Dorin Mircea Dobra

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să vorbesc tot pentru toți colegii mei și în ajutorul lor și în susținerea lor.

Așa, de vreun an și jumătate, în presă, un nebun rostogolește o listă cu senatori ce au votat împotriva stopării defrișărilor ilegale. Da? A venit aici și a susținut, deși, știm foarte bine, am votat cu toții „împotrivă” din cu totul alte motive. Erau oameni aici care spuneau: „Tot ceea ce cereți e prevăzut deja în Codul silvic.” Dar nu-i problemă, vede țara cum am votat noi împotriva defrișărilor.

La cabinetele senatoriale vin în toată perioada asta, așa, de vreo lună încoace – și este un semnal de alarmă pentru colegii din Guvern –, oameni să spună: „Domnule, nu mai avem lemne de foc! Atât ați votat în Parlament stopări, încât nu mai avem lemne de foc!” Este în regulă și asta.

Pe Facebook, camioane filmate, poate și în România, dar eu știu pe unde filmate, cu te miri ce numere, care arată cum pleacă lemnul din România.

Pe partea cealaltă, Guvernul transmite statistic, oficial și spune: de exportat, am exportat 10 milioane de metri cubi, dar am importat 100 de milioane din Ucraina. Nu mai ține nici chestia aia cu exportul.

Dragi colegi,

Acum, în consonanță cu domnul ministru Barbu, spun așa: când ajungeți să ne trimiteți nouă, în Parlament, măriri de amenzi, înseamnă că undeva, pe infrastructură, instituțiile nu sunt capabile să pună în ordine lucrurile astea. Nefiind capabile să le pună în ordine, toate presiunile... și nu numai în legătură cu pădurile, că aproape în legătură cu orice, cu câinii comunitari, cu bisericile, cu catedrala, cu ce vreți voi, toate au ajuns să se spargă aici, în ultimul for deliberativ al țării, culmea, cu prejudicii imense de imagine asupra acestui for. Nici nu mai contăm noi, domnule ministru, că, până la urmă, fie vorba între noi, susțin declarația dumneavoastră, să fie clar, în legătură cu dificultatea mandatului de senator. Nu era întâmplătoare.

Dacă ne trimiteți nouă, în Parlament, și cât să fie amenda, și cât să fie metrul cub, și cât să fie distanțele în România, și toate lucrurile astea, e și firesc, până la urmă, tot din vina noastră, ca toate astea tot noi să le decontăm.

Am eu... trebuie să știu, astăzi, împreună cu colegii mei, cât a fost amenda, cât e bine să fie amenda și cum o fi amenda?! Că nu pentru asta am venit în Parlamentul României, să văd cuantumul de amenzi. Aș fi votat bucuros lucruri mari, alături de colegii mei, și ei bucuros la fel.

E doar un semnal de alarmă, pe final de mandat: și vina noastră, dar, în principal, vină instituțională. Când nu mai suntem capabili, pe bază de competență, să rezolvăm problemele astea, ce par, până la urmă, fără capăt, atunci toate lucrurile astea se transferă asupra imaginii noastre și afară vom rămâne în continuare cu toții aceiași... mi-e și groază să mai spun...