„Grupul parlamentar al Alianței PSD+PC către Biroul permanent al Camerei Deputaților, în atenția doamnei Roberta Anastase, președintele Camerei Deputaților.
Subsemnații, deputați ai Partidului Social Democrat și ai Partidului Conservator, menționați în anexa la prezenta moțiune, membri ai Camerei Deputaților în legislatura 2008–2012, în temeiul art. 112 din Constituția României și în temeiul art. 158–164 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintăm prezenta moțiune simplă, cu tema: Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România.”
Avem aici, conform regulamentului, și numărul de semnături.
Domnule deputat, o să-l dau secretariatului tehnic și, în câteva minute, voi face anunțul oficial.
O intervenție pe procedură a domnului Mircea Toader. Vă rog.
## Doamnă președinte,
La solicitare mea și a Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal s-a realizat această suspendare de ieri, să continuăm astăzi.
În programul ordinii de zi se prevede ca de la ora 10.00 să avem dezbatere pe Legea lustrației, dar, având în vedere întârzierea pe care am avut-o cu Legea educației, am rugămintea ca măcar pentru o oră, așa cum a propus și domnul președinte al Comisiei pentru educație, să continuăm Legea educației, fiindcă, după discuțiile avute în Comisia juridică, Legea lustrației nu ne ia mai mult de o oră și cu votul final. Și, atunci, până la ora 11.00, să continuăm cu Legea educației, că, pe urmă, suntem obligați să întrerupem lucrările până la votul final și să continuăm cu Legea educației.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Intervenție pe procedură, domnul Eugen Nicolăescu.
## Bună dimineața!
## Doamnă președinte,
Constat că liderul Grupului PDL, de ieri încoace, tot schimbă programul aprobat al Camerei. Avem un program pe care, cred eu, ar trebui să-l respectăm, dacă vrem să respectăm votul plenului.
În consecință, vă rog să aplicați regulamentul. Avem un program aprobat.
Începem acum, la ora 10.00, cu Legea lustrației. Sper s-o terminăm repede și, după aceea, sigur, reintrăm în ordinea de zi, așa cum ea a fost aprobată.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnul Toader.
## Tot pe procedură.
Îmi aduc aminte, în Biroul permanent am spus că se discută Legea lustrației și vot final, după care urmează, dupăamiază, să continuăm cu Legea educației.
Acesta a fost singurul motiv.
Nu dorim sub nicio formă, dacă se întâmplă să prelungim peste ora 11.00.
Sunt primul care solicit în continuare dezbaterea pe Legea lustrației și fiți convins că suntem în primul rând pentru dezbaterea Legii lustrației, dar ne blocăm încă o oră și jumătate fără sens. Aceasta este singura motivație.
Pe de altă parte, în program se prevede un singur lucru: de la 10.00 la 12.00, alături de Legea educației și Legea lustrației.
Care este ordinea de prioritate?
Cred că sunteți de acord. Dacă nu, supunem la vot să începem cu Legea educației – singura problemă.
Bun.
Deci să înțeleg că propunerea dumneavoastră, pentru a putea-o formula plenului...
Domnul Dușa, vă rog.
## Doamnă președinte,
Sigur că astăzi suntem și punctuali, văd că Parlamentul începe să lucreze, și suntem și destul de prezenți, dar, având în vedere că au apărut aceste neclarități, Grupul PSD vă cere pauză de consultări.
În ce calitate, domnule Dușa, faceți acest anunț? Dumneavoastră sunteți vicepreședinte. Ne trebuie un lider de grup, știți? Nu puteți să faceți această solicitare.
În acest caz, doamnă președinte, Grupul liberal solicită o pauză de consultări de 45 de minute.
Dumneavoastră fiind vicelider de grup? Este în regulă.
Pauză de consultări, cred că zece minute. Ieri am stat prea mult în pauză de consultări. Zece minute cred că sunt suficiente. Vă mulțumesc.
Revenim în zece minute. PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
Vă rog să reîncepem lucrările noastre. Există o propunere. Intrăm în procedură de vot. Vă rog să...
Imediat o să vă dau voie. Voiam doar să îi rog pe colegi să-și pregătească cartelele de vot.
Mulțumesc, doamnă președinte. Eu cred că și colegii dumneavoastră să-și... Da, domnule Voinescu, puteți să vă dați demisia liniștit, că oricum stați degeaba pe banii poporului.
Ceea ce speram e că vă aduceți cartelele de acasă, ca să votăm Legea lustrației.
Sigur o să votăm și Legea lustrației.
Noi avem un program stabilit de Biroul permanent al Camerei, și eu nu pot să cred că tocmai inițiatorii acestei Legi a lustrației, atât de importantă pentru zilele noastre, când oamenii stau în stradă și își strigă disperarea și sărăcia, dumneavoastră vreți să amânați tocmai Legea lustrației.
Nu este normal așa ceva și, de aceea, eu cred că trebuie să respectăm programul de lucru al Camerei Deputaților, să intrăm pe dezbaterea Legii lustrației. Eu aveam și un material pregătit și n-aș vrea să rămân cu materialul pregătit nedezbătut astăzi.
De aceea, doamnă președinte, eu vă rog să ignorați orice altă propunere, pentru că ieri ați stat degeaba patru ore în acel scaun, nu în alt scaun, și i-ați ținut pe cei din plen să aștepte deciziile luminate ale Cotrocenilor sau ale Palatului Victoria. N-au venit acele decizii, și astăzi, când vedeți că v-ați mobilizat exemplar, vreți să treceți mai repede prin plen un punct din Legea educației, esențial pentru poporul român.
Deci vreau, cu tot respectul pe care vi-l port sau nu vi-l port, să păstrați pe ordinea de zi, la primul punct, Legea lustrației.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc pentru această intervenție și aș face un apel să aveți niște intervenții civilizate.
Sigur, am să vă dau cuvântul imediat.
Există o propunere făcută de domnul Toader, pe care aș vrea s-o supunem la vot. Propunerea este formulată în felul următor: până la ora 11.00 să avem dezbateri pe Legea educației, de la ora 11.00 la ora 12.30 să avem dezbateri pe Legea lustrației, după care intrăm în sesiunea de vot final.
Este o propunere pe care ieri și domnul Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru educație, a susținut-o, și o serie de lideri PSD.
Asta a fost propunerea făcută.
Am folosit un nume și atât.
Este ultima intervenție înainte de vot. Domnul Cristian Dumitrescu, vă rog.
Doamnă președinte,
Eu sunt un parlamentar, zic eu, destul de corect în tot ceea ce spun și ce fac.
Dacă, la experiența pe care o am eu și la experiența pe care o aveți dumneavoastră, credeți că puteți să mă târâți pe
mine într-o mașinațiune de vot pe care dumneavoastră vreți s-o faceți, vă rog foarte respectuos să țineți minte cu cine aveți de-a face și cu cine vorbiți, da?
O să vă rog să folosiți un limbaj adecvat locului în care vă aflați.
Deci o să vă rog frumos să țineți minte. Exact asta vreți să faceți dumneavoastră.
Eu v-am rugat insistent ieri ca, pentru ziua de astăzi, să propunem să începem cu Legea educației și să dezbatem Legea educației, ca să recuperăm orele respective.
Vedeți, asta facem și noi.
Deci, doamnă, dacă mă mai întrerupeți o dată, o să vă aduc aminte că regulamentul după care dumneavoastră conduceți această ședință l-am făcut eu împreună cu alți colegi acum 15 ani și nu s-a prevăzut acolo posibilitatea ca un președinte de ședință să întrerupă vorbitorul pentru simplul motiv că are ceva să spună.
Îmi puteți spune după aceea, îmi puteți spune în particular și eu apreciez în mod deosebit. Știți că vă apreciez, pentru că chiar vă apreciez. Și chiar dacă sunt și obiceiuri din acestea proaste, dumneavoastră nu trebuie să le preluați, să le folosiți împotriva colegilor dumneavoastră.
Deci, doamnă, vreau să vă reamintesc că nu accept să fiu folosit în acest tertip, ca să nu-i spun altfel – tertip este un cuvânt academic –, prin care dumneavoastră m-ați rugat: Haideți să stabilim că lucrăm la Legea educației de la ora 10.00 toată ziua și lustrația o lăsăm pe săptămâna viitoare, da? Era o propunere corectă.
Acum, dumneavoastră veniți și spuneți: lucrăm zece minute, un sfert de oră la Legea educației, până dăm un vot, și ne întoarcem la lustrație.
Nu e nici corect, nici uzual și, mai ales, nu pot eu să accept să folosiți o propunere făcută de mine în mod cinstit, corect și în sprijinul dezbaterii Legii educației și a faptului că trebuie s-o terminăm, în opinia mea, ca să nu ne batem joc de munca făcută în comisie de zeci de ore. Iar dumneavoastră, acum, ce spuneți? A spus Dumitrescu să facem de la ora 10.00 dezbateri pe Legea educației...
Faceți, doamnă, la ora 10.00 dezbateri pe Legea educației, dar anunțați, ca să fim și noi la o astfel de lege. Ei, uite că avem și noi, din cauza traficului și așa mai departe niște probleme de...
Este corect că așa este, da?
Și atunci vă rog foarte respectuos să nu schimbați programul și să mergem ca atare, și în niciun caz să nu folosiți persoana mea și o argumentație de bună intenție, pe care am făcut-o, pentru ca un tertip pe care pot să-l apreciez ca parlamentar așa, ca rafinament, vreți să-l puneți în aplicare, dar nu pe spinarea, și pe prestigiul, și pe integritatea mea că aș fi părtaș la o astfel de procedură parlamentară, ca să nu mă amendați iarăși pentru ceea ce zic, da?
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Bun.
Făceam apel în intervenția mea la solicitarea pe care dumneavoastră ați făcut-o, domnule Dumitrescu, pentru a recupera o parte din timpul de ieri pe care l-am pierdut la dezbaterea Legii educației.
Până una alta, sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PDL, de schimbare a programului sau de continuare a dezbaterilor pe Legea educației.
În același timp...
Din sală
#13864Pauză de consultări!
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Dragi colegi,
Vă supun la vot sistarea discuției pe acest subiect, conform art. 149.
Votul este deschis.
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Pe suspendarea dezbaterii.
În momentul acesta sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Mircea Toader.
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Din sală
#14277Avem pauză de consultări.
Procedură de vot.
După ce se termină votul.
113 voturi pentru, 9 împotrivă, 4 abțineri. Pentru a începe cu dezbateri pe Legea educației. Vă rog, intervenție pe procedură.
În momentul când ați supus la vot propunerea domnului Toader, conform prezenței anunțate erau 105 persoane.
În aceste condiții, solicităm apel nominal, fiindcă nu avem cvorum de lucru.
Nu există cvorum, doamnă președinte. Votul nu este legal, nu suntem în cvorum normal.
Suntem în cvorum, domnule deputat.
Nu suntem. Sunt 105 parlamentari.
Domnule deputat, suntem în cvorum. Uitați-vă în sală! Faptul că nu au votat o parte dintre parlamentari...
Deci uitați-vă pe votul electronic! Doamnă președinte, au votat 105 parlamentari. Solicit, în numele Grupului liberal, să faceți apel nominal. Sunt 105 parlamentari, doamna președintă. Așa arăta votul electronic.
Art. 144 alin. (3): „Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la ședințele de vot final de către președinte, imediat înaintea votării, din proprie inițiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar”.
Vă mulțumesc.
O să fac înainte de ora 12.30. Vă rog.
Doamnă președinte,
Ne-ați acuzat toată după-amiaza zilei de ieri de tot soiul de tertipuri, de tergiversări.
În condițiile acestea, mă văd nevoit ca, în numele Grupului PSD, sunt vicelider al Grupului PSD, să solicit o pauză de consultări între liderii grupurilor, pentru a putea să deblocăm această situație.
De acord. Cinci minute.
De 30 de minute, doamna președinte.
Cinci minute. Vă mulțumesc. Revenim. Liderii de grup.
PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
## Revenim la lucrări.
Vreau să vă anunț că moțiunea anunțată în plen de domnul Victor Surdu îndeplinește condițiile regulamentare și va intra în procedură în Biroul permanent de astăzi.
În al doilea rând, încheiasem discuțiile pe marginea art. 37 la Legea educației.
Votul este deschis.
Vă supun la vot amendamentul comisiei, art. 37.
Votul este deschis.
Procedură...
Terminasem, domnule Adomiței, și intrasem în discuții.
## Nu, nu...
## Doamnă președinte,
Partidul Național Liberal, singurul partid parlamentar din România care mai cuprinde și denumirea de național în titlul său, atrage încă o dată atenția că votul la art. 37, votul pozitiv al Camerei pentru art. 37, transformă legea propusă de Guvern din Legea educației naționale în Legea educației antinaționale.
Prin urmare, doamna președinte, conform art. 125, Partidul Național Liberal vă solicită ca la art. 37 votul să se desfășoare prin apel nominal.
Mulțumesc foarte mult.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Supun la vot această propunere. Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Din sală
#17576Nu merge!
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Merge, doar puțină răbdare. 50 de voturi pentru. 107 împotrivă.
Trei abțineri.
Acum vă supun la vot art. 37, așa cum el a fost votat de comisie.
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Tocmai am supus la vot procedură. Am supus la vot. Domnule Eugen Nicolăescu, întrerupem procedura de
vot.
Doamna președinte,
Vă rog eu frumos, nu fiți nervoasă, nu fiți impacientată. Haideți să lucrăm cu calm!
Sunt foarte calmă, domnule Nicolăescu.
Conduceți ședința uitându-vă la toate grupurile parlamentare, nu numai unde vreți dumneavoastră, ca să respectăm regulamentul. Este tot ce vă cer.
În acest moment, după ce votul electronic împotriva votului prin apel nominal, după opinia mea este defectuos, pentru că n-a funcționat cum trebuie, dar, în sfârșit, dumneavoastră puteți decide ce doriți, se pare, în acest Parlament, noi acum vă anunțăm, Grupul parlamentar al PNL, că nu vom participa la acest vot, la acest articol.
Am înțeles.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**
Pentru că noi considerăm că este un vot antinațional și vă asumați responsabilitatea dumneavoastră și Grupul PDL ca cetățenii români să nu știe în limba română ce înseamnă istoria și geografia României. Este dreptul dumneavoastră să faceți ce doriți în această țară, dar este și dreptul nostru să vă oprim sau să vă sancționăm.
În consecință, Grupul parlamentar al PNL nu va participa la votul acestui articol.
Vă rog, să părăsim sala.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule deputat.
## Corect.
Vă mulțumesc mult, domnule deputat.
Deci la art. 37 există o formulare asupra căreia data trecută s-a cerut vot, formularea comisiei. Pe aceasta o supun la vot în acest moment.
Art. 37 alin. (1) și vă citesc: „În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază...”
Vreți să citiți dumneavoastră, domnule Dumitrescu? Vă rog.
Deci, doamnă și domnilor colegi, Las...
Ați întrerupt votul.
N-am întrerupt votul. Am cerut...
Eram...
Citeam, dar, știți, dumneavoastră ați scris regulamentul, nu trebuie să-l și respectați. Lăsați!
Doamnă, mi-ați dat cuvântul. Așa am înțeles.
De aceea v-am și întrebat dacă dumneavoastră vreți să citiți articolul.
M-ați întrerupt în momentul în care citeam ceva, dar, repet, dumneavoastră ați scris regulamentul, chiar nu trebuie să-l respectați.
Da, doamnă, vă ajut. Niciun fel de problemă. Oricând vreți, stau la dispoziția dumneavoastră.
Nu eu l-am scris, l-am scris împreună cu alți colegi și l-a făcut acest Parlament. Nu acest Parlament, alt Parlament, care era mai corect.
## Doamnelor și domnilor,
În primul rând doresc ca la acest amendament și la acest articol să predau conducerea ședinței domnului vicepreședinte Croitoru și mă voi așeza în bancă, iar dacă tot am venit pe probleme de procedură, doamna președinte, conform regulamentului, dumneavoastră trebuie să puneți la vot amendamentele comisiei.
Corect.
Deci cu acest amendament, nu cu articolul, pentru că, la un moment dat, ați spus: punem la vot articolul. Puneți la vot amendamentul și, pe urmă, mergem mai departe.
## Doamnă președinte,
Grupul PSD rămâne în sală ca să privească în ochi trădătorii neamului.
Și, mai mult decât atât, am vrea să explicați, încă o dată, procedura de vot, ca să înțelegem și noi ce supuneți la vot.
Asta am și spus și vă mulțumesc pentru sprijin.
Mulțumesc.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Asta am și spus: supun la vot și asta și citeam, formularea comisiei. Acesta a fost și lucrul pe care eu l-am spus, art. 37 alin. (1), amendamentul comisiei.
Acesta îl supunem acum la vot.
Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Și vă supun la vot articolul, așa cum el a fost formulat de inițiator.
Votul este deschis.
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
## **Domnul Adrian Solomon:**
## Mulțumesc, doamna președinte.
Ca să înțeleagă și colegii de la Partidul Democrat Liberal ce au votat, voi da citire, din nou, amendamentului respins prin votul Domniilor Lor: „În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei limba și literatura română, iar în învățământul gimnazial și liceal și cu excepția disciplinelor istoria românilor și geografia României”.
Vreau să vă spun că Partidul Social Democrat a votat astăzi pentru acest amendament, fiind convinși că națiunea se definește, în primul rând, prin limbă comună, istorie comună, teritoriu, deci geografie comună și economie, de regulă, comună.
Ceea ce ați făcut dumneavoastră astăzi este să dați o nouă definiție națiunii, pentru că națiunea nu se identifică cu poporul, stimați colegi de la PDL.
De aceea, și colegii de la UDMR, și conaționalii noștri de etnie maghiară sau altele ar fi trebuit să cunoască istoria și geografia patriei în limba română, pentru că limba română trebuie să ne unească, nu să ne dezbine.
Dumneavoastră, astăzi, împreună cu cei de la UDMR, ca să rămâneți la guvernare, în detrimentul celor care strigă în Piața Victoriei, ați întinat cele mai sfinte idealuri ale națiunii române. Ați întinat până și principiul Uniunii Europene care spune că trebuie să vă apărați cultura, învățământul și valorile naționale.
Prin urmare, acea unitate în diversitate la dumneavoastră s-a transformat în altceva.
Eu vă urez succes și să dea Domnul, în următoarele luni sau în următorii ani, să aflăm din cărțile de istorie scrise în ungurește că și Burebista era ungur, că doar îl cheamă Boros Bista.
Domnul Croitoru.
## **Domnul Cătălin Croitoru:**
## Mulțumesc, doamna președinte. Dragi colegi,
Și mă adresez acum în primul rând colegilor de la Partidul Social Democrat.
Este bine să nu punem nici prea multă patimă și nici să nu acuzăm la grămadă.
Am vrut să iau cuvântul pentru că nu cred că m-ați văzut des la această tribună ca să-mi explic votul. Este același vot prin care acest amendament, în Comisia pentru învățământ, a trecut, că altfel nu trecea. Și asta pentru că eu cred cu tărie
un lucru: că în momentul în care celelalte minorități, altele decât cea maghiară, au avut un amendament prin care și-au dorit și-și doresc ca ai lor copii să învețe foarte bine limba română, pentru că ei trăiesc și muncesc în România, am considerat că nu există minorități mai minorități decât altele și că nu putem face un bine mai mare prietenilor și fraților noștri maghiari decât să avem convingerea că și copiii lor învață bine limba română, care le este utilă pentru că muncesc și trăiesc în România.
Nu cred că este cazul ca din asta însă să facem o dispută de niciun fel, nici patriotardă, nici politică, însă fiecare votează în Parlamentul României cum îi dictează conștiința.
Și vreau să vă reamintesc fiecăruia că în Constituție e scris clar că aici suntem în slujba cetățenilor, iar votul imperativ e nul de drept. Eu am dat curs Legii supreme a țării.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Am terminat cu explicarea votului? OK!
Stimați colegi,
Eu doresc doar să fac o remarcă la cele afirmate de la acest microfon de către PSD.
Se vorbea despre unitate, se vorbea despre coabitare.
Din sală
#25893## Te-ai schimbat!
## Nu m-am schimbat deloc.
Însă, să nu uităm că PSD-ul, pentru a rămâne la guvernare, în 2000–2004 a făcut separarea celor două licee din Târgu-Mureș, Papiu Ilarian, exclusiv în limba română, și Bolyai, exclusiv în limba maghiară.
Ați făcut-o dumneavoastră, în timpul guvernării 2000–2004.
Vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog.
## **Domnul Toader Stroian:**
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Nu mă numesc nici Pista, nu mă numesc nici Lotzi, mă numesc Toader Stroian, un nume pur românesc, din zona Ardealului, din zona Sighișoara. Am votat ca geografia și istoria să fie predate în limba maternă.
Domnilor colegi,
N-am votat acest lucru de dragul ungurilor, de dragul Guvernului, ci am votat împotriva ipocriziei.
Fiindcă, pentru mine, domnilor colegi, când e să aleg între un ipocrit și un ungur, mai bine am ales ungurul _(Aplauze.),_ în cazul de față, ipocritul fiind PSD-ul.
Dați-mi voie să vă citesc ce a făcut Maica Fecioară care vorbește despre românism între 2000 și 2004. Și vă citesc: „În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă”.
Mai încolo, domnilor, m-ați obligat să scriu pe ușa primarului, când eram primar „ _primar – polgármester_ Toader Stroian”.
Mai departe. „Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o treime” – iar în 2007, alții care au venit la guvernare spun o cincime – „în ședințele de consiliu pot folosi și limba maternă. În aceste cazuri, se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română”. M-ați pus să angajez traducător, domnilor!
„În unitățile teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu administrația publică locală, cu aparatul de specialitate, aceștia se pot adresa oral sau în scris și în limba maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă.”
Dar nu are rost să continui.
Domnilor de la PSD, ați atins apogeul ipocriziei! Vă mulțumesc.
Domnul Viorel Hrebenciuc, explicarea votului.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Adevărul este că, în materie de ipocrizie, nimeni nu vă întrece, totuși.
Vreau să-i spun colegului nostru Stroian că suntem în secolul XXI, că suntem membri ai Uniunii Europene și, dacă o să se uite în legislația finlandeză, o să vadă că, dacă există un singur locuitor care vorbește o altă limbă, primarul respectiv este obligat să-i citească și în limba respectivă.
Ceea ce a făcut PSD-ul între 2000 și 2004 era în strictă concordanță cu normele Uniunii Europene, și nu altfel.
Nu este cazul acum să vă țin lecții de istorie, dar, domnule Stroian, este nevoie să faceți acest lucru.
## Doamna președinte,
Am rugămintea să cereți colegului nostru să-și ceară scuze față de Grupul parlamentar al PSD.
În caz contrar, vom fi obligați să trecem la alte măsuri. Vă mulțumesc.
## Domnule Hrebenciuc,
Nu cred că pot să-i cer lucrul acesta. Ar fi trebuit să o fac de foarte multe ori numai în cursul zilei de astăzi și de cele mai multe ori pentru membrii Grupului parlamentar al PSD. Și, atunci, pentru echilibru, eu zic că e bine să nu facem acest exces.
Vă rog.
## Procedură, doamna președinte.
Eu v-aș propune să treceți mai departe, că orice discuții despre această temă vor duce, inevitabil, la o serie de expresii pe care nu le acceptăm cu toții și v-aș ruga să depășim acest moment și să trecem mai departe.
Am dezbătut destul, am avut puncte de vedere diferite, există un vot.
Vă rog să mergem mai departe, să nu ne blocăm aici și să sistați orice discuție pe această temă.
## Vă mulțumesc.
Așa voi face.
Mai mult decât atât, o să vă rog și eu să folosim un limbaj adecvat. De azi de dimineață lucrurile au degenerat, au fost multe intervenții care au depășit un discurs adecvat acestei săli și eu sper ca, în continuare, aceste dezbateri să reintre în normal.
Domnule deputat, vă rog.
## **Domnul Laurențiu Nistor:**
Doamna președinte, Stimați colegi,
Întrucât în Parlamentul României nu se poate folosi un limbaj adecvat și, păcat, domnule deputat, că sunteți pe această bancă a Parlamentului României...
Pentru acest motiv și pentru faptul că nu vă cereți scuze față de Grupul parlamentar al PSD, noi părăsim sala.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Reveniți la Legea lustrației? Nu reveniți. Am înțeles.
În regulă.
La punctul 52, art. 38 alin. (1), este un amendament, deci un articol nou-introdus de comisie, un amendament al comisiei.
Dacă sunt observații? Nu sunt.
La punctul 53 este titlul.
Dacă sunt observații? Nu sunt.
Punctul 54, care se referă la art. 39, ca numerotare, de data aceasta, a comisiei.
Domnul Cristian Dumitrescu, vă rog.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Doamna președinte,
Doamnelor și domnilor colegi,
Liderul de grup, domnul Viorel Hrebenciuc, când am părăsit sala, mi-a atras atenția că sunt președinte al întregii comisii și m-a rugat să rămân în continuare, pentru că...
Nu aplaudați, că nici...
Domnule Toader, mai bine decât să aplaudați...
Eu vreau să vă spun un singur lucru, că mai bine recunoșteați și dumneavoastră, atunci când am spus eu că sunt autorul, că nu sunt numai eu, sunteți și dumneavoastră autorul. Sunteți și dumneavoastră, ați fost cu mine autor la...
Domnule deputat, vă rog să nu intrați în dialog cu sala.
## Vă mulțumesc.
Ați fost și dumneavoastră autor la regulamentul ăla și ne uităm și noi, amândoi, triști, cum geme sub actuala conducere, da?
Vă mulțumesc.
Eu rămân în sală, doamnă.
Vă mulțumesc.
Deci la punctul 54, art. 39, cum este numerotat de comisie, sunt observații?
Nu sunt.
Punctul 55, art. 40. Observații? Nu sunt. Punctul 56. Dacă sunt observații? Nu sunt.
Punctul 57 se referă la art. 42. Sunt observații? Nu sunt. Punctul 58, art. 43, text nemodificat de comisie. Observații? Nu sunt. Punctul 59, art. 44. Nu sunt observații. Punctul 60, art. 45. Nu sunt. Punctul 61, art. 46. Nu sunt observații. Punctul 62. Nu sunt observații. Punctul 63 se referă la art. 47. Vă rog, domnule președinte.
Nu vreau să vă stric ritmul, doamna președinte, un ritm alert, dar, totuși, să vă dau pauză de respirat, vreau să vă rog, că am uitat, nu eu, dumneavoastră n-ați uitat, am omis, și au nevoie cei de la stafful legislativ al Parlamentului, ca, acolo unde am spus că titlurile se transformă în capitole, inclusiv subcapitolele pe care au avut bunăvoința astănoapte să le înlocuiască, să folosiți cuvântul, ca să rămână ca înregistrare subcapitole.
