Mă numesc Sebastian Ghiță, am 37 de ani și doi copii.
Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a-mi susține nevinovăția și pentru a vă ruga să priviți cu atenție situația mea, pentru a analiza cu obiectivitate și pentru a vă ruga să respingeți cererile de reținere și arestare ale procurorilor.
După cum bine știți, Comisia juridică a respins deja cererea de arestare, colegii de acolo declarându-se contrariați după prezentarea dovezilor mele.
Vă rog să arătați că Parlamentul României respinge metoda arestărilor ca mijloc de presiune asupra funcționării democratice a statului. Ideea că un parlamentar este deasupra legii este falsă. Votul de astăzi, ca și în alte cazuri, nu va însemna blocarea justiției, ci respingerea fermă a unei practici abuzive: arestarea înaintea judecării.
Parlamentul României este supus unei presiuni uriașe, folosindu-se toate mijlocele politice, mediatice și juridice.
Care este scopul presiunii? Este cel pe care mulți dintre dumneavoastră îl șoptiți pe culoare, îl șoptiți în familii, îl șoptiți cu prietenii dumneavoastră: instaurarea fricii, prin hărțuire și folosirea arestării ca instrument modern de tortură, pentru a obține noi denunțuri. Toată societatea românească pare astăzi paralizată de frică.
Iată ce scria ieri propagandistul Dan Tapalagă, apostolul arestărilor din România: „Arestarea lui Ghiță poate deschide calea către noi denunțuri.” Asta vrem să facem în România, să tot deschidem căi către noi denunțuri?
Vreau să vă spun adevărul: trăim astăzi într-o Românie în care președintele Klaus Iohannis este în pragul demisiei, din cauza unui posibil dosar pe care, cumva, soția sa îl poate avea. Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu e amenințat pe surse cu dosare și percheziții la foștii colaboratori. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, are două dosare în lucru. Foști prim-miniștri ai României au fost arestați, au dosare sau au dosare în lucru.
Procurorul general a fost demis cu un dosar, șefi de servicii de informații au dosare, șefii tuturor partidelor politice din România sunt în instanță sau au dosare, inclusiv domnul Vasile Blaga și doamna Alina Gorghiu.
Șefii tuturor instituțiilor media din România au dosare: Antena 3, Evenimentul Zilei, B1, Realitatea TV, România TV, Mediafax. Mii de medici, de profesori, de oameni de afaceri și funcționari au dosare. Mii de firme românești au fost distruse cu dosare.
Care este rezultatul? România a pierdut 5 miliarde de euro din bani europeni. Vi se pare un tablou înspăimântător? Și mie.
Mi-aș fi dorit ca despre acest lucru să nu fiu nevoit să vorbesc eu, un simplu parlamentar, ci să vorbească oameni care au luat milioane de voturi. Klaus Iohannis, președintele României, a înțeles ce se întâmplă, dar tace. Fostul președinte Traian Băsescu știe și dânsul, dar tace. Fostul președinte, fostul prim-ministru Victor Ponta, din autoexil, a cedat și tace. Președintele Senatului, Călin PopescuTăriceanu, ne spune doar sferturi de adevăr, iar președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, așteaptă și tace și dânsul. Tuturor acestor oameni le este frică?
Avem datoria, ca parlamentari și români, să spunem adevărul. Se încearcă o așa-zisă „educare” a societății românești – și spun educare în ghilimele –, prin folosirea abuzivă a arestării preventive, care a devenit o sursă de teroare modernă.
Arestarea preventivă a unui om pentru fapte petrecute în urmă cu mulți ani are ca scop distrugerea statutului său social, ruperea de familie și de prieteni, prezentarea lui ca vinovat, înaintea judecății.
Scopul real este distrugerea demnității și transformarea cetățeanului în denunțător. Acesta este modul în care se generează noi dosare și care alimentează mașinăria fricii. Stimați cetățeni români,
Doamnelor și domnilor deputați,
Iată situația mea și argumentele pentru care vă rog să respingeți reținerea și arestarea mea.
Mi-au fost aduse două acuzații de dare de mită către două persoane: către șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și către șeful Inspectoratului Județean de Poliție.
În ambele cazuri, nu sunt acuzat de faptul că i-am mituit cu bani, cu imobile sau într-un alt fel decât prin menținerea în funcție. Da, ați auzit bine! Nu există interceptări, nu există documente, nu există declarații publice ale mele de susținere a acestor persoane.
Pe ce se bazează procurorii când fac acuzațiile? Pe denunțuri și pe denunțători care n-au fost vreodată la vreo discuție, nu au absolut nicio dovadă pentru ceea ce spun, în schimb emit niște păreri. Cum mă pot apăra în fața unor simple păreri? Doar cu descrierea unor fapte și evenimente concrete.
Șeful inspectoratului județean de poliție fusese numit în funcție cu mult timp înainte ca eu să ajung parlamentar. Denunțătorul spune că, în timp ce șeful poliției era numit în funcție, eu am condus fără permis și de acolo trage concluzia că eu l-am mituit pe acest șef al inspectoratului de poliție, prin menținerea în funcție.
