Stenogramă plen

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea de declarații politice de astăzi, 1 noiembrie 2016, și-i dau cuvântul domnului senator Ionel Agrigoroaei pentru a prezenta declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi se adresează mai mult domnului ministru Vlad Voiculescu și domnului prim-ministru Dacian Cioloș.

Obiectul intervenției mele este „Capcana ieftinirii medicamentelor”.

Am asistat de curând la demersul intitulat „Petiția publică pentru ieftinirea medicamentelor”. Ideea de economisire la bugetul de stat pe care o sugerează această petiție, economisire care s-ar produce prin reglementarea privind alinierea prețurilor medicamentelor originale la prețul medicamentelor generice, este o manipulare. Nu este vorba despre nicio economie la buget, iar taxa clawback este o taxă plătită suplimentar de producătorii de medicamente, iar bugetul acoperă 1,515 miliarde de lei pe trimestru, indiferent de prețul medicamentelor. Tot ce depășește această limită se returnează de industria farmaceutică prin clawback.

Din păcate, acest lucru va duce la dispariția de pe piața din România a unor medicamente. Multe companii de medicamente scumpe, inovative, dar și de medicamente ieftine, generice, își retrag produsele de pe piață.

Referitor la această petiție publică, vă întreb: care este politica de preț anunțată și când se va anunța ceva concret despre modalitatea de calcul al prețurilor? Este posibil să avem o politică coerentă și pe o perioadă lungă, astfel încât să nu mai existe sincope în aprovizionarea cu medicamente a pacienților?

Studiile demonstrează că nu se face economie la buget, ci se încurajează exportul masiv, ceea ce duce la lipsa medicamentelor pentru pacienți. Și, bineînțeles, o nouă scădere a prețurilor va conduce la retragerea unor medicamente din piață, dar totul este doar pur teoretic. Vă mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

În continuare, domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „O nouă guvernare pesedistă ar bloca investițiile în infrastructură”. Dar, ca o scurtă introducere, se vede că zilele astea PSD-ul blochează

întreaga țară prin greve și prin inacțiune în Parlamentul României.

Ultimul tablou de bord al Uniunii Europene în domeniul transporturilor, publicat de Comisia Europeană, ne plasează din nou în topul țărilor cu infrastructura cea mai deficitară. La capitolul autostrăzi suntem prezentați cu un jenant 0,7%, iar regiunea Moldovei este de departe „triumfătoare” prin lipsa totală a lor, fiind probabil unica regiune din Europa într-o astfel de situație. Pe lângă această stare sumbră, nici Masterplanul de transporturi nu ne oferă o speranță că s-ar putea ieși din această jenantă originalitate, pentru că este amânată, pentru o dată necunoscută, construcția drumului Iași–Târgu-Mureș.

Dintre toate strategiile vehiculate de guvernarea Ponta, de acum patru ani, au rămas doar niște lucruri scrise pe hârtie, iar infrastructura continuă să aibă probleme grave. Nu ne referim doar la autostrăzi, ci și la dezastrul înregistrat la rețelele de căi ferate, drumuri județene, comunale, ceea ce a adâncit și mai mult sărăcia în zonele lipsite de posibilități de transport.

Lipsa investițiilor din acest sector și a atragerii fondurilor europene, redirecționarea bugetului către măsuri populiste sunt tot atâtea motive pentru care, la nivelul anului 2016, nu am progresat deloc. Mai mult, reparăm ce a inaugurat Ponta ca lucrări finale, false, cu costuri și efecte serioase asupra bugetului și dezvoltării.

Ca urmare, o nouă guvernare pesedistă ar însemna un regres al societății românești, ducându-ne înapoi la nivelul anilor ’90. De aceea, trebuie să fim conștienți că avem nevoie de un Executiv care să acționeze imediat, prin alocarea de bani pentru investiții majore în infrastructură, accesarea fondurilor pentru finanțarea unor proiecte de calitate, dar și prin depolitizarea acestui sector de activitate, astfel încât să devină unul bazat pe eficiență.

Vă mulțumesc.

În continuare are cuvântul domnul senator Ioan Ghișe.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Stimați colegi,

Cuvântul meu se referă la greva din sectorul sanitar și mai ales la un apel – să nu-i spunem chiar disperat, dar, oricum, foarte concret – către prim-ministrul Dacian Cioloș.

Studii de specialitate în domeniul migrației forței de muncă arată că un cetățean, oriunde pe glob, atunci când își găsește în străinătate un loc de muncă în concordanță cu nivelul de calificare și experiență și care este de cel puțin patru ori mai bine plătit, este dispus să-și părăsească țara de origine, să meargă să lucreze în străinătate. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, s-a creat șansa pentru cetățenii români să lucreze în mod special în țările Uniunii Europene.

Medicii, în mod special, dar personalul sanitar în general sunt oameni cu calificări superioare, pe care le-au dezvoltat în școli și în practică mulți ani de zile, ajungând la perioada maturității profesionale în jurul vârstei de 30 de ani. Mă refer la finalizarea rezidențiatului. Datele oficiale arată că în ultimii 10 ani a plecat mai mult de jumătate din corpul medical.

Există situații de-a dreptul dramatice, cum citeam în presă nu demult că, de exemplu, la Spitalul Județean Vaslui nu există medic oncolog, motiv pentru care bolnavii de cancer trebuie să meargă la tratament tocmai la Iași.

Acum, când mă adresez dumneavoastră, este a doua zi de grevă în sectorul sanitar și vin să subliniez în mod deosebit situația și condiția medicilor din spitale, pentru că aceștia desfășoară activitatea cu gărzi de câte 30 de ore, gărzi care nu le sunt plătite în concordanță cu Codul muncii și cu recunoașterea plăților pentru alte categorii profesionale care desfășoară activități în regim prelungit de muncă.

Or, este o chestiune de securitate națională aceea de a asigura corpului medical condiții decente de muncă și mai ales recunoașterea, prin retribuție, a efortului depus și a competenței profesionale pe care o au. Spun că este problemă de securitate națională pentru că vedem din ce în ce mai des cazuri de malpraxis. Ele exprimă, de fapt, prăbușirea sistemului sanitar din România.

Așadar, vin în fața dumneavoastră cu rugămintea, în mod special, domnule președinte de ședință, să se transmită prim-ministrului cuvântul meu, prin aceea ca, indiferent de condiții, să găsească soluții concrete pentru creșterea accelerată a salariilor persoanelor din sectorul sanitar.

În continuare îi dau cuvântul domnului senator Florian Dorel Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Declarația politică – „Tehnocrații au eșuat să salveze România”.

Stimați colegi,

Am comemorat duminică cu toții un an de la tragedia de la clubul Colectiv. Din păcate, nici până la ora actuală justiția

nu ne-a putut arăta cine sunt vinovații pentru ceea ce s-a întâmplat acolo. Din punct de vedere politic, constat cu tristețe că unii încearcă să profite de conjuncturile create și să deturneze această guvernare tehnocrată spre una eminamente politică. PNL încearcă să se salveze lipindu-se de imaginea premierului Cioloș, la fel cum USR încearcă să câștige capital electoral pentru a accede în viitorul Parlament.

Dincolo de această politizare fățișă a guvernării tehnocrate, mult mai grav este faptul că, din punct de vedere economic, social sau al accesării fondurilor europene, România nu a făcut decât să stagneze în ultimul an. Am pierdut un an de zile sub conducerea acestor falși eroi salvatori, care se pricep foarte bine la vorbe și discursuri meșteșugite, dar care însă au eșuat să producă acea schimbare majoră pe care românii au așteptat-o. Mai mult, actualul cabinet de miniștri, în frunte cu premierul Cioloș, este pe cale să compromită și ideea de tehnocrație.