Vă mulțumesc foarte mult.
De acord.
Am și spus, domnule Dumitrescu, încă de la început, capitolele, subcapitolele și secțiunile, respectând regulile tehnicii legislative, să fie aplicate.
Punctul 60 se referă la art. 45.
Dacă sunt observații? Nu sunt. Punctul 61, art. 46. Nu sunt observații. Punctul 62 este titlul. Nu sunt observații. Punctul 63 se referă la art. 47. Nu sunt observații. La punctul 64 nu sunt observații. Punctul 65 se referă la art. 48. Nu sunt observații. Numerotarea, în momentul în care fac precizarea, punctul 67, art. 49, urmăresc, așa cum este și normal, amendamentele comisiei.
Punctul 68. Punctul 69 se referă la amendamentul nr. 50. Punctul 70, capitol, titlul capitolului. Punctul 71 se referă la art. 51.
Punctul 72 se referă la art. 52, text nemodificat de comisie.
Punctul 73, art. 53. Punctul 74, capitol, text de capitol. Nu sunt observații. Punctul 75, art. 54. Nu sunt observații. Punctul 76. art. 55. Nu sunt observații. Punctul 77, art. 56. Nu sunt observații. Punctul 78, art. 57. Nu sunt observații. Punctul 79, art. 58. Nu sunt observații. Punctul 80, art. 59.
Nu sunt observații. Punctul 81, art. 60. Nu sunt observații. Punctul 82, capitol distinct. Nu sunt observații. Punctul 83, art. 61. Nu sunt observații. Sunt texte nemodificate de comisie. Punctul 84, art. 62, și punctul 85, art. 63. Nu sunt observații. Adoptate. Punctul 86. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 87, art. 64. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 88, art. 65. Nu sunt observații. Punctul 89, art. 66. Nu sunt observații. Domnule Adomniței, aveți o observație pe un articol? Vă rog.
La art. 65, punctul 89, doamna președinte, lit. b), se specifică, în legătură cu admiterea în liceu, dragi colegi, se spune că, în cazul în care numărul de candidați este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea în acest liceu se face luând în calcul, în proporție de 70%, portofoliul educațional al elevului, media de absolvire a învățământului obligatoriu, adică a celor 10 clase, și media la probele de evaluare națională de la sfârșitul clasei a IX-a, rămânând ca un procent de 30% să fie reprezentat de nota obținută la disciplina de admitere stabilită în liceu.
Există un amendament respins, în care liberalii propun un procent de 40%, în loc de 70, și 60%, în loc de 30. Și am să explic.
Nu ne place, Guvernului îi place și Partidului Democrat Liberal să proclame peste tot faptul că se încearcă o autonomie cât mai mare a școlilor, pentru ca acestea să devină cât mai performante. Și dăm exemplul celor mai bune licee din București, la care este foarte probabil că numărul de candidați va fi mai mare decât numărul de locuri oferite, iar acel liceu, pentru că, pe de o parte, îi cerem să aibă performanțe cât mai bune, va dori să-și facă singur examenul de admitere la un nivel, să spunem, egal cu nivelul liceului, pentru a selecta resursa umană care intră în acest liceu și care, la rândul său, trebuie să mențină, dacă nu chiar să ridice, nivelul acelui liceu.
Păi, când dumneavoastră vreți să-i dați doar 30% din nota de admitere nota de la examenul de evaluare a liceului, atunci îi tăiați acestuia posibilitatea de a-și selecta elevii. Din nou, și aici fac încă o referire la ce v-am spus zilele trecute, ați acuzat și dumneavoastră, dar și părinții, și de multe ori pe bună dreptate, presiunea care se face pe note, că este o alergătură de la clasa I la clasa a VIII-a după note mari, pentru ca acest lucru să servească mai departe la intrarea în liceu.
Păi dacă ați acuzat acest lucru, când ea, această notă, conta 50%, când va conta 70, cum va fi?
Deci, pe de o parte, puneți mai mare presiune pe notele din gimnaziu și primar decât era până acum și, pe cealaltă parte, tăiați mai drastic posibilitatea unui liceu bun și foarte bun de a-și selecta resursa umană.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
## Domnule Adomniței,
Lăsați-mă să înțeleg. Dumneavoastră nu susțineți amendamentul susținut de comisie? Susțineți textul inițial al...
Amendamentul care a fost respins, amendamentul PNL. O să vă rog să-l susțineți în momentul în care ajungem la amendamente respinse, la acel capitol.
Și, dacă adoptăm acum acest text, poate fi modificat, dacă amendamentul dumneavoastră respins este adoptat. Asta este...
Tocmai ce am avut o discuție întreagă ieri, doamna președinte, că va fi foarte greu, dacă nu imposibil, ca acest lucru să se întâmple. Că a propus domnul lider, asta este altceva.
Da, pentru amendamentul comisiei.
Este în regulă.
Vă mulțumesc. S-a încheiat timpul. Scuze!
Vă rog, doamna președinte. Înseamnă că-mi luați propunerea să trecem la Legea lustrației.
## Nu, nu, nu!
Intrăm la Legea lustrației, un lucru la care țin și eu foarte mult.
Reluăm dezbaterile pe Legea educației la ora 14.00.
Doamna președinte, Vă rog, 5 minute.
Vor să intre în sală colegii de la PSD. Vor să participe la dezbateri.
Este corect. 5 minute pauză.
PAUZĂ
*
* *
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Asta ziceam și noi. Vă mulțumesc. Punctul 90, art. 66.
## **Domnul Cristian Mihai Adomniței**
**:**
Votul, doamna președinte!
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul pe amendamentul dumneavoastră nu pot să-l fac acum, pe amendamentul comisiei.
Bine.
Deci supun la vot art. 66, așa cum el este formulat de comisie.
Este art. 65, amendamentul comisiei, dacă vă uitați pe coloana amendamentelor făcute de comisie. Poartă numărul 66.
Este corect așa?
Este corect.
Vă mulțumesc.
Votul este deschis.
Vă supun la vot acel amendament al comisiei.
Deci supunem la vot amendamentul care a trecut în comisie.
Oricum a trecut.
100 de voturi pentru, 35 împotrivă, 4 abțineri.
Pentru amendament, da?
## DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vom discuta Proiectul Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.
Vreau să salut prezența în sală a reprezentanților asociațiilor de revoluționari și ai societății civile instituționalizate, care ne-au susținut cu amendamente, au fost prezenți în comisie, care ne-au susținut ca această lege, astăzi, să ajungă în plenul Parlamentului și aș vrea să le mulțumesc pentru că și astăzi sunt prezenți la această dezbatere.
Din partea inițiatorilor, legea a fost inițiată acum câțiva ani buni, avem un coleg care a continuat să se lupte pentru legea lui și pe care aș vrea să-l invit la microfon. Este vorba despre viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Eugen Nicolăescu.
Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**
Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor deputați, Doamnelor și domnilor invitați,
Aș începe cu o întrebare, poate retorică: Cui îi este frică de lustrație? Pe mulți îi știm, pe alții îi arată cu degetul societatea civilă, iar alții, care se simt cu musca pe căciulă, privesc partea plină a paharului, și anume faptul că textul legii nu-i vizează pe ei. Ușurare pentru aceștia. Ceea ce mai poate face legea în forma actuală nu este altceva decât o menționare a celor care ne-au condus aproximativ 20 de ani, iar acum sunt morți sau pensionari.
Societatea nu se va schimba și nici nu va fi mai bună dacă lustrația nu va fi percepută ca o autopenitență, pentru că, în esență, toți vor găsi ca pozitive acțiunile lor din trecut până la revoluție.
Actul în sine trebuie să depășească nivelul simbolic și cel de vendetă politică și să desăvârșească ceea ce s-a început prin acea Proclamație de la Timișoara. Condamnarea comunismului trebuie să depășească actul formal al unei declarații făcute la tribuna Parlamentului, fie ea prin vocea Președintelui țării, care citea un raport întocmit în laboratoarele Cotrocenilor de o comisie prezidențială. Ne confruntăm, de fapt, cu aceeași meteahnă care ține de formele fără fond.
Multe voci au acuzat și acuză și astăzi că demersul este prea tardiv și de tip ceaușist, însă, vă întreb pe dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, moartea eroilor revoluției cum este?
Tardivă? În niciun caz. Iar ceaușistă, au demonstrat-o că nu.
Am să dau un citat: „Atunci, dacă această lege nu va fi promovată, și nu numai atât, cât aplicată, moartea lor, a tinerilor din revoluție, nu a fost pe deplin justificată, iar noi avem această datorie, să ducem până la capăt actul lor, chiar și de către cei care declară că nu se pot pronunța despre revoluție, deoarece au fost simpli privitori la televizor.”
Cred că Grupul PDL o să fie foarte încântat, pentru că am citat din Traian Băsescu, dintr-o declarație făcută la B1 TV în 21 decembrie 2009.
Sunt unul dintre inițiatorii acestei legi, așa cum a fost ea depusă în anul 2005, având la bază proiectul Societății Timișoara, și vă mărturisesc că nici după 5 ani nu consider că această lege este tardivă, că timpul a avut rol de panaceu. Această lege trebuia să pună bazele unei altfel de Românii, iar dacă punctul 8 al Proclamației de la Timișoara ar fi devenit lege imediat după revoluție, asanarea morală pe care o propune Legea lustrației ar fi condus România pe alt drum, iar evoluția țării noastre ar fi fost alta.
Și eu vă mulțumesc.
În continuare, am să dau cuvântul comisiei, pentru a prezenta raportul.
Tot Timișoara, reprezentată.
Raport comun asupra Proiectului Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist, trimis cu adresa PL-x 282 din 12 aprilie 2006 și înregistrat cu nr. 31463 din 12 aprilie 2006 la Comisia juridică, de disciplină și imunități și, respectiv, la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, înregistrat cu nr. 25/334 din 13 aprilie 2006.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 aprilie 2006.
Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 974 din 18 iulie 2005, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.
Guvernul, conform punctului de vedere transmis cu adresa nr. 2782 din 8 noiembrie 2005, susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor formulate.
Ulterior, prin adresa nr. 463 din 14 aprilie 2010, Guvernul, conform punctului de vedere transmis, susține adoptarea inițiativei legislative și orice demers legislativ în vederea aplicării principiului lustrației, în deplină concordanță cu garanțiile și principiile unui stat democratic.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 32/275 din 2006.
Vă mulțumesc și eu.
Intrăm în partea de dezbateri generale.
Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Mircea Toader.
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Domnul Nicolăescu a spus că nu este tardivă, eu spun că este târzie, nu este tardivă, este târzie. Ceea ce facem astăzi trebuia să facem în ’90, în ’91, în ’92, fiindcă nu este vorba numai despre o reparație morală, ci este vorba, efectiv, despre o activitate de care oamenii politici trebuiau să țină cont de drumul pe care îl are România.
Un proverb românesc spune că „Lupul își schimbă părul, dar năravul ba” și sunt convins că cei care au condus în perioada respectivă România, într-o concepție ideologică, până la urmă acceptată și construită de ei, este greu să se debaraseze de acest concept.
Mai mult decât atât, cine va crede că Partidul Comunist, la nivel de conducere, separa activitatea economică de cea politică, separa activitatea fiecărui cetățean de cea politică se înșală. Instrumentele pe care le avea Partidul Comunist, că se numea Securitate, că se numea Miliție, toate erau în slujba acestui deziderat. Orice încercare de a ieși din acest drum pe care îl avea conducerea respectivă nu însemna disidență, însemna penitență.
Am participat, desigur, și am trăit în acele vremuri și știu foarte bine că cei care au făcut acea mișcare de la Brașov n-au fost pedepsiți politic, ci au fost pedepsiți cu totul altfel. Au găsit scuze penale, au ajuns pe la Galați mulți dintre ei și eram în temă la vremea respectivă când ni se interzicea să stăm de vorbă cu ei. Erau pur și simplu strămutați, erau trimiși în diferite întreprinderi pe 2–3–5 ani și nu avea voie nimeni să iasă din această decizie care nu avea nicio legătură cu legile de la acea vreme. Pur și simplu era o decizie politică care trebuia respectată. Și mai grav a fost că la ceea ce s-a întâmplat atunci participau toți cei care conduceau, inclusiv judecătorii, când luau decizii, conform Codului penal, cu totul și cu totul separate de ceea ce au făptuit respectivii.
Nu era niciodată o condamnare politică, era o condamnare penală, fie că aveai 2 kilograme de zahăr în plus, fie că făceai, chipurile, un abuz pe stradă, dar realitatea era cu totul alta. De aceea, nici nu am avut disidență. Orice încercare de disidență într-o formă organizată era stârpită pe
Vă mulțumesc.
Intervenție din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat.
## Stimați colegi,
Vă vorbește o persoană care nu este lustrabilă sau nu este lustrabilă precum nu sunt nici inițiatorii acestei legi, Mona Muscă și domnul Nicolăescu, care nu are un interes, nu câștigă și nu pierde nimic din adoptarea sau respingerea acestei legi.
Vă vorbesc în numele unui partid care nu va vota această lege din cauza problemelor de constituționalitate și de încălcare a normelor Convenției Europene a Drepturilor Omului și din cauza faptului că această lege este, în primul rând, neaplicabilă.
Este o lege sau un demers populist și dați-mi voie să mă explic. Este aruncată ca o perdea de fum în această situație economică dificilă a României. Vine să acopere neputința guvernării, incompetența și jaful asupra economiei naționale, vine și excită niște sensibilități vizavi de perioada comunistă. Este nedrept să folosim aceste sensibilități motivate ale unei părți a populației într-un scop politic, iar dacă omul trăiește mai rău astăzi, își aduce bucuria că vecinul lui, șef de post, va fi lustrat și nu va putea candida, probabil, pentru o funcție de consilier... Dar actuala putere probabil că pregătește și alte legi care, al naibii de tare, îi vor lustra pe români: Legea educației, Legea pensiilor. Sunt legi care îi vor lustra nu pentru 5 ani, ci pentru mulți ani de acum încolo, și nu le vor lua dreptul de a candida, ci dreptul, poate, de a trăi.
De ce este o lege discriminatorie? Pentru că această lege ar fi trebuit să înceapă, în primul rând, cu președintele Traian Băsescu. El și Teodor Stolojan sunt persoane care au deținut demnități publice, care ar fi trebuit lustrate.
De asemenea, această lege este discriminatorie pentru că a pornit de la persoane și, în funcție de acele persoane, s-au constituit, s-au stabilit categoriile socioprofesionale care nu pot candida. Tardiv. S-a spus, și sunt de aceeași părere, că în anii 1990 era oportună o astfel de lege, iar Proclamația de la Timișoara prin art. 8 o justifica.
Dar au trecut 20 de ani. România s-a schimbat natural, oamenii, structurile, instituțiile, legile țării. Nu mai este nevoie de această lege.
De asemenea, problema drepturilor fundamentale pe care această lege le atacă nu era... exigențele nu erau ca cele actuale în anii ’90.
Domnule Toader, drept la replică.
## **Domnul Mircea Nicu Toader:**
Doamnă președinte,
Am să-i dau o replică colegului meu, fiindcă a folosit un nume numit Președintele României, care putea să fie lustrat...
Vă rog, lăsați-mă să-mi spun un punct de vedere, fiindcă nu este așa simplu și vreau s-o clarific o dată pentru totdeauna. Președintele României a fost comandant de navă și eu am fost șef mecanic. Condiția era să fii membru de partid și, la un moment dat, cei mai buni profesioniști, doi dintre ei, au fost numiți reprezentanții Companiei „Navrom” în străinătate.
Sunt angajații acelei firme „Navrom” Constanța, unul era la Istanbul, unul era la Anvers, și unul dintre ei era Traian Băsescu pe profesiunea pe care o avea și nu avea alt scop decât de a ne reprezenta, ceea ce se întâmplă în oricare port din lume, dacă nu ai un român al tău. Deci nu are nicio legătură nici cu tendința de lustrație și cu nimic altceva. Nu a fost decât un membru de partid ca și mine și ca mulți dintre dumneavoastră.
Iar agentul de acolo, că se spune agent, acela este termenul englezesc, agentul este reprezentantul Companiei de navigație într-un port. Asta e denumirea, și în România este la fel.
Domnul Calimente, din partea Grupului parlamentar al PNL.
## **Domnul Mihăiță Calimente:**
Doamnă președinte, Stimați invitați, Stimați colegi,
Am să vă spun de la început că Grupul parlamentar al PNL va vota această lege, pentru că am avut și inițiativa din 2005, dar vreau să vă aduc aminte că eu am avut această inițiativă prin mandatul 1996–2000, când, împreună cu regretatul George Șerban, care era colegul meu de bancă, am promovat primul proiect al acestei legi.
Ce s-a ales de această lege? Și nu am să mă refer aici la PSD, care și-a expus punctul de vedere și cu care nu vreau să intru în polemică.
În schimb, am să intru în polemică cu partea dreaptă a FSN, cu aripa dreaptă a FSN, cu floarea UASCR și UTC, care vine astăzi să ne dea lecții despre Legea lustrației.
Unii dintre Domniile Lor erau membri marcanți ai FSN când ne-au distrus sediile PNȚ și PNL în 1990.
Unii dintre ei au dirijat trenurile cu mineri la București în timpul mineriadelor. Astăzi, vin să ne dea lecții de democrație și au tupeul să fie inițiatori ai Legii lustrației, ei care ar trebui să fie lustrați cu toții, cred.
Au făcut harcea-parcea această lege, pentru că PD, cu onoare reprezentat în Parlament la acea vreme și membru al Convenției Democratice, era partid socialist și avea foarte mulți lustrabili și atunci, cum îi are și acum.
Vreau să vă mai spun că eu nu înțeleg ca Legea lustrației să treacă fără să fie acompaniată de Legea condamnării comunismului, pentru că degeaba îl lustrez pe un cetățean dacă mâine un alt cetățean vine și reînființează partidul comunist.
Din acest motiv, și pentru că sunt prezenți și invitați de la diferite asociații, vreau să vă anunț că la Senat există o lege depusă de condamnare a comunismului al cărei inițiator sunt, lege pe care am mai înaintat-o de două ori în mandatul trecut și care a fost respinsă. Motivația a fost că în România nu poate fi condamnat comunismul pentru unele motive care au fost expuse de cei de la PSD și care spuneau că este neconstituțional.
Vreau să vă spun că, la vremea respectivă, Proiectul de lege pentru condamnarea comunismului era susținut de Academia civică, de Alianța Civică, de Asociația 21 Decembrie, de Asociația foștilor deținuți politici din România, de Asociația proprietarilor deposedați abuziv de stat, de Forul civic românesc, de Fundația ICAR, de Fundația Memoria, de Grupul pentru Dialog Social, de Liga Apărării Drepturilor Omului, de Uniunea Mondială a Românilor Liberi.
Legea a fost prezentată de mine la Comisia de dialog social, a fost susținută la vremea respectivă, pentru că trăia domnul Ticu Dumitrescu, și cred că, dacă vreți să dați credibilitate condamnării și punerii în aplicare a Legii lustrației, va trebui cu același elan să votați și Legea de condamnare a comunismului și să nu vă bazați pe o simplă declarație politică care nu valorează doi bani.
Iar ca să-i răspund domnului Toader la ceea ce spunea, o să-i spun următorul lucru: eu, care am fost sportiv de performanță și care în anii ’70 am reușit să ies din țară, prin anii ’80 nu mai puteam să ies nici în Ungaria, dară-mi-te să fie reprezentant la Anvers al „Navrom”.
Știți cu aprobarea cui și pentru cine lucrau acești reprezentanți.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
## O intervenție pe procedură.
## Domnilor colegi,
Aș vrea să fac o intervenție pe procedură.
Procedura pe care am parcurs-o până în acest moment ca această lege să ajungă astăzi în plen pentru a fi discutată. Am avut o solicitare în urmă cu aproximativ o lună de zile din partea Societății Timișoara, într-o situație extremă a domnului Teodor Mărieș care se afla în greva foamei. Am întâlnit niște oameni profund marcați de 20 de ani, 20 de ani, timp în care au dus o luptă cu foarte mulți pentru un ideal al Revoluției Române și pentru un punct, celebru de acum, 8, al Proclamației de la Timișoara.
Disperarea, după 20 de ani, i-a adus în situația de a intra în greva foamei, spunând un lucru: știm cu toții că este o lege târzie, dar este normal, pentru a încheia o rană a trecutului și pentru a putea merge spre viitor, să adoptăm această lege.
Stă de un număr de ani important în Parlament și niciodată nu am reușit s-o trecem de Comisia juridică, de disciplină și imunități și niciodată nu am reușit s-o trecem de Biroul permanent și nici vorbă să ajungă în plenul Parlamentului.
L-am chemat la acea discuție pe colegul meu Daniel Buda. Ne-am uitat unul la celălalt și l-am întrebat: „Daniel, tu ai fost membru în UTC?” Și a zis: „Nu am apucat”. Eu una aveam 13 ani și jumătate la revoluție, nici eu nu am fost membră a UTC.
Vedeți dumneavoastră, această scurtă istorie, de data aceasta a noastră, ne-a permis să fim liberi, să gândim liber și să reușim să aducem astăzi în plenul Parlamentului această lege. Este foarte interesant și un alt lucru. Faptul că
anumiți colegi, de la care recunosc că nu m-aș fi așteptat, astăzi vin în plenul Parlamentului și ne acuză, domnule deputat. De ce? De faptul că a ajuns această lege în plen?
## Domnule deputat,
Grupul parlamentar al PNL a avut președinția acestei Camere prin Bogdan Olteanu, și această lege a fost ținută într-un sertar.
Și a fost ținută într-un sertar și știm de ce, pentru că ați tăcut, ați lăsat capul în jos și ați acceptat lesa pusă de PSD.
A ajuns această lege aici și a ajuns trecută prin Comisia juridică, de disciplină și imunități, printr-un efort conjugat în schimb al grupului de astăzi al PNL și, fără îndoială, cu dedicația totală a Grupului parlamentar al PDL.
Cred că trebuie să ne revenim, să ne corijăm declarațiile noastre, să mergem înainte, pentru că PDL și PNL, ca partide de dreapta și privind spre viitor, trebuie să treacă această lege astăzi prin Parlament, așa cum și eu susțin, cum a cerut domnul Eugen Nicolăescu, inițiatorul acestei legi, prin apel nominal.
Vă mulțumesc. _(Aplauze.)(Doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deptaților, revine la prezidiu.)_
Pe procedură, domnul Duvăz.
Imediat și intervenția Grupului parlamentar al minorităților naționale.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:**
## Doamnă președinte, Stimați colegi,
Stimați invitați,
Pe procedură, în aceeași măsură în care ați fost și dumneavoastră pe procedură.
Am fost pe 21 în stradă. Am fost pe 21 în stradă, poate că unii știu asta. Nu l-am văzut nici în noaptea de 21 spre 22 pe Mărieș – o fi fost și el, nu ne-am văzut cu toții – dar, ca să mă faceți să lăcrimez aici vorbind despre nemulțumirea adevăraților revoluționari, mi se pare fals și inacceptabil, și rușinos pentru această cupolă și pentru adevărații revoluționari, care nu cred că-și permit să fie exclusivi, nu facem din revoluția română partide politice, doamna președinte, și nu cred că v-ar fi convenit dacă... dumneavoastră nu erați membru UTC, dar părinții dumneavoastră, dacă ar fi ocupat o demnitate publică, sigur ar fi fost lustrabili astăzi, doamna președinte.
Nu cred că asta urmăriți.
O să vă spun de ce am luat cuvântul, stimați prieteni. Eu sunt împotriva acestei legi, deși nu sunt lustrabil niciodată și de niciun fel, dar bunicul meu a fost lustrat în 1948, pentru că era înalt funcționar de stat în vechiul regim burghezomoșieresc. N-a avut dreptul la pensie și n-a avut dreptul să muncească în orașul București. A murit la Zimnicea pe șantier, la frumoasa vârstă de 73 de ani.
Acest lucru ați fi dorit să-l faceți, numai că n-ați avut curajul să-l faceți imediat după ’90. Dumneavoastră, doamna președinte, pentru că erați un copil, să zic așa, în jurul politicului, ca să nu spun altfel... iar cei care acum sunt în fruntea acestei mișcări, pe vremea aceea se îngălbeneau la față dacă le vorbeai despre lustrație. Vă garantez. Veneau albi la față și se întrebau ce o să li se întâmple.
Și mai sunt împotrivă pentru un motiv care vreau să fie foarte clar. Ne-am chinuit să intrăm în Consiliul Europei. Acum am și uitat cât ne-am chinuit. Mi s-a părut atunci prima recunoaștere majoră a României că a ieșit din marasmul comunist, că a ieșit, în fine, la lumină, că, în fine, cineva ne ia în seamă după toate șocurile pe care le trăisem și mizeria comunistă pe care o suferisem 50 de ani. Eu. Nu știu ceilalți. Însă, o să vă spun de Rezoluția Consiliului Europei, doamna președinte, în legătură cu Legea lusrației. Adunarea subliniază că, în general, aceste măsuri pot fi compatibile cu un stat democratic, „în cadrul statului de drept, dacă sunt îndeplinite mai multe criterii.
În primul rând, vinovăția care este individuală, și nu colectivă – subliniez, și nu colectivă, – trebuie dovedită în fiecare caz în parte, ceea ce subliniază necesitatea aplicării individuale, și nu colective a Legii lustrației.” După care vă indică și o documentație, se numește un documentar pentru cei care s-au grăbit sau au avut nevoie de o Lege a lustrației de care România, după 20 de ani de la comunism, nu mai are nevoie.
Ar fi fost, poate, ar fi fost, poate, ceva de făcut la începutul anilor ’90, dar eu am respins _de plano_ și atunci și v-am spus motivul personal și de familie.
Vă mulțumesc.
Și eu.
Domnul Attila Korodi, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Mulțumesc, doamna președinte.
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
După 20 de ani de la revoluție, astăzi, nu facem altceva decât să aruncăm prosopul de la unul la celălalt, în loc să facem un diagnostic foarte sec, care s-a mai făcut de foarte multe ori, chiar și de la pupitrul din Camera Deputaților, în care am spus și se spune că am ratat prea multe șanse în ultimii 20 de ani ca această transformare, această tranziție a societății românești de la un stat comunist, socialist, la un stat democrat să fie mai rapidă, mai bună și pentru cetățean.