Repet, nicio dovadă! Merge mai departe și mă denunță, la cinci ani după o presupusă faptă, că l-am mituit cu menținerea în funcție pe acest inspector-șef.
Dacă nu ar fi fost vorba despre situația mea, aș fi fost contrariat. Polițistul a fost numit subsecretar de stat de prim-ministrul Cioloș. Oare pentru o faptă presupusă, întâmplată acum cinci ani, eu l-am convins pe domnul prim-ministru Cioloș să-l numească subsecretar de stat? Oare logica aceasta funcționează?
În cazul procurorului-șef al parchetului, situația este mai absurdă, iar explicațiile mele, la fel de simple. De fiecare
dată, acest procuror-șef a fost numit în funcție de Laura Codruța Kövesi și CSM. Este cineva în această sală care crede că eu o pot influența pe doamna Codruța Kövesi să numească un procuror? Crede cineva că eu pot influența plenul CSM? Pentru că acesta este modul în care mi-au fost fabricate acuzațiile.
Am dat mită, prin menținerea în funcție a unor oameni care aveau deja funcție, care aveau un termen al mandatului, contra cărora n-a apărut niciodată vreo idee cum că și-ar pierde funcția.
Un dosar bazat doar pe denunțuri nu ar trebui să existe și, cu toate acestea, în două săptămâni a mai apărut un denunțător, un fost constructor de la firma „Tehnologica Radion”, care susține că în urmă cu cinci ani de zile, la Realitatea TV, apăreau niște reportaje denigratoare și că la o întâlnire cu dânsul, intermediată de un cetățean pe care l-a menționat a fi mort, deci nu poate confirma nimic, eu i-am pretins bani și am oprit difuzarea acelor reportaje.
Faptul că nu sunt arestat și că sunt astăzi în fața dumneavoastră m-a ajutat să pot să aduc dovezi și am prezentat ieri în Comisia juridică o listă cu toate știrile apărute șase luni înainte de denunț și șase luni după la Realitatea TV. Era o chestiune pe care procurorul o putea face foarte simplu, dar n-a făcut-o. A preferat să mă acuze și să vă ceară să aprobați arestarea și reținerea.
Realitatea este că nu exista niciun reportaj denigrator, nu exista niciun reportaj deloc, deci nu exista nici vreun motiv de șantaj, stimați colegi. Acest denunț a fost livrat ca un denunț mincinos.
Ultima acuzație despre care vreau să vă vorbesc se referă la utilizarea informațiilor confidențiale din dosarele procurorilor.
Și am să vă spun ce s-a întâmplat. Oricare dintre noi știe că cel care deține informații, cel care are obligația să le protejeze într-un dosar este procurorul. Ni se spune tuturor că nimeni altcineva, de la parchet, șeful sau adjunctul lui, de la DNA, de la SRI, nu are dreptul să întrebe sau să obțină acte dintr-un dosar, nu are voie să ingereze cu dosarul procurorului. Așa ni se spune.
Cu toate acestea, de 10 ani asistăm la spectacolul informațiilor confidențiale pe surse. Știm toți că aceste informații nu pleacă de la inculpați, de la martori sau de la avocați, ci de la procurorul de caz; doar acesta are informațiile. În mod direct sau indirect, informațiile confidențiale fac obiectul discuțiilor de cafenea și al articolelor de presă.
În ultimele zile am trăit pe pielea mea o astfel de situație. Joi, dosarul meu a ajuns sigilat la biroul de documente secrete al Camerei Deputaților. Niciun coleg din Comisia juridică nu a consultat acel dosar până sâmbătă, doar eu! Există un tabel, un ofițer ORNISS care stă lângă tine și nu ai voie nici să copiezi dosarul, nici să-i faci poze cu telefonul, practic acel dosar rămâne închis în biroul de documente secrete.
Ei bine, sâmbătă seara, celebra apropiată a dosarelor penale, Sorina Matei, a reușit să publice acel document care se află în biroul de documente secrete al Camerei Deputaților la dânsa pe blog. Aceste date nu s-au scurs de la Parlament, cum dânsa a încercat să ne acuze, aceste date s-au scurs de la procurorul care instrumenta dosarul. Acel dosar se afla doar în două locuri: în fișetul metalic de la Parlament și în calculatorul procurorului.
Cu toate acestea, într-o încercare ciudată, au dorit să ne acuze pe noi, toți, că dacă citim un dosar în Comisia juridică sau în altă parte, dăm imediat informațiile pe surse ziariștilor.
Așa s-a întâmplat și acum trei ani, stimați colegi. Cel care a dat informații secrete pe surse este procurorul. Vă fac o dezvăluire: aceiași oameni de acum trei ani sunt oamenii care au realizat dosarul de astăzi împotriva mea și, pentru dânșii, scurgerea de informații pe surse reprezintă un mod de operare.
Mai adaug un element: există persoane care pot depune mărturie despre felul în care au primit informații din dosarul de acum trei ani – jurnaliști sau persoane din anturajul procurorilor. Vedeta acestui dosar însă este denunțătorul Alexe, un interlop arestat de șase ori, acuzat de trafic de droguri, proxenetism, port ilegal de armă, contrabandă și șantaj, care, după ce a fost anchetat și arestat acum trei ani, a avut o revelație: a mers la DNA și și-a denunțat procurorul care l-a arestat. În timp ce procurorul care l-a anchetat și alți politicieni sunt arestați sau plasați sub control judiciar, acest om cu moralitate îndoielnică și cu un cazier judiciar bogat călătorește în străinătate și pune poze pe Facebook, cu ajutorul și cu acordul celor de la DNA Ploiești.
Nu pot înțelege cum un procuror cu o carieră impresionantă și cu dosare grele e trimis la închisoare de un infractor devenit denunțător. Nu există nicio dovadă că cineva a influențat mersul dosarelor, direct sau prin divulgare de informații, există doar denunțuri.
Dosarele despre care se presupune că au fost influențate au mers în instanță, respectivii cetățeni au fost prinși, arestați, trimiși în judecată, li s-a pus sechestru pe conturi și pe conturile firmelor și nimeni, în niciun fel, nu a împiedicat desfășurarea acelui dosar de acum trei ani.
Vă mai supun atenției o altă afirmație falsă: sunt acuzat că aș fi promis procurorului funcții, în viitor, pentru a afla informații dintr-un dosar sau din acel dosar, facilitând o întâlnire cu prim-ministrul Victor Ponta. E o afirmație falsă! Întâlnirea procurorului cu Ponta, la care eu nu am participat, a avut loc la un an după ce dosarul a fost trimis în instanță.
Ce informații confidențiale mi-aș mai fi dorit eu sau Victor Ponta să obținem dintr-un dosar care era deja în instanță?
Întâlnirea cu Victor Ponta – și iar vă spun, faptul că n-am fost arestat mi-a dat voie să fac rost de o dovadă –, întâlnirea cu Victor Ponta avea ca scop înmânarea unei invitații la un concert al copiilor de la Liceul de Artă din Ploiești, unde fiica procurorului era prim-solistă.
Doamnelor și domnilor,
M-am întrebat și eu de ce, imediat după alegerile prezidențiale, am devenit ținta DNA Ploiești, de ce mi se cere arestarea. Răspunsul s-ar putea să nu fie pe placul multor persoane. Aceste lucruri se întâmplă pentru a mă forța să devin denunțător. Pe cine credeți că mi se sugerează de un an de zile să denunț? Pe fostul prim-ministru Victor Ponta. De ce vor capul lui Ponta? Pentru că a refuzat să facă anumite compromisuri? Pentru că și-a făcut datoria cu demnitate? Pentru că astăzi are o cotă de popularitate mai mare decât puternicii zilei?
Declar public astăzi, aici, în fața dumneavoastră: nu am nimic de denunțat despre activitatea lui Victor Ponta.
Vă mai spun un singur lucru și închei. Aminteam despre dosarul soției președintelui Iohannis, am văzut-o cu toții pe soția lui Liviu Dragnea inculpată pentru o faptă minoră petrecută acum 10 ani. Acuzația gravă era că nu și-a sancționat două colege de birou care au întârziat la program.
Am aflat o altă informație secretă, dintr-un dosar al procurorilor de la DNA Ploiești, atât de secretă încât este deja cunoscută și v-o pot dezvălui. Se chinuie de trei luni de zile să-i facă un dosar și soției lui Victor Ponta, în speranța că vor fabrica încă un alt dosar acestei familii.
Vreți să vă spun de unde am informația aceasta secretă? N-am mituit pe nimeni, decât un site, pe site-ul comisarul.ro. Ancheta secretă, aceiași procurori și informația o găsim pe un site, la un jurnalist. Evident nu eu am dat acolo informația. Nu vi se pare că asistăm la o piesă de teatru absurd, în care adevărul nu mai contează, iar denunțătorii devin parteneri de încredere ai statului de drept?
Discutăm cu toții pe holul Parlamentului, în grupurile parlamentare, în plen, în familie, cu prietenii, despre ce se întâmplă în România și cu România.
Lumea dă vina pe noi, pe parlamentari, pentru spectacolul acesta al cătușelor. Un singur om, oricare dintre noi, un singur grup parlamentar, un singur partid nu va putea să legiuiască în această țară bine. Doar dacă PSD, PNL, ALDE, UDMR, UNPR și PMP o dată găsesc să asculte vocile oamenilor, vor reuși să facă ceva privind această încătușare perpetuă. Dacă nu, toți vom deveni victime sigure ale acestui măcel.
Vă mulțumesc pentru răbdare și vreau să vă rog, încă o dată, să știți că nu veți bloca justiția astăzi dacă veți respinge această practică abuzivă a arestului preventiv.
Vă spun un singur lucru: sunt peste 4 milioane de cetățeni români implicați într-o formă sau alta în dosare penale. Noi nu putem să construim o țară ca o închisoare!
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Sebastian Aurelian Ghiță · 30 martie 2016 · monitorul.ai