Și aș dori să dau exemplul sistemului medical, domeniul meu de competență. Actuala conducere a Ministerului Sănătății a luat câteva decizii greu de înțeles pentru mine. Unele dintre ele sunt controversate, altele de-a dreptul revoltătoare. Personal, am serioase îndoieli că, dacă, Doamne ferește, mâine s-ar întâmpla din nou o tragedie de proporțiile celei petrecute în urmă cu un an, autoritățile și sistemul sanitar ar fi mai bine pregătite decât au fost anul trecut. Este foarte bine că răniții din accidentul de la clubul Colectiv vor beneficia în continuare de susținerea statului pentru tratamentele în străinătate până la sfârșitul anului 2018. E foarte bine că s-au simplificat procedurile și birocrația. Nu este însă și suficient!

Declarațiile recente ale ministrului Vlad Voiculescu mă neliniștesc profund. Ca ministru al sănătății și ca demnitar al statului român nu poți să rămâi la stadiul unor constatări cinice de genul „niciun oraș din Europa nu ar fi fost pregătit pentru un număr de peste o sută de arși grav”. Astfel de constatări și declarații nu ne ajută cu nimic.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus declarații politice în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD, senatorii Doina Silistru, Petru Alexandru Frătean, Gabriela Crețu, Doina Elena Federovici și Nicolae Bădălău;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Ioan Cristina, Traian Igaș, Marius Nicoară, Gavrilă Ghilea, Nelu Tătaru;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, senatorul Mihai Niță; – și următorii senatori independenți: Gheorghe Saghian, Haralambie Vochițoiu, Valer Marian.

Stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.

Declarația politică este intitulată „Îndrăznesc să cred în continuare în pământul românesc!”.

Distinși colegi,

Vineri au fost prezentate de către PSD soluțiile pentru fermierii români pentru a se putea și ei alătura clasei de mijloc.

PNL astăzi nu are program, iar tehnocrații sunt incompetenți, întârzierea subvențiilor pentru fermieri fiind cel mai bun exemplu.

Guvernul tehnocrat Zero a făcut mult rău agricultorilor români. În timp ce fermierii străini și-au primit subvențiile la timp și astfel afacerile lor, precum și producția aferentă au prosperat, fermierii români nu și-au primit subvențiile din cauza acestui guvern incompetent și incapabil să înțeleagă adevărata dimensiune atât a dezastrului din agricultură, cât și a rolului esențial pe care îl are această ramură a economiei.

PSD a prezentat programul pentru agricultură, parte a Programului de guvernare al Partidului Social Democrat. Iată, suntem singurul partid care vine cu programe concrete, menite să rezolve problemele din agricultură și să ofere fermierilor români șanse egale cu cei europeni, pe o piață puternic divizată și extrem de rigidă. Printre prevederile definitorii ale programului nostru se numără plata avansului la subvenție pentru fermieri până la 15 octombrie, scheme pentru susținerea produselor deficitare, eliminarea impozitului pe terenuri sau utilaje agricole, precum și TVA zero pentru toate materiile prime și servicii din agricultură.

Agricultura este un domeniu vital pentru Botoșani și pentru România, însă este și un domeniu sensibil. Tocmai de aceea măsurile prevăzute în acest program au fost gândite să constituie o șansă reală pentru zonele mai defavorizate, preponderent agricole. Efectul lipsei de viziune, dar mai ales de acțiune s-a resimțit din plin și în profunzime, prin totalul dezinteres al Guvernului tehnocrat. Acesta a ignorat problemele din domeniu și astfel a reușit să compromită întreaga producție agricolă și, implicit, produsul intern brut al României. Noi, PSD, prin programul destinat fermierilor, dorim să stabilim prin lege ca subvențiile să fie plătite la 15 octombrie în avans, iar restul să fie plată regulară – 1 decembrie, 31 martie.

Declarația politică se intitulează „«Îndrăznește să crezi în România» nu este doar un slogan, ci o viziune despre țara noastră”.

La mai mult de un sfert de secol de la Revoluția din 1989, România se scufundă într-o lipsă de încredere cronică la toate nivelurile societății. O regăsim în relația dintre oameni, dintre aceștia și instituțiile statului, față de partidele politice, față de Executiv și Legislativ, chiar și atunci când se vorbește de unele acțiuni ale justiției. Neîncrederea este regina neîncoronată a raporturilor sociale. Aceasta nu este doar o simplă și adevărată constatare, ci o tragedie națională, întrucât unul dintre cele mai importante ingrediente ale unei societăți sănătoase – încrederea – se epuizează sigur pe zi ce trece.

Plecând de la acest tablou zugrăvit în nuanțe de gri, care expune un pesimism național teribil pentru o societate și mai ales pentru o democrație tânără, PSD a înțeles că România trebuie să vadă și să creadă în luminița de la capătul tunelului. Adică societatea noastră are nevoie de un val de speranță că românii pot să ducă mai departe idealurile democratice și prin propriile forțe.

„Îndrăznește să crezi în România”, sloganul pe care PSD îl va afișa în această perioadă electorală, este mai mult decât un concept central de campanie. Este o invitație la speranța de a crede în propriile noastre forțe. Căci ceea ce pare să ne lipsească cu adevărat nu sunt inteligența și puterea de muncă, ci speranța că noi, românii, putem să ne facem un viitor mai bun chiar aici, la noi acasă. Însă nimic nu se poate construi durabil fără a crede că acea construcție va avea propria măreție și un viitor.

Să crezi în România este un îndemn, dar și o soluție. Este un ideal, dar și un adevăr. Este o promisiune, dar și o certitudine. Sloganul le înglobează pe toate. Să îndrăznești să crezi în țara ta nu trebuie să mai fie considerat un păcat și nici o rușine, ci un motiv de mândrie națională.

Cum să ne putem dezvolta ca societate dacă nu suntem motivați să folosim la maximum și cu deplină încredere propriile noastre resurse? Cum putem să spunem că România poate fi un jucător pe scena politică europeană când unele decizii se iau mai mult la Bruxelles sau via Bruxelles decât în spațiul nostru instituțional și politic? Cum am putea să ducem mai departe idealurile unei națiuni dacă noi nu credem în ea? PSD a înțeles că este datoria unui partid politic mare, serios, pragmatic, cu vocația guvernării să aducă România pe un drum propriu. Căci nu ne putem baza decât pe forțele noastre politice și ale partenerilor noștri și pe încrederea electoratului.

## Declarația politică este intitulată „Un nou început!”. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am dorit să închei activitatea mea legislativă din acest mandat parlamentar cu o declarație politică privind faptul că oamenii politici actuali, în special cei din așa-zisa zonă de stânga, nu au înțeles nici efectele tragediei de la „Colectiv”, nici faptul că avem în continuare, la 26 de ani de la Revoluție, peste 5 milioane de români care trăiesc la limita existenței și care sunt folosiți doar ca masă de manevră electorală pentru scopurile clientelare ale mamutului politicii românești, PSD.

Am încercat în acest mandat, prin cele peste 62 de intervenții la nivel parlamentar (declarații politice, interpelări și întrebări adresate diferitelor instituții ale statului, declarații politice și intervenții publice) și cele peste 55 de propuneri legislative inițiate, să aduc o contribuție la schimbarea instituțională și la reforma politică și economică necesară societății românești.

Semnalul transmis de „Colectiv” și numărul mare de tineri care doresc să plece din țară, dar care se prezintă la vot pentru a protesta împotriva sistemul politic „pietrificat” de mai bine de 26 de ani în propria suficiență instituțională au devenit pentru mine un mod de acțiune socială și înțelegere mai bine a mentalității societății în care trăim.