Cauzele care sunt? Este destul de simplu și cred că la îndemână să citim Proclamația de la Timișoara, să vedem câte forțe politice, care partide politice au reușit să includă în programul politic punctele de la Proclamația de la Timișoara, pentru că aceea era o cale simplă, poate dureroasă, dar dreaptă.
Suntem după 20 de ani în care, din fericire, am reușit deja ca, poate, într-o anumită măsură, să-i compensăm financiar pe cei care au fost hărțuiți de poliția politică, pe cei care au fost chiaburi, pe cei care, pur și simplu, s-au îmbolnăvit pentru că au trebuit să fie pedepsiți și au fost pedepsiți pentru ceea ce au zis, dar am uitat un lucru: reparația morală. Reparația morală care nu poate fi compensată cu niciun ban.
Sunt mândru că astăzi, totuși, după 20 de ani, chiar în mandatul meu, pot să spun părinților mei, dar, până la urmă, părinților noștri, bunicilor noștri, că reparăm ceva, ceva care trebuia să se întâmple mai demult, dar nu am reușit. Societatea românească, politicul din România nu au avut tăria să facă acel pas.
Sunt voci astăzi care spun că sunt probleme constituționale. Oare părinții noștri, bunicii noștri au fost întrebați de probleme constituționale când au fost hărțuiți? Cine repară acea greșeală? Istoria cred că repară.
## Doamnelor și domnilor,
Astăzi facem un bine, pentru că, din păcate, dacă facem o analiză, vedem că nu numai perioada comunistă a învrăjbit românul cu românul, dar a învrăjbit etniile în România, biserică cu biserică, societatea în sine, și cei care sunt responsabili trebuie să facă un pas înapoi chiar și în 2010. Grupul UDMR susține această lege. Mulțumesc.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
## Și eu mulțumesc.
Vreau să vă reamintesc că în cadrul dezbaterilor generale, conform regulamentului, ia cuvântul un reprezentant din fiecare grup.
Există un drept la replică solicitat de domnul Eugen Nicolăescu. Știți foarte bine că dânșii au prioritate. Pe procedură.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**
## Doamna președinte,
## Stimați colegi,
După discursurile la dezbaterile generale, am înțeles, poate astăzi mai mult decât oricând, că Legea lustrației este necesară. Faptul că, în continuare, sunt patimi, faptul că, în continuare, sunt puncte de vedere uneori atât de diferite înseamnă că această lege este necesară, înseamnă că această lege trebuie adoptată, și ea să producă efecte.
În consecință, în Parlament trebuie să încurajăm libertatea de exprimare, diversitatea de opinii, dar atunci când se fac afirmații nefondate și neconforme cu realitatea trebuie să intervenim și să punem lucrurile la punct.
Îi spun colegului că această lege, în 2005, n-a fost făcută din motive populiste. Această lege a avut în vedere un lucru simplu, clar și important pentru toată societatea românească: reparația morală. Și aș mai spune că această lege nu se aplică otova, nu se aplică global, ci se aplică numai acelor persoane care se încadrează în prevederile legii.
Eu cred că trebuie să privim cu multă raționalitate și, mai ales, cu multă inteligență și responsabilitate faptul că o lege poate să facă, în sfârșit, dreptate în această țară.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Pe procedură.
## **Doamna Cornelia Brîndușa Novac:**
## Doamna președinte, Stimați colegi,
Da, această lege este o lege reparatorie pentru poporul român, numai că această lege n-a fost introdusă în Parlament nici în vremea președinției domnului Ion Iliescu, nici în vremea președinției domnului Emil Constantinescu, ci acum, când Președintele României este Traian Băsescu.
Vă deranjează sau nu, dar domnul Emil Constantinescu, brusc, își dorește ca această lege a lustrației să fie votată astăzi în Parlament, ceea ce îmi doresc să se întâmple.
Vă mulțumesc.
O intervenție pe procedură a domnului Marian Săniuță. O să vă rog, totuși, să fie pe procedură. Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Marian Florian Săniuță:**
Vă mulțumesc, doamna președinte. Voi fi foarte, foarte scurt, pe procedură.
Nu doresc în niciun fel ca prin intervenția mea să blochez această lege. Vreau numai să-i răspund distinsului meu coleg, fost sportiv de performanță, domnul Calimente, că și eu am făcut sport de performanță cu 300 de prezențe în prima divizie a țării, cu aproape 100 în toate loturile naționale ale României, cu zeci de medalii naționale și internaționale, dar nimeni, niciodată, nu mi-a condiționat ieșirea în Occident reprezentând România sau Clubul sportiv al Armatei „Steaua” de apartenența mea la Partidul Comunist. Și împreună cu mine au fost cei care îmi erau colegi atunci și, evident, numele lor rămân pe frontispiciul sportului românesc și mă refer, cel puțin, la Vasile Stângă, la Nicu Vlad, la Anghel Iordănescu, la Marian Dumitru, la Viorica Viscopoleanu, la Iolanda Balaș-Söter, la Nicu Pob, la Birtalan, Gațu, Kicsit și, evident, această galerie ar putea continua.
Un lucru este cert: România, atunci, își trimitea afară doar valorile.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Cred că, totuși, punctele de vedere ale grupurilor parlamentare au fost exprimate.
Dacă nu este o intervenție pe procedură, vreau să vă atrag...
Aoleu! Grupul parlamentar al minorităților.
Scuzați-mă, domnule deputat!
Erați așezat în interiorul Grupului PDL și atunci încercam să comunic. Scuze!
Doamna președinte,
Am fost așezat în rândul Grupului PDL pentru a fi mai aproape de microfon, nu pentru alt motiv, doamna președinte.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Niculae Mircovici:**
## Doamnelor și domnilor,
În 2005, Societatea Timișoara a cerut deputaților din Timișoara să-și exprime punctul de vedere asupra acestui Proiect de lege a lustrației, care se năștea acolo. Ca și alți colegi de-ai mei, am fost de acord cu acest proiect și l-am semnat în prima zi în care am fost chemat la Societatea Timișoara.
Ceea ce ni se prezintă însă, astăzi, în raportul pe care l-am citit azi-noapte cu foarte multă atenție, din păcate, nu este ceea ce a fost scris și, în mare măsură, probabil că o parte dintre inițiatori nu-și mai regăsesc în totalitate textul pe care l-au formulat atunci. Sigur că, din punct de vedere juridic, probabil că această lege nu va face decât să închidă un cerc, un cerc deschis odată cu punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, când, până la adoptarea Constituției din 1991, această lege putea fi votată fără niciun fel de probleme. Ea nu a fost votată și am ajuns în situația în care, astăzi, probabil că o vom vota.
Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota această lege.
Din punct de vedere juridic, însă, probabil că efectele ei nu vor fi cele care sunt dorite. Sigur că, după 20 de ani, și-mi permit, doamna președinte, să fac și eu o remarcă de suflet. Dumneavoastră ați avut marea bucurie ca, în momentul în care a venit revoluția, în decembrie 1989, să aveți 13 ani. Ați trăit în dictatură copilăria. Eu n-am avut această șansă, pentru că la revoluție aveam 39 de ani. Eu am trăit în mod conștient cel puțin 20 și ceva de ani în dictatură, dar asta nu mă oprește să fac și eu o afirmație personală, așa cum ați făcut-o dumneavoastră.
Da, am participat la Revoluția din Timișoara din 19 decembrie 1989.
Da, sunt în Comisia parlamentară a revoluționarilor.
Da, sunt de acord că am construit democrația, dar nu pot să uit, în același timp, doamnelor și domnilor, că la 18 ani și 3 zile, pe 3 octombrie 1968, ca elev la liceul militar, am fost primul elev primit în partid, pentru că la momentul respectiv aveam cea mai mare medie din liceul militar. Nu mi-e rușine de acest lucru, pentru că atunci credeam că cel mai bine pentru un elev este să învețe.
Noi lustrăm ceea ce se poate lustra în momentul de față ca o voință a noastră. Partea de constituționalitate o vor stabili cei care au această menire.
Însă, dați-mi voie, la dezbateri generale, să-mi pun câteva întrebări pentru care noaptea nu mi-a dat voie s-o folosesc pentru dormit în momentul în care am stat cu acest raport pe care l-am primit aseară.
La punctul e) erau prevăzuți ca lustrabili de către distinșii colegi care au promovat acest proiect de lege ca inițiatori președinții și vicepreședinții Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România de la nivel central și centru universitar.
În momentul de față, în acest proiect de lege care ni se dă, printr-un amendament, aceștia au fost eliminați și nu pot să înțeleg de ce.
La punctul g) au fost persoanele din învățământul de partid de la Academia „Ștefan Gheorghiu”, rectorii și decanii, precum și persoanele cu funcții de conducere din școlile județene de partid.
În momentul de față, eu citesc din raport, acest punct nu se mai regăsește. El a fost înlocuit cu șefii de secții de la tribunale, de la unități de procuratură și chestii de genul ăsta.
La punctul j), în schimb, apare un lucru extrem de interesant. Sunt lustrabili cei care au desfășurat învățământ ideologic în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, mă rog, și Departamentul Securității Statului.
Dar vreau să vă spun un lucru. Toți comandanții de plutoane și toți soldații au făcut învățământ politico-ideologic. Comandanții de plutoane le predau o lecție pe care erau obligați să le-o facă, iar soldații erau obligați să asculte. Se compară aceștia cu rectorii și cu decanii de la „Ștefan Gheorghiu”? Vă dați seama?
Acest text a înlocuit un alt text, pe care promotorii acestui proiect de lege mi s-a părut că l-au gândit cu adevărat. Punctul suna în felul următor: „Persoanele cu funcții de conducere la nivel central, regional sau județean, după caz, din cadrul Inspectoratului General al Miliției, din centrele de detenție și lagărele de muncă forțată”. De ce a fost înlocuit acest text de Comisia juridică și de Comisia pentru drepturile omului cu textul pe care l-am prezentat anterior?
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
## Domnule deputat,
Trec peste lipsa de eleganță a ultimei afirmații, dar probabil că este o chestiune care nu neapărat vă caracterizează.
În ceea ce privește lucrurile pe care dumneavoastră le-ați menționat, le regăsiți la alte litere.
Deci lit. e), de exemplu, unde dumneavoastră... Sau lit. f), de exemplu, regăsiți și persoanele care au ocupat o funcție în conducerea de partid, și șefii misiunilor diplomatice, și comandanții de miliție, și așa mai departe. Le regăseați dacă citeați la amendamentele comisiei.
Domnule deputat, o să vă rog să nu continuăm acest dialog.
Vă rog.
## Doamna președinte,
Vizavi de ultima afirmație pe care am făcut-o, vă rog să mă credeți, cu tot respectul, că nu am făcut niciun fel de referire la nimeni dintre cei prezenți și nu cred că cineva ar fi trebuit să se regăsească într-o astfel de postură.
Vă mulțumesc.
## Doamna președinte,
Vorbesc pe procedură, pentru că văd că numai domnului Toader i se permite drept la replică în dreptul sau în numele domnului Băsescu.
Doamna Brîndușa Novac a pronunțat numele domnului președinte Iliescu și vreau, în numele Domniei Sale, să vorbesc. Și, dacă-mi permiteți, un drept la replică destul de scurt.
Eu cred că dincolo de orice dezbatere pe această lege, necesară sau nenecesară în acest moment, cred că ar fi foarte mare mirarea să aflăm că această Lege a lustrației a stat blocată patru ani la Camera Deputaților pentru a nu afecta un mare cetățean cu capacitate de lustrare. Nu dau nume, pentru că e „becher”, a ajuns președinte al României în iarna trecută și nu mai poate fi lustrat nici dacă s-ar putea recompune dosarul său de colaborator al Securității.
Asta pentru că în art. 6 alin. (1) și (3) se spune destul de clar că cei care au mandatele în derulare nu mai pot să renunțe la acestea, lustrarea aplicându-se după expirarea mandatului.
Mai mult decât atât, domnului președinte i s-a mai făcut un favor, și anume art. 1 lit. k), unde șefii misiunilor diplomatice și comerciale din străinătate erau incluși în categoriile lustrabile, a fost eliminat de Comisia juridică, asta pentru a nu fi nicicum vreodată vreo urmă de îndoială că domnul președinte ar putea fi lustrat.
Mai mult decât atât, în proiectul de față, pe care-l avem în dezbatere, se propune studierea dosarelor de către CNSAS. Eu cred, totuși, că inițiatorii au avut un moment de rătăcire și ar fi bine să completăm noi în plen acest proiect. Astfel, la art. 3 alin. (2) vă propun să fiți de acord ca, atunci când dosarul de la Securitate nu-i de găsit, să se introducă proba cu martori, după modelul legilor proprietății pe care tot dumneavoastră le-ați făcut, Legea nr. 10, nr. 247 și așa mai departe.
Și să știți, dragi colegi de la PDL, că nu-l afectează pe președintele Băsescu, dar puteți să faceți un lucru minunat, anume să vă adunați câte doi-trei la un loc și să-i anihilați pe adversarii politici incomozi care se încadrează în prevederile art. 1 de la lit. a) până la lit. j).
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Eu cred că este momentul în care să punem punct dezbaterilor aici.
O ultimă intervenție, pe procedură, înțeleg, dar vă rog să fie ultima.
Vă mulțumesc și eu, atunci, pentru această clarificare. Drept la replică?
Vi s-a pronunțat numele? Așa se face dreptul la replică, domnule deputat.
Doamna președinte...
Nu.
Vi s-a pronunțat numele? Așa e drept la replică. Domnului Toader i s-a pronunțat numele. Pe procedură.
## Da. Foarte greu am ajuns.
Dar să știți că eu am dreptul moral să vorbesc. Am fost arestat în ’87 și vorbesc în cunoștință de cauză, iar dumneavoastră dacă vorbiți, cei de la PSD, vă aduc aminte de Ristea Priboi un pic, ne aducem aminte de fostul deputat Faina, tot de la dumneavoastră plecat, acum este la PNL Brașov. La PNL Brașov, da. Omul care mi-a cerut condamnarea, domnul Faina.
Iar să vă aduc aminte despre domnul Ristea Priboi? Cred că-l cunoașteți cu toții. A bătut un muncitor brașovean în ’87. Da, a fost recunoscut de muncitorul brașovean și i-a intentat un proces de calomnie. Era deputat.
Acesta este motivul pentru care vrem Legea lustrației. Am auzit că în Partidul Democrat Liberal nu sunt oameni morali. Sunt! Sunt destui. Să ne uităm fiecare în curtea lui și să analizăm.
Da, domnule Solomon.
De aceea, este foarte important faptul că această lege a ajuns și va trece, și vreau să vă mai spun un lucru. În momentul de față, la Brașov se desfășoară Congresul internațional al foștilor deținuți politici. Le voi comunica faptul că această lege va trece, să stea liniștiți și să își ducă bătrânețile în continuare.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
Vă propun să intrăm în dezbaterea pe articole a legii. Grupul minorităților a avut o intervenție.
Domnule Vainer, o să vă rog din suflet să intrăm în dezbatere...
N-o să finalizăm niciodată această dezbatere. Vă rog, două minute.
## Doamna președinte, Stimați colegi,
Vârsta și anii trăiți în perioada ante ’89 îmi dau voie să spun două cuvinte. Și pornesc de la o zicere românească „Mai bine mai târziu decât niciodată”.
Dreptatea se face atunci când se poate, nu numai când este momentul dorit. Iată că am ajuns la un moment când se poate și să facem dreptate, să votăm această lege a înlăturării din funcții publice a oamenilor implicați în conducerea anilor acelora.
Vreau să vă dau două momente de viață care mă determină să susțin că e normal să se întâmple acest lucru.
Aveam 24 de ani și lucram la Direcția Centrală de Statistică, când am venit cu diplomă de merit și cu doctoratul în curs de pregătire. Am fost scos din Statistică pentru motivul indicat după lege, art. 20, Codul muncii, alineatul ultim. Am încercat în fel și chip să aflu ce înseamnă alineatul ultim. „Înseamnă că nu este publicabil și nu-l puteți afla.”
Deci bunul-plac, dispoziția fără de lege era aplicată.
Doi. Am avut șansa, sau neșansa, să fiu anchetat de Securitate timp de patru ore și vreau să vă spun că m-a marcat întreaga viață.
Haideți să facem dreptate și oamenii care făceau nedreptate atunci să stea în băncile lor!
Eu votez pentru Legea lustrației. Mulțumesc.
Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat. Aveți o observație.
## Doamnă președinte,
Nu se poate așa ceva! Dumneavoastră conduceți dictatorial această ședință. Aveam o intervenție pe procedură, ca și a dumneavoastră. Ați intrat și ați venit aici pe procedură, și ne-ați vorbit, de fapt ne-ați făcut o declarație politică, ne-ați spus de ce ați hotărât dumneavoastră să întrerupem dezbaterea Legii învățământului, bineînțeles, conducerea Camerei pe care o reprezentați, Lege a învățământului pe care noi, membrii Comisiei pentru învățământ, ne-am chinuit s-o aducem în plen și am lucrat trei săptămâni la foc continuu ca să discutăm această lege pe care eu consider că puteam s-o discutăm în altă zi.
Care este observația la titlul legii?
## **Domnul Damian Florea:**
Nu este normal ca noi să discutăm acum, aici, în defazaj cu problemele pe care le are societatea românească și să ne mirăm pentru ce Parlamentul este văzut în acest fel cum este văzut. Și este văzut pentru că dumneavoastră conduceți ședințele așa cum le conduceți, și eu protestez public pentru felul în care dumneavoastră conduceți ședințele Parlamentului.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Bine, domnule deputat. Vă mulțumesc mult.
V-ați spus poezioara.
Problema este una singură, că plenul are autoritate, totuși, și votul plenului este cel suveran.
Dacă sunt observații la titlu?
Vă rog, domnule deputat.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Și eu vă mulțumesc, domnule Vainer. Intrăm în dezbaterea pe articole a legii. Am încheiat.
## Am spus lucrul ăsta.
Vă supun la vot încheierea dezbaterilor pe procedură. Votul este deschis.
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
143 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 3 abțineri. Eu cred că lucrurile au fost...
A vorbit absolut toată lumea. În momentul în care i-am dat cuvântul domnului Vainer era singura mână pe sus.
Vă mulțumesc.
Intrăm în dezbaterea pe articole.
Titlul legii, Legea lustrației...
## Doamna președinte,
Legea, după cum vedem, se cheamă Legea lustrației și, pentru că eu sunt convins că pentru unii dintre noi este nevoie de o explicație, trebuie spus că _lustratio_ în limba latină înseamnă „purificare prin sacrificiu”.
Metodele acestei purificări a unui individ, a unei colectivități variau în Roma și în Grecia antică de la stropirea cu apă, și mulți de aici, creștini fiind, știu despre ce este vorba, pentru că au trecut prin ritualul botezului, până la mărturisirea păcatelor.
Din acest ultim punct de vedere, legea și-a atins deja scopul, pentru că unul dintre inițiatorii legii, și anume doamna Mona Muscă, după ce a inițiat legea, a trebuit să-și mărturisească păcatele, se pare repetate, cu Securitatea lui Ceaușescu.
Prin urmare, primul om lustrat în această țară este chiar inițiatorul legii, și anume doamna Mona Muscă.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/28.V.2010
Vă mulțumesc, dar nu aveți nicio problemă. Pe procedură, domnul Sever Voinescu.
Domnule deputat, ca să înțeleg, nu ați propus nimic să supunem la vot sau doar ați explicat termenul.
Vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog.
## Doamna președinte,
Două secunde. Plenul a votat că toate aceste discuții camuflate sub regula de discuții pe procedură, în fapt declarații politice, mai mult sau mai puțin inepte, fiecare după cum poate, au încetat.
Haideți să dezbatem legea, doamna președinte!
La punctul 2 sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10.
Comisia juridică, de disciplină și imunități aici are corectura? Nu. Observații la punctul 10? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 12. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 13. Observații? Nu sunt.
Adoptat. Punctul 14. Observații?
Vă rog, aveți cuvântul.
Mă scuzați, doamna președinte.
La punctul 14 am un comentariu de făcut.
Domnul Motreanu mă ținea de vorbă și mă ruga să vă întreb ce a fost tatăl dumneavoastră și dacă nu cumva este afectat și el de Legea lustrației.
Dar eu n-o să vă întreb lucrul ăsta.
Să vină domnul Motreanu să vă întrebe chestiunea asta.
Domnule deputat,
Pentru că ați spus-o de la microfon, am să spun.
Am solicitat, în numele tatălui meu, de acum 3 ani de zile, dacă a colaborat cu Securitatea, la presiunile unor alți colegi ai dumneavoastră, din Prahova, de la PSD, colaboratori cunoscuți, de altfel, ai Securității.
Răspunsul CNSAS este acela că tatăl meu nu a avut niciun fel de dosar de colaborator sau informator al Securității.
Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru șansa pe care mi-ați dat-o să fac această clarificare.
La punctul 14, doamna președinte, eu sunt total de acord cu dumneavoastră. Nu știu domnul Motreanu ce părere avea, dar eu nu sunt de acord că părinții au mâncat aguridă și copiilor li se strepezesc dinții. Stați liniștită!
La punctul 14, adică lit. k) de la art. 1, se vorbește despre „șefii misiunilor diplomatice, consulare și comerciale române din străinătate și adjuncții acestora”.
Comisia juridică, de disciplină și imunități, condusă de domnul Buda, de la PDL, și, cu majoritate, PDL, PNL de data aceasta, au făcut un bine altui tătuc, și anume „tătucul națiunii”, care știm prea bine că a fost reprezentant al unei astfel de misiuni diplomatice, mai degrabă comerciale, la Anvers, și care ar fi intrat vrând-nevrând în acest proces de lustrare.
De aceea, iată, colegii de la PDL i-au făcut un bine domnului Băsescu, să nu mai poată fi lustrat în veci.
N-ați avut noroc nici cu informația aceasta, pentru că lit. i) de la amendamentele comisiei de fapt reproduce acest articol, dar, ca de obicei, lipsa dumneavoastră de eleganță s-a confirmat și în intervenția pe care ați avut-o.
De altfel, din acest punct de vedere, nici eu nu sunt de acord ca copiii să plătească pentru părinți, iar în ceea ce-i privește pe părinții mei, sunt mândră că-i am și-i iubesc. Vă mulțumesc.
La punctul 12 dacă mai sunt alte observații? Nu sunt.
La punctul 13, domnul Vainer are o observație.
Amendamentul propus și admis sună așa: „Persoana care a schimbat în cadrul direcțiilor politice și de învățământ ideologic din cadrul Ministerului Apărării Naționale...” virgulă, ministerul. Trebuie ministerului și departamentului.
Deci din cadrul...
Vă mulțumesc.
Stenograma a consemnat acest amendament care se referă la formulare.
Alte observații la art. 13? Nu sunt. Art. 14. Observații? Nu sunt. Adoptat. Art. 15. Observații? Nu sunt. Adoptat. Art. 16. Observații? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Observații? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Observații? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Observații? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Domnule președinte Buda, vă rog.
Mulțumesc, doamna președinte. Dintr-o eroare materială a fost eliminat și primarul din această categorie. Trebuia eliminat doar viceprimarul. Acestea au fost discuțiile în cadrul comisiei, deoarece viceprimarul se regăsește mai jos, el fiind consilier local. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Punctul 21. Observații? Domnul Dumitrescu, vă rog.
La punctul 14 s-a eliminat punctul k), da? Dar, dacă ne întoarcem înapoi, am votat „Persoana care deține calitatea de șef al misiunii diplomatice sau consulare românești”.
Deci aici rămâne și dincolo s-a votat împotrivă.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Nu, nu, nu! S-a eliminat, s-a renumerotat.
Asta îi explicam și colegului dumneavoastră. S-a menținut în altă parte în text.
Deci s-a renumerotat, că de-aia nu găsesc o parte dintre colegii dumneavoastră.
La punctul 21. Adoptat. Punctul 22. Adoptat. Punctul 23.
Adoptat. Punctul 24. Adoptat. Punctul 25. Adoptat. Punctul 26. Adoptat. Punctul 27. Adoptat. Punctul 28. Adoptat. Punctul 29. Adoptat. Punctul 30. Adoptat. Punctul 31. Adoptat. Punctul 32. Adoptat. Punctul 33. Adoptat. Punctul 34. Adoptat. Punctul 35. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 36. Adoptat. Punctul 37. Adoptat. Punctul 38. Adoptat. Punctul 39. Adoptat. Punctul 40. Adoptat. Punctul 41. Adoptat. Punctul 42. Adoptat. Punctul 43. Adoptat. Punctul 44. Adoptat. Punctul 45. Adoptat. Punctul 46. Adoptat. Punctul 47. Adoptat. Punctul 48. Adoptat. Punctul 49. Adoptat. Punctul 50. Adoptat. Punctul 51. Adoptat.
Dragi colegi, Am epuizat dezbaterea pe articole.
Dacă dorește cineva să susțină vreun amendament respins, în plus?
Nu.
