Deși nu doresc să dau multe cifre, vreau să clarific confuziile și dezinformările pe care le prezentați în moțiune.
Vorbiți despre incompetență, comparați ponderea redusă a bugetului agriculturii în PIB cu alte ministere, fără să țineți seama că, începând din acest an, agricultura beneficiază de sume importante de la Uniunea Europeană, care se accesează periodic și care nu sunt incluse în bugetul de stat.
Deși am precizat problema reducerii bugetului pe acest an cu 2 miliarde de lei în conferința de presă, iar ziariștii au înțeles exact subiectul, mă văd nevoit să repet pentru autorii
moțiunii, care pesemne nu știu cum se interpretează un buget, că s-a redus suma prevăzută pe programe finanțate din fonduri europene cu 1.900.000 milioane lei, întrucât acestea se refinanțează temporar de la buget cu sumele lunare solicitate, urmând ca, ulterior, sumele cheltuite să fie completate din fonduri europene.
În luna aprilie, s-a aprobat o hotărâre de guvern pentru stimularea absorbției fondurilor comunitare alocate agriculturii, prin care Ministerul Finanțelor alocă temporar 1,9 miliarde lei din veniturile de privatizare.
Sunt convins că n-ați avut timp să citiți ceea ce apare în „Monitorul Oficialˮ. Dacă ați fi făcut-o, nu v-ați fi pus în situația jenantă de a reproșa un lucru pe care nu-l cunoașteți.
Și, ca să fiți liniștiți, domnilor semnatari ai moțiunii, vă anunț că în bugetul agriculturii sunt asigurate fonduri pentru plățile directe, pentru plățile pentru zootehnie și celelate subvenții prevăzute pe acest an, chiar dacă a trebuit să folosim 16% din bugetul anual pentru a plăti restanțe către agricultori, lăsate tocmai de guvernarea liberală.
Dacă trebuie să vorbim despre reduceri, mai bine să vorbim despre reducerile de la buget pentru agricultură făcute de Tăriceanu în 2008, încât noi a trebuit să plătim în aceste luni peste 1,2 miliarde lei noi restanțe pentru anul trecut.
În luna decembrie 2008, prin Ordonanța de urgență nr. 186, prevederile bugetare aferente anului 2008 ale Ministerului Agriculturii au fost diminuate cu suma de 436 milioane lei, fiind afectate subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli. În anul 2008, au fost aprobate plafoane de cheltuieli cu mult mai mici față de necesitățile de finanțare ale ministerului.
La ce a condus aceasta, doamnelor și domnilor deputați? La neacordarea în totalitate a plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic pe anul 2008, la neacordarea în totalitate a sprijinului, ajutor _de minimis,_ pentru înființarea culturilor agricole în toamna anului 2008 și de 200 lei pe hectar pentru suprafețe până la 120 de hectare, la neacordarea în totalitate a plăților naționale complementare în sectorul vegetal, aferente anului 2008, la neacordarea în totalitate a cofinanțării nerambursabile aferente programelor SAPARD, cu implicații negative în accesarea fondurilor comunitare.
Ne criticați că nu am dezbătut programul de restructurare a administrației centrale și locale. Cred că era cazul să fac o restructurare și o reducere serioasă a birocrației agricole, unele instituții fiind anchilozate de zeci de ani în aceleași atribuții birocratice care îi pun pe agricultori pe drumuri.
Cu cine doreați să fi discutat, doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii? Cu reprezentanții numiți de Guvernul liberal, care se ocupă de plimbatul hârtiilor și de informații eronate făcute din birou?
Proiectul a fost discutat cu reprezentanții autorităților locale, care vor prelua cea mai mare parte din instituțiile județene și locale, și va fi afișat, începând din această săptămână, pe site-ul ministerului. Într-adevăr, va avea loc o reducere a aparatului central, care a crescut de la 340 în 2004 la 605 posturi în 2008, precum și o restructurare substanțială a instituțiilor subordonate, pentru creșterea veniturilor proprii și apropierea acestora de nevoile reale ale agricultorilor.