Din păcate, colegii parlamentari ai celui „mai mare” partid din România nu au înțeles nici acum nevoia de adaptare a politicului la cerințele societății românești în schimbare și la modificările geopolitice, care trebuie să ne învețe care este noul rol pe care trebuie să-l asumăm ca parlamentari în mandatul 2016–2020.

Consider că este cazul să învățăm ce înseamnă maturitatea politică dincolo de populism ieftin, promisiuni demagogice și manipulări electorale aplicate în ultimii 25 de ani. Viitorul acestei țări depinde de modul în care știm cum și ce decizii politico-legislative ne asumăm.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „S.O.S. polița de asigurare”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De câteva săptămâni ne confruntăm cu o problemă care afectează atât mediul privat, cât și persoanele fizice. Este vorba despre prețul RCA, cel care a fost plafonat, în urma protestelor transportatorilor, la 7.500 de lei.

Transportatorii au reclamat faptul că tarifele RCA au crescut și de cinci ori în ultimul an. Au cerut Guvernului să intervină pentru a îngheța prețurile, fapt care s-a întâmplat pentru șase luni.

Problema a degenerat într-o dispută pe postul de președinte al ASF, abordare care pierde complet din vedere problema reală, cea a cetățenilor, a persoanelor fizice, asupra cărora cade toată presiunea.

Am adresat o întrebare ministrului de finanțe prin care am cerut să intervină în reglarea presiunii puse pe persoanele fizice prin prețul ridicat al RCA aplicat acestei categorii.

## Stimați colegi,

Ministerul Finanțelor Publice a publicat noile tarife pentru asigurările auto obligatorii (RCA), iar timp de șase luni de la adoptarea legii firmele de asigurări nu au voie să propună prețuri mai mari decât cele stabilite.

Conform documentului, persoanele fizice au de suferit după adoptarea noilor tarife, prețurile RCA crescând cu 30% la anumite clase de autoturisme sau grupe de vârste.

Dacă există o legătură între plafonarea acordată transportatorilor și menținerea prețului ridicat al RCA pentru persoanele fizice, este datoria ministrului de resort să intervină pentru reglarea acestui lucru!

Este o problemă care afectează cetățeanul de rând, problemă față de care avem datoria să acționăm și noi, în calitate de aleși ai românilor, pe care îi reprezentăm în Parlament!

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Schimbare de opțiune parlamentară la domnul Traian Băsescu!”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute am aflat cu stupefacție și uimire cum celebrul proverb „lupul își schimbă părul, dar năravul ba” este mai actual ca oricând în politica românească. Sunt surprins cum cel care, în al doilea mandat de șef al statului, considera că Senatul României este „o instituție fără rost” și nu mai este nevoie de această Cameră a Parlamentului în procesul de „modernizare a României”, cel care afirma în 2009 că este nevoie de un referendum și este necesară trecerea la sistemul parlamentar unicameral... acum, după aproape șapte ani, este primul pe lista de candidați ai PMP-ului la Senat, solicitând un mandat de senator în municipiul București. Mă refer aici la Traian Băsescu.

Știam că în politică moralitatea și asumarea declarațiilor publice sunt doar termeni de manipulare electorală, dar domnul fost Președinte al României, Traian Băsescu, depășește orice limită a decenței și a demagogiei politice.

Un om care „țipa” în 2013 că „USL-ul trebuie să țină cont de rezultatul referendumului din 2009 și să treacă la sistem unicameral prin desființarea Senatului”, acum vine, cu o nonșalanță de cea mai joasă lipsă de principii politice, și afirmă că va candida la Senat. Mai grav este faptul că afirmă că o face pentru binele bucureștenilor și, implicit, al românilor.

Stimați colegi,

Credeam că am văzut multe în politica românească, dar gestul domnului Traian Băsescu de a candida pentru un mandat în instituția pe care a „hulit-o” cel mai mult atunci când a fost Președinte al României demonstrează că respectivul domn nu a învățat că, atunci când trebuie să te retragi pentru a nu fi penibil, te retragi... mai ales că ai ocupat cea mai înaltă distincție în statul român: președintele republicii.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Programul «O masă caldă» s-a ră(tă)cit printre avize”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În ședința Senatului din data de 26 septembrie 2016 adresam ministrului educației naționale și cercetării științifice o interpelare privind tergiversarea implementării Programuluipilot pentru acordarea unei mese calde pentru elevi și preșcolari, care este încă așteptată de cei aproximativ 30.000 de beneficiari din cele 50 de unități de învățământ selectate.

Solicitam, pe aceeași cale, domnului ministru precizări privind unele impedimente semnalate de mass-media ca obstacole serioase în aplicarea acestui program, lipsa sălilor de mese, cât și inexistența spațiilor adecvate pentru păstrarea mâncării, în unele situații fiind cele mai importante dintre acestea.

Nu în ultimul rând, având în vedere că la data intervenției mele anul școlar 2016–2017 începuse deja de două săptămâni, solicitam din partea factorilor responsabili prezentarea unui calendar ferm de implementare și derulare a acestui program-pilot.

La data de 17 octombrie 2016, distinsul ministru al educației naționale și cercetării științifice răspundea prompt demersului meu parlamentar, prezentându-mi pe spații ample câteva dintre „chinurile facerii” – altminteri, inerente – ale acestui act normativ.

Nu am înțeles însă cum a fost posibil ca un proiect legislativ cu o asemenea miză, afișat pentru dezbatere publică pe pagina de internet a ministerului de resort la finalul lunii iulie, să nu fie adoptat până la începutul anului școlar, această procedură fiind îndeplinită abia zilele trecute, în cadrul ședinței de executiv din data de 26 octombrie 2016.

Această întârziere este cu atât mai inexplicabilă cu cât chiar domnul ministru preciza că, anterior propunerii proiectului de act normativ spre dezbatere publică, au avut loc consultări în cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice – Direcției Generale de Învățământ Preuniversitar, cu reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, ai structurilor reprezentative ale elevilor, ai inspectoratelor școlare județene, specialiști din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și s-au realizat consultări preliminarii cu actori educaționali relevanți pentru problematica proiectului de ordonanță de urgență.

Declarația politică este intitulată „Timpul nu mai are răbdare cu țara noastră”.

Cabinetul Cioloș a fost numit într-un context complicat și a evitat o criză politică. La învestire, Guvernul Cioloș a fost privit de unii ca o soluție pentru climatul instabil din țară de la momentul respectiv, de alții ca un experiment sortit eșecului. În orice caz, noi toți am avut așteptări foarte mari de la un mandat scurt, de un an. În ciuda nivelului așteptărilor, care era cu mult peste cel al posibilităților reale, au fost multe realizări care deschid drumul unor schimbări sistemice importante, dar care necesită timp pentru finalizare.

În ultimul an au fost făcute progrese majore pentru transparentizarea actului de guvernare și debirocratizare. Bineînțeles că sunt procese de durată, dar deja au fost eliminate mai multe taxe extrajudiciare, a fost eliminată obligativitatea copiilor legalizate, dovada plății amenzii rutiere poate fi trimisă prin e-mail și sunt noi reguli, care simplifică înregistrarea nașterii copilului. În mod clar suntem pe drumul cel bun și Partidul Național Liberal vrea să continue alături de Dacian Cioloș programele începute și să le ofere consistență într-o guvernare centrată pe cetățeni. Așa cum am mai spus, pledăm pentru funcționalitate și normalitate și propunem o abordare pe orizontală, în care agenda politică să fie determinată de problemele și preocupările societății.

Încet, dar sigur au început să se miște lucrurile și în domeniul educației și s-au deblocat posturile de director de școală, o măsură care se va traduce într-o școală mai performantă și mai competitivă. Alte măsuri au vizat direct elevii, fiind acordate stimulente financiare pentru anumite categorii de elevi, au fost demarate programe de încurajare a consumului de fructe proaspete în rândul preșcolarilor, transportul rutier va fi decontat integral pentru toți elevii care fac naveta. Nu în ultimul rând, urmează să fie acordată o masă caldă în școală, un program pe care PNL l-a considerat foarte important și pe care l-a susținut încă de acum doi ani, când a inițiat un proiect de lege prin care alimentația în școală să fie diversificată.

În sănătate au fost conștientizate câteva probleme serioase și, dincolo de a da vina pe unul sau pe altul, se încearcă identificarea și implementarea unor soluții. Se fac deja demersuri concrete pentru construirea a trei spitale regionale de urgență și, în același timp, în funcție de nevoi, spitalele pot beneficia de investiții majore prin Programul de modernizare a infrastructurii spitalicești. Totodată, avem o nouă procedură prin care se stabilește prețul la medicamente, precum și un program on-line de monitorizare a stocurilor și prețurilor medicamentelor. Reducerea TVA, reducerea impozitului pe dividende, ameliorarea colectării taxelor și impozitelor și o serie de măsuri în sprijinul agricultorilor, printre care și majorarea fondurilor destinate subvenției pentru motorină, care aproape au fost dublate – toate intră în bilanțul pozitiv al Guvernului Cioloș. Poate că ritmul schimbărilor este mai lent decât ne-am dori, dar, privind realist, durata mandatului avut la dispoziție nu a fost pe măsura sarcinilor încredințate. Bineînțeles, s-au făcut și greșeli, iar PSD a fost de fiecare dată acolo pentru a le taxa, ba chiar a stat la pândă pentru a câștiga capital politic pe seama lor.

Declarația politică se intitulează „Crucea Roșie, o instituție ignorată”.

La împlinirea unui an de la tragedia din clubul Colectiv se impune o concluzie spre care vorbitorii oficiali sau ocazionali nu fac trimitere. Instituțiile abilitate ale statului au fost depășite de situație, amplificând drama celor afectați, și s-a ignorat în continuare participarea la acțiunile de salvare pe care le-ar fi putut efectua Crucea Roșie. Nu neapărat absența instituției în sine a contribuit la bilanțul dezastruos, ci lipsa de pregătire a populației în vederea acordării primului ajutor.

Situația nu este unică. Zilnic, pe șoselele României se produc accidente rutiere soldate cu morți și răniți, iar în lipsa unor cadre sanitare cetățenii aflați la locul unui accident nu știu cum să acorde ajutorul necesar persoanelor rănite. Se justifică astfel o întrebare: câți dintre participanții la trafic știu din ce anume se compune trusa de prim ajutor din dotarea automobilului sau cum se folosesc instrumentele și materialele sanitare din conținutul trusei? Aceeași ignoranță a oamenilor se poate constata și în cazul altor situații primejdioase, cum sunt cataclismele naturale. La fel de pregătiți sunt cetățenii și în privința igienei personale sau a prevenirii unor boli.

Drept urmare, consider că ar bine de știut că există în România o instituție care trebuie cooptată mai serios în cadrul unor operațiuni de salvare și acordare a asistenței în cazuri speciale. Este vorba despre Crucea Roșie, o instituție cu istorie vastă, inclusiv pe plan internațional, căreia statul român trebuie să-i acorde mai mult credit, pe măsura importanței sale. Pentru o mai bună cunoaștere a rolului acestei instituții, relev câteva date din istoricul său.

Se împlinesc 153 de ani de la înființarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Aceasta este o instituție umanitară privată, înființată în 1863 la Geneva. România a devenit parte semnatară la prima Convenție de la Geneva, din 1864. În 1876 a luat ființă Societatea Crucea Roșie din România. În 1915, cu prilejul Adunării Generale a Societății

Naționale de Cruce Roșie, Regina Maria, sub al cărei patronaj se afla Crucea Roșie la acea vreme, a adresat românilor următorul mesaj: „Crucea Roșie, nădejdea tuturor în timp de pace, ca și în război, nu trebuie să piară. Cu toții, de la mic la mare, să o sprijinim cu evlavie, cu însuflețire, cu nesfârșită dragoste.” Imperativul Reginei Maria este actual și azi. Un moment deosebit, care a marcat evoluția Crucii Roșii în România, l-a constituit crearea Crucii Roșii a Tinerimii, care, în anul 1939, avea 72.000 de membri.

Declarația politică este intitulată „Integritatea, competența profesională, dialogul social”.

- Domnule președinte,

- Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Dragi colegi,

Calea pe care a ales-o organizația din care fac parte a fost aceea de a sluji cetățenii din Galați, indiferent de orice conjunctură și constrângeri. Mi-am asumat riscul de a participa în aceste alegeri parlamentare pentru găsirea soluțiilor într-o perioadă de criză politică și, implicit, riscul de a fi criticat de contracandidați.

Toți cei care suntem pe liste pentru alegerile parlamentare dorim să insuflăm tinerilor faptul de a excela prin idei strălucite, aplicabile, prin dialogarea cu puterea argumentelor, nu a ridicării de ton, prin respect și urmărirea atingerii obiectivelor propuse în programul de guvernare.

Conștientizarea responsabilității ne va caracteriza permanent acțiunile și acesta este modelul și imboldul pe care îl dăm tinerei generații. Scara valorilor noastre pornește de la trei piloni principali: integritatea, competența profesională, dialogul social – aceste elemente sunt baza construcției noastre și ștafeta pe care o vom preda tinerei generații.

Ne propunem să trezim interesul pentru oamenii de valoare, nu pentru politicieni populiști sau pentru funcții, și conștientizăm rolul nostru în formarea caracterelor tinerilor, pentru al căror viitor veghem și suntem responsabili. În puținul timp de când ne-am înființat am militat pentru găsirea soluțiilor, nu pentru discursuri demagogice care să ne atragă simpatizanți de moment. Nu cerem tinerilor să ne urmeze fără a judeca, ci, dimpotrivă, îi încurajăm să compare și numai apoi să-si aleagă modelele politice.

România are nevoie de fapte mici, nu de fapte mărețe care să se năruie peste noapte. Niciun palat nu se începe de la cupolă, ci de la temelia construită cărămidă cu cărămidă.

Voi arbora întotdeauna steagul integrității, al respectului față de cel care construiește, al interesului teritoriului din care fac parte și sper să ni se alăture din ce în ce mai mulți voluntari pentru evoluția României.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Glorie eternă eroilor Marelui Război pentru Întregirea Neamului!”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iau cuvântul astăzi pentru a-i evoca, la împlinirea unui veac, pe eroii campaniei anului 1916, pe cei care s-au distins în operațiunile de apărare a trecătorilor din Munții Carpați și mai cu seamă pe generalul Ioan Dragalina și oștenii Armatei Române victorioși în prima bătălie de pe Valea Jiului. Bravura și sacrificiile îndurate de trupele noastre în confruntările grele din toamna însângerată a lui 1916, lupta în fața unui inamic numeric și tehnic superior arată cât de abrupt a fost suișul națiunii române către unitatea sa. Recent am avut cu toții prilejul să ne amintim de prețul plătit de înaintași, vizitând expoziția cu tema „Personalități ale Marelui Război”, desfășurată în Holul Oglinzilor din Palatul Victoria. Am văzut acolo fotografiile cu soldații epuizați odihnindu-se în noroiul tranșeelor, chinuiți de răni și boli, dar și cu camarazii lor secerați de focul mitralierelor, care erau îngropați prin câmpuri acoperite de sârmă ghimpată.

Tot acum este momentul să ne amintim de exemplul dat de Ecaterina Teodoroiu, eroina pornită la luptă pentru a-și răzbuna cei patru frați căzuți pe front, jertfită la 23 de ani în fruntea plutonului pe care-l comanda la atac. Pentru acești oameni, pentru familiile care nu s-au mai revăzut niciodată, se găsește simbolic în municipiul Târgu Jiu – scena unei înverșunate apărări – o masă a tăcerii, la care astăzi se mai așază unii din ignoranță sau impietate.

Prima bătălie de la Jiu, petrecută acum 100 de ani, între 23 și 29 octombrie 1916, rămâne pe veci o pagină care vorbește de vrednicia acestui popor, împotriva căruia au pornit repetat cele mai puternice imperii ale lumii. Pe Jiu s-a arătat cum mașina de război a Germaniei a fost oprită prin determinarea voinicului bănățean Dragalina și a oștenilor săi. Cuvintele sale cheamă și astăzi la deșteptarea acestui neam: „Ofițeri și soldați ai Armatei I-a române, din acest moment am luat comanda armatei și cer imperios la toți, de la general la soldat: în primul rând apărarea cu viața a sfântului pământ al țării noastre, apărarea vetrei strămoșești, a ogorului și a cinstei numelui de român. Cer la toți cea mai deplină ascultare și cea mai strictă executare a ordinelor. Trupa care nu înaintează să moară pe loc.”

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică este intitulată „Fața întunecată a DNA: incompetența, corupția și imoralitatea unor procurori anticorupție (VI)”.

Proba incompetenței: în 90% din dosarele înregistrate au fost emise soluții de netrimitere în judecată, iar din cele 10% dosare cu care au fost sesizate instanțele de judecată în 60% au fost pronunțate condamnări cu suspendare condiționată, iar în 10-12% au fost dispuse soluții de achitare, rezultând un randament, respectiv o eficiență reală de numai 3% (reprezentând cauzele în care au fost pronunțate condamnări la închisoare cu executare); Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte nivele ale DNA; Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție; Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore; Procurori anticorupție acuzați de implicare în trafic cu țigări; Cum a șantajat SRI un fost procuror-șef din DNA care a întreținut relații adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort; Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale; Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice și economice locale; Se amestecă binomul SRI–DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, Guvernului și justiției?; Pulverizează binomul SRI–DNA capitalul românesc și favorizează capitalul străin?; A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină?; Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA; Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administrarea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale

Conexiunile cu oameni de afaceri ale actualului procurorșef al DNA:

I. Legată de holdingul RCS-RDS prin fostul soț și actualul prieten

Actualul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, a avut conexiuni nu numai cu politicieni influenți din tot spectrul politic autohton, ci și cu oameni de afaceri și societăți comerciale importante din România. Astfel, fostul soț al actualei șefe a DNA, Eduard Kövesi, a fost un om de afaceri cunoscut în Sibiu, unde a deținut o societate de cablare TV, pe care a vândut-o la un moment dat celei mai mari firme de profil din România, SC RCS-RDS – SRL, la care a fost angajat director. Laura Codruța Kövesi a mai avut o conexiune cu RCS-RDS, printr-un prieten devoalat de presă la începutul acestui an, Emil Florin Nemeș, coordonator de marketing și PR al holdingului din februarie 2009. Referitor la această relație, Kövesi a fost acuzată că DNA a manifestat părtinire față de această firmă, mai exact față de directorul general Ioan Bendei, care a avut statut de denunțător în dosarul în care au fost inculpați și trimiși în judecată pentru șantaj patronul trustului „Intact”, Dan Voiculescu, fiica sa, Camelia Voiculescu, și soțul acesteia, Sorin Alexandrescu.

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să mobilizeze colegii în sala de ședințe.

Aș vrea să putem... să întrunim cvorumul să putem începe ședința de astăzi.

Ieri... Din păcate, ieri după-amiază au lipsit câțiva dintre colegi și nu am putut avea cvorumul de ședință. Unii din colegi au spus că, dacă am fi făcut strigarea catalogului, poate, și cei care mai erau prin birouri ar fi ajuns, situație care mă determină astăzi să-l rog pe domnul secretar Oprea să mobilizeze, prin strigarea catalogului, colegii – eu știu? – cinci minute, să putem începe ședința. Mulțumesc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

|**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |---|---| |Bună dimineața tuturor!|| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian|| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo||

|Badea Viorel Riceard|| |---|---| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard|| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|prezent| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela|| |Cristache Iulian|| |Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă| |Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru|prezent<br>prezent| |Florian Daniel Cristian|| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|| |Ghilea Găvrilă|| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Ichim Paul|| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XI.2016

|Ilieșiu Sorin<br>prezent<br>Ioniță Dan Aurel<br>prezent<br>Iovescu Ioan<br>prezent<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>prezent<br>László Attila<br>prezent<br>Lazăr Sorin Constantin<br>prezent<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>prezent<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>prezent<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Motoc Octavian<br>prezent<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>prezent<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre<br>prezent<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>prezent<br>Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru<br>prezent<br>Oprea Mario Ovidiu<br>prezent<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>prezent<br>Pavel Marian<br>prezent<br>Păran Dorin<br>prezent<br>Păunescu Teiu<br>prezent<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>prezent<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>prezent<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>prezent<br>Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>prezent<br>Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon<br>prezent<br>Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>prezent<br>Rotaru Ion<br>prezent<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Severin Georgică<br>prezent<br>Silistru Doina<br>prezentă<br>Stuparu Timotei<br>prezent<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>1 n<br>înr<br>82,<br>de<br>ea<br>ora<br>Su<br>de<br>pro<br>înc<br>13.<br>co<br>în<br>12<br>per<br>vot<br>într<br>10.<br>12.<br>per|Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>prezent<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu<br>Vosganian Varujan<br>**Domnul Ioan Chelaru:**<br>Mulțumesc tare mult domnului secretar Oprea.<br>Declar deschisă ședința plenului Senatului de as<br>oiembrie.<br>Vă anunț că, din totalul de 155 de senatori,<br>egistrat prezența până în acest moment, prin semnă<br>cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.<br>Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, a<br>domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon P<br>Ordinea de zi pentru această ședință v-a fost distribu<br>este aprobată de Biroul permanent, care a avut loc i<br>13.00.<br>Sunt completări la ordinea de zi?<br>Nu sunt.<br>Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră ordinea<br>

<br>Vă rog să vă ridicați cartelele.<br>Pentru perioada 1–12 noiembrie, Biroul permane<br>pune următorul program:<br>– marți, adică astăzi: ședința declarațiilor politic<br>heiat, lucrări în plenul Senatului, după-amiază, de l<br>00, lucrări în comisiile permanente;<br>– miercuri, 2, și joi, 3 noiembrie: lucrări, de asemene<br>misiile permanente;<br>– pentru săptămâna următoare: luni, 7 noiembrie, act<br>comisiile permanente, dimineață, de la 9.00 la 1<br>.30, ședința pregătitoare; 13.00, ședința Bir<br>manent; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 1<br>final pe inițiativele cu caracter organic și, de la ora, 1<br>ebări, interpelări și răspunsuri;<br>– marți, programul: de la 9.30 la 10.30, declarații po<br>30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final l<br>30, iar de la ora 13.00, comisiile permanente;<br>– miercuri și joi: de asemenea, lucrări în com<br>manente.<br>Sunt intervenții legate de program?<br>Nu sunt.|t<br>și<br>t<br>si<br>u<br>it<br>er<br>d<br>.<br>a<br>d<br>nt<br>e<br>a<br>a<br>iv<br>1.<br>o<br>7<br>8<br>lit<br>a<br>is| |---|---|---| |Silistru Doina<br>prezentă<br>Stuparu Timotei<br>prezent<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman|||

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 1 noiembrie.

Vă anunț că, din totalul de 155 de senatori, și-au înregistrat prezența până în acest moment, prin semnătură, 82, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Ordinea de zi pentru această ședință v-a fost distribuită și ea este aprobată de Biroul permanent, care a avut loc ieri, la ora 13.00.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Pentru perioada 1–12 noiembrie, Biroul permanent vă propune următorul program:

– marți, adică astăzi: ședința declarațiilor politice s-a încheiat, lucrări în plenul Senatului, după-amiază, de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 2, și joi, 3 noiembrie: lucrări, de asemenea, în comisiile permanente;

– pentru săptămâna următoare: luni, 7 noiembrie, activități în comisiile permanente, dimineață, de la 9.00 la 11.00; 12.30, ședința pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 17.30, vot final pe inițiativele cu caracter organic și, de la ora, 18.15, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, programul: de la 9.30 la 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final la ora 12.30, iar de la ora 13.00, comisiile permanente;

– miercuri și joi: de asemenea, lucrări în comisiile permanente. Supun aprobării dumneavoastră programul pe următoarea perioadă.

Vă dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Sunt șapte asemenea proiecte.

1. Legea pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Canadei, semnat la București la 31 iulie 2015, suplimentar la Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Canadei privind cooperarea în dezvoltarea și folosirea energiei atomice în scopuri pașnice, semnat la Ottawa la 24 octombrie 1977.

2. Legea privind denunțarea Convenției pentru unificarea anumitor reguli cu privire la daunele cauzate de către aeronave terților pe pământ, adoptată la Roma la 29 mai 1933, semnată de România la Roma la 29 mai 1933.

3. Legea privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

4. Legea privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate.

5. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale.

6. Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Mulțumesc și eu domnului senator Cordoș, căruia îi urăm succes și sănătate! Mulțumim și pentru colaborarea foarte bună pe care am avut-o în acest mandat.

Deci mai avem un anunț.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă anunț că, pentru ultimele luni sau ultima lună care a mai rămas din acest mandat, vreau să mă alătur Grupului parlamentar liberal-conservator.

Rogojan Ciprian, senator de Maramureș. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc domnului senator Rogojan.

Și dumnealui îi mulțumim pentru buna colaborare.

Da, s-ar părea că e o zi mai grea astăzi. Domnule senator Voinea, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă fac un anunț.

Demisionez astăzi din Grupul PSD și voi fi senator independent. Voi activa în Grupul ALDE.

Mulțumim și dumneavoastră, domnule senator, pentru eforturile și pentru munca pe care le-ați depus în acest mandat.

Vă urăm succes!

Separat, altfel de anunț, bănuiesc. Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu e un anunț. Voiam să vă rog la ordinea de zi să fiți de acord să aducem de pe punctul 18 Propunerea legislativă pentru completarea Codului fiscal pe punctul 4.

Mulțumesc. Domnul senator Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Vă rog să-mi permiteți să fac un anunț.

Având în vedere faptul că în cursul săptămânii trecute am demisionat din Partidul Social Democrat, începând cu data de astăzi voi activa ca senator independent, din partea Partidului România Unită.

Mulțumesc Grupului senatorial PSD pentru toată activitatea din această perioadă și, în continuare, sigur, mă voi apleca asupra activității Parlamentului, atât cât a mai rămas din acest mandat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am o problemă. Cred că este o neconcordanță. Eu am calculat corect – zic eu –, am și făcut hârtie către Biroul permanent, ieri, dar probabil că nu a avut timp s-o ia în discuție. Este vorba despre legea de la punctul 6, L355, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul de pensii publice.

Din calculul meu și din cea ce spun și regulamentul, și statutul, și Constituția, cele 45 de zile s-au împlinit pe 25, maximum 27, dacă nu luăm prima zi și ultima zi, 27 octombrie.

Prin urmare, nu știu de ce se află pe ordinea de zi, pentru că este adoptată tacit, conform prevederilor mai sus menționate.

Doamna colegă, spre fericirea dumneavoastră, am fost ieri în Biroul permanent când s-a discutat cererea dumneavoastră și s-a respins.

Păi... Și există un motiv?

Bănuiesc că da. Membrii Biroului permanent... cei...

Eu am numărat zilele...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamna... doamna... Simt nevoia să vă dau o explicație, altfel v-aș spune că s-a respins și aș încheia subiectul.

Toți membrii Biroului permanent au făcut o analiză calendaristică a situației. Au avut în vedere că a fost și vacanță și, în această situație, legea este în termen de dezbateri.

Mulțumesc frumos.

Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră modificarea ordinii de zi prin aducerea punctului 17 la – 18, iertați-mă –, la punctul 4.

La punctul 2, secțiunea I, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 24, 25, 26, respectiv 27 octombrie, a unor inițiative legislative.

Nu este deloc o plăcere să vă anunț că sunt suficient de multe acte normative care, din cauza modului în care – într-un fel – am gestionat dezbaterile, au reușit să îndeplinească termenul de adoptare tacită.

Sunt nevoit să vi le aduc la cunoștință, iar, după ce vi le aduc la cunoștință, le trimitem Camerei decizionale spre competentă analiză și aprobare.

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2016 pentru modificarea regimului juridic al unui imobil.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

8. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice

centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2016 privind stabilirea unor măsuri financiare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 25 alin. (1) și (2), art. 26 alin. (2), art. 27 din Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor.

13. Propunerea legislativă privind adopția în România.

14. Propunerea legislativă privind modificarea articolului 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

15. Propunerea legislativă referitoare la procedura privind emiterea somației de plată pentru creanțele necontestate.

16. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei.

Asta s-a dus. Trece tacit...

17. Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren sub luciu de apă cu amenajarea piscicolă aferentă din domeniul public al statului și din administrarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, județul Dâmbovița, în domeniul public al comunei Corbii Mari și în administrarea Consiliului Local al Comunei Corbii Mari, județul Dâmbovița.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului de tutun, modificată și completată prin Legea nr. 15/2016.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 502 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal.

21. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor români din temnițele comuniste.

22. Propunerea legislativă privind completarea art. 198 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

23. Propunerea legislativă de completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal al României.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor legi referitoare la proprietatea privată asupra unor terenuri.

26. Propunerea legislativă privind creșterea salariilor medicilor din sistemul public din România.

Mulțumesc, domnule președinte.

...raportul și proiectul de hotărâre. Vă rog.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Dorin Dobra.

Proiectul legislativ vizează instituirea unui sistem de standarde referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii la COM(2016) 466 final.

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult. Există intervenții? Dacă nu, supun... A! Doriți? Iertați-mă, domnule Dobra, microfonul central. Domnul senator Dobra, care este și raportor – microfonul 2 –, care este și raportor la acest proiect.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Odată cu valul de imigranți de anul trecut, Europa a cunoscut una dintre cele mai mari crize, cea mai mare criză umanitară după al Doilea Război Mondial. Un milion și ceva de resortisanți sau apatrizi ai țărilor terțe au rămas

pe teritoriul Uniunii Europene, iar COM-ul de astăzi, alături de multe alte COM-uri de săptămâna trecută, de acum două săptămâni, astăzi mai avem unele, toate fac parte din efortul Uniunii Europene de a distribui corect, de a respecta drepturile omului și, până la urmă, de a reuși să adopte, până la urmă, aceste persoane pe teritoriul Uniunii Europene. Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu domnului senator Dobra pentru activitatea care este specială în această comisie, dar nu numai pentru asta.

Există luări de poziție din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

2. Proiectul de hotărâre privitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului de relocare al Uniunii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, COM(2016) 468 final.

Domnule președinte de comisie, vă rog. Microfonul 7.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Dorin Mircea Dobra.

Propunerea de regulament face parte din pachetul publicat de Comisie la 13 iulie 2016, prin care se finalizează reforma sistemului european comun de azil.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii la COM 468 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale.

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Insist la liderii grupurilor parlamentare. Nu am numărul de voturi necesar pentru a constata că un proiect de asemenea importanță, COM-ul 468... N-ați votat.

Repetăm votul.

A venit și domnul Severin. Repetăm votul, vă rog. Proiectul de hotărâre,

3. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem de certificare al Uniunii pentru echipamentele de control de securitate aeronautică, COM(2016) 491 final.

Îl rog pe domnul senator Motoc, pe scurt, să prezinte proiectul de hotărâre.

Scopul propunerii este de a institui un sistem de certificare la nivelul UE, unic, bazat pe omologarea UE de tip și pe eliberarea de certificate de conformitate de către producători, care ar fi valabil în toate statele membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu principiile recunoașterii reciproce.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate, formularea unei opinii la COM(2016) 491 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Există semne de întrebare? Liderii grupurilor parlamentare ar dori? Nu.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

5. Proiectul de hotărâre privitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a standardelor...

Am sărit 4?

Am sărit 4.

4. Proiectul de hotărâre privitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE, COM(2016) 467 final.

Domnule președinte, vă rog.

Propunerea de regulament face parte din pachetul publicat de Comisie la 13 iulie 2016, prin care se finalizează reforma sistemului european comun de azil.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea prezentului raport la COM(2016) 467 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

5. Proiectul de hotărâre privitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (reformare), COM(2016) 465 final. Vă rog, domnule președinte, raportul.

Modificările propuse vizează obiectivele asigurării unui tratament demn al solicitanților în întreaga Uniune Europeană, în conformitate cu drepturile fundamentale și cu drepturile copilului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea prezentului raport la COM 465 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Există dezbateri generale? Nu există.

Supun aprobării proiectul de hotărâre.

Suntem la limită. Îi rog și pe domnul Ardelean, și pe doamna Miron, și pe ceilalți colegi...

Mai sunt...

Sigur, mai sunt discuții. Sunt dezbateri legate de acest COM, bineînțeles.

Rog frumos toți colegii prezenți să-și verifice cartelele. Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

## 7...

40 îmi trebuie. 40. 40 îmi trebuie.

Nu. Nu. Am coborât. Între timp, am coborât. 78.

6. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.316/2013 și (UE) nr. 283/2014 în ceea ce privește promovarea conectivității la internet în comunitățile locale, COM(2016) 589 final

Domnule președinte, vă rog.

Doamna Anghel, am o rugăminte... Suntem la...

Mecanismul pentru interconectarea Europei urmărește să accelereze investițiile în domeniul rețelelor transeuropene și să mobilizeze finanțarea provenită atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind, în același timp, certitudinea juridică și respectând principiul neutralității tehnologice.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate, formularea unei opinii la COM 589 final.

Mulțumesc.

Există dezbateri?

Dacă nu, supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre. Rog domnii colegi să voteze. Îi rog și pe colegii care stau de vorbă să voteze.

- N-am deschis. Nu. Mă uitam la colegi.

Rog să voteze toți colegii.

- 42 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Adoptat.

7. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de directivă a

Parlamentului European și a Consiliului asupra dreptului de autor pe piața unică digitală, COM(2016) 593 final. Vă rog, raportul.

Mulțumesc.

Procesul de reformă trebuie să balanseze într-un mod cât mai echitabil interesele tuturor actorilor implicați, titulari de drepturi de autor și conexe, societățile de management colectiv, furnizorii de internet, utilizatorii de opere, publicul consumator final.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate, formularea unei opinii la COM 593 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Supun aprobării dumneavoastră raportul.

8, iertați-mă!

Proiectul de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind exercitarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune și anumitor retransmisii ale programelor de televiziune și radio, COM(2016) 594 final. Domnule președinte, raportul.

Cel de-al doilea pachet de măsuri în domeniul drepturilor de autor, compus dintr-o comunicare de opt propuneri de directive și două propuneri de regulamente, vizează crearea premiselor necesare dezvoltării pieței de produse culturale online, în contextul în care tehnologiile moderne au schimbat substanțial distribuția și accesarea conținutului creativ, fie că se referă la filme, piese muzicale, cărți sau presă.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate, formularea unei opinii la COM 594 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Raportul a fost adoptat.

Punctul 5, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Cel de-al treilea raport privind transferul și relocarea, COM(2016) 360 final.

Raportul, vă rog.

Prezenta comunicare prezintă cel de-al treilea raport privind relocarea internă și externă. Raportul prezintă stadiul cu privire la relocarea internă și externă de la ultimul raport al Comisiei, publicat la 12.04.2016, și evaluează acțiunile întreprinse de către toți beneficiarii în perioada care a urmat, în vederea respectării recomandărilor cu privire la accelerarea implementării schemelor de relocare internă și externă.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea prezentului raport la COM 360 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Dacă vreți, nu e obligatoriu.

47 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu în temeiul articolului 10 din Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate, COM(2016) 448 final.

Domnule președinte, vă rog.

În conformitate cu Agenda europeană privind securitatea, care reprezintă asigurarea unei mai bune aplicări și utilizări a instrumentelor juridice existente ale UE, Comisia va oferi sprijin statelor membre pentru a se asigura un nivel satisfăcător de punere în aplicare a deciziei-cadru. În acest scop, Comisia va iniția contacte bilaterale cu statele membre în cauză și, dacă este necesar, va face uz de competențele sale executorii în temeiul tratatelor.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport la COM 448 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

3. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Stadiul actual și posibile căi de urmat referitor la situația de nereciprocitate cu anumite țări terțe în ceea ce privește politica în domeniul vizelor (acțiuni întreprinse ca urmare a comunicării din 12 aprilie), COM(2016) 481 final.

Domnule președinte, raportul, vă rog.

Prezenta comunicare face bilanțul progreselor înregistrate de la adoptarea comunicării din luna aprilie în cadrul discuțiilor cu Canada și Statele Unite, raportează cu privire la pozițiile adoptate ca răspuns la comunicare și stabilește etapele următoare.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport la COM 481 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

4. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Cel de-al patrulea raport privind relocarea internă și externă, COM(2016) 416 final.

Domnule președinte...

Al patrulea capitol din cuprinsul documentului face o prezentare scurtă a situației privind relocarea externă, putându-se reține faptul că, până la data de 10 iunie 2016, au fost relocate 7.272 de persoane în baza schemei de relocare externă din 20 iulie 2015.

România va reloca cele 20 de persoane aferente cotei pe anul 2015, refugiați sirieni aflați pe teritoriul Turciei, urmând ca după finalizarea primei operațiuni să demareze cea de-a doua operațiune pentru cele 80 de persoane.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea prezentului raport la COM 416 final.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Țineam foarte mult să punctez pentru colegi, pentru cei, eventual, interesați.

Vedeți, e al doilea raport privind transferul și relocarea... unul – internă, altul – externă. E vorba tot de imigranți, de refugiați. E vorba, până la urmă, de managementul acestor destine și modalitatea în care Uniunea Europeană răspunde acestei probleme, în legătură cu care sau depinzând de care... se vorbește..., chiar viitorul Uniunii Europene.

Modalitatea în care Uniunea Europeană va reuși să integreze, să relocheze aceste persoane va influența profund viitorul Uniunii Europene, ceea ce, astăzi, în baza Tratatului de la Lisabona, noi luăm la cunoștință, este un act... sunt un mănunchi... reprezintă un mănunchi de acte ce va influența major viitorul Uniunii Europene și raportul Uniunii Europene cu cetățenii ce provin chiar, iată, de pe alte continente.

E dreptul Uniunii Europene de a face acest management totuși în condiții clare și precise: câteva valori fundamentale ce stau la baza creării Uniunii Europene, perfect valabile și pentru cei ce vin în Uniunea Europeană pentru a căuta adăpost și viitor.

Încrezători în acest viitor, domnule președinte, stimați colegi, noi, cei din România, trebuie să fim solidari față de acest efort și las probabil în urma mea, pentru viitorii patru ani, alți colegi ce vor să vină și vor lucra la fel de solidari, împreună cu cei ce vor mai fi aici, în legătură cu aceste proiecte și aceste crize și rezultatele acestor crize ce ne afectează pe toți.

Mulțumesc din suflet.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Pe aceeași problemă, domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Stimați colegi, în 2009...

Mai aproape de microfon, mai aproape de microfon.

În 2009 s-a votat un raport al meu în legătură cu azilul politic și migrația ilegală, la Parlamentul European.

Ulterior, el, dat fiind că era prima citire, a rămas într-un sertar.

În acel raport eu spuneam în 2009 despre pericolul în care se află Europa și arătam că, din rapoartele Interpolului pe care le aveam în acel raport, rezulta că afacerea, în acel an, 2009, de transport și traficare de persoane din Africa, nu numai din Africa, din Italia și Spania, producea un profit acelor traficanți de peste 3 miliarde de dolari, la vremea respectivă.

Am văzut că lucrurile, de fapt, au derapat îngrozitor din punctul de vedere al Europei și al siguranței securității Europei și vreau să punctez un lucru esențial, și anume că, din punctul meu de vedere, al meu de vedere, legislația privind azilul politic este greșită, trebuie îndreptată, pentru că la noi pentru motive temporare se acordă drepturi permanente. Și în toată Europa se întâmplă acest lucru și este nefiresc ca pentru motive, încă o dată subliniez, temporare – un război care poate să dureze câțiva ani de zile –, acești oameni să fie atrași, din punctul de vedere al situației lor socioeconomice, de permanența pe care Uniunea Europeană și România, de data aceasta, o acordă unor asemenea situații.

Trebuie să modificăm legislația, să modificăm legea, să trecem pe primul loc o protecție, pentru că au nevoie de protecție acești oameni, dar o protecție temporară, iar apoi, în funcție de gradul de integrare, în funcție de modul în care decurg lucrurile în zona respectivă, să acordăm sau nu protecția temporară.

Am spus lucrurile acestea pentru că le consider extrem de importante. Din păcate, agenda populației și a partidelor în România nu este aceasta, dar va fi în curând.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Adoptat.

5. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe, COM(2016) 377 final.

Microfonul 7.

Documentul prevede un cadru comun de politică și măsuri de sprijin care ar trebui să vină în ajutorul statelor membre în procesul de elaborare și de consolidare a politicilor lor naționale de integrare a resortisanților țărilor terțe.

Comisia își propune să sprijine integrarea pe piața muncii a migranților prin diferite instrumente menite să contribuie la perfecționarea competențelor și să permită recunoașterea și valorificarea calificărilor acestora. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport la COM 377 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre. Vă rog.

39 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Domnule senator Popa, ați votat pentru? Adică n-ați votat? Votați pentru, că ați luat și cuvântul.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Da!

Mulțumesc.

Avem 40 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

6. Ultimul la această categorie, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea comună a Comisiei și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate către Parlamentul European și Consiliu: Elemente pentru un cadru strategic la nivelul UE pentru sprijinirea reformei sectorului de securitate, JOIN(2016) 31 final.

Domnule președinte, vă rog, raportul.

Această comunicare comună reflectă abordarea globală a conflictelor și crizelor externe, reunind politica comună de securitate și apărare și toate celelalte instrumente ale politicii comune externe și de securitate relevante, instrumente de acțiune externă și actorii din domeniul libertății, securității și justiției, și, prin urmare, fuzionează și actualizează două concepte de politică UE, anterior separate, pentru sprijinirea reformei sectorului de securitate.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport la JOIN 31 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, există alte punctele de vedere?

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Stimați colegi, aceasta este mapa de lucrări pentru astăzi, în care intrăm în acest moment.

Insist, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii în sală, măcar o parte din aceste acte normative să le putem dezbate, pe cele care au caracter organic să le votăm luni, la ora 16.00, când am să rog încă o dată liderii grupurilor parlamentare să convoace... nu știu câte ședințe vom mai reuși să avem, dar avem nevoie de o ședință pentru legi cu caracter organic.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Acordului privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții și a statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai

2014 la Havana și semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Daniel Mărăcineanu, da?

**Domnul Daniel Mărăcineanu** – _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Da.

Domnule ministru, microfonul 8, aveți cuvântul, foarte pe scurt.

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana și semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova privind modificarea Acordului de înființare a Băncii Internaționale de Investiții și a statutului acesteia.

Guvernul susține.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate.

Domnule senator Viorel Arcaș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei de buget au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

O întrebare...

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Spuneți unde e sediul acestei bănci.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu știam că sunteți așa..., nu știam, dar puteați să ne spuneți, domnule... Din bogăția dumneavoastră de idei și de cunoștințe, puteați să împărtășiți Senatului măcar în această... spre finalul acestei sesiuni.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Cristiana Anghel.

Doamna senator Cristiana Anghel, vă rog, până răspunde domnul ministru la provocarea, de fapt, a domnului senator Nicolae Vlad Popa.

La Moscova. Ei și dacă este acolo, ce? Banii au fost dați de Ceaușescu.

A, vreți să-i răspundeți domnului...

Da.

Doamna senator!

Iar banii pentru această bancă au fost dați de Ceaușescu. Ce facem? Îi aruncăm pe geam?

Mulțumesc.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Da, au fost oameni care au gândit prospectiv, așa au făcut...

Și, dacă este acolo, ce? Nu trebuie să avem relații economice și cu Rusia, și cu China, și cu Coreea, și cu Vietnamul, unde a fost primul nostru premier? Că s-a simțit foarte bine acolo, după cum am văzut!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Zece secunde, domnule senator.

Microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Îi reamintesc doamnei senator, care este filorusă, îi amintesc că tezaurul e acolo. Și tezaurul e acolo...

Și banii lui Ceaușescu. Și ăia sunt tot acolo.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi..., nu vi s-a rostit numele, nu vă dau cuvântul, în replică.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 2, Propunerea legislativă privind înființarea instituției Avocatul Poporului...

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este.

Nu este.

Din partea Guvernului României este prezent domnul Florin Moțiu.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:** Am drept la replică. Am drept la replică!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule ministru, aveți cuvântul.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am drept la replică. Am drept la replică!

Avocatul Poporului, iertați-mă!

Copilului.

**Domnul Florin Aurel Moțiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Copilului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Avocatul Copilului, într-adevăr.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am drept la replică.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Când vi-l dau eu, doamnă. Când vi-l dau eu, dar nu vi-l dau acum.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am drept la replică!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu, nu-l aveți.

Mulțumesc.

Domnule Moțiu, vă rog, punctul de vedere al Guvernului față de Propunerea legislativă privind înființarea instituției Avocatul Copilului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Luând în considerare necesitatea acordării unei atenții speciale protecției drepturilor copilului, înființarea unei noi instituții în acest sens trebuie analizată cu responsabilitate.

În acest sens, există în textul proiectului aspecte susceptibile să atragă neconstituționalitatea măsurilor propuse, având în vedere că, potrivit art. 58 din Constituție, Avocatul Poporului este cel numit pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice, inclusiv cele ale copilului.

De asemenea, adoptarea acestui text de lege, a acestei propuneri, date fