Atunci, dacă decizională este Camera Deputaților, voi insista mai mult acolo mâine. Este un proiect extrem de important pentru ceea ce înseamnă relația dintre autoritățile locale, principiul descentralizării și eficientizarea relației cetățean – administrație din perspectiva raportului Poliție – Poliție locală.
A doua componentă a priorităților vizează, așa cum am spus, locurile de muncă, investițiile, relansarea economică, ieșirea din criză.
Nu este un obiectiv mai important pentru Guvern, alături de cel care vizează modernizarea statului, de cele două componente, decât preocuparea față de locurile de muncă ale românilor, mai ales în această perioadă dificilă.
Aici, în această sesiune parlamentară, avem în vedere pregătirea cadrului normativ și vă solicităm suportul pentru modificarea legislației privind impozitul minim și transformarea lui în impozit forfetar restrâns la anumite domenii de activitate.
În Guvern avem luna martie pentru finalizarea actului normativ, astfel încât deja dumneavoastră să-l puteți adopta, ca el să intre cât mai repede cu putință în vigoare. Este un act normativ care vine să continue ceea ce a fost anul trecut și noi spunem că impozitul minim și-a atins obiectivele pentru care a fost creat, iar, acum, regândirea lui pentru a fi transformat în impozit forfetar pentru anumite domenii de activitate unde evaziunea fiscală nu poate fi combătută, de altfel va fi o soluție pe care o vom supune atenției dumneavoastră.
De asemenea, continuarea Programului „Prima casă”.
În Guvern, vom avea o abordare până în 15 februarie, astfel încât el, pe de o parte, să continue, iar, pe de altă parte, să fie direcționat spre locuințe construite de la zero, pentru a produce acel efect multiplicator în economie, adică cât mai mulți bani să circule în diverse ramuri ale economiei, astfel încât să avem mai multe locuri de muncă și, în același timp, să realizăm o dezghețare a creditării.
Vă precizez, pentru o corectă informare a opiniei publice, că până astăzi au fost aprobate 14.000 de cereri, iar cuantumul total al garanțiilor guvernamentale acordate este de 595 de milioane de euro.
În al treilea rând, avem în vedere și vă vom solicita sprijinul pentru adoptarea rapidă a actului normativ prin care vom reglementa șomajul tehnic, o măsură extrem de importantă care salvează zeci de mii de locuri de muncă în această perioadă dificilă. Am făcut-o și în 2009, o facem și în 2010 tocmai din cauza contextului economic dificil pe care încă îl avem, cel puțin în prima jumătate a anului. De aceea, acest act normativ va veni în dezbaterea dumneavoastră și vă vom solicita sprijinul să fie adoptat cât mai repede cu putință.
Nu în ultimul rând, avem în vedere perfecționarea cadrului legislativ privind reabilitarea termică a blocurilor, cadru legislativ inițiat de către ministrul Blaga, și avem în vedere îmbunătățirea astfel încât autoritățile locale să poată declara de interes public asemenea lucrări de reabilitare, ca ele să fie în măsură să poată lua credite de la bănci pentru a-și suporta partea de cofinanțare la acest program, unde principala componentă, de 50%, este suportată de către stat. Este un proiect rezultat în urma discuțiilor cu administrațiile locale și domnul Petru Filip, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cunoaște aceste preocupări, că le-am discutat în detaliu, astfel încât să putem avea acest cadru reglementat.
Aș mai face câteva referiri la componenta economică, chiar dacă nu se încadrează _stricto sensu_ în prioritățile legislative imediate, dar este și face parte din preocuparea majoră a Guvernului. Pe lângă ceea ce am declarat încă de la începutul acestui an la adoptarea bugetului, că nu se majorează cota unică, nu se majorează TVA-ul, nu se majorează contribuțiile de asigurări sociale, menținem măsura neimpozitării profitului reinvestit.
Avem în vedere extinderea în continuare a Programului „Rabla”, așa cum am decis, pentru persoane juridice și, de asemenea, extinderea lui pentru tractoare. Chiar astăzi am avut o discuție cu ministrul Borbély. Vineri vom adopta în Guvern bugetul Fondului de Mediu, după care, în maximum 15 zile, vor fi operaționale toate componentele programului, astfel încât ele să-și producă în continuare efectul pe care l-au avut în economie, efect benefic și anul trecut.
De asemenea, vom continua Programul „Primul siloz”, pe care l-am pus în practică încă de anul trecut.