Despre care proiect de lege privind camerele agricole vorbiți, despre cel elaborat de un grup de deputați PNL și copiat după varianta Ministerului Agriculturii din 2008, care prevede tot felul de structuri alese prin vot, ca pe vremea vechilor cooperative?
Destul cu experimentele! Avem nevoie de structuri apropiate de agricultori, care să le asigure un sprijin real și
care să-i învețe să se adapteze la cerințele europene și pentru diminuarea efectelor crizei.
Dumneavoastră vorbiți despre gestionarea dezastruoasă a piețelor agricole, despre viitorul recoltelor? De ce nu ați amintit nimic despre actele normative care reglementau diferite aspecte privind piața cerealelor, elaborate în 2002 și în 2004, și care nu au fost aplicate? Poate aceasta să fie și cauza pentru care, conform statisticilor europene, Guvernul Tăriceanu a realizat o performanță unică, de a plasa România pe locul 25 din 27 de state membre în ceea ce privește producția de cereale.
De ce nu se vorbește în moțiune despre scumpirea cu 200% a îngrășămintelor și pesticidelor, despre scumpirea repetată a motorinei și a pieselor de schimb pentru utilajele agricole?
Stimați deputați semnatari ai moțiunii,
Criticați ministerul că nu s-a ocupat de campania din această primăvară, dar vreau să vă informez că cifrele date de dumneavoastră nu sunt reale. Din cele 5,5 milioane de hectare prevăzute a se ara, s-au arat 4,2 milioane, în procent de 75%, iar din suprafața de 4,9 milioane de hectare prevăzute a se însămânța, s-au finalizat doar 3,4 milioane de hectare, 69% față de 54%, nivel înregistrat anul trecut la această dată.
Vorbiți despre denigrarea colaboratorilor. Dar cum să numim faptul că mii de oameni din agențiile de plăți au primit venituri lunare ce sar de 100 de milioane lei vechi, iar directorii generali, chiar peste 300 de milioane lei vechi? Pentru ce, când nu a fost accesată nicio sumă din fondurile europene de dezvoltare rurală și de pescuit și nu s-au făcut la timp plățile pe unitate de suprafață?! Numai în 2008, Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a acordat salarii de aproape 73 de milioane de euro, din care sporurile au fost cu 170% mai mari decât salariile. Pentru ce, când plățile pe anul precedent s-au făcut cu întârziere, iar Comisia Europeană ne-a penalizat cu 14 milioane euro și încă este posibil ca această penalizare să crească?!
Doresc să vă aduc aminte, domnilor deputați, că, deși penalizările inițiale au fost de aproape 80 de milioane de euro, prin prezentarea unui plan de acțiune foarte ambițios, am reușit să reducem penalizările la 14 milioane.
De anul trecut, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a acordat salarii și sporuri de aproape 22 de milioane de euro. Pentru ce au primit acești bani? Numai pentru primirea proiectelor, cum arătați dumneavoastră în moțiune, nefăcând nicio plată din fonduri europene.
Vorbiți despre dezinformarea fermierilor, dar prin această moțiune dumneavoastră dezinformați populația și agricultorii, prin faptul că nu spuneți că ați tăiat banii de la buget pe anul trecut, așa cum am arătat mai înainte.
De ce nu menționați că guvernarea liberală a acordat între 4 și 17% subvenție din volumul creditelor, în timp ce noi vom acorda 30%? De ce nu spuneți că acum, prin fondul de garantare a creditului rural, se acoperă integral valoarea creditului pentru asigurarea cofinanțării proiectelor realizate din fonduri europene sau că, în cazul creditelor pe termen scurt, garanția reprezintă 50%? În cazul investițiilor fără cofinanțare europeană se garantează 70% din valoarea creditelor.
Vorbiți, de asemenea, în moțiune, despre abuz și grele asupriri ce s-au abătut peste cinstitele fețe directoriale ale sucursalelor APIA, despre știrbirea integrității morale a acestor directori chinuiți, al căror univers atât de previzibil a fost zdruncinat din temelii.
Cred că abuzul vine din partea acestor directori, care au dat milioane de euro pe programe informatice care nu
funcționează, dar adjudecate de o firmă ai cărei conducători l-au ajutat pe domnul Tăriceanu în campania electorală și care are și alte programe nefuncționale în ministerul nostru și în alte ministere.
Putem considera abuz sumele exorbitante luate de fiecare director și de firma producătoare de soft, dar care nu și-au făcut datoria, iar acum trebuie să plătim penalizările de la Uniunea Europeană din bugetul statului, din sumele încasate de la contribuabili.
Abuz poate fi considerat și faptul că acești directori nu au remediat nimic din observațiile și recomandările experților europeni în întâlnirile pe care le-au avut cu comisarii și directorii Comisiei Europene, aceștia reproșându-ne mereu acest lucru.
Stimați deputați ai PNL,
În această lume civilizată, într-o lume a evoluției și democrației, un partid care apără incompetența, indolența sau reaua-credință nu ar fi firesc să se pronunțe. Este inadmisibil, imoral și nedrept ca astfel de oameni să aibă parte de atâtea privilegii și să uite total de îndatoriri.
Efectul pe care l-au generat a fost doar perpetuarea acelorași probleme cu care țăranul s-a confruntat întotdeauna: lipsa banilor și purtarea lui pe drumuri, cu orice preț.
Am să mă lupt în continuare cu toți cei care suferă de sindromul scaunului cald, cu mentalitatea acelora care, știindu-se incorecți și de neînlocuit, depun toate eforturile să rămână veșnic beneficiari ai sporurilor și avantajelor de tot felul.
Față de liniștea dumneavoastră, doresc să vă informez că s-au înregistrat grave deficiențe în procesul de gestionare a fondurilor comunitare, proasta administrare a patrimoniului statului, lezarea intereselor producătorilor români prin favorizarea importurilor masive de materii prime în industria alimentară și produse proaste, subfinanțarea agriculturii și decapitalizarea fermierilor prin programe nefezabile.
Acțiunile au vizat interesul, personal și de grup, al persoanelor pe care le deplângeți, care au fost puse în diverse funcții de conducere în cadrul aparatului ministerului și din subordonarea acestuia.
Efectele acestor acțiuni se repercutează astfel asupra încercărilor actualei conduceri de a readuce agricultura în matca ei naturală și a dezvolta acest sector strategic național.
Vă prezint pe scurt câteva din prejudiciile produse de reprezentanții fostei guvernări, așa cum au rezultat ele din verificările efectuate la instituțiile Ministerului Agriculturii, fapte ce au fost aduse și la cunoștința organelor de cercetare penală.
La Agenția Domeniilor Statului, s-au constatat retrocedări ilegale din domeniul public și privat al statului, fapt pentru care fostul președinte al instituției a și fost trimis în judecată de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru un prejudiciu de circa 88 de milioane de euro. Nivelul debitelor datorate de concesionarii terenurilor ADS a crescut de la an la an, astfel că, în perioada 2005–2008, au ajuns la valoarea de circa 560 de milioane de RON.
La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constatat proasta gestionare a fondurilor europene. Cauzele sunt arhicunoscute, iar fosta conducere a fost atenționată în dese rânduri, atât de membrii Comisiei Europene, cât și prin interpelările parlamentare din legislatura trecută, dar foștii miniștri și secretarii de stat nu au luat nicio măsură de eliminare a deficiențelor. Mai mult, deși se atrăgea atenția asupra faptului că sistemul informatic existent la nivelul Agenției de Plăți și Intervenție nu funcționează, fostul director general a ales să încheie cu același dezvoltator de soft un
acord-cadru în valoare de 12 milioane de euro în chiar ultima zi a anului 2008. Jumătate din clauzele existente în vechiul contract se regăsesc în contractul nou. Deci practic nu avea nicio temă.
Ca urmare a gestionării defectuoase a sumelor destinate plăților, au fost efectuate plăți duble pe un număr de 5.486 de solicitanți, reprezentând o sumă totală de 6,6 milioane lei virată în conturile acestora, fără vreun temei legal, respectiv prin întocmirea de ordine de plată duble.
Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare se află în stare de insolvență financiară, din cauza proastei administrări a patrimoniului, în condițiile în care directorul general al acestei unități era retribuit cu o sumă de 22.811 lei pe lună.
La Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, nerespectarea recomandărilor experților europeni a condus la aplicarea unei corecții forfetare de 2 până la 5% pentru anii 2004–2005, în valoare de peste 21,4 milioane euro, sumă de care România nu mai beneficiază.
De asemenea, cunoașteți decizia serviciilor specializate ale Comisiei Europene de a exclude de la plată suma de 100 de milioane euro pentru Programul SAPARD, ca urmare a gravelor deficiențe constatate în managementul acestui program.
La Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură nu s-a reușit accesarea niciunei sume din Fondul european de pescuit, deși programul operațional pentru pescuit a fost aprobat de către Comisia Europeană la data de 16 februarie 2007, nefiind deschisă nici măcar sesiunea de cereri de finanțare. Fosta conducere a agenției a folosit însă fondurile primite de la buget în mod discreționar, închiriind un sediu de lux, fără aprobarea conducerii ministerului.
Toate cele menționate reprezintă numai câteva dintre problemele pe care ni le-ați lăsat și care nu vă onorează deloc și nici nu vă dau dreptul să emiteți pretenții.
Doamnelor și domnilor deputați,
Doresc acum să vă demonstrez că, dincolo de toate acuzațiile și dezinformările din prezenta moțiune, pe care le resping în totalitate, actuala guvernare este preocupată, cu adevărat, de soarta agriculturii.
În aceste momente de criză, vă reamintesc că finanțarea agriculturii nu se face prin sfaturi sau recomandări demagogice, ci prin acțiuni concrete, cum ar fi: suplimentarea ajutorului _de minimis_ cu 85 de milioane de lei, restanță din anul trecut; suplimentarea cu 800 de milioane de lei a sprijinului financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, tot restanță din anul trecut, lăsată de fostul Guvern PNL; sprijinirea programului apicol cu 6,6 milioane de lei; subvenționarea motorinei – 1 leu pe litru, respectiv 39 de lei pentru hectar; sprijinirea financiară a sectoarelor vegetal și zootehnic, în valoare de 100 de milioane de lei; acordarea unui sprijin producătorilor din sectorul viti-vinicol de peste 42 de milioane de euro; acordarea de granturi de până la 50% din volumul creditului acordat pentru stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în alte activități nonagricole; asigurarea de fonduri pentru creșterea suprafețelor contractate pentru irigații, având pregătite deja 500 de mii de hectare, dublu față de anul trecut; reglementarea, printr-un proiect de lege, a relațiilor comerciale între producători și hipermarketuri; începerea plăților pe suprafață, aferente campaniei pe anul 2008, până în prezent fiind plătite peste 70 de milioane de euro; simplificarea procedurii de depunere a proiectelor de dezvoltare rurală, acestea urmând să fie depuse în sesiuni permanente, și nu periodice, ca până acum, iar numărul documentelor solicitate fiind redus substanțial pentru un număr de 18 proceduri.
## Doamnelor și domnilor deputați,
V-am prezentat numai câteva dintre acțiunile pe care le-am întreprins în această scurtă perioadă și iată pentru ce vă solicit să nu votați această moțiune.
Vă mulțumesc mult.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.