Există o propunere a Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal asupra procedurii de vot care este vot prin apel nominal. Dragi colegi, Bostan Emil pentru Și eu, personal, susțin acest amendament și vă supun la Bot Octavian absent Botiș Ioan Nelu pentru Votul este deschis. Boureanu Cristian Alexandru absent
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Calimente Mihăiță pentru Canacheu Costică absent **Doamna Roberta Alma Anastase:** Cantaragiu Bogdan pentru Acum cred că putem să începem și procedura de vot. Cazan Mircea Vasile absent Domnul secretar Mihai Voicu va face apelul. Călian Petru pentru Deci o să vă rog să faceți liniște, pentru a putea auzi Călin Ion împotrivă răspunsul deputaților. Cărare Viorel pentru Cherecheș Cătălin pentru **Domnul Mihai Alexandru Voicu:** Chircu Doinița Mariana pentru Adomniței Cristian Mihai pentru Chirilă Constantin pentru Albu Gheorghe pentru Chiriță Dumitru absent Alecu Valeriu pentru Chisăliță Ioan Narcis absent Almăjanu Marin pentru Chițoiu Daniel pentru Amet Aledin pentru Chiuariu Tudor Alexandru absent Ana Gheorghe absent Cindrea Ioan împotrivă Anastase Roberta Alma pentru Ciobanu Gheorghe pentru Andon Sergiu absent Ciocan Gheorghe împotrivă Andronache Gabriel pentru Cionca-Arghir Iustin Marinel pentru Anghel Florin Serghei pentru Ciucă Liviu Bogdan absent Antal István pentru Ciuhodaru Tudor pentru Antochi Gheorghe împotrivă Coclici Radu Eugeniu absent Apostolache Mihai Cristian pentru Coroamă Gheorghe pentru Ardeleanu Sanda Maria pentru Covaci Dorel abținere Arion Viorel pentru Cristea Victor împotrivă Atanasiu Teodor pentru Cristian Horia pentru Avram Marian pentru Croitoru Cătălin pentru Axenie Carmen pentru Damian Ioan împotrivă Bălan Ioan absent Dascălu Constantin pentru Balcan Viorel pentru Derzsi Ákos pentru Banu Mihai absent Dobre Ciprian Minodor pentru Barbu Sulfina pentru Dobre Cristina Elena pentru Barna Maria Eugenia absentă Dobre Victor Paul pentru Bădălan Eugen pentru Dolineaschi Andrei împotrivă Bădulescu Adrian pentru Donțu Mihai Aurel absent Bănicioiu Nicolae absent Dragomir Gheorghe pentru Bărbulescu Daniel Ionuț pentru Drăghici Mircea Gheorghe pentru Bejinariu Eugen împotrivă Drăghici Sonia Maria abținere Berci Vasile pentru Drăgulescu Iosif Ștefan pentru Béres Ștefan Vasile pentru Dugulescu Marius Cristinel pentru Blaga Iosif Veniamin pentru Dumitrache Ileana Cristina absentă Bleotu Vasile împotrivă Dumitrescu Cristian Sorin pentru Boabeș Dumitru împotrivă Dumitrescu Liana absentă Bobeș Marin absent Dumitrică George Ionuț pentru Bode Lucian Nicolae pentru Dumitru Georgică pentru Boghicevici Claudia pentru Dumitru Ion împotrivă Boiangiu Victor pentru Dușa Mircea împotrivă Boldea Mihail absent Edler András György pentru Borbély László absent Erdei-Dolóczki István pentru Bordeianu Dan pentru Farago Petru pentru
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Timp în care se pregătesc și colegii mei pentru apel.
## **Domnul Cătălin Cherecheș:**
Doamna președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Permiteți-mi să anunț public aderarea mea la Partidul Național Liberal și înscrierea mea în Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților.
Vă mulțumesc.
Deci o să vă rog să faceți liniște, pentru a putea auzi răspunsul deputaților. Farkas Anna Lili pentru Márton Árpád Francisc pentru Fenechiu Relu pentru Máté András Levente pentru Firczak Gheorghe absent Mazilu Constantin absent Florea Damian împotrivă Merka Adrian Miroslav pentru Florescu Adrian pentru Militaru Constantin Severus pentru Frunzulică Doru Claudian împotrivă Mircovici Niculae pentru Fuia Stelian pentru Mitrea Manuela pentru Gabor Gheorghe absent Mocanu Adrian abținere Ganț Ovidiu Victor absent Mocanu Vasile împotrivă Gavrilescu Grațiela Leocadia pentru Mocioalcă Ion absent Geantă Florian Daniel pentru Moldovan Carmen Ileana absentă Georgescu Filip împotrivă Moldovan Emil Radu absent Gerea Andrei Dominic absent Morega Dan Ilie absent Gheorghe Tinel pentru Motreanu Dan Ștefan pentru Gherasim Vasile pentru Movilă Petru pentru Ghiță Cornel pentru Munteanu Ioan pentru Ghiță-Eftemie Stelian pentru Mustea-Șerban Răzvan pentru Ghiveciu Marian abținere Nassar Rodica pentru Giurgiu Mircia pentru Năstase Adrian absent Gliga Vasile Ghiorghe abținere Neacșu Marian împotrivă Göndör Marius Sorin pentru Nechifor Cătălin Ioan absent Gorghiu Alina Ștefania pentru Neculai Marius absent Gospodaru Gabriel Dan pentru Negoiță Robert Sorin absent Grama Horia împotrivă Negruț Clement pentru Grosaru Mircea absent Nica Dan absent Gurzău Adrian pentru Nica Nicolae Ciprian absent Gust-Băloșin Florentin absent Nicolăescu Gheorghe Eugen pentru Hogea Gheorghe pentru Nicolicea Eugen pentru Holban Titi pentru Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae împotrivă Holdiș Ioan pentru Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana absentă Horj Pavel pentru Nistor Laurențiu împotrivă Hrebenciuc Viorel împotrivă Niță Constantin absent Iacob-Ridzi Monica Maria absentă Nițu Adrian Henorel pentru Iacob-Strugaru Stelică pentru Nosa Iuliu absent Ialomițianu Gheorghe pentru Novac Cornelia Brîndușa pentru Iancu Iulian împotrivă Oajdea Vasile Daniel pentru Ibram Iusein pentru Olar Corneliu pentru Iftime Dragoș Adrian pentru Olosz Gergely pentru Ignat Miron pentru Oltean Ioan absent Ionescu George pentru Oprea Gabriel absent Iordache Florin absent Oprișcan Mihai Doru pentru Iordache Luminița pentru Orban Ludovic pentru Iorguș Zanfir pentru Pál Árpád pentru Irimescu Mircea pentru Palașcă Viorel pentru Itu Cornel împotrivă Palăr Ionel pentru Jipa Florina Ruxandra absentă Paleologu Theodor pentru Jolța Nicolae pentru Pálfi Mózes Zoltán pentru Kelemen Atilla Béla Ladislau pentru Pambuccian Varujan pentru Kelemen Hunor absent Pandele Sorin Andi pentru Kerekes Károly pentru Panțîru Tudor absent Korodi Attila pentru Pardău Dumitru absent Kötő Iosif pentru Păduraru Nicușor pentru Lakatos Petru pentru Păsat Dan pentru Leșe Doru Brașoan pentru Păun Nicolae pentru Liga Dănuț pentru Pâslaru Florin Costin absent Longher Ghervazen pentru Pető Csilla Mária pentru Lubanovici Mircea absent Petrescu Cristian pentru Luca Ciprian Florin pentru Petrescu Petre absent Lup Mircea Silvestru împotrivă Pieptea Cornel pentru Lupu Mihai absent Pirpiliu Ștefan Daniel pentru Macaleți Costică împotrivă Plăiașu Gabriel pentru Manda Iulian Claudiu absent Pocora Cristina Ancuța pentru Manolescu Oana absentă Ponta Victor Viorel absent Marian Dan Mihai pentru Pop Georgian absent Marin Mircea pentru Pop Virgil pentru Marinescu Antonella pentru Popa Florian absent Martin Eduard Stelian împotrivă Popa Octavian Marius absent
Cât va face secretariatul numărarea voturilor, pentru a putea anunța rezultatul, o să vă propun ca procedură... sunt un număr de deputați care vor să-și explice votul, timp în care o să vă rog să pregătiți cartelele de vot, pentru că mai avem un proiect de hotărâre de votat.
Domnul Marian Săniuță, pentru explicarea votului.
## **Domnul Marian Florian Săniuță:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Stimați invitați,
Am simțit nevoia să-mi explic votul, pentru că sunt unul dintre cei care am votat pentru, fiind membru al Partidului Social Democrat, calitate de care nu-mi este rușine.
Am votat pentru această lege, pentru această lege târzie, fiindcă, în acest fel, în opinia mea, recunoaștem o dată pentru totdeauna că în România a avut loc o revoluție, a avut loc o revoluție a întregului popor, și nu o cosmetizare a sistemului.
Prin votul meu de astăzi am vrut să marchez faptul că întregul popor român a participat la această revoluție care, dragii mei colegi și stimați invitați, nu a fost nici perestróika și nici glasnost.
De asemenea, sunt încântat că astăzi, prin votul meu și al colegilor mei, avem, cu acte în regulă, deopotrivă, revoluție, dar și revoluționari.
Și, totodată, doamnelor și domnilor colegi și stimați invitați, putem discuta la fel, cert că opțiunea noastră democratică este ireversibilă, începând cu revoluția română. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu pentru aceste precizări. Domnul Oajdea, care vrea, de asemenea, să-și explice votul.
## **Domnul Daniel Vasile Oajdea:**
## Stimați colegi,
Am votat pentru la această lege. Am votat pentru. De ce? Pentru că, în primul rând, la revoluție, foarte mulți dintre cei care activau în sistemul securității și al sistemului de partid s-au infiltrat pe acolo pentru a turna și, dacă nu câștiga revoluția, să știe pe cine să împuște Ceaușescu.
Acești oameni, după aceea, s-au cățărat și în diverse structuri ale statului. Nimeni nu le face nimic. În schimb, prin această lege, le mai dă un moment de pauză nu să le ia ceva, ci, pur și simplu, să nu se implice în conducerea țării.
Cred că este o măsură corectă și bine-venită pentru oamenii care au suferit în timpul lui Ceaușescu.
Vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog, explicarea votului.
## **Domnul Adrian Solomon:**
## Doamna președinte,
Pentru că s-au explicat doar voturi pentru, trebuie să explic și un vot împotrivă.
Eu sunt, la fel ca domnul Săniuță, membru al Partidului Social Democrat și nici mie nu mi-e rușine și am votat împotriva acestei legi, pentru că este o lege ridicolă.
După 21 de ani de la revoluție să vorbești despre o nouă revoluție, nu poți vorbi decât despre revoluția sătuilor. Știm prea bine că, la un anumit moment, după o revoluție – un cataclism social – se produce acel reviriment al șmecherilor care preiau puterea, pun mâna pe instituțiile statului și zic că ei, de fapt, fac revoluția.
Atât timp cât ați scos din Legea lustrației, pe care astăzi ați votat-o, categorii de personaje precum Emil Boc, precum Traian Băsescu, precum alții, această lege este profund nedreaptă pentru ceilalți.
Alții, eu, de exemplu, eu eram șef de grupă la pionieri, domnule Toader, și dacă nu mă lustrați și pe mine, legea este profund nedreaptă.
Eu am votat împotriva ei din această cauză, pentru că nu cred că toți oamenii cinstiți din țara asta, care au avut funcții înainte de 1989, trebuie lustrați, pentru că unii de la balcon zic că au avut o vină. Nu întotdeauna oamenii au fost vinovați. Lucrurile astea trebuie dovedite, iar noi spunem că nu au vină și nu cred că, după 20 de ani de la revoluție, toți șmecherii care au furat țara asta trebuie făcuți generali cu patru stele, miniștri sau chiar președinți de țară.
Domnul secretar Mihai Voicu o să anunțe rezultatul votului.
## **Domnul Mihai Alexandru Voicu:**
Rezultatul votului este următorul:
– voturi pentru: 203
;
– voturi împotrivă: 40;
– abțineri: 12.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc și eu.
Vă mulțumesc mult. Vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
## Vă mulțumesc.
Le mulțumesc și celor care, din balcoane, astăzi, au susținut această lege pe tot parcursul ei. Și să nu uităm că astăzi este 19 mai, este o promisiune îndeplinită ca până în 20 mai să avem această lege.
Vă mulțumesc vouă, tuturor, pentru votul exprimat.
Domnul Eugen Nicolăescu, inițiatorul legii.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Stimați invitați,
Faptul că, astăzi, Parlamentul a adoptat această lege înseamnă că Parlamentul și-a revenit. Parlamentul a intrat în normalitate, adică face ce are nevoie societatea, și nu ce vrea el.
Din acest moment, eu cred că noi, parlamentarii, putem să mergem în fața alegătorilor, în fața cetățenilor care ne-au votat, să le spunem că răspundem așteptărilor lor.
Mulțumesc Societății Timișoara.
Vă mulțumesc dumneavoastră, stimați colegi.
Mai sunt trei intervenții scurte. Domnul Spînu.
## **Domnul Teodor Marius Spînu:**
## Stimați colegi,
Cred că nu este nevoie să vă explic cum am votat, dar vreau să fac un apel la memorie.
Acum câteva zeci de ani, în timpul unei dezbateri despre teoria relativității, cineva l-a rugat pe marele savant Einstein să îi explice mai clar diferența dintre timp și eternitate.
Stimați colegi,
O parte dintre cei de la PSD, care nu ați votat astăzi această reparație morală, doar atât, din păcate, vreau să vă spun că noi avem timp să vă explicăm, dar dumneavoastră vă trebuie eternitatea ca să înțelegeți.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Dugulescu.
## **Domnul Marius Cristinel Dugulescu:**
## Doamnă președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Voi fi foarte scurt. Nu vreau să fac o declarație politică, ci vreau doar să mulțumesc Societății Timișoara și, în mod special, domnului Mihalcea, să mulțumesc Asociației 21 Decembrie și, în special, domnului Mărieș.
Și vreau să-i mulțumesc doamnei președinte Roberta Anastase pentru că s-a ținut de cuvânt și reprezintă, într-adevăr, noua generație de oameni politici din România. Vă mulțumesc.
În sfârșit, avem o lege.
În sfârșit, Parlamentul României ales uninominal se ține de cuvânt. Parlamentarii dau legi, dar trebuie, până la urmă, aceste legi să fie și aplicate.
Trebuie să se vadă, trebuie să se vadă, până la urmă, și să se știe adevărul.
Avem și Legea ANI, avem, până la urmă, DNA, avem CNSAS. Aceste instituții, până la urmă, trebuie să funcționeze. Avem și Legea lustrației.
Deci clasa politică, parlamentarii, și-a făcut datoria. Urmează ca celelalte instituții să le aplice. Și am toată încrederea, pentru că, altfel, vor constitui un abuz, un abuz de drept. Trebuie să fim foarte vehemenți, nu doar să dăm legi. Trebuie să urmărim și aplicarea lor. Vă mulțumesc.
Explicarea votului.
## **Domnul Clement Negruț:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Am votat pentru această lege. Deși tardiv, sau legea este tardivă, eu nu pot să spun că am votat tardiv, pentru că sunt la primul mandat.
Nu ne-a revenit, domnule Nicolăescu, sigur, dăm Cezarului ce este al Cezarului, și vă felicit pe dumneavoastră, ca inițiator, dar adevărații inițiatori sunt acolo și lor trebuie să le mulțumim că, astăzi, Parlamentul României a reușit să voteze această lege.
Vă mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc și eu. A fost ultima intervenție.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Dragi colegi,
După votare, am asistat cu neplăcută surprindere la aceste discursuri care au avut loc și aș vrea un singur lucru să spun, în loc de concluzie.
Puțini am fost, mulți am rămas!
Vă mulțumesc.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc și eu. Dragi colegi,
Am încheiat acest punct.
Trecem la Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.
Votul este deschis.
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Au fost foarte mulți colegi, cred, în sală, care nu și-au exercitat votul.
Nu există cvorumul necesar, pentru că trebuie să fie 168. Pe procedură, domnul Sever Voinescu.
## Doamna președinte,
Au fost, sigur, spiritele încinse. Până a numărat domnul Voicu, o grămadă de colegi au ieșit. Este evident că sunt prezenți. Chiar acum intră câțiva.
Eu vă propun să reluăm votul acesta, în condițiile în care, iată, suntem acum toți aici. Este limpede că au fost oameni prezenți care au ieșit pentru câteva minute.
Iată, și domnul vicepreședinte Dușa!
Sincer, vreau să văd cum votează domnul vicepreședinte Dușa această hotărâre.
Haideți să-i dăm șansa domnului vicepreședinte Dușa, care este prezent, să voteze și Domnia Sa! Vă mulțumesc.
Domnule Cristian Dumitrescu, vă rog.
Doamnă președinte,
Întâmplarea că mă așezasem și eu... credeam că trecem la Legea educației, că tot votăm... dar poate legi pentru oamenii care sunt afară, în stradă, votăm și pentru ei ceva... dar vreau să mă adresez ferm și precis.
Domnule secretar Cotoi, vreau să vă spun foarte clar că, în momentul când ați spus că intră mai mulți în sală, intra unul singur!
Vă rog foarte mult, ca secretar, să numărați corect.
Există o solicitare de reluare de vot.
Consult liderii de grup dacă sunt de acord.
Nu sunt de acord.
Prin urmare, la ora 14.00 ne revedem în plen, începând cu Legea educației.
Domnule secretar,
Eu sigur că intram în sală, dar dumneavoastră cred că, după afirmațiile făcute ieri, trebuia să fiți în stradă, la instigatori, acolo, că erați persoană intrusă. Acolo se organizează demonstrația.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Ne revedem la ora 14.00, poate ceva mai liniștiți.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
Doamnelor și domnilor deputați, Cred că putem începe. Punctul 90, care se referă la art. 67. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.
Punctul 91, care se referă la art. 68. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 92, titlul capitolului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. 93, subcapitol. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. 94. Nu se modifică textul venit de la Guvern. Observații? Nu sunt. Adoptat. 95. Observații? Nu sunt. Adoptat. 96, art. 71. Observații? Nu sunt. Adoptat. 97, care se referă la art. 72. Observații? Nu sunt. Adoptat. 98, care se referă la art. 73. Observații? Nu sunt. Adoptat. 99, art. 74. Observații? Nu sunt. Adoptat. 100, art. 75. Nu sunt observații. Adoptat. 101, art. 76. Nu sunt observații. Adoptat. 102, art. 77. Nu sunt observații. Adoptat. 103. Nu sunt observații. Adoptat. 104, art. 78. Nu sunt observații. Adoptat. 105, art. 79. Nu sunt observații. Adoptat. 106, art. 80. Pe art. 80 aveți, domnule Stanciu? Pe 85? 106? Vă rog. La poziția 106.
Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni deputați, Domnilor miniștri,
Îmi aduc aminte de o intervenție foarte scurtă a domnului Dinu Patriciu, care, la o ședință cu domnul senator Ovidiu Gherman, întrerupându-l, a spus: „N-am venit să-ți tulbur somnul!”.
Poate-și mai amintește distinsul domn Toader. Deci nici eu nu am venit să tulbur somnul nimănui, ci am venit să fac o propunere de eliminare a lui 79 cu 1.
Despre ce este vorba? Știu răspunsul și, o să vă surprindă, știu și rezultatul, dar, totuși, insist, pentru stenogramă.
În cadrul reformei pe care o propune această lege, printre altele, apare și o schimbare a noțiunii de titularizare. Până acum, aveam titulari în sistemul național de învățământ printr-un examen de titularizare, care se desfășura după o metodologie a ministerului, la nivel de inspectorat.
Acum, titularizarea, concursul, se desfășoară la nivelul unității școlare, adică al școlii, și se organizează de către director, profesorul devenind titular al școlii respective.
După părerea noastră, această modificare va duce la introducerea în sistem a unui anumit subiectivism, a unei relativități a concursului, pentru că la o școală o să se dea un examen, la altă școală, alt examen, iar notabilitățile locale s-ar putea să influențeze și ele în raport cu relațiile cu cei care dau concursul. Vor fi multe contestații, vor fi multe chestiuni care, după părerea noastră, vor afecta procesul didactic.
Spre a fi scurt, cred că nu este momentul. S-a mai încercat în ’96 –2000 o pilotare pentru școlile, într-adevăr, de elită, pentru liceele de elită, ca aceștia, directorii, managerii respectivi să-și selecteze personalul didactic, după care se pare că a fost abandonată, deși în actuala lege există prevederea că se pot organiza la nivelul inspectoratelor concursurile sau la nivelul direcțiilor școlare.
Ca atare, doamnă președinte, vă fac o propunere interesantă, și o fac și ministerului, să eliminăm 79 cu 1, pentru că la acest articol, când vom trece la respinse, cred că avem cel puțin 15 amendamente depuse de distinșii colegi, inclusiv de la PDL, de la PSD și de la UDMR.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc.
Punctul de vedere al Guvernului, și apoi punctul de vedere al comisiei.
Vă rog, doamna secretar de stat Badea.
## **Doamna Iulia Adriana Oana Badea** – _secretar de stat_
## Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor deputat,
## Domnilor deputați,
Guvernul susține forma aprobată de comisie, așa cum a rezultat conform raportului.
Și distinsului domn deputat Anghel Stanciu îi sugerez să citească art. 234, care reglementează titularizarea în sistem și dă acele drepturi pe care tocmai le-a susținut de la microfon.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Punctul de vedere al comisiei și, după aceea, doamna Chircu.
Nu, cedează domnul președinte în favoarea unei doamne. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamna președinte. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Stimate onorabile domnule deputat Stanciu,
Așa cum spunea doamna secretar de stat, printr-un amendament depus de mine în numele deputaților PDL și acceptând a fi preluat de Comisia pentru învățământ în numele bunei colegialități, această problemă a fost soluționată, în sensul că acel amendament a avut în vedere să pună în concordanță necesitatea de reformare a învățământului în viziunea noii Legi a educației naționale cu folosirea eficientă a resursei umane calificate existente în sistem și cu nevoia de stabilitate a sistemului, astfel încât toate cadrele didactice, titulare în sistemul de învățământ ca urmare a promovării concursului național de titularizare, rămân în continuare titulari, nu ai localității, rămân în continuare titulari ai sistemului de învățământ. Și va elabora ministerul o metodologie care să prevadă o perioadă de mobilitate de personal, în această etapă de mobilitate de personal rezolvându-se toate situațiile de restrângere de activitate, atât prin transfer la înțelegerea între consiliile de administrație ale unităților școlare, cât și prin repartizare pe posturi viabile pentru acest fel de mobilitate.
Mai mult decât atât, mai există un amendament depus de mine, tot din respect pentru cadrele didactice, pentru forța de muncă calificată și care a dobândit experiență la catedră.
Toți acei care, la momentul acesta, sunt suplinitori calificați, iar în ultimii trei ani au promovat concursul unic de titularizare cu nota minim 7,00, să se poată titulariza pe catedrele pe care le suplinesc la acest moment, cu condiția ca acele catedre să aibă o viabilitate, pentru a le permite să fie trecute în categoria catedrelor sau posturilor titularizabile și cu acceptul consiliului de administrație al unității respective.
Așa înțelegem noi să punem în acord viziunea noii legi cu ceea ce considerăm că este un bun câștigat pentru sistemul de învățământ în interesul copilului, noi, deputații PDL.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Stanciu.
Lăsați-l la drept la replică și, după aceea, comisia lămurește.
Nu drept la replică, punct de vedere.
Distinsă doamnă președinte, Onorat prezidiu, Distinsă doamnă ministru, Onorată și stimată colegă,
Înainte de a intra în subiect, v-aș ruga, distinsă doamnă președinte, să observați modul în care se adresează ministerul domnului deputat Stanciu, respectiv distinsa colegă Chircu.
Ar fi o onoare pentru mine să vă însușiți acest mod de adresare către colegii deputați, pentru că, dacă nu ne respectăm noi între noi, nu ne respectă nimeni.
Acestea fiind zise, sunt de acord cu ce a spus distinsa doamnă Chircu. Așa este, dar cei care intră în sistem, care urmează să intre în sistem nu mai beneficiază de tot ceea ce a spus distinsa doamnă Chircu, iar cei care urmează să intre în sistem vor avea licență, vor avea încă un an și jumătate de masterat în domeniu, vor avea, după aceea, un an de mentorat, dacă-mi aduc bine aminte, deci vor face patru ani jumătate, cinci ani și jumătate, și după cinci ani și jumătate se duce, dă un definitivat, se duce, dă un concurs de titularizare pe școală.
Trebuie să avem în vedere, și cu asta închei, faptul că majoritatea colegilor de generație a celor care vor intra în învățământ fac licența de trei ani, eventual fac și un masterat. Dacă nu, intră la trei ani pe piața muncii, ocupă locurile de pe piața muncii, cu salarii adecvate, iar ceilalți, care fac cinci ani jumătate, intră într-un sistem în care nu mai au siguranța pe care o aveau și pe care o au cei dinainte.
Trebuie să ne gândim ce fel de oameni atragem în sistemul de învățământ, adică care sunt acei dascăli care vor face din copiii noștri fie adevărate diamante, prin șlefuirea lor, fie, în procesul acesta „de polizare”, să-i facă dintr-un diamant, să-i facă o piatră nefolosibilă.
Vă mulțumesc.
Domnule președinte Dumitrescu, vă rog.
Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Eu vorbesc în numele comisiei. Deci n-am să exprim un punct de vedere politic, ci unul tehnic, pentru că îmi rezerv dreptul ca, la amendamente respinse, să susțin filozofia pe care noi, și grupul meu politic, și eu, o avem în ceea ce privește acest aspect.
Acum vreau să vă spun că, la comisie, acest art. 79 a fost foarte dezbătut, adică a fost un articol care a suscitat foarte multe discuții, pentru că era vorba despre cele două filozofii, filozofia care privea titularizarea aceasta, pe care o solicită proiectul actual, prin concurs pentru unitatea respectivă, și principiul titularizării la nivel național, care a funcționat și funcționează încă în România.
Prin vot, s-a rămas la acest articol, așa cum este.
N-aș fi avut nimic de spus, pentru că votul este cel care decide, însă, mai departe, așa cum a spus distinsa doamnă deputat Chircu că-mi place, că așa se discută la Legea educației, într-adevăr a propus un amendament care a fost
însușit de toată comisia cu acceptul și al Domniei Sale, amendament care spune că vom avea două tipuri de titularizare în sistem.
Vom avea titularizarea care s-a obținut până la intrarea în vigoare a legii, care va fi o titularizare națională. Deci vom avea domni profesori și doamne profesori și domnișoare profesori titularizați la nivel național, unii foarte tineri, care acum au 30 de ani și care mai rămân în sistem zeci de ani, și vom avea, așa cum spunea distinsul domn deputat Stanciu, îi vom avea pe cei intrați după intrarea în vigoare a legii, dacă va fi adoptată în forma aceasta, care vor fi titularizați pe post.
Este o mare diferență, ținând cont de faptul că s-au înăsprit foarte mult condițiile accesului la statutul de profesor, ceea ce este bine. Deci vom avea, cum se spune în general, vom avea _un système à deux vitesses_ , cu două viteze: unii care vor fi titulari la nivel național, orice s-ar întâmpla, de unde i-ar da afară sau ar fi scoși dintr-o unitate, să zicem într-un fel, sau disponibilizați, că se desființează. Ei se duc bine mersi în altă parte și, conform titlului și bunului câștigat, ceea ce este un lucru corect, au statutul de titular pe postul respectiv. Ceilalți se supun iarăși concursului și iar. Nu este o egalitate de șanse.
Înțeleg că lucrurile sunt clarificate și din punct de vedere tehnic.
Dacă mai sunt alte lucruri la art. 106? Nu.
La punctul 107, care se referă la art. 81, mai sunt observații?
Nu sunt.
Adoptat. Punctul 108 se referă la art. 82. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 109 se referă la art. 83. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 110. Observații? Nu sunt. Punctul 111 se referă la art. 84. Nu sunt observații. Adoptat.
La 112, care se referă la art. 85, sunt observații? Nu sunt.
Adoptat. Punctul 113. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 114 se referă la art. 86. Nu sunt. Punctul 115 se referă la art. 87. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 116, referitor la art. 88. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 117. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 118 se referă la art. 89. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 119 se referă la art. 90. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 120. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 121 se referă la art. 91. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 122 se referă la art. 92. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 123 se referă la art. 93. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 124 se referă la art. 94. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 125 se referă la art. 95. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 126 se referă la art. 96. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 127 se referă la art. 97. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 128 se referă la art. 98. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 129, referitor la art. 99. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 130 se referă la art. 100. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 131 se referă la art. 101. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 132 se referă la art. 102. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 133. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 134 se referă la art. 103. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 135 se referă la art. 104. Nu sunt observații. Adoptat.
Punctul 136 se referă la art. 105. Nu sunt observații. Punctele 137, 138. Observații? Nu sunt observații. Adoptate. Punctul 139 se referă la art. 106. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 140 se referă la art. 107. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 141 se referă la art. 108. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 142 se referă la art. 109. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 143 se referă la art. 110. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 144 se referă la art. 111. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 145, care... Da, domnule ministru. La 145 nu sunt observații. Adoptat. La 146 sunt observații. Domnul Adomniței.
Doamnă președinte,
Cu regret observ că domnul ministru, colegii Domniei Sale, cu excepția onorabilului domn secretar de stat Király, nu sunt în banca ministerială pe parcursul discuției acestei legi atât de importante.
Vreau să vă spun că, în această fugă pentru adoptare, am trecut deja la capitolul învățământului superior. Permiteți-mi, vă rog, să fac câteva considerații, pentru că voi vorbi doar acum în legătură cu poziția 146 art. 113, așa cum a ieșit ea din raportul comisiei.
Permiteți-mi două minute să mă refer la viziunea Guvernului prinsă în acest proiect de lege, în articolul acesta și următoarele, în ceea ce înseamnă autonomia universitară. Vă repet, două sunt acuzele mele importante la această lege în ceea ce privește învățământul superior, respectiv cea de distrugere a autonomiei, așa cum nu doar o știm noi, ci cum este ea definită internațional, și voi extinde îndată, și de politizare.
Autonomia, dragi prieteni, a apărut în anul 1231, când, în urma unei greve la Universitatea din Paris din 1229, regele Ludovic al IX-lea cel Sfânt a acceptat să ofere independență Universității din Paris, totul fiind reglementat prin Bula papală, intitulată _Parens Scientiarum_ .
De atunci, principiul de guvernare colegială a universităților a stat la baza organizării acestora în întreaga tradiție occidentală. El este reafirmat în primul articol, dragi colegi, pentru cei care știu, al Magna Charta Universitatum. Sunt convins că ați auzit de această fundamentală declarație, mai cunoscută și sub numele Declarația de la Bologna, 1988. Ea a fost semnată la început de 80 de universități europene. Acum sunt 668 de universități semnatare, 15 din România.
Se definește, în această cartă, ce este autonomia. Guvernul vine și spune, pe toate căile cu putință, întărim autonomia. Și eu o să vă spun ce înseamnă în Magna Charta autonomia și ce sunt articolele pe care sunteți pe cale să le votați. Ce spun aceste articole este că, în viziunea Magna Charta, autonomia înseamnă următoarele căi de acțiune, următoarele principii: că universitatea poate decide în senat asupra programelor de studii și a direcțiilor de cercetare, că rectorii și decanii sunt aleși de corpul profesorilor și al studenților în universitatea respectivă, că procedurile de admitere a studenților și de selecție a profesorilor sunt decise de senat și de consiliile profesorale ale facultăților și, în primul rând, poate, libertatea de administrare a bunurilor mobile și imobile ale respectivei universități.
Domnule deputat Spînu, vă rog.
## Stimați colegi,
Precum știți și mulți alți colegi din sală, ca și distinsul deputat Stanciu, și eu provin din mediul universitar.
Discursul domnului deputat Adomniței l-am mai auzit în forma aceasta în comisie de vreo zece ori și vreau să vă spun că nici colegii dumnealui de partid nu l-au apreciat întru totul.
Domnul deputat Adomniței, mizând pe faptul că nu reușiți poate destul de repede și nu sunteți familiarizați cu aceste
prevederi ale Legii educației în totalitate, încearcă să manipuleze în primul rând opinia publică la televizor și să spună niște minciuni extrem de mari și de grosolane.
Ca să vă dau o probă de minciună spusă la tribuna acestui Parlament, care a fost înregistrată pe stenograma de ședință și pe înregistrările audio-video, distinsul domn deputat Adomniței, fost ministru al educației, demis din funcție de fostul premier PNL, domnul deputat Tăriceanu, a afirmat aici, cu subiect și predicat, că politizăm conducerea universităților prin modul de alegere. Rectorul alege singur prorectorii și numește decanii.
Domnul deputat Adomniței a participat la lucrările Comisiei pentru învățământ atunci când a putut să puncteze la televizor, denaturând faptele ca de obicei, luând un fir de adevăr și rotindu-l și răsucindu-l cum i-a convenit dumnealui. Nu este adevărat.
## Stimați colegi,
Există două posibilități mari de a alege conducerea unei universități: una, care nu se practică deloc în România, așanumita conducere colegială, și nu este, dragi colegi, aplicată în spiritul conducerii colegiale. Rectorul ar trebui să fie ales de toată comunitatea academică, lucru care nu se întâmplă astăzi. Deci nu votează alegerea rectorului toți membrii comunității academice începând de la doctoranzi, profesori, eventual reprezentanții studenților, ci votează senatul. Senatul, astăzi, în marea majoritate a universităților, nu este ales prin votul direct al comunității academice, așa cum spune această lege.
Deci această lege spune că senatul, forul decizional suprem al universității, este ales colegial, prin votul unanim al întregii comunități academice, și nu al unor structuri alese, care, la rândul lor, aleg acest organism. Deci mai democratic de atât, lăsând la latitudinea întregii comunități academice alegerea celui mai înalt for, nu cred că este posibil.
O să vă rog să finalizați...
Și spuneți aici niște lucruri care, din nou, vor pune cap în cap segmente ale învățământului românesc și ale societății românești și nu este corect, domnule ministru.
Și nu vreau să vă amintesc cuvintele pe care fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu le-a rostit la adresa dumneavoastră, ca ministru, atunci când v-a demis. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Drept la replică, domnule Adomniței.
Și o să vă rog, totuși, să încercați să vă încadrați în timpul pe care l-am votat cu toții la început.
Da, doamnă președinte.
Sunt surprins să văd că domnul deputat Spînu încă se mai consideră un membru de nădejde al comunității universitare și, atunci când nu mai are argumente, trece la atac la persoană. O să punctez fiecare dintre lucrurile pe care le-ați spus și vă voi demonstra cu tristețe, domnule deputat, cât de tare sunteți în eroare sau, de fapt, că nu ați înțeles nimic.
O să încep cu Spiru Haret. Eu nu voi mai folosi acest nume, pentru că nu am avut... Am câștigat, apropo, toate procesele începute pe timpul meu cu Spiru Haret, dar, pentru a nu se mai putea repeta în România vreodată un fenomen precum acela, rezolvarea nu este cea pe care ați spus-o dumneavoastră, domnule deputat. Rezolvarea este în această lege, dar la alte articole. La articole care privesc evaluarea, pentru că, domnule deputat, un rector, fie și al lui Spiru Haret, poate să încalce legea cât vrea în România, dar face bani, vine un ministru și-l dă afară.
Ce credeți dumneavoastră, pentru că asta ați folosit dumneavoastră ca argument? Ce credeți... mă rog, acum mai fac o paranteză, cred că nu ați auzit când am spus că am comentat varianta cu care a venit Guvernul, pentru că acea variantă...
Domnule Sever Voinescu, poate și pe dumneavoastră vă interesează...
Foarte mult!
Păi, atunci, vă rog, rămâneți la locul dumneavoastră și nu vorbiți cu sala.
Atunci când s-a folosit această discuție, domnule deputat, legea propusă de Guvern am adus-o în discuție doar pentru a arăta viziunea Guvernului asupra acestei problematici. Am completat spunând că în comisie s-au mai făcut câteva câștiguri numai.
Continui să spun, domnule deputat, pentru a nu se mai repeta un fenomen ca Spiru Haret, că această problematică a fost rezolvată la capitolul „Evaluare”, pentru că, dacă o comunitate academică dorește să persiste în greșeală, își va schimba liderul de câte ori vrea, ministrul neputând să facă altceva decât să-l schimbe și el la rândul lui, să-l revoce, dar asta nu rezolvă problema. Problema pe fond a unei comunități, pentru a respecta legea, nu se va rezolva și nu se poate rezolva doar prin schimbarea rectorului, așa cum ați spus dumneavoastră. Cred că dumneavoastră, de fapt, nu ați înțeles deloc capitolul „Evaluarea” universității pe mai departe.
Apoi, asta ca să spun că ați folosit un exemplu greșit, într-un loc greșit. Poate îl folosiți în altă parte, dar nu aici. Apoi...
Vă rog să finalizați.
Nu, nu, doamnă președinte, vorbim despre un lucru foarte important și cred că mi-a folosit numele de vreo 20 de ori, așa încât tot atâtea drepturi la replică am, pe care le folosesc într-unul singur.
Domnule profesor, dacă vă mai mândriți să vă mai chemați așa, ați spus că am spus eu minciuni de la această tribună. Vă rog, pagina 209, alin. (3) de la punctul 262 art. 193, cum a ieșit în forma comisiei: „Rectorul, confirmat de ministru, pe baza consultării senatului, își numește prorectorii”. Deci rectorul pune.
Nu, dumneavoastră ați spus că eu greșesc. Ați mințit. Nu, nu, ajung și la decani. Imediat vă citesc pagina cu decanii, domnule profesor. Cred că nu ați înțeles nimic, ați stat 3 săptămâni degeaba în comisie.
Alin. b), pagina 206, punctul 260 art. 191: „Decanii sunt selectați prin concurs public, organizat de rectorul universității nou-ales”.
Ce înțeleg, domnule profesor? Vă spun eu, că poate sunteți prea tânăr în politică, în sensul în care un rector, și încă nu am ajuns la capitolul politizare, ajuns pe speze politice acolo, face el concursul. El îl organizează. Evident, din când în când, ca și Președintele României care consultă Parlamentul, el consultă senatul. Și acele concursuri sunt făcute de un rector cu viziune politică în România, domnule deputat.
Cred că ori dumneavoastră nu trăiți în realitatea acestei țări, ori, într-adevăr, și cu asta închei, pentru că pe vremea lui Narcis nu se inventase televiziunea, vă spun pentru informarea proprie, că eu mi-am făcut partea de mers la televiziuni. Nu sunt un doritor neapărat al acestei acțiuni și tot ce am făcut în comisie și aici nu am făcut în lumina apariției la vreo televiziune.
În schimb, despre dumneavoastră nu pot să spun același lucru.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Pe procedură, dar vreau să închei punctul 146. Mai sunt observații? Nu sunt. Adoptat. În procedură, doamna Teo Trandafir.
## **Doamna Teodora Virginia Trandafir:**
Vă mulțumesc foarte mult.
Am văzut că toată lumea, când ajunge aici, primul lucru, face asta.
Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.
Voiam să vă spun, doamnelor și domnilor, că sunt pentru prima oară în fața dumneavoastră. Am intrat în politică acum nici două săptămâni și, în momentul campaniei electorale, propuneam un proiect pe care dumneavoastră m-ați ajutat să-l duc la capăt. Este vorba, de fapt, despre domnul Cătălin Croitoru, care l-a preluat și, pentru că eu eram un candidat la vremea respectivă, l-a adus în fața dumneavoastră, și dumneavoastră nu ați avut până în acest moment nimic de comentat.
Am venit să vă spun că, în ciuda faptului că poate în acest moment cu toții avem o imagine destul de șifonată în fața celor care militează în fața diferitelor clădiri publice, dumneavoastră sunteți niște oameni care au reușit să facă ceva bun.
Din nefericire, nu știu dacă ați fost foarte atenți, pentru că nu aveți cum să fiți atenți la fiecare dintre articole, fiecare dintre amendamente, este vorba despre amendamentul pe care mie îmi place să-l numesc al meu, când pun capul pe pernă, dar care a fost, bineînțeles, adus aici de domnul Croitoru.
Situația se prezintă în felul următor. Este vorba despre creșe, despre cupoanele de creșă care se adresează copiilor între 0 și 3 ani, se adresează, de fapt, familiilor sărace și mai puțin sărace, tuturor familiilor din România care lucrează în domeniul de stat sau în domeniul privat.
Astfel, orice mamă se poate întoarce la serviciu în primii ani de viață ai copilului ei, depășind mult mai ușor criza și ajutând statul în acest fel, beneficiind de aceste cupoane ale căror valori pot varia între 2 și 5 milioane de lei.
Vă spun cam ce cred eu în acest moment.
Mă grăbesc să vă vorbesc despre acest proiect, pentru că vreau, încă o dată, să vă mulțumesc pentru faptul că până în acest moment el a trecut. Nu s-a ridicat încă nimeni să spună stop.
Avantajele ar fi că angajatorul este obligat să dea aceste cupoane. Cupoanele vor veni de la stat. Până în acest moment, angajatorul le dădea așa, dacă dorea, pentru că era vorba despre banii lui de buzunar. Avantajele sunt, practic, de toate părțile, iar suma nu este foarte, foarte mare, adică nu este vorba despre un capăt de țară.
Și noi vă mulțumim. La poziția 147. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptată. La poziția 148. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 149 se referă la art. 116. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 150, la art. 117. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 151, la art. 118. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 152, la art. 119. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 153, la art. 120. Observații? Nu sunt. Adoptată. La poziția 154, art. 121. Observații? Nu sunt. Adoptată.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/28.V.2010
La poziția 155, art. 122. Observații? Nu sunt. Adoptată. La punctul 156. Observații? Nu sunt. Adoptat. Poziția 157, art. 123. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 158, art. 124. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 159, art. 125. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 160, art. 126. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 161, art. 127. Nu sunt observații. Adoptată. Pozițiile 162 și 163. Nu sunt observații. Adoptate. Poziția 164 se referă la art. 128. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 165. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 166 se referă la art. 129. Observații? Nu sunt. Adoptată. Punctul 167 se referă la art. 160. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 168. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 169 se referă la art. 131. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 170 se referă la art. 132. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 171. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 172 se referă la art. 133. Nu sunt observații. Adoptat. Poziția 173. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 174 se referă la art. 134. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 175. Observații? Nu sunt. Adoptată.
Poziția 176 se referă la art. 135. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 177. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 178 se referă la art. 136. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 179 se referă la art. 137. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 180. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 181 se referă la art. 138. Vă rog.
Doamnă președinte, Stimați colegi, Îmi cer scuze că intervin la punctul 181 care se referă la art. 136...
Este 138. Se urmărește notarea făcută, numerotarea făcută de comisie. Vă rog.
Da, la 138. Îmi cer iertare!
În acest articol se spune așa: „Rectorul poate anula un certificat sau o diplomă de studiu atunci când se dovedește că s-a obținut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare”.
Formularea acestui articol este extrem de subțire din punct de vedere juridic.
Vorbim aici despre o diplomă de studii, și nu vorbim despre un act care este scris pe un colț de masă. Rectorul, într-adevăr, anulează această diplomă de studii, dar trebuie ca formularea să fie imperativă și trebuie completată, atunci când o instanță a stabilit că ea a fost dobândită prin fraudă sau în mod fraudulos. Rectorul singur nu poate stabili dacă o diplomă a fost obținută prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos, ci doar o instanță de judecată.
Și, de aceea, vă solicit să modificăm formularea acestui articol și să spunem: „Rectorul anulează un certificat sau o diplomă de studii atunci când o instanță civilă a stabilit că acesta/aceasta a fost obținut(ă) prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos sau prin încălcarea principiilor eticii universitare”.
Este un amendament respins. În plen nu puteți formula amendamente. Nu este formă, este fond. Este o altă instanță care dovedește, deci...
Domnule președinte al comisiei, vă rog să faceți clarificările necesare.
Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor colegi,
Domnul coleg, care a suplinit pe cineva din comisia noastră, din partea Grupului parlamentar al PNL, a ridicat și în comisie acest aspect.
Noi, în comisie, l-am discutat. Domnia Sa a făcut și un amendament în acest sens, dar a fost adoptat textul inițial.
Eu, personal, în comisie, am avut o opinie aproape similară cu a Domniei Sale, pentru că nu putem să anulăm așa. Aceste acte oficiale au un regim special reglementat prin diverse legi și așa mai deoarte.
Poate la amendamente respinse, când le vom discuta, să revenim asupra acestui capitol și, cu înțelepciunea sa, Senatul să facă mai mult decât a făcut comisia, pentru că aici poate că sunt mai mulți juriști decât în comisie.
Problema există, a fost discutată, dar suntem în situația în care amendamentul respectiv a fost respins.
Vă mulțumesc. Trecem la poziția 182. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 183. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 184 se referă la art. 140. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 185 se referă la art. 141. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 186. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 187 se referă la art. 142. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 188 se referă la art. 143. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 189 se referă la art. 144. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 190. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 191. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 192. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 193 se referă la art. 147.
## Doamnă președinte,
La art. 147 este o eroare de traducere a unui organism european, și anume corect este Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior.
Vă mulțumesc. Stenograma a reținut acest lucru. Se va face corectura necesară. Vă mulțumesc. Alte observații la acest articol nu sunt. Adoptat. Poziția 194. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 195. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 196. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 197. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 198. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 199. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 200 se referă la art. 251. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 201. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 202 se referă la art. 253. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 203. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 204. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 205. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 206. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 207. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 208. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 209. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 210. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 211 se referă la 159. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 212. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 213. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 214 se referă la un nou art. 161. Nu sunt. Adoptată. Poziția 215, art. 162. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 216. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 217. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 218. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 219. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 220. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 221. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 222. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 223. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 224. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 225. Observații? Nu sunt. Adoptată.
Poziția 226 se referă la art. 168. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 227. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 228. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 229. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 230. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 231. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 232. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 233 se referă la art. 171. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 234. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 235. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 236. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 237. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 238. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 239. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 240. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 241. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 242. Nu sunt observații. Adoptată. Poziția 243. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 244. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 245. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 246. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 247. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 248. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 249. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 250. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 251. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 252. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 253. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 254. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 255. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 256. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 257. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 258. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 259. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 260. Observații? La 260, da?
Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni deputați, Stimată doamnă ministru, Am două chestiuni.
O primă chestiune de procedură care se referă la art. 110 alin. (4) în care se precizează că: „Textele articolelor la care nu se formulează amendamente, obiecții și observații se consideră adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecții și observații se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți”.
Deci, conform acestui text, ar rezulta că avem două teze. O teză care cuprinde articole la care nu s-au formulat amendamente, și nu spune de către cine, nu s-au formulat nici amendamente, nu s-au formulat nici obiecții și nici observații. Acestea se consideră adoptate. Și textele articolelor la care s-au formulat amendamente, fie de către comisie, fie de către ceilalți colegi deputați. Aceste texte se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.
Deci, dacă această teză din 110 alin. (4) mai este valabilă în regulament, ar rezulta, stimată, distinsă doamnă președinte, că toate articolele care au amendamente și pe care dumneavoastră le-ați considerat adoptate fără să le supuneți votului și fără să se menționeze votul majorității celor prezenți nu sunt, în fapt, votate și adoptate. Cam asta ar rezulta.
Și, atunci, eu îmi fac datoria de a vă solicita să lămuriți acest aspect, să le supuneți la vot pe toate cele care au amendamente și să o luăm de la capăt.
Pe cele care nu au amendamente și nu au avut obiecții le considerăm adoptate, cele care au amendamente din partea comisiei trebuie votate. Aceasta este chestiunea de procedură.
A doua chestiune este o chestiune care privește alegerile conducerilor universitare, universităților, adică 260, art. 191 și, respectiv, fostul articol 188.
Începând cu art. 191 este detaliată așa-numita conducere corporatistă, adică cea pe care distinsul coleg Teodor Marius Spînu, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, v-a explicitat-o într-un dialog mai mult sau mai puțin prietenos cu distinsul deputat Adomniței.
Îmi fac obligația față de consiliul rectorilor să vă explicitez aici, pe scurt, și sistemul actual sau sistemul colegial numit care funcționează în prezent și care se găsește la amendamentele respinse.
Domnule deputat...
Închei imediat. Reformele impuse nu sunt întotdeauna agreate. Vă mulțumesc pentru atenție.
Deci ca să înțeleg ce supun la vot...
Am două chestiuni: am chestiunea de procedură în care eu consider că toate articolele care au fost amendate de comisie și nu au fost supuse votului nu au fost adoptate și trebuie resupuse votului, și a doua chestiune este aceasta.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Lăsați...
OK!
A doua chestiune este art. 191 cu 1, unde dumneavoastră sunteți împotrivă.
Practic cereți să fie supus la vot, da?
Este în regulă. Dacă nu trece acest amendament, înseamnă că el este automat eliminat și înțeleg că aveți în rândul amendamentelor respinse un amendament cu care doriți să completați acest articol.
Vă rog să pregătiți cartelele.
Se votează art. 191 alin. (1), așa cum a fost el propus de comisie.
Deci supunem la vot formularea comisiei, amendamentul comisiei.
Votul este deschis.
102 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 15 abțineri. Se susține acest amendament al comisiei. La 261 art. 192 sunt observații? Nu sunt.
Adoptat. 262, art. 193. Observații? Nu sunt. Adoptat. 263, art. 194. Nu sunt observații. Adoptat. 264. Observații? Nu sunt. Adoptat. 265, art. 195. Nu sunt observații. Adoptat.
266, art. 196. Observații? Nu sunt. Adoptat. 267, art. 197. Vă rog, domnule Stanciu.
Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu, Inclusiv stimate domnule Sever Voinescu-Cotoi, Distinsă doamnă ministru,
Art. 197 de la poziția 267 demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că, uneori, unii dintre noi, din diverse motive, beneficiind de poziția pe care electoratul le-a încredințat-o, găsesc că pot transforma o lege, respectiv un articol, un alineat, într-o măciucă, o măciucă cu care să dea la cap colegilor lor.
Pentru că avem aici exemplul tipic, când art. 197 alin. (3), acest alineat s-a impus pentru patru colegi parlamentari. El sună așa: „Persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului de conducător sau de demnitar”.
Deci domnul profesor Drăgulescu de la PDL este demnitar, domnul profesor Robu este senator, demnitar de la PNL, domnul profesor Popa este demnitar de la PSD, doamna profesoară Andronescu este senator de la PSD.
Acest alineat este special făcut pentru acești patru oameni. Și am dat un alineat pentru patru oameni.
Eu unul, stimată doamnă președinte, mă simt neglijat. Aș vrea și eu un amendament pentru mine, pentru Valeriu Tabără și pentru ceilalți profesori universitari care sunt aici, că așa este normal, să avem și noi câte un articol. Să ne lăudăm cu el. Adică, chiar noi nu putem fi băgați în seamă? Să ne bage și pe noi.
Lăsând oleacă, să zicem, tonul puțin malițios, cred că avem suficientă înțelepciune să radem acest articol.
Eu am lucrat în comisie și cu doamna ministru Andronescu, dânsa era secretar, doamna președinte, stimata și distinsa președinte, era membră a comisiei noastre. Acolo și-a făcut ucenicia învățând lucrurile bune de la mine, pe celelalte nu știu de la cine le-a învățat, și a văzut contribuția pe care doamna ministru, la vremea aceea, a avut-o la legile învățământului și în Parlament. Și domnul rector Drăgulescu își face meseria la Comisia pentru sănătate, și rectorul Popa.
Nu cred că dânșii au politizat aceste instituții. Nu cred că de la portar la Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara, de la portar până la primul prorector toți sunt membri PDL, că, dacă ar fi toți membri PDL, ar ieși studenții în fața universității, cum au ieșit ăștia în Piața Unirii acum. Nu cred asta.
Am constatat.
...aș discuta și alin. (4). Alin. (4) este și mai parșiv.
„Funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului.” Și acesta are țintă directă. Prima țintă este profesorul Marga, rectorul de la Universitate, pe care am avut cinstea și onoarea să-l dau în judecată și să și câștig procesul, definitiv și irevocabil, prin instanță, dar am fost totuși destul de, zic eu, gentil, pentru că, în locul banilor pe care trebuia să mi-i dea, m-am gândit să-i iau scaunul de rector, dar, văzând că se înghesuie mai mulți de acolo, am zis: „Ia să văd cine-l apucă!” și, dacă nu l-a apucat nimeni, acum vrea să i-l ia.
Și mai este și doamna, cu efecte colaterale, este și doamna ministru Andronescu.
Domnule Stanciu, deci, să înțeleg, dumneavoastră la alin. (1) doriți eliminarea și la alineatul...
Nu. La alin. (1) nu am nicio chestiune. Nu mă bag la alin. (1).
Deci 197 cu 1 nu l-am comentat.
197 cu...
Alin. (1) nu l-am comentat, nici alin. (2). Am comentat (3) și (4).
La amândouă doriți eliminarea, da?
La alin. (4) este un amendament făcut numai pentru doi oameni. Atât.
Și v-aș ruga, stimați colegi, să avem înțelepciunea să le eliminăm, pentru că, altfel, ne facem nu de râs, ci de batjocură.
Vă mulțumesc. Domnul Dumitrescu, din partea comisiei. Vă rog.
După cum observați, doamnă președinte, nu sunt amendamente ale comisiei însușite de comisie, sunt amendamente care au trecut în comisie și alin. (3), și alin. (4) au fost propuse de colegi de-ai noștri.
Dezbaterile au fost aprinse în comisie, trebuie să recunosc, foarte mult, pentru că au apărut și aspecte clar de neconstituționalitate, pentru că noi am avut acest lucru în ceea ce privește incompatibilitatea dintre funcția de director la școală și cea de membru al unui partid politic și conducerea unui partid politic. Toate argumentele acestea au fost aduse, în sfârșit...
Dumneavoastră știți foarte bine că aici este vorba despre votul care s-a dat în comisie și cu care a fost acceptat acest amendament.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Deci vă supun la vot eliminarea alin. (3).
Punctul de vedere al Guvernului.
Doamna Badea, punctul de vedere al Guvernului pe cele două alineate de la art. 197, alin. (3) și alin. (4).
Guvernul susține formularea care a reieșit după Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților. Mulțumim.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc. Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Sunt observații? Nu sunt. Adoptat. 269.
Sunt observații. Nu sunt. Adoptat. 270.
Observații? Nu sunt. Adoptat. 271. Observații? Nu sunt. Adoptat. 272. Observații? Nu sunt. Adoptat. 273. Observații? Nu sunt. Adoptat. 274 se referă la art. 203. Sunt observații? Nu sunt. Adoptat. 275. Observații? Nu sunt. Adoptat. 276. Observații? Nu sunt. Adoptat. 277. Observații? Nu sunt. Adoptat. 278 se referă la art. 206. Nu sunt observații. Adoptat. 279. Observații? Nu sunt. Adoptat. 280. Observații? Nu sunt. Adoptat. 281. Observații? Nu sunt. Adoptat. 282. Observații? Nu sunt. Adoptat. 283. Observații? Nu sunt. Adoptat. 284. Observații? Nu sunt. Adoptat. 285. Observații? Nu sunt. Adoptat. 286. Observații? Nu sunt. Adoptat. 287. Observații? Nu sunt. Adoptat. Nicio problemă. Este o scăpare la 281. Domnule președinte, vă rog.
Ce ați votat este corect, numai că, votând 281 în formula amendată, a rămas o eroare materială. Așa au făcut-o colegii când au lucrat.
Este vorba despre art. 11, 13, 14, care trebuie eliminate și pentru că ele... alineatele, pardon, mă scuzați, alineatele, care vă rog frumos să fie eliminate, că ele se regăsesc în textul celălalt.
Da. Deci este o eroare materială, să înțeleg. 289. Observații? Nu sunt. Adoptat. 290. Observații? Nu sunt. Adoptat. 291. Observații? Nu sunt. Adoptat. 292. Observații? Nu sunt. Adoptat. 293.
Observații? Nu sunt. Adoptat. 294. Observații? Nu sunt. Adoptat. 295. Observații? Nu sunt. Adoptat. 296. Observații? Nu sunt. Adoptat. 297. Observații? Nu sunt. Adoptat. 298. Observații? Nu sunt. Adoptat. 299. Observații? Nu sunt. Adoptat. 300. Observații? Nu sunt. Adoptat. 301. Observații? Nu sunt. Adoptat. 302. Observații? Nu sunt. Adoptat. 303. Observații? Nu sunt. Adoptat. 304. Observații? Nu sunt. Adoptat. 305. Observații? Nu sunt. Adoptat. 306. Observații? Nu sunt. Adoptat. 307. Observații? Nu sunt. Adoptat. 308. Observații? Nu sunt. Adoptat. 309. Observații? Nu sunt. Adoptat. 310. Observații? Nu sunt. Adoptat. 311. Observații? Nu sunt. Adoptat. 312. Observații? Nu sunt. Adoptat. 313. Observații? Nu sunt. Adoptat. 314. Observații? Nu sunt. Adoptat. 315. Observații? Nu sunt. Adoptat. 316. Observații? Nu sunt. Adoptat. 317. Observații? Nu sunt. Adoptat. 318. Observații? Nu sunt. Adoptat. 319. Observații? Nu sunt. Adoptat. 320. Observații? Nu sunt. Adoptat. 321. Observații? Nu sunt. Adoptat. 322. Observații? Nu sunt. Adoptat. 323. Observații? Nu sunt. Adoptat. 324. Observații? Nu sunt. Adoptat. 325. Observații? Nu sunt. Adoptat. 326. Observații? Nu sunt.
Adoptat. 327. Observații? Nu sunt. Adoptat. 328. Observații? Nu sunt. Adoptat. 329. Observații? Nu sunt. Adoptat. 330. Nu sunt observații. Adoptat. 331. Nu sunt observații. Adoptat. 332. Nu sunt observații. Adoptat. 333. Nu sunt observații. Adoptat. 334. Nu sunt observații. Adoptat. 335. Nu sunt observații. Adoptat. 336. Nu sunt observații. Adoptat. 337. Nu sunt observații. Adoptat. 338. Nu sunt observații. Adoptat. 339. Nu sunt observații. Adoptat. 340. Nu sunt observații. Adoptat. 341. De asemenea, nu sunt observații. Adoptat. 342. Nu sunt observații. Adoptat. 343. Nu sunt observații. Adoptat. 344 se referă la art. 267. Nu sunt observații. Adoptat. 345. Nu sunt observații. Adoptat. 346. Nu sunt observații. Adoptat. 347. Nu sunt observații. Adoptat. 348. Nu sunt observații. Adoptat. 349. Nu sunt observații. Adoptat. 350. Nu sunt observații. Adoptat. 351. Nu sunt observații. Adoptat. 352. Nu sunt observații. Adoptat. 353. Nu sunt observații. Adoptat. 354. Nu sunt observații. Adoptat. 355. Nu sunt observații. Adoptat. 356. Nu sunt observații. Adoptat. 357. Nu sunt observații. Adoptat. 358. Nu sunt observații. Adoptat. 359. Nu sunt observații. Adoptat. 360. Nu sunt observații. Adoptat. 360? Vă rog.
Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni deputați, Stimată doamnă ministru,
La un articol anterior s-a vorbit despre așa-numita teză de abilitare și s-a explicitat acolo în ce constă această teză de abilitare.
Deci prima chestiune, doamnă președinte, este să vedeți că în art. 267 alin. (4) se specifică: „Cadrele didactice și de cercetare universitare sau cercetătorii științifici principali cu minim funcția didactică de lector, șef de lucrări, respectiv cercetător științific principal III, care doresc să acceadă la funcția didactică de profesor universitar, trebuie să obțină un atestat de abilitare a capacităților și performanțelor didactice și de cercetare”.
Se specifică că „abilitarea ar consta în...” și ceea ce solicită abilitarea este prezentat la un capitol anterior și este preluat de la (4) vechi, care este pe stânga.
Acest alin. (4) are câteva chestiuni care mi se par neclare.
Un prim lucru: cercetător științific principal cu minim funcția didactică de lector sau șef de lucrări. Cercetător științific principal este în cadrul sistemului de cercetare. Așa cum apare aici, el trebuie să fie cercetător științific principal și să ocupe, să aibă norma didactică și calitatea de bază în
învățământul superior ca să poată fi profesor. Dacă ne uităm la condițiile de profesor, care sunt puțin mai încolo, nu mai apare această condiție.
Deci este o contradicție în termeni.
A doua chestiune pentru care propun eliminarea acestui alineat, pentru că calitatea de profesor este stabilită anterior și acum oricine se poate înscrie la concursul de profesor dacă are ceea ce spune și aici, titlul de doctor, să fie cercetător științific și, totodată, să aibă această teză de abilitare.
Această teză de abilitare, care este similară cu _doctor habilitis_ , similar ca în Franța, similar ca în Germania sau în Republica Moldova, ar trebui cerută celor care își iau titlul de doctor după urmarea școlii doctorale de trei ani, când titlul de doctor nu mai este un titlu de consacrare științifică, și nu celor care sunt conferențiari universitari și au luat titlul de doctor făcându-l în cinci, șase, șapte sau opt ani. Deci pe aceștia noi trebuie să-i supunem acum unei teze de abilitare, așa cum îi supunem pe cei care termină al treilea ciclu de învățământ, care este doctoratul. Avem licență, avem masterat și școala doctorală. Pentru aceștia noi vedem normal să dea o teză de abilitare, și nicidecum pentru cei care sunt la ora actuală conferențiari.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc.
Vă supun la vot propunerea de eliminare a alin. (4) de la art. 282, așa cum apare el numerotat de comisie. Votul este deschis. Eliminarea... Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Adoptat. 368. Nu sunt observații. Adoptat. 369. Nu sunt observații. Adoptat. 370. Nu sunt observații. Adoptat. 371. Nu sunt observații. Adoptat. 372. Nu sunt observații. Adoptat. 373. Nu sunt observații. Adoptat. 374. Nu sunt observații. Adoptat. 375. Nu sunt observații. Adoptat. 376. Nu sunt observații. Adoptat. 377. Nu sunt observații. Adoptat. 378. Nu sunt observații. Adoptat. 379. Nu sunt observații. Adoptat. 380. Nu sunt observații. Adoptat. 381. Nu sunt observații. Adoptat. 382. Nu sunt observații. Adoptat. 383. Nu sunt observații. Adoptat. 384. Nu sunt observații. Adoptat. 385. Nu sunt observații. Adoptat. 386. Nu sunt observații. Adoptat. 387. Nu sunt observații. Adoptat. 388. Nu sunt observații. Adoptat. 389. Nu sunt observații. Adoptat.
390. Nu sunt observații. Adoptat. 391. Nu sunt observații. Adoptat. 392. Nu sunt observații. Adoptat. 393. Nu sunt observații. Adoptat. 394. Nu sunt observații. Adoptat. 395. Nu sunt observații. Adoptat. 396. Nu sunt observații. Adoptat. 397. Nu sunt observații. Adoptat. 398. Nu sunt observații. Adoptat. 399. Nu sunt observații. Adoptat. 400. Observații? Nu sunt. Adoptat. 401. Observații? Nu sunt. Adoptat. 402. Observații? Nu sunt. Adoptat. 403. Observații? Nu sunt. Adoptat. 404. Observații? Nu sunt. Adoptat. 405. Observații? Nu sunt. Adoptat. 406. Observații? Nu sunt. Adoptat. 407. Observații? Nu sunt. Adoptat. 408. Observații? Nu sunt. Adoptat. 409. Observații? Nu sunt. Adoptat. 410. Observații? Nu sunt. Adoptat. 411. Observații? Nu sunt. Adoptat. 412. Observații? Nu sunt. Adoptat. 413. Observații? Nu sunt. Adoptat. 414. Observații? Nu sunt. Adoptat. 415. Observații? Nu sunt. Adoptat. 416. Observații? Nu sunt. Adoptat. 417. Observații? Nu sunt. Adoptat. 418. Observații? Nu sunt. Adoptat. 419. Observații? Nu sunt. Adoptat. 420. Observații? Nu sunt. Adoptat. 421. Domnule deputat Croitoru, vă rog.
## Doamnă președinte,
La 421, poziția 41, este o eroare materială. Trebuie scris acolo „Registrul Matricol Unic al Universităților din România”, cu inițialele RMUR.
El a fost definit corect la art. 85 alin. (1). Aici este incomplet trecut, deci trebuie completat „Registrul Matricol Unic al Universităților din România”. Mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Stenograma a reținut această modificare și ea va fi operată.
Cu aceasta am terminat amendamentele admise. Trecem la amendamentele respinse.
Primul amendament, este unul singur, este amendamentul care face parte din anexa nr. 2a și care se referă, practic, la înlocuirea întregului raport cu Legea doamnei Andronescu, depusă de PSD. Dorește cineva să-l susțină? Domnule Stanciu, vă rog. Susțineți amendamentul acesta, înțelegând că îl susțineți în limita timpului de 5 minute.
Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni deputați, Stimată doamnă ministru, În primul rând, vă mulțumesc pentru răbdarea pe care ați avut-o la această inedită modalitate de trecere a legii, pe care eu o caracterizez ca fiind neregulamentară.
Acum, în ceea ce privește această lege care este cuprinsă în acest amendament, sunt unul dintre inițiatori, împreună cu cei 98 de senatori și deputați PSD.
Susțin acest amendament și, respectiv, această lege, care este, practic, în totalitate, legea pe care și-a asumat-o Guvernul Boc, adică Guvernul PDL–PSD.
Ea a fost respinsă de Curtea Constituțională pe motive procedurale, și nu pe conținut, în sensul că nu s-a dezbătut în Parlament.
Iată că, prin votul dumneavoastră, putem avea două legi în Parlament, una care a fost asumată de Guvernul Boc și una care a fost promovată de Guvernul Boc.
Este o situație inedită și, în consecință, ea trebuie tratată ca atare.
Deci, în mod normal, așa cum rezultă din art. (68), dacă nu mă înșel alin. (2), o lege se ia ca lege de bază, iar cealaltă lege se consideră ca fiind amendamente la prima lege.
De asemenea, dacă nu mă înșel, se precizează la alt articol că aceste legi se supun, după dezbaterea generală, votului Camerei, de respingere.
Deci, în mod normal, acest amendament nu își găsește rostul aici, ci trebuie supusă respingerii legea, ca urmare a prevederii regulamentare.
Personal, noi vom vota împotrivă, pentru că nu suntem adepții strategiei Guvernului Boc, adică munca în zadar: am făcut o lege și apoi o aruncăm.
Și Grupul parlamentar al PSD o susține. Mulțumesc pentru atenție.
Bun.
Deci susțineți acest amendament respins de comisie și o să-l supun la vot.
Înainte de asta, domnul Márton Árpád, pe procedură, vă rog.
## Doamnă președinte,
## Doamnelor și domnilor,
Domnul Stanciu, pe care îl stimez și care este un bun cunoscător al regulamentului, chiar a subliniat că nu este momentul în care să se voteze acest amendament, pentru că, în momentul în care se va da un vot final pe legea pe care tocmai am dezbătut-o pe articole, se dă un vot final pe raportul de respingere la celelalte două legi, atunci se va tranșa care dintre aceste legi va fi votată de Cameră.
Totodată, și mi se pare că...
Domnule Márton Árpád, vă rog să mă ajutați cu un lucru. Ei au constituit un amendament din toată legea.
## **Domnul Márton Árpád Francisc:**
Eu am înțeles, numai că, dacă ați fost atentă, atunci domnul Stanciu... și imediat ajung la următoarea fază, la alin. (3) de la art. 110...
Deci domnul Stanciu a spus clar că nu este momentul în care să se voteze această variantă propusă de dânșii, ci acest lucru se va face la momentul votului final.
Este corectă această interpretare a regulamentului și – slavă Domnului! – colegii noștri care au avut amendamente respinse au fost atenți, și acolo unde aveau păreri contrare amendamentelor propuse de comisie au intervenit. La vremea respectivă s-au dat voturi și, atunci, se aplică alin. (3) al art. 110.
În cazul în care alineatele, articolele adoptate sunt contrare amendamentelor respinse, ele nu se mai
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Alte intervenții pe procedură?
Nu sunt.
Prin urmare, conform alin. (3) din art. 110, practic, nu mai putem supune la vot, pentru că înlocuiește întregul text adoptat de comisie.
Deci nu este un amendament.
În schimb, aș propune următorul lucru: prima lege, pentru că vorbim, știți că această lege, acest raport a rezultat luând ca bază inițiativa Guvernului, dar la care s-au mai adăugat încă patru inițiative legislative depuse.
Una dintre aceste inițiative, chiar inițiativa PSD, are ca termen data de 21. Deci nu mâine, poimâine.
V-aș propune prelungirea cu 15 zile a termenului constituțional. Voi supune la vot plenului prelungirea cu 15 zile, tocmai pentru a nu risca să fie adoptată tacit.
Dacă sunteți de acord?
Votul este deschis.
Domnule Dumitrescu, vă rog.
Procedura ar trebui să fie similară pentru toate cele cinci proiecte de lege. Prelungim cu 15 zile sau 10 zile toate cele cinci legi, că așa este corect, procedural.
Deci aceste legi au fost toate tratate împreună. Da, uite că știe...
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
În regulă.
Atunci pentru toate legile prelungim cu 10 zile. Bun, perfect.
Votul este...
Deci până la 60 de zile. Deci 15 zile, așa este regulamentar.
Vă mulțumesc.
Votul este deschis.
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Anexa nr. 2b se află în aceeași situație cu anexa nr. 2a, în sensul în care se referă la proiectele PNL.
De asemenea, ne aflăm în aceeași situație a art. 110. Deci nu supunem la vot.
Prin urmare, intrăm în amendamentele respinse.
De la punctul 1 la punctul 31 din anexa nr. 2c susține cineva?
Vă rog, domnule Stanciu.
Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu,
Stimate doamne și stimați domni deputați, Stimată doamnă ministru,
La punctul 1, pe care l-ați spus dumneavoastră, dacă nu mă înșel, există o sintagmă pe care o regăsim în tot textul legii și este vorba despre „învățământ de stat, particular și confesional”.
Acest lucru este conform art. 32 din Constituție, alin. (5). Îl mai avem și la art. 21, la poziția 29, și a suscitat multe discuții la comisie privitor la faptul dacă prin înlocuirea termenului sau sintagmei „învățământ de stat” cu „învățământ public” și celui „particular” cu cel „privat” se aduce sau nu atingere Constituției.
Noi, cei de la PSD, am solicitat colegilor noștri de la PDL, din comisie, care aveau un vot mai mult decât PSD și PNL din comisie, să respectăm sintagma „învățământ de stat” și, respectiv, „particular”, în locul sintagmei de „învățământ public” și, respectiv, „privat”, deoarece este posibil ca legea să fie contestată la Curtea Constituțională, pentru că în Constituție nu sunt unități de stat publice și nu sunt unități de stat particulare, ci se precizează clar că unitățile de învățământ sunt de stat, particulare și confesionale.
De aceea, stimați colegi, pentru a evita o posibilă atacare la Curte pe această temă și, în speță, o reîntoarcere a legii în Parlament și punerea în imposibilitate a acesteia de a intra în vigoare la 1 septembrie, ceea ce își dorește toată lumea, noi v-am propune ca, acolo unde nu este vorba despre proprietate, pentru că proprietatea, tot la un articol din Constituție, este publică și privată, și unde se vorbește despre unitățile de învățământ, numai acolo, în tot corpul legii, să înlocuim...
Domnule Stanciu, vă rog să finalizați. Ați depășit de mult două minute.
Vă rog.
Doamnă președinte,
Sunt două variante: ori la fiecare articol unde am această sintagmă vorbesc două minute sau închei acum și nu mai intervin la celelalte articole unde apar acești termeni de public și privat. Eu am zis ca, pentru economia textului, să...
Dacă se referă la o singură sintagmă, în momentul în care ea a trecut, este preluată în toate articolele.
Da, dar în momentul în care nu a trecut, eu am s-o mai explic o dată și încă o dată, și încă o dată, așa că lăsați-mă acum s-o explic definitiv și, gata, scăpăm de ea.
Deci, stimați colegi, propunerea mea este aceasta. În tot corpul legii unde se vorbește despre unități de învățământ să punem de „stat, particulare și confesionale”, în loc de „unități publice, private și confesionale”.
Unde se vorbește sau se face apel la proprietate putem lăsa proprietate publică, respectiv privată, care sunt termenii din Constituție.
Aceasta este propunerea noastră.
Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi,
Amendamentul pune în concordanță prevederile constituționale cu privire la învățământul de stat, particular și confesional pe tot parcursul legii, atunci când este vorba despre natura juridică, și nu despre proprietate – noi am convenit la comisie și presupun că cei din stafful de la Departamentul legislativ au făcut acest lucru.
Deci în momentul în care noi, comisia, am adoptat, domnule Stanciu, acest amendament la art. 1, că „Învățământul în România este învățământ de stat, particular și confesional”, și am convenit, pentru că existau anumite probleme – pe care le-a ridicat și banca ministerială – de finanțare, dacă nu vom preciza „public și privat”, ca să se înțeleagă, când era vorba despre proprietate și despre finanțare, am convenit ca acolo unde este vorba despre natura juridică să rămână „de stat, particular și confesional”, iar acolo unde este vorba despre finanțare să fie „public și privat”.
Dacă, cumva, și la învățământul preuniversitar și universitar există încă locuri unde acest lucru nu a fost modificat din cauza presiunii care s-a exercitat asupra efectuării lucrărilor pentru prezentarea raportului, îi rog pe cei de la Departamentul legislativ să o facă.
În multe locuri am văzut că s-a și făcut.
Cred că și doamna secretar de stat este de acord.
Învățământul, după natura juridică, nu poate fi decât de stat, particular și confesional, cum spune articolul din Constituție.
Mulțumesc foarte mult.
Domnul președinte Dumitrescu.
M-a întrebat doamna președinte dacă mai trebuie să supună ceva la vot, și eu am răspuns că de 20 de ani aștept să se pună la vot, în Parlamentul României, Legea gravitației, care atunci chiar că ar fi un eveniment de presă.
Nu, cred că nu este, dar mi-aduc aminte, și am vorbit cu doamna secretar de stat, că avem o problemă cu un amendament respins, pe care trebuie să o tratăm ca atare, acela cu liceele și cu trecutul la... Dar vă referiți la modul general...
Este un amendament respins, pe care comisia, și am discutat, nu l-a... cu trecerea liceelor.
Da, da. V-ați adus aminte, da?
El a rămas amendament respins, și noi am convenit în comisie că este nevoie, ca să fluidizăm activitatea în învățământul preuniversitar și din considerente multiple, să-l trecem.
Nu mai puteam să-l trecem atunci la amendamente, că nu fusese adoptat, dar acum avem posibilitatea să-l adoptăm ca amendament respins și să înlocuiască textul respectiv, dacă vrem.
A, nu i-a lăsat domnul ministru mandat. Păi dacă nu i-a lăsat mandat, să-l caute pe la Senat.
Nu avem în continuare...
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Deci supun la vot amendamentul de la punctul 3, susținut de Grupul parlamentar al PSD, amendament respins, înțeleg. Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Este foarte clar.
Membrii comisiei au o problemă.
Deci înțeleg că acest amendament nu este susținut. Votul s-a încheiat.
56 de voturi pentru, 72 împotrivă, 4 abțineri.
A picat amendamentul.
Dacă până la punctul 31 mai susține cineva un amendament?
Domnule Stanciu, vă rog.
Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu,
Distinse domnule Cotoi, Distinsă doamnă ministru,
Stimate doamne și stimați domni deputați,
V-aș ruga, vorba unui personaj celebru, pe care toți îl cunoașteți, „Să aveți puțintică răbdare!”, pentru că vom începe să susținem amendamentele respinse, astfel încât dumneavoastră să aveți posibilitatea fie să le aprobați, fie să le respingeți, deși această procedură, v-am spus, este total antiregulament.
Am amendament, stimată doamnă președinte, la pagina 40 – 18 cu 1, alineat nou: „În mod excepțional, pentru asigurarea accesului egal la educație și formare profesională, autoritățile administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare, pot aproba, conform competențelor stabilite în prezenta lege, organizarea și funcționarea unor unități de învățământ cu efective mai mici decât cele prevăzute la alin. (1)”.
O să-mi permiteți, doamnă președinte, să dau citire, ca distinșii mei colegi să le audieze, și să susțin numai, să argumentez, de fapt, că de susținut le susțin pe toate, numai o parte dintre acestea.
Cred că alineatul nou este suficient de clar și nu mai necesită noi argumente.
Vă rugăm supuneți la vot.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc. Supun la vot acest amendament respins. Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Aș ruga să găsiți o soluție ca să votez și eu.
Votul s-a încheiat. 38 de voturi pentru, 106 împotrivă, 5 abțineri. A fost respins.
La pagina 41, doamnă președinte, la 18 cu 3, propunem o eliminare, deoarece „Universitățile confesionale au autonomie universitară și activitate reglementată prin lege organică, și nu reglementată prin hotărâre de guvern”.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
La pagina 44, după art. 20 alin. (1) propunem un articol 20 alin. (1[1] ), cu unul nou: „Elevii din învățământul particular se pot transfera la alte unități de învățământ de stat sau particular, cu acordul unității primitoare și în condițiile stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului”.
Stimați colegi, evident că sistemul de învățământ este un sistem deschis.
Acum, învățământul particular și, în special, cel general obligatoriu este un învățământ care va fi finanțat de stat, conform acestei idei de finanțare noi, inedite, că nu mai finanțăm bănci, nu mai finanțăm școlile ca atare, ci finanțăm elevii, iar finanțarea urmează elevul.
Deci dacă elevul merge la o școală privată, atunci finanțarea se va deplasa spre aceasta, odată cu dânsul, dar este posibil ca această mobilitate de la stat la particular și de la particular la stat să fie mai deasă sau mai puțin deasă, ca număr, mă refer. Totuși, să-i dăm posibilitatea elevului să se poată deplasa dintr-o parte în alta, fără să-i afectăm dorința lui.
De aceea, stimați colegi, v-aș ruga să susțineți acest amendament nou.
Tovarășe Toader!
Doamnă președinte,
Vă rog să-i atrageți atenția liderului de grup, pentru că distrage atenția domnului lider de grup Hrebenciuc și mă văd privat de cele două distinse voturi.
Și-au unit forțele să vă asculte, domnule deputat. Vă rog, spuneți-mi ce amendament să supun la vot.
„Elevii din învățământul particular se vor transfera la alte unități de învățământ de stat sau particular cu acordul unității primitoare și în condițiile stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.”
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Nu pot să spun ce ofer.
Toată gratitudinea este a mea pentru înțelegerea acestui amendament.
145 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere. A trecut.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Vă mulțumesc foarte mult, doamna ministru.
Vă mulțumesc, doamnă președinte, mulțumesc și colegilor de la Grupul parlamentar al PDL, unde se vede că insistența, perseverența este una dintre cheile succesului.
De aceea, cu voia dumneavoastră, am să le citesc pe toate acestea care sunt aici.
La pagina 43, art. 19 alin. (1), se propune să se înlocuiască cuvântul „areal” din text, adică: „Autoritățile administrației publice locale asigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământului preuniversitar în localitățile în care acestea își exercită autoritatea”. În loc de localități este „areal”. Arealul este un termen biogeografic, și nu un termen administrativ. De aceea, punem în loc de „areal”, „localități”.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Da, da.
Acesta a fost respins. 44 de voturi pentru, 96 împotrivă.
La pagina 46, la 21 cu 1, este aceeași chestiune: „Sistemul național de învățământ cuprinde unități și instituții de învățământ de stat, particulare și confesionale”.
Nu mai fac argumentația, pentru că am făcut-o la timpul respectiv.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați colegi...
A fost respins și acesta.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Stimată doamnă ministru, Stimate domnule ministru,
Evident că, în această onorantă asistență pentru mine, când domnul ministru a venit fără să-l invit...
...dar evident că acum voi avea mai mult succes, mai ales că un amendament, pe care trebuia să-l eliminăm, l-am lăsat, suntem la pagina 48, doamna președinte, și acest amendament evident că este un amendament de substanță și care privește deosebirile esențiale între concepția Partidului Social Democrat și a Partidului Democrat Liberal vizavi de învățământ.
Am să vi-l citesc pe scurt și apoi voi face argumentația necesară, care sunt convins că, chiar dacă nu vă va convinge sută la sută, prin repetiție, ea s-ar putea să devină acceptabilă, argumentația. Nu cred că și amendamentul.
Ia ziceți!
Art. 22, în paranteză, alin. (1):
„Sistemul de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educația timpurie 0–6 ani, formată din nivelul antepreșcolar, 0–3 ani, și învățământul preșcolar 3–6 ani, care cuprinde: grupa mică, grupa mijlocie și grupa pregătitoare 3–6/7 ani;
b) învățământul primar care cuprinde clasele I–IV;
c) învățământul secundar care cuprinde învățământul gimnazial, care cuprinde clasele V–VIII, învățământul secundar inferior liceal, care cuprinde clasele de liceu IX–X, învățământul secundar superior liceal, care cuprinde clasele de liceu IX–XII, pentru filiera teoretică vocațională și tehnologică;
d) învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal.”
Domnilor,
Aici, amendamentul care aparține Grupului parlamentar al PSD+PC are, în principal, ca autor pe distinsa noastră colegă, secretara comisiei, Doina Burcău, pe domnul lider de grup Viorel Hrebenciuc, pe doamna Aura Vasile, pe domnul Dumitru Chiriță.
Votul este deschis. Vă rog să...
## **Domnul Anghel Stanciu:**
O clipă, că nu am făcut argumentația! S-ar putea să nu știe ce...
Au înțeles, dar trebuie să și priceapă, doamna președinte! Ca atare, stimați colegi, aici este, v-am spus, deosebirea princială de filozofie. Prin această chestiune, noi avem învățământ general obligatoriu de 10 ani. Și cu grupa pregătitoare în care sunt cuprinși aproape sau peste 90% dintre copii, noi aveam practic învățământ generalizat de 11 clase. Sistemul este cel pe care-l știți: 4–4–4. 4, primarul, 4, gimnaziul și 4, liceul.
În filozofia legii, la inițiativa Guvernului... Distinsă doamnă Novac, dacă stați așa în fața mea, din cauza emoțiilor, încep să mă bâlbâi și...
Gata!
Și, ca atare, credem, în concepția noastră, că luarea clasei a IX-a de la liceu și ducerea la gimnaziu, spre a avea gimnaziu de 5 ani, și luarea grupei pregătitoare și alipirea la 4 ani și a avea primarul de 5 ani perturbă, o dată, sistemul de învățământ, modalitățile de stabilire a normelor, atributele pe care le aveau profesorii de a preda la gimnaziu, la liceu, insuficiența spațiilor de școală, unde se face grupa mare, unde se face clasa a IX-a și, totodată, în ciuda a ceea ce s-a susținut, noi susținem că, dacă copilul de clasa a IX-a îl las în comuna Coarnele Caprei – este o comună celebră și de oameni gospodari din colegiul meu – da, acela nu va face un pas înainte, pe când, dacă-l duc în clasa a IX-a la Pașcani, da, sau chiar la Iași, la liceu, mentalitatea lui va fi schimbată și, prin revenirea lui în colectivitate, în timpul vacanțelor sau în timpul, să spunem, săptămânii, va schimba și mentalitatea celorlalți colegi.
Deși se spune că va scădea abandonul școlar, noi credem că abandonul școlar va crește, pentru că mai puțini copii care fac clasa a IX-a în comuna Coarnele Caprei o să vrea să se ducă după aceea la liceu. Probabil că o parte se vor însura.
De aceea, noi vă propunem, cu toată dragostea, acest amendament, pentru stabilitate, tradiție și performanță.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
OK! Votul este deschis.
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Îmi cer scuze față de colega mea.
La pagina 13 nu sunt de acord cu colegul meu, domnul deputat Spînu, că majoritatea colegilor noștri nu au citit cu mare atenție legea. Eu cred că toți colegii deputați au citit cu mare atenție Legea educației și cred că toți dintre noi, mai ales cei aici de față, au sesizat că cei care sunt în slujba elevilor nu sunt apărați în niciun articol de lege, și mă refer la art. 7 alin. (1) de la pagina 13 din raport, unde se vorbește despre apărarea elevilor.
Aici, în text, copiii și tinerii, după părerea mea, elevii și studenții, dar, mă rog, așa a fost votat la comisie cu copiii și tinerii, să fie apărați împotriva pericolelor care afectează sănătatea, integritatea fizică și psihică.
Amendamentul este să introducem aici „respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic” și textul să curgă ca înainte, ca să fie singurul loc, mi-ar plăcea să fie în mai multe locuri, dar măcar aici să fie apărate și cadrele didactice, și toți cei din slujba școlii în fața oricăror forme de violență fizică sau verbală care se pot desfășura în unitățile de învățământ, văzând viața cu care ne confruntăm în școală.
## Doamna deputat,
Domnul ministru îmi comunică faptul că în această formulă a fost adoptat de plen.
Așa este adoptat de comisie.
E la respinse. Eu vă citesc din respinse. M-aș bucura să fie adoptată. Vă mulțumesc.
Eu o citesc din rubrica amendamente respinse. Vă mulțumesc.
Au mai fost o serie de amendamente, și domnul Dumitrescu a constatat acest lucru, care se regăseau și la respinse, dar se regăseau și în text.
Se regăsește.
Și secretariatul îmi confirmă că se regăsește. Doamna Brîndușa Novac, vă rog.
La pagina 30, art. 33 punctul 2: „Unitățile în care se organizează învățământul de artă și învățământul sportiv se stabilesc de către inspectoratele școlare, cu avizul conform al autorităților administrației publice locale, conform legii, la propunerea Ministerului Culturii și a instituțiilor publice de cultură”.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Da, a fost respins.
Dacă până la 45, până la poziția 45, mai aveți amendamente?
Domnul Stanciu.
Doamnă președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni deputați, Constatați cu toții că, în timp ce anumiți colegi se plâng că nu au, noi avem.
La pagina 57, art. 23 alin. (2): „Învățământul profesional cuprinde clasele a X-a și a XI-a din învățământul liceal, filiera tehnologică, urmate, după caz, de un stagiu de pregătire practică”.
Nu mai argumentăm. Cred că textul este suficient.
La 68 începe și se termină la pagina 69. 28 cu 1: „Învățământul primar se organizează și funcționează în cadrul unităților de învățământ corespunzătoare, de regulă cu program de dimineață”.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Alin. (2): „În clasa I sunt înscriși copiii care au urmat grupa mare pregătitoare pentru școală și care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar”.
S-a respins.
Votul este deschis, din nou, pentru următorul amendament.
Alin. (2[1] ), alineat nou: „La cererea scrisă a părinților, tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa I și copiii care au urmat grupa mare pregătitoare pentru școală și care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare”.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Da.
La pagina 60 avem la art. 24, alin. (1[1] ): „Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale școlarizarea se poate asigura și la domiciliu, pentru cei nedeplasabili, respectiv la spital, pentru cei care necesită internare îndelungată”.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
La pagina 60, un articol 26 cu 1 care să înlocuiască art. 26 cu 1 din lege: „Educația timpurie se organizează de regulă în creșe și în grădinițe sau în centre pentru educație și intervenție timpurie, ca unități cu personalitate juridică sau ca structuri, în condițiile prezentei legi”.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
La pagina 69.
A fost respins și acesta. 35 pentru, 112 împotrivă și 6 abțineri. La ce pagină?
S-a respins și acest amendament cu 27 de voturi pentru, 112 împotrivă și 9 abțineri.
Mai aveți alte amendamente?
Avem, avem, doamna președinte. Noi avem. 2[2] . Alineatul nou...
S-a votat.
Nu. 2[1] s-a votat.
Ați citit în timp ce se dădea votul. Acum, 2[1] .
2 cu 1 s-a votat. 2[1] . Acum este 2[2] – doi, adică sus.
Alineat nou: „La cererea scrisă a părinților, tutorilor sau a susținătorilor legali, înscrierea în clasa I a copiilor care sunt sau urmează să fie cuprinși în grupa mare pregătitoare pentru școală și care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar, va fi amânată cu un an”.
Și, aici, vă rog să-mi permiteți o scurtă argumentație.
În actuala lege a învățământului, înscrirea copiilor în clasa I este la 6 și, respectiv, 7 ani, lucru pe care îl stabilesc părinții sau tutorele legal instituit. Aceasta în raport de aprecierea pe care dânșii o fac.
Cred că și aici în sală sunt colegi care au fost dați la școală de 6 ani și colegi care au fost dați la școală la 7 ani. Nu s-au observat diferențe sensibile, la nivelul Parlamentului, între cei cu 6 și 7 ani... numai în ceea ce privește votul!
OK!
Vă să supun la vot amendamentul...
Așa că v-aș ruga, v-aș ruga să votați acest...
Votul este deschis.
Doamnă, v-aș ruga să fiți atentă, că Spînu-mi face semne. Distinsul... Uitați, distinsul domn Spînu face semne!
Mai aveți alte amendamente?
Alin. (3): „Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele școlare, în colaborare cu autoritățile administrației publice județene locale, poate organiza programe educaționale de tip a doua școală, în vederea promovării claselor I–IV, inclusiv ca învățământ seral sau cu frecvență redusă, pentru persoane care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul primar până la vârsta de 14 ani”.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
N-a trecut, doamna președinte? Nu se poate să nu fi trecut acesta! Este a doua șansă și poate unii colegi care nu votează își refuză a doua șansă.
Tot la pagina 69 alin. (29[1] ): „Învățământul secundar inferior gimnazial se organizează și funcționează în cadrul unităților de învățământ corespunzătoare, de regulă cu program de dimineață”.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Acesta a trecut, doamna președinte?
## Nu.
28 de voturi pentru și 111 împotrivă, 7 abțineri. Poate, dacă mai renunțați la ele...
Nu vă faceți probleme, eu rezist de 18 ani la tribuna asta!
De asta mă temeam și eu.
La pagina 71, art. 29 alin. (5): „Durata și conținutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învățământ, pe baza standardelor ocupaționale, prin consultare cu angajatorii”.
Stimată doamnă președinte, Stimate domnule ministru, Stimate doamne, Stimați colegi,
Eu cred că acest alineat va trece sigur, pentru că, prin filozofia acestei legi, a acelui învățământ centrat pe elev, trebuie să-l centrăm atât pe abilități și competențe, atât pe cele pe care le dorește elevul, dar și cele pe care le dorește piața muncii, pentru că degeaba facem noi filozofi, când președintele ne-a spus că ne trebuie ospătari. Nu?
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Respins
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Observați că numărul voturilor pentru încep să crească. Probabil că, până la votul final, vor trece câteva amendamente.
Suntem la pagina 73, 30 cu 1, care se continuă pe pagina 70...
Nu...
Nu.
Suntem la pagina 75, avem la punctul... Deci punctul a), art. 30 cu 2, punctele a), b) și c), și noi suntem la c), pentru programul educațional de tip a doua șansă.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Da.
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Știți, când eram noi elevi, nu mai știu dacă era și pe vremea dumneavoastră, erau pereții școlii cu o lozincă: repetiția este mama învățăturii.
Dar la repetiție pică, nu vedeți?
Suntem la pagina 79, art. 31: învățământul secundar superior liceal, dispoziții privind filiera tehnologică.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Nu, nu. Stați, stați! Încă nu am citit și colegii nu au toți laptop...
Ba da, toți. Eu mă uit la ei, sunt toți cu laptopul în față.
Nu au toți laptopuri.
Și aici, dacă-mi permiteți, doamnă președinte, chiar aș dori, când susțineți... că aveți și dumneavoastră un amendament pe aici, respins...
Așa este, să mi-l susțin.
Când îl susțineți, să veniți să ni-l citiți cu laptopul. Să veniți cu laptopul în brațe și să-l citiți aici.
Nu, domnule Stanciu. Îl voi susține mizând pe faptul că cei prezenți în sală au textul în față.
Doamnă președinte,
Parcă acum o oră mi-ați spus „distinsul domn deputat Stanciu”. Acum, văd că ați renunțat. Deci probabil că este o scăpare materială, o eroare materială...
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Cu siguranță...
„Filiera tehnologică se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului național al calificărilor, stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului.”
Le comentez la final.
„(2) Clasele a IX-a și a X-a din cadrul filierei tehnologice a liceului reprezintă învățământ profesional. Învățământul profesional este învățământ pentru profesionalizare.
(3) Absolvenții clasei a X-a din cadrul filierelor tehnologice, care au finalizat un stagiu de pregătire practică, pot susține examen de certificare a calificării profesionale, corespunzător nivelului de referință 3 EQF.”
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Lasă, când ajungi matale la Iași, tot așa am să-ți arăt și
eu.
## Pagina 81, doamnă președinte.
Art. 32 b) se referă la școlarizarea în cadrul școlilor postliceale, „gratuitate totală sau parțială la școlarizare în cadrul școlilor postliceale și private acreditate”.
Se adaugă „totală sau parțială” și „private acreditate”.
Aici este o chestiune pe care nu am înțeles-o noi. Învățământul general obligatoriu în accepțiunea acestei legi este până la clasa a IX-a. Peste clasa a IX-a nu mai este învățământ general obligatoriu, dar statul susține material sau finanțează învățământul liceal și finanțează și învățământul universitar, în anumite limite.
Principiul acestei legi este că finanțarea urmează elevul în învățământul general obligatoriu.
Nu înțelegem de ce la cel postliceal finanțează, într-un număr de locuri, numai pe cel de la stat, iar cel de la privat acreditat nu, deși și elevul de la stat, și elevul de la privat, amândoi au părinți care contribuie prin impozite și deci elevul de la privat, banii părinților lui, prin impozit, se duc numai la cei de la stat, dincolo nu.
Deci iată un principiu constituțional încălcat. Proprietatea introduce o discriminare negativă între cel de la stat și cel de la privat.
Având în vedere că aduc argumentele acestea unui partid esențialmente de dreapta, care a fost oleacă de stânga, sper să se voteze.
Stimați colegi...
O clipă, doamnă președinte!
O clipă, o clipă, că o să voteze pentru și dumneavoastră o să spuneți că e contra.
Deci, stimați colegi, nu știu dacă ați înregistrat pe parcursul acestei dezbateri următorul lucru: școlile profesionale care în vechea lege și în vechea organizare se chemau școli de arte și meserii, prin această lege, dar și prin legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, au dispărut sau s-au desființat.
Ca atare, este nevoie, totuși, de profesioniști. Este nevoie de muncitori calificați care, chiar dacă nu au abilități intelectuale deosebite să scrie tratate de fizică, de matematică, de chimie, să facă cercetări în chimie, au abilități în a profesa o meserie de care este nevoie.
Deci societatea are nevoie și de această categorie, aș spune chiar mai mult decât pare la prima vedere. Și, atunci, această filieră tehnologică preia, prin clasele a IX-a și a X-a, practic, și rolul de școală profesională, dar și de profesionalizare, de a-l învăța o meserie și îi dai o calificare de referință de nivel trei, dar și de liceu.
## **Domnul Mircea Dușa:**
Votul este deschis.
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Deci iată, domnule președinte, că de la 33 de voturi, după cinci alineate, am ajuns la 34.
Deci tendința, trendul, este de creștere. Domnule președinte, stai oleacă!
A plecat doamna președinte?
A, se schimbă treaba. S-a schimbat boierul.
Venerabile domnule președinte,
Onorabile și venerabile domnule președinte,
Vă rog să-mi permiteți, la pagina 82, la art. 32 alin. (2) să-i aduc la cunoștință distinsului ministru și distinșilor colegi, doamne și domni deputați, următorul alineat:
32 alin. (2) „Unitățile în care se organizează învățământ de artă și învățământ sportiv de stat se stabilesc de către inspectoratele școlare cu avizul conform al autorităților administrației publice locale, conform legii.” Aici s-a adăugat sintagma „de stat”, în sensul că mi se pare corect, și normal, și firesc ca într-un stat să existe, conform Constituției, și libertatea de a avea inițiative private.
Deci, dacă nu punem sintagma „de stat”, ar rezulta că și pentru școlile în care se face învățământ de artă și învățământ sportiv, acestea trebuie să obțină avizul conform al autorităților administrației publice locale, conform legii.
Or, noi, în ’89, prin ceea ce spunea distinsul domn Săniuță aici, domnul ministru Săniuță, am renunțat la comunism.
De ce vrem să introducem aici prin spate, pe ușa din spate?
Deci pentru cele de stat, pentru că statul finanțează, administrația locală este în sfera lor de acord, dar pentru cele care sunt private este normal să nu se amestece.
Deci, de aceea, noi propunem sintagma „de stat”. Venerabile și onorabile domn președinte,
Cred că v-am convins pe dumneavoastră și dacă dați semnalul, toți colegii disciplinați vor vota conform conștiinței lor și semnului dumneavoastră.
## **Domnul Mircea Dușa:**
Votul este deschis.
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Da.
...așa, că eu sunt colegul dumneavoastră, doriți să faceți o pauză? Domnul Giurgiu solicită de mult timp să ia cuvântul și v-aș ruga...
Imediat îl voi lăsa și pe domnul deputat Giurgiu, pentru că el a fost coleg cu mine într-un partid democratic, față de ceea ce se întâmplă acum.
Din sală
#224729Care partid?
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Partidul România Mare.
Cu domnul Giurgiu acolo se mai putea aproba ceva. Aici văd că nu se mai aprobă nimic.
Domnule președinte,
Înainte de a ceda locul, că nu pot eu să dau cuvântul, de a-i ceda locul la acest pupitru distinsului coleg Giurgiu...
V-aș ruga, dânsul a solicitat chiar pentru a vă odihni puțin.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Da.
Înainte, vă rog să-mi dați voie să explic votul în numele Grupului parlamentar al PSD.
Domnule președinte,
Și onorat prezidiu,
Distinse domnule ministru,
Este clar că „La un semn deschisă-i calea”, nu? Semnul acesta l-a făcut distinsul Teodor Marius Spînu, care, credeam că, fiind mai tânăr, s-a debarasat de mentalitățile etatiste, dar dânsul, când este la butoane în locul domnului Toader, devine mașinist. Rămâne încremenit într-o poziție care
deranjează colegii, numai așa. Poate mai schimbi poziția, dragă.
Mulțumesc pentru atenție și vă rog să-i dați dreptul la replică.
Domnule deputat Giurgiu, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Avem un amendament la pagina 66, poziția 39 art. 28 alin. (1). Propunerea noastră este ca „Învățământul primar se organizează și funcționează de regulă cu program de dimineață”. Această propunere vine ca urmare a imposibilității, în acest moment, de a se organiza numai de dimineață.
Vă mulțumesc.
Comisia?
Da, comisia este de acord cu... De fapt, am avut în discuție și în comisie acest amendament.
Cred că din eroare nu a fost acceptat. Oricum, l-am acceptat. Supuneți-l la vot.
## **Domnul Mircea Dușa:**
Vot · approved
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Domnule președinte,
Vă rog să supuneți modalitatea de vot cu mâna, pentru că de zece amendamente aștept să votez și nu reușesc nicicum. Ba merge, ba nu merge. Vă rog frumos.
Da, poftiți, domnule!
Domnule președinte, Stimați colegi, La art. 42...
Domnule deputat...
Da.
Nu v-am dat cuvântul. A solicitat domnul secretar Voinescu.
## Domnule președinte,
La mine, pe parcursul ultimei ore, au venit vreo trei-patru deputați să-mi reclame că nu merg cartelele. Pe ultimul, domnul Leșe, l-am rugat să vină să spună în fața întregului plen acest lucru, așa că vă rog să luați act de lucrul acesta și îi rog pe liderii de grup să reflecteze, pentru că eu nu pot face o eventuală propunere de schimbare a felului de vot, dar este un fapt. Trei deputați, domnul Leșe, ultimul dintre ei, și de acum orice alt deputat care vine și îmi reclamă asta, am să-l trimit la microfon să-l vedeți.
Mulțumesc.
Pe procedură, domnule? Poftiți!
Onorabile domnule președinte, Stimate doamne și stimați domni deputați, Distinse Sever Voinescu-Cotoi, secretar, Stimate domnule ministru,
În calitate de vicelider, cred și îmi exprim speranța că se va găsi o modalitate tehnică ca distinșii colegi care spun că nu funcționează instrumentul, ori să se deplaseze în stânga sau în dreapta, astfel încât acest lucru să fie confirmat, pentru că nu am dori sub nicio formă ca schimbând sistemul de vot, acela prin ridicarea mâinii, să ne lipsească pe noi toți de onoarea de a fi imortalizați în calculator pe suport digital ca cei care am votat această lege și ne-am asumat responsabilitatea pentru viitorul generațiilor care se vor pregăti după ea.
De aceea, nu aș dori ca o lege de importanța aceasta, o lege a educației și formării permanente, cum este titlul, să fie votată de, aparent, niște anonimi, ci de oameni care rămân atât în memoria calculatorului, dar și a Camerei Deputaților cu numele fiecăruia – Teodor Marius Spînu, Doinița Chircu, Anghel Stanciu și așa mai departe.
De aceea, credem, stimate domnule secretar Sever Voinescu-Cotoi, că propunerea dumneavoastră, deși interesantă, văduvește unul sau doi colegi de vot. Îi putem adăuga acum, la numărul total, dar n-aș vrea să-i văduvim pe toți colegii – și sunt aici suficienți și vor trebui să fie suficienți până la 168 – de a rămâne în istoria acestei ilustre Camere prin votul asumat conștient, conform conștiinței lor, asupra acestei legi.
Aceasta este opinia grupului nostru parlamentar.
Au trecut două minute, domnule Stanciu. Vă mulțumim. Domnul deputat Blaga.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Vă propun ca la art. 42, pagina 117, să completăm alin. (2) cu sintagma „inclusiv cei școlarizați”. Vă spun acest lucru fiindcă în textul actual se poate interpreta că de aceste drepturi beneficiază elevii proveniți din alte județe, cei din județ pierzând alocația zilnică de hrană și găzduirea în internat. În varianta supusă dezbaterii, în art. 38 alin. (2), nu se face această discriminare.
Vă rog să aprobați această sintagmă inclusă în text. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dușa:**
Vă supun la vot amendamentul făcut. Votul este deschis.
Vot · Amânat
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” 2; 4
Domnule președinte de ședință,
Pentru a fi mult mai operativi și pentru a elimina orice observație venită din partea colegilor, în conformitate cu regulamentul, vă propun să schimbăm sistemul de vot și să votăm prin ridicare de mână.
În numele Grupului PDL fac această propunere. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dușa:**
Vă supun la vot propunerea făcută de viceliderul Grupului PDL, să trecem la votul prin ridicare de mâini.
- Cine este pentru?
Vă rog să numărați.
Domnule secretar Voinescu, vă rog să numărați. Domnule Sever Voinescu, vă rog să numărați. Domnule Voinescu, vă rog să...
Zece minute, până se întoarce domnul secretar, suspend ședința.
Înțeleg că a existat o propunere și trebuie să supun la vot propunerea făcută de domnul deputat Călian.
Domnule Dușa, ce urma să supuneți la vot? Înțeleg că este și un amendament, vă rog eu frumos. Amendamentul s-a votat.
În regulă.
Bun.
Deci rămăsese să supunem la vot modalitatea de vot. Înțeleg că este o propunere de a fi vot deschis prin ridicare de mână.
Voturi pentru? 175 de voturi pentru.
Voturi împotrivă?
92 de voturi împotrivă.
Abțineri? Nu sunt.
Amendamente? Domnul Stanciu.
Distinsă doamnă președinte, Onorat prezidiu,
Stimate doamne și stimați domni deputați, Distinse domnule ministru,
După această pauză reconfortantă, cred că sunteți doritori
să mai audiați câteva amendamente, pe care, cu toată dragostea, i le dedic lui Marius Teodor Spînu, din Colegiul Tătărași, municipiul Iași.
Doamnă președinte,
Având în vedere că dumneavoastră aveți o privire foarte pătrunzătoare și ați depistat că toți colegii noștri dispun atât pe suport de hârtie, cât și pe laptopuri de textul amendamentelor respinse, o să vă cer permisiunea ca numai la unele să argumentez și să explicitez textul, la celelalte doar să vă indic pagina și numărul articolului.
Uitați, deja s-au strâns colegii la laptop, cum erau tovarășii la Scânteia, citeau în grup.
Art. 33 alin. (4) de la pagina 83, vă rog să-l supuneți la vot.
Voturi pentru? 91 de voturi pentru. Voturi împotrivă?
Da, cu o largă majoritate. Așa se vede de aici.
Pagina 93, art. 36 alin. (5) lit. b).
Voturi pentru? 86. Voturi împotrivă?
La pagina 103.
174. Abțineri? Nu sunt. La ce pagină?
174. Abțineri? Nu sunt.
La pagina 85, art. 39 alin. (9[1] ), alineat nou.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Voturi pentru?
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**
**:**
Votăm pentru?
96 de voturi. Voturi împotrivă?
Matale vorbești? Doamna președinte,
Vă rog să-mi atrageți atenția că n-am voie să vorbesc cu sala. Este o sală aici, care...
Da, vă rog. Numai cu sala să nu mai vorbiți, vă rog. Voturi împotrivă? 172. Abțineri? Nu sunt.
Pagina 85, art. 34 alin. (4).
Am înțeles. Voturi pentru? Se împuținează, domnule Stanciu. 82 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 175.
Dar vă rog să-l adăugați și pe al meu la pentru.
83.
103, 37 cu 2, vă rog să-mi permiteți să-i dau citire. „Disciplina limba română se predă în învățământul primar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.
În învățământul gimnazial, disciplina limba și literatura română se predă după programe școlare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română și manuale specifice.
În învățământul liceal, disciplina limba și literatura română se predă după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română.”
Voturi pentru? 88 de voturi. Voturi împotrivă? 176. Abțineri? Nu sunt. Ziceți!
Pagina 109, art. 38 alin. (1).
Voturi pentru? 85. Voturi împotrivă? 169. Abțineri? O abținere.
Pagina 112, alineat nou, (2[1] ), la art. 39 alin. (3).
Voturi pentru? 81 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 173. Abțineri? O abținere.
Pagina 112, 39 cu 4.
Voturi pentru? 85. Voturi împotrivă? 176. Abțineri? Una.
114, art. 40 alin. (2), art. 40 alin. (3), art. 40 alin. (4), art. 40 alin. (5).
Deci lucrurile sunt foarte clare.
Ați întrerupt lucrările ieri timp de șapte ore sau cât a fost, v-am rugat să recuperăm într-un anumit fel, acum vreți să faceți programul varză, cum vreți dumneavoastră.
Nu putem, în Parlamentul României, să votăm cum găsește fiecare parlamentar că-i este convenabil lui, în momentul respectiv. Nu-i corect și nu-i corect față de regulament.
Deci ori îi dați o importanță mai mare examenului care se dă la acel anume liceu, ca să-și poată selecta resursa umană, ori, astfel, vor veni unii copii care, prin diferite mijloace, poate altele decât educația, învățatul, vor avea 10 pe linie în învățământul obligatoriu și vor intra în dauna altora care poate au învățat în București la școli, școli gimnaziale și primare mai dure, mai exigente, și nu au avut aceeași notă din învățământul obligatoriu.
Prin urmare, dragi colegi, și aici mă opresc, vă solicit să respingeți acest articol, pentru că el a trecut așa din partea comisiei, și să adoptați articolul în care se spune că portofoliul, media de terminare a învățământului obligatoriu și media la evaluarea națională, împreună, să însemne doar 40%, urmând ca fiecare liceu, pe măsura nivelului său, să-și facă un examen și nota de la acel examen să însemne 60%, adică să-i dea o pondere mai mare, astfel încât copilul să poată să intre la liceul la nivelul căruia și-a dorit.
Vă mulțumesc.
Problema principală a multora este modul în care se raportează la această lege și spun deschis și clar. În această lege este vorba despre un principiu, nu despre nume sau persoane pe care aplicarea ei i-ar îndepărta din viața politică. Alte state au reușit mai repede decât noi să condamne comunismul. Cehoslovacia, de exemplu, în 1991, a devenit primul stat postcomunist care a recurs la o versiune apropiată de ceea ce avem în discuție.
Polonia și Ungaria au trecut, la rândul lor, prin această experiență.
O să vă rog să-mi permiteți să citez dilema enunțată de Václav Havel: „Toți suntem implicați, cei care au creat într-o măsură mai mare sau mai mică, acest regim. Cei care l-au acceptat în tăcere și toți cei care am devenit obișnuiți cu el în subconștient”. Și tot Václav Havel afirma, iarăși citez, că „va fi nevoie de decenii până când comunismul va ieși din mințile oamenilor”. Din ’89 nu au trecut decât două și vor trece multe, atât timp cât clasa politică va considera o astfel de lege ca fiind tardivă.
Vă rog, stimați colegi, doamnelor și domnilor deputați, să faceți onoare tinereții multora dintre voi, maturității altora dintre noi care nu am abandonat niciun moment speranța că se va face o reparație morală societății românești și că vom da speranță generațiilor care vin, votând această lege, adevărat, târzie, dar încă necesară.
Și, ca să nu existe echivoc, voi propune ca această lege să fie votată prin apel nominal.
De ce?
Pentru dreptate, respect, patriotism, speranță. Vă mulțumesc.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare interzicerea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din nomenclatura comunistă.
Proiectul Legii lustrației a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților în data de 4 noiembrie 2008, în condițiile art. 37 lit. c) și art. 86 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, și a fost retrimis la Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru raport, în data de 2 februarie 2009.
La dezbateri au participat, în calitate de invitați, din partea Ministerului Justiției, doamna secretar de stat Alina Bica, doamna Victoria Matei, judecător detașat din partea Ministerului Justiției, domnul Sorin Ilieșiu, vicepreședinte al Alianței Civice, și domnul Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie. La lucrările ședinței au fost prezenți 17 deputați, din totalul de 28 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, și 8 deputați, din totalul de 10 membri ai Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.
În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, 19 pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, să propună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a Proiectului Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în anexa I la prezentul raport.
Amendamentele respinse sunt redate la anexa II, care face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
acest motiv al Codului penal românesc care te incrimina pentru infracțiuni penale.
Sigur că, întâmplător, și eu am fost, într-o formă, victimă de astfel de încercare de instanță. Am fost scăpat de niște oameni care au înțeles că n-are nicio legătură o propunere și un punct de vedere cu partea economică sau cu partea, pur și simplu, a Codului penal, dar vă dau și un exemplu, pe care l-am spus și în cadrul comisiei. La vremea respectivă era o decizie politică că orice membru de partid care era anchetat trebuia să primească aprobare din partea forului superior de partid. N-a existat niciodată, și vă spun în cunoștință de cauză, ca conducerea partidului, indiferent de zona pe care o ia, dacă era o intervenție a Securității sau a Miliției, să nu dea aviz de cercetare.
Întâmplător, și eu am fost un astfel de subiect, iar cel care a dat avizul a fost un senator al României. A fost un senator al României! Dar am vrut să subliniez un singur lucru, că, din punct de vedere moral, e nevoie de așa ceva. Din punct de vedere practic, sigur, că va fi, până la urmă, o intervenție minoră.
Cei care la vremea respectivă puteau să nu conducă România au condus-o, au participat și-au văzut de drumul lor, drumul pe care l-a stabilit viața sau Dumnezeu.
Dar, moral, trebuie să luăm această decizie, s-o votăm. Și în numele Grupului parlamentar al PDL, noi vom vota această lege târzie, dar o vom vota, și sunt convins ca o reparație morală a celor care au suferit și care, până la urmă, pe idealurile revoluției și-au dat viața.
Și, nu numai atât, cred că orice intervenție, chiar dacă subiectivă pe această temă, nu va duce la altceva decât pentru cei care sunt în balcon să înțeleagă că noi, cei care astăzi încercăm să le dăm dreptate, încercăm poate și în numele celor care au fost înainte, și nu trebuie să blamăm tot ce este membru al Partidului Comunist.
Știți foarte bine că pentru a avea o carieră profesională, pur profesională, nu puteai să fii șef de secție, nu puteai să fii pe un vapor decât dacă erai membru de partid.
Nu are nicio legătură calitatea de membru de partid cu funcția de conducere. Nu erau promovați decât cei care acceptau, pe linie politică, ideologia politică. Și orice încercare de disidență era înăbușită imediat.
Și, încă o dată subliniez, Grupul parlamentar al PDL va vota această lege.
Vă mulțumesc.
Mă voi referi, în primul rând, la problemele de neconstituționalitate pe care această lege le ridică.
Art. 16 din Constituție, stimați colegi, egalitatea în drepturi.
Art. 20, tratatele internaționale la care România este parte vor fi încălcate.
Art. 22, dreptul la viață și integritate psihică. Discriminarea și luarea dreptului de a candida este considerată în jurisprudența Curții Europene o discriminare, un tratament degradant.
Art. 37 din Constituție este încălcat, dreptul de a fi ales.
Art. 38, dreptul de a fi ales în Parlamentul European.
De asemenea, sunt încălcate art. 39 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Dreptul la muncă și protecție socială a muncii este încălcat.
Art. 52, dreptul unei persoane de a se adresa unei autorități publice.
Și, nu în ultimul rând, art. 53, restrângerea exercițiilor unor drepturi și libertăți fundamentale.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 3, care interzice tratamentele degradante, și este un tratament degradant. Dreptul la un proces echitabil și practica iarăși, la fel, practica Curții Europene ne-a arătat că interzicerea dreptului de a candida este un tratament degradant.
Dreptul la alegeri libere din primul protocol al tratatului și, nu în ultimul rând, art. 18.
Cred că am adus suficiente argumente juridice care ne fac să nu votăm această lege și să ne întoarcem, să mă întorc la această tribună în momentul în care Curtea Constituțională va declara neconstituțională această lege.
De asemenea, PSD va sesiza Curtea Constituțională, va sesiza Comisia de la Veneția pentru a-și exprima o opinie fundamentată și avizată vizavi de această lege și, nu în ultimul rând, vom sesiza și Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei ca pe competența necontencioasă să sesizeze Curtea Europeană pentru a da un aviz vizavi de această lege în corelare cu prevederile Convenției.
Acestea sunt motivele pentru care, fără un interes personal și fără un interes politic al PSD, nu vom vota această lege.
Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_
Din păcate, nu putem să lustrăm hoția sau prostia, care, poate, după 20 de ani de democrație ar fi fost mult mai lustrabile, și acest lucru ar fi fost mai benefic pentru poporul român.
De asemenea, erau cuprinși la punctul k) „șefii misiunilor diplomatice, consulare și comerciale din străinătate și adjuncții acestora”. Acest punct a fost eliminat. Nu înțeleg de ce. Nu cred că are nicio legătură cu o persoană care se găsește la conducerea României. Și atunci de ce a fost scos?
„Persoanele care au deținut funcții de conducere în Banca Națională, inclusiv cei care au avut responsabilități în domeniul operațiunilor valutare.”
Doamnelor și domnilor,
Deținerea unui dolar pe vremea comunismului reprezenta infracțiune. Cei care se ocupau de aceste operațiuni valutare n-aveau nicio legătură cu un anumit aparat pe care noi, în momentul de față, îl considerăm, pe bună dreptate, ca fiind unul dintre cele mai represive din perioada comunistă.
Și pentru că distinsul meu coleg de la UDMR a făcut o afirmație, aș vrea să spun, ca om care împlinește în curând 60 de ani: sigur că părinții și bunicii au suferit. Și eu am avut familia deportată în Bărăgan, dar vreau să vă spun, domnilor, că, în 1989, Timișoara s-a ridicat pentru democrație, nu pentru dictatură. Acest lucru a fost posibil în 1948, în 1950, pentru că era dictatură, era dictatura comunistă. În momentul de față este democrație. Chiar dacă revoluția a adus un alt principiu, nu al dictaturii proletariatului, ci al omului potrivit la locul apucat.
Cred, din acest punct de vedere, că trebuie să ne gândim că este corect, din punct de vedere moral, să închidem un cerc. Este corect să dăm o satisfacție pentru rezolvarea unei astfel de probleme, dar, în același timp, să avem convingerea că nu tot ceea ce facem facem cu dreptate.
Îmi aduc aminte acum trei săptămâni, când votam Legea ANI, doamna președinte, și când, cu mare dificultate și chiar cu anumite aspecte de imoralitate, s-a votat o lege care se voia cu adevărat o lege a moralității. Să nu cădem iarăși și să ne faceți să ne aducem aminte, cei care suntem mai bătrâni, de imaginea Anei Pauker sau a altor vremuri pe care după 1989 le vrem definitiv căzute.
Vă mulțumesc.
Dragi colegi, Și eu, personal, susțin acest amendament și vă supun la vot.
Votul este deschis.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/28.V.2010
Popeangă Vasile împotrivă Popescu Adrian pentru Popescu Cosmin Mihai pentru Popescu Dan Mircea împotrivă Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton pentru Popov Dușan pentru Popoviciu Alin Augustin Florin pentru Postolachi Florin pentru Potor Călin pentru Preda Cezar Florin pentru Prigoană Vasile Silviu pentru Radan Mihai pentru Rățoi Neculai împotrivă Rebenciuc Neculai pentru Resmeriță Cornel Cristian împotrivă Riviș-Tipei Lucian pentru Rizea Cristian absent Rogin Marius pentru Roman Gheorghe pentru Roman Ioan Sorin abținere Roșca Lucreția pentru Rusu Valentin absent Sava Andrei Valentin pentru Săftoiu Ana Adriana pentru Săniuță Marian Florian pentru Săpunaru Nini absent Sârbu Marian absent Scutaru Adrian George pentru Seremi Ștefan pentru Seres Dénes pentru Socaciu Victor împotrivă Solomon Adrian împotrivă Soporan Vasile Filip absent Spînu Teodor Marius pentru Stan Ioan absent Stan Ion absent Stan Nicolae pentru Stanciu Anghel împotrivă Stavrositu Maria pentru Steriu Valeriu Andrei pentru Stoica Mihaela absentă Stragea Sorin Constantin abținere Stroe Ionuț Marian pentru Stroe Mihai pentru Stroe Radu pentru Stroian Toader pentru Surdu-Soreanu Raul Victor pentru Surpățeanu Mihai pentru Surupăceanu Mugurel absent Șandru Mihaela Ioana pentru Ștefan Viorel abținere Știrbeț Cornel pentru Știrbu Gigel Sorinel absent Tabără Valeriu pentru Tabugan Ion pentru Taloș Gheorghe Mirel pentru Tărâță Culiță absent Teodorescu Horia pentru Timiș Ioan pentru Tița-Nicolescu Gabriel absent Tîlvăr Angel absent Toader Mircea Nicu pentru Trandafir Teodora Virginia pentru Trășculescu Alin Silviu pentru Tudose Mihai împotrivă Turcan Raluca pentru Tușa Adriana Diana absentă
Țaga Claudiu pentru Țintean Ioan pentru Țîmpău Radu Bogdan absent Țurcanu Florin absent Țurea Răzvan abținere Udrea Elena Gabriela absentă Uioreanu Horea Dorin absent Uricec Eugen Constantin pentru Vainer Aurel pentru Varga Attila pentru Varga Lucia Ana absentă Vasile Aurelia absentă Vasilică Radu Costin absent Vișan Gelu pentru Vîlcu Samoil pentru Vladu Iulian absent Vlase Petru Gabriel împotrivă Vlădoiu Aurel împotrivă Voicu Mădălin Ștefan absent Voicu Mihai Alexandru pentru Voinescu-Cotoi Sever pentru Vreme Valerian pentru Zamfirescu Sorin Ștefan pentru Zătreanu Dan Radu pentru Zgonea Valeriu Ștefan împotrivă Zisopol Dragoș Gabriel pentru Zoicaș Gheorghe pentru
O să-i mai strig o dată pe cei care au fost absenți.
Ana Gheorghe nu e. Andon Sergiu, împotrivă. Bălan Ioan. Banu Mihai. Barna Maria Eugenia. Bănicioiu Nicolae. Bobeș Marin. Boldea Mihail. Borbély László. Bot Octavian. Brătianu Matei Radu, pentru. Buhăianu Cătălin. Canacheu Costică. Cazan Mircea. Chiriță Dumitru. Chisăliță Ioan Narcis. Chiuariu Tudor. Ciucă Liviu. Coclici Eugeniu. Donțu Mihai. Dumitrache Ileana Cristina. Dumitrescu Liana. Firczak Gheorghe. Gabor Gheorghe. Ganț Victor. Gerea Andrei. Grosaru Mircea. Gust Florentin. Iacob-Ridzi Monica. Iordache Florin. Jipa Florina Ruxandra. Kelemen Hunor. Lubanovici Mircea. Lupu Mihai. Manda Claudiu. Manolescu Oana. Mazilu Constantin. Mocioalcă Ion. Moldovan Carmen. Moldovan Emil. Morega Dan. Năstase Adrian. Nechifor Cătălin. Neculai Marius. Negoiță Robert, absent. Nica Dan. Nica Nicolae. Niculescu Oana. Niță Constantin. Nosa Iuliu. Oltean Ioan. Oprea Gabriel. Panțîru Tudor. Pardău Dumitru. Pâslaru Florin, împotrivă. Petrescu Petre. Ponta Victor. Pop Georgian. Popa Florian. Popa Octavian. Rizea Cristian. Rusu Valentin. Săpunaru Nini. Sârbu Marian. Soporan Vasile, abținere. Stan Ion. Stan Ioan. Stoica Mihaela. Surupăceanu Mugurel. Știrbu Gigel. Tița-Nicolescu Gabriel. Tîlvăr Angel. Tușa Diana. Țîmpău Radu. Țurcanu Florin. Udrea Elena. Uioreanu Horea. Varga Lucia. Vasile Aurelia. Vasilică Radu. Vladu Iulian. Voicu Mădălin.
Și atât.
Și cred că vom putea găsi o soluție, chiar soluția pe care o propunea, la un moment dat – nu o propunea, spunea că ar agrea-o, chiar dacă nu ar marșa pe ea –, domnul președinte Băsescu, să se facă titularizarea cumva la nivel de inspectorat.
Astfel, și mobilitatea personalului didactic este asigurată, pentru că, dacă nu are un profesor normă la o școală, ar rezulta, în sistemul acesta, că el trebuie să dea concurs pe o jumătate de normă la altă școală.
Pe când așa, dacă este titular pe județul respectiv – nu? – sau la nivelul inspectoratului respectiv, el poate să-și completeze norma de la altă școală, fără a da alt concurs. Sper, stimați colegi, că m-am făcut înțeles.
Dacă doamna președinte îmi permite și dacă cineva nu a înțeles, aș putea să reiau argumentația, dar sunt convins, după expresia distinsului coleg Toader, că a înțeles chiar și dânsul care, după câte spunea, a fost un mașinist de excepție, deși eu n-am ținut un discurs mecanicist. Vă mulțumesc.
Noi am introdus prin amendamentul acela, care este înțelept și pe care eu l-am apreciat – pentru că legea, atunci când este vorba despre un câștig, un drept câștigat, nu trebuie să aibă caracter retroactiv –, dar noi, prin acel amendament – că de-aia n-am făcut și acest tip de discuții atunci –, am introdus această situație în sistem, care, trebuie să recunoaștem, generează inegalitate, pentru că dacă cei mulți sunt îndreptățiți, cei care sunt astăzi titulari își păstrează dreptul, deci marea majoritate, pe parcursul timpului, vor intra în sistem alții care vor avea mult mai puține drepturi față de cei cu această titularizare.
Problema este reală. Nu știu cum o va rezolva ministerul, nu știu cum se va găsi o soluție, pentru că în metodologie nu se va putea găsi o soluție, dar problema este reală și este foarte reală, lucru pentru care, politic, mă voi exprima atunci când voi susține amendamentul meu depus la acest punct de vedere.
Toate acestea sunt fundamentale din 1231, pentru a putea menține – sunt esențiale –, pentru a putea menține rolul social al universității într-o societate, acela de a furniza cunoaștere, indiferent de puterea politică vremelnică.
Și, acum, ce spune Legea educației?
Pe de o parte, la televizor afirmăm că întărim autonomia, pe de altă parte, în următoarele articole se specifică următoarele lucruri. Citez întâi din proiectul adus la comisie. În comisie am reușit niște corecturi mici, din punctul meu de vedere.
Deci ce spunea proiectul adus la comisie de Guvern.
Art. 111 – „Ministerul controlează modul în care universitățile își exercită autonomia universitară.” În comisie s-a reușit doar „controlează _a posteriori_ modul în care universitățile își exercită autonomia universitară”. Este aproape un paradox, este un conflict în termeni „controlarea autonomiei”.
Art. 115 – Un ministru politic poate revoca rectorii, aș completa eu, neascultători, fără niciun fel de altă discuție.
În urma dezbaterilor din comisie, s-a punctat faptul că ministrul poate demite rectorii, poate revoca, doar în urma unei decizii a Consiliului de etică și management universitar, care este, de fapt, și singura instituție în care se poate face apel la această decizie.
De multe ori poate că un rector nu intră în linia politică a ministrului și poate fi astfel revocat.
Art. 119 – „Guvernul poate înființa și desființa facultăți doar cu consultarea senatului.”
Nu spune consultarea dacă dă un rezultat pozitiv sau negativ ministerul să asculte de acest consult. Practic, ministerul, precum am mai văzut noi la această tribună, a consultat senatul și face ce vrea el. Nu există aici, în schimb, niciun fel de remediu.
De asemenea, în lipsa unor reglementări mai clare, tot statul, adică ministrul politic, poate aloca finanțarea privilegiată universităților cu rectori obedienți.
## Dragi colegi,
Acestea sunt articolele pe care sunteți, în următoarele secunde, nu minute, pe cale să le votați. Acestea sunt dovezile prin care, pe de o parte, în piața publică, afirmați că întăriți autonomia și, de fapt, prin ceea ce ați propus și doar printr-o strădanie în comisie ați reușit să o distrugeți. Mulțumesc.
Acest for, senatul, va solicita, prin modelul propus în lege și care a fost aprobat de comisie, constituirea unei comisii care să analizeze un concurs al celor care doresc să devină rectori și care trebuie să treacă și să fie validați de senat. Deci Senatul hotărăște dacă cei care se prezintă la concurs au calitatea și cunoștințele necesare pentru a le reprezenta instituția respectivă de învățământ superior.
Deci senatul, ales de întreaga comunitate academică. Unde-i politic aici?
Acest senat, pe lângă faptul că dă girul celor care au dreptul să concureze, mai face un lucru: desemnează o comisie de concurs, formată din 50% membri ai colectivității academice a respectivei instituții de învățământ superior, și tot senatul, tot oamenii din universitatea respectivă, aleși de întreaga comunitate academică, propun o listă de personalități exact cum scrie în lege, științifice, academice, care pot constitui această comisie.
Și vă dau un exemplu și sper ca universitatea din care fac parte, dacă această lege va intra în vigoare în această formă, va alege acest mod și va propune în lista acelor personalități o personalitate cum ar fi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, sau directorul Diviziei pentru Europa a Microsoft, sau un rector de la o universitate prestigioasă din Germania sau din Anglia sau din Franța și nu cred că ar mai exista cineva care ar pune la îndoială competența unei astfel de comisii.
Deci modul denaturat în care încearcă domnul fost ministru să arate că cineva intervine în viața universității politic – și aș fi primul care m-aș opune unui astfel de lucru, pentru că viața de deputat, așa cum se vede, este foarte ușor trecătoare, și nu aș dori niciodată să vină nimeni, oricât de deștept politician ar fi, să-mi dicteze mie în universitate cum să-mi aleg rectorul, dar lucrul acesta nu este trecut în lege – este o interpretare personală a domnului Adomniței.
Mai mult, Domnia Sa spune că ministrul demite un rector. Știți că și în actuala lege, în anumite condiții, ministrul poate demite un rector. Avem cazuri nenumărate, amintiți-vă de cazul „Spiru Haret”, dar nu ministrul demite, pentru că există un Consiliu național de etică și management universitar, la articolul următor, la art. 115, pe care domnul ex-ministru Adomniței nu a avut bunăvoința să vi-l prezinte, un Consiliu de etică și management universitar, format din 3 reprezentanți ai Consiliului Național al Rectorilor, 3 reprezentanți ai ministerului, câte un reprezentant al ARACIS, CNFIS, CNCSIS. Deci sper că cei care sunt familiarizați cu aceste structuri, corespunzătoare învățământului superior, înțeleg că sunt niște organisme de specialitate care nu se află sub controlul ministerului.
Mai mult, din acest consiliu, pe baza unor amendamente depuse în comisie și acceptate, fac parte un reprezentant al studenților și un reprezentant al sindicatelor. Deci nu ministrul poate să facă, iar asta este ultima dintre măsurile pe care le poate lua un ministru, dar toți am văzut fenomene și toți știm că învățământul superior universitar, în foarte multe instituții, s-a ajuns să fie doar o fabrică de cartoane, și am spus-o toți aici, de la stânga la dreapta eșichierului politic. Toți am spus că ceea ce se întâmplă în ultimul timp în învățământul universitar, până la cel mai înalt grad de doctorat, a ajuns să fie doar o marfă de vânzare.
Și ce dorim? Și domnul Cristian Adomniței a fost ministru și s-a confruntat cu acest tip de probleme. Dorim din nou „Spiru Haret”, să nu poată nimeni interveni? Nu ministrul, ministrul trebuie să oficializeze un act din partea statului român.
Acest consiliu, format din reprezentanți ai comunității academice, își dă girul dacă este corect sau nu să fie suspendat sau înlocuit un rector. Avem Spiru Haret, avem exemplul de la Iași, Petru Andrei, noi ne jucăm cu viețile unor tineri pe care îi numim studenți, le cumpărăm iluziile cu bani, le dăm niște cartoane pe care le numim diplome și în spatele cărora, de cele mai multe ori, cunoștințele sunt egale cu zero.
Deci prezentarea aceasta eronată – și-mi pare rău că vorbim despre Legea educației –, prezentarea denaturată doar în scopul jocului politic nu face bine absolut nimănui, stimați colegi.
Autonomia universitară înseamnă dreptul de a te organiza. În actuala lege, ca și în fosta lege, nimeni, domnule ex-ministru Adomniței, nu interzice unei universități să-și formeze structura cursurilor, să-și aleagă disciplinele, orarul de lucru și așa mai departe. Nimeni nu oprește senatul universității să-și facă structura de cadre, să confirme concursurile, să-și susțină concursuri, să valideze ocuparea prin concurs a unor posturi, cu excepția titlului de profesor universitar, care și acum este de competența Consiliului Național de Atestare a Diplomelor Universitare și a Titlurilor Universitare.
Deci nimic nu s-a schimbat.
Veniți aici și spuneți majorității colegilor dumneavoastră din această sală care, poate, nu au citit cu mare atenție această lege, numai minciuni, ca să ieșiți bine în presă și....
Repet, vă mulțumesc foarte mult pentru sprijin.
Este prima oară când ajung la aceste microfoane.
Nu știu dacă o să reușesc să cobor scările, dar important este că le-am urcat.
Vă mulțumesc încă o dată foarte, foarte mult.
În speță, se aleg șefii de catedră, se alege consiliul profesoral. Din consiliul profesoral se aleg reprezentanții facultăților în senat. Senatul alege rectorul, prorectorii. La Consiliul rectorilor nu a fost negat sistemul corporatist, ci s-a precizat foarte clar că în această fază este bine ca senatele să decidă asupra unui sistem de alegere, fie cel corporatist în care, de fapt, se alege un manager, așa-numitul rector, și care intră în dialog cu președintele senatului, fie cel actual, în care avem rectorul, avem biroul senatului, și în unele facultăți avem și un președinte.
Această posibilitate de alegere sau, dacă vreți, indirect, de pilotare va permite universităților fie să se orienteze spre sistemul corporatist, și dacă merge și dă rezultate să devină generalizat prin urmarea exemplului și de celelalte universități, fie să nu funcționeze cum trebuie, și atunci să se poată întoarce la sistemul colegial.
Aceasta este poziția Consiliului rectorilor, explicitată printr-o rezoluție, și domnul profesor Drăgulescu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara, a fost de față și cunoaște acest lucru. De aceea, doamnă președinte, noi vă supunem la vot 191 cu 1, în sensul de eliminare numai a acestei poziții, pentru a o completa cu amendamentul respins, care este, de fapt, în același sens, dar permite și precizează că în instituțiile de învățământ superior publice sau private structurile de conducere sunt de tip corporatist sau colegial. Și atunci urmează corporatistul și am include la final, când vom face această reluare a legii de la art. 1, prin discutarea tuturor amendamentelor respinse, ceea ce, în fine, eu am exprimat la timpul respectiv și nu mai are sens să insist acum, vom completa cu alegerea colegială.
Și eu cred că este o chestiune înțeleaptă, pentru că aceste lucruri, care vin impuse ca un pat al lui Procust, nu au dat niciodată rezultate.
Și acolo își fac datoria de știință.
Știința, stimați colegi, nu se supune la vot, este aristocratică. Acolo, ori știi, ori nu știi.
De aceea, v-aș ruga ca aceasta să fie eliminată. Și, ca să nu mai vin a doua oară, doamna președinte, că drumu-i lung de acolo până aici...
Acestea sunt motivele, stimați colegi, pe care constat că le-ați înțeles și pentru care cer eliminarea acestui alin. (4), având condițiile de ocupare a postului de profesor la alineatul următor.
Vă mulțumesc pentru atenție.