Am majorat plafonul garanțiilor guvernamentale pentru programele „Prima casă” și „Primul siloz”, ca să continue, dar, de asemenea, să folosim mecanismul garanțiilor guvernamentale pentru partea de cofinanțare a proiectelor administrațiilor locale din fonduri europene.
Există aceste probleme, pe care le cunoaștem cu toții, că nu există resurse financiare suficiente pentru cofinanțare sau prefinanțare și, în acest moment, se lucrează la Ministerul Finanțelor Publice – domnul ministru Vlădescu este aici și vă poate confirma – pentru ca administrațiile locale să
primească un sprijin, astfel încât banii europeni să fie aduși în România. Anul acesta sperăm să avem cel puțin 4,3 miliarde de euro bani europeni aduși în România, efectivi, și care să ne ajute, în acest context al dificultăților economice, să depășim perioada aceasta și să asigurăm relansarea economiei.
De asemenea, trebuie utilizat Fondul de Garantare și Contragarantare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, care va salva, și anul acesta, mii de firme de la faliment și va salva locurile de muncă ale românilor, într-un parteneriat, dacă ne putem exprima așa, cu măsura șomajului tehnic.
Nu în ultimul rând, aș mai sublinia importanța parteneriatului public-privat, pentru care am instituit o unitate de implementare a acestui parteneriat public-privat la nivelul Guvernului, astfel încât el să devină o regulă, și nu o excepție în economia românească și în investițiile care pot fi realizate.
Există, deocamdată, cadrul legislativ prin Legea concesiunii. Avem publicat în „Monitorul Oficial” cadrul pentru aplicarea parteneriatului public-privat, însă trebuie ca el să fie intens cunoscut, mediatizat, discutat cu mediul de afaceri și cu autoritățile locale. Reprezintă o resursă extraordinară de modernizare a acestei țări, de modernizare a infrastructurii, iar miniștrii care fac parte din unitatea de implementare – finanțe, economie, justiție, dezvoltare regională, transporturi – sunt cei care vor urmări implementarea acestui program, prin discuții punctuale cu tot ce înseamnă mediul de afaceri, autorități locale, bănci, astfel încât să nu mai existe reținere în utilizarea acestui instrument, așa cum el există în întreaga Uniune Europeană. Nu este o găselniță a Guvernului României, ci este vorba doar de a utiliza un instrument eficient pe care îl avem și la nivel european.
Componenta economică nu face abstracție de componenta socială. Știm bine că mai sunt încă, din nefericire, mulți cetățeni români care o duc greu și că salariile sau pensiile sunt insuficiente. Am încercat și în 2009, și în 2010 să oferim tot sprijinul necesar, astfel încât să putem depăși această perioadă dificilă, orientându-ne și ajutându-i în principal sau începând cu cei care o duc cel mai greu în această țară.
În privința pensiei sociale minime, vom avea un act normativ prin care vom indexa pensia socială minimă de 350 de lei cu rata inflației, pentru a veni în sprijinul acelora care o duc cel mai greu și, în același timp, ca o formă de solidaritate cu cei pentru care, până nu de mult, suma de 350 de lei era un vis. Nu este foarte mult în comparație cu nevoile pensionarilor, dar, oricum, este mai mult decât era în trecut și ea va sta în atenția noastră în vederea indexării.
De asemenea, vreau să vă spun că am reținut mesajul dumneavoastră pe care ni l-ați transmis și cu Legea bugetului de stat. În măsura în care economia ne va permite, și sunt semne bune – ați văzut, cursul s-a stabilizat, imaginea internațională a României este tot mai bună, investițiile străine se anunță a fi mai multe decât în anul anterior, agențiile de _rating_ dau abordări pozitive, aprecierile față de acordul cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială sporesc credibilitatea țării, există un context, cu acest set de măsuri pe care și noi îl vom continua în plan intern, să sperăm chiar că vom putea depăși 1,3% creștere economică în 2010, în comparație cu 7,3% minus, pe care l-am avut în 2009 –, deci în acest context spun că avem în vedere un act normativ pe care să vi-l supunem atenției dumneavoastră, de constituire a unui fond de inițiativă socială prin intermediul căruia să putem acorda
sprijin financiar pensionarilor cu cele mai mici venituri sau începând cu pensionarii care au cele mai mici venituri și pensii, pentru a putea depăși această perioadă dificilă, și el va fi discutat începând cu luna aprilie.
Tot în acest cadru al contextului social, avem în pregătire un proiect de lege privind serviciile de îngrijire și educare a copiilor pe timpul zilei, care se va corobora cu Legea educației naționale, pentru a ne asigura, așa cum este în întreaga Europă, că, în timpul zilei, copiii noștri, în cadrul acțiunilor școlare și după acțiunile școlare, sunt într-un cadru de siguranță și părinții pot să-și vadă de treaba lor la muncă, iar, după aceea, când vin acasă, să se poată bucura de viața de familie și să poată oferi copiilor lor alternativele sociale necesare.
Avem, de asemenea, Proiectul de lege privind ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, un act normativ extrem de important și care va ridica și în România standardul drepturilor persoanelor cu dizabilități la nivel internațional, pentru că, dacă suntem o democrație cu adevărat, trebuie să asigurăm egalitatea de șanse pentru toți și respectarea principiului potrivit căruia egalitatea de șanse nu este doar o prevedere constituțională, ci este o realitate instituțională practică în fiecare unitate administrativă din România, iar, în privința persoanelor cu dizabilități, statul român are obligații pe care și convențiile internaționale, și legile române ni le cer pentru a respecta acest principiu democratic al egalității de șanse.
De asemenea, aș mai vrea să fac referire și la alte proiecte de lege care stau în atenția noastră ca priorități și care nu se încadrează _stricto sensu_ în cele două priorități majore: modernizarea statului, să spunem, sau locurile de muncă pentru români, dar se încadrează în ceea ce înseamnă perfecționarea cadrului democratic din România și ridicarea lui la exigențele democrațiilor consacrate din lume. Avem, aici, în vedere, de exemplu, aprobarea și finalizarea Proiectului de lege privind statutul minorităților naționale, nu este de competența Senatului, ci este de competența Camerei Deputaților și îl vom aborda cu maximă responsabilitate în Camera Deputaților, având în vedere că s-a dezbătut în sesiunile anterioare.
Avem în vedere Proiectul de lege privind guvernarea electronică, un proiect de lege care va moderniza serviciile publice din România, va deschide mult mai rapid accesul cetățeanului, prin informația pe care o are la dispoziție și prin serviciile de tehnologie avansată aferente, să-și plătească impozitele, alte taxe, să poată avea acces on-line la diverse surse de informare, fără a fi nevoit să aștepte după funcționari sau după ștampile, așa cum, din nefericire, se întâmplă astăzi.
Acest proiect de lege al guvernării electronice va simplifica extrem de mult procedurile birocratice de astăzi, îi va obliga pe foarte mulți funcționari să se perfecționeze, iar, în ultimă instanță, cel care va câștiga va fi cetățeanul, noi, cu toții, prin economia de timp și de bani în raport cu diversele autorități care emit avize, autorizații, certificate și așa mai departe.
Nu în ultimul rând, aș mai face referire la Proiectul de lege privind reglementarea malpraxis-ului, pe care îl vom înainta spre dezbatere Parlamentului, sau la proiecte de lege privind reglementarea cadrului ajutoarelor de stat atât pentru agricultură, dar și pentru alte domenii ale economiei naționale, în concordanță cu regulile europene.
În încheiere, aș mai spune doar un lucru. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona conferă parlamentelor naționale o importanță și mai mare, prin implicarea în dreptul de analiză a inițiativelor Comisiei Europene, și, din acest punct de vedere, cred că un parteneriat sănătos între Guvern și Parlament, pentru a oferi toată expertiza necesară, va fi un bun prilej ca Parlamentul nostru să ofere, în termenul cerut de Tratatul de la Lisabona – maximum 8 săptămâni –, puncte de vedere pentru acele inițiative legislative care vizează principiul subsidiarității, astfel încât România să fie o voce autorizată, prin Parlamentul național și prin competența exprimată aici, asupra proiectelor Comisiei Europene în Parlamentul European, și sunt convins că, acolo, colegii noștri din Parlamentul European, indiferent de partidul politic pe care îl reprezintă, vor reprezenta vocea României și vor apăra interesul nostru din perspectiva noului principiu care a fost instituit prin Tratatul de la Lisabona, și anume dreptul parlamentelor naționale de a avea o poziție foarte clară în proiecte de lege, în inițiative ale Comisiei și, în special, cu privire la acelea care vizează respectarea principiului subsidiarității.
Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o și sperăm că, împreună, vom avea o sesiune legislativă eficientă, iar aceste priorități despre care am vorbit le vom putea găsi în „Monitorul Oficial” la sfârșitul lunii iunie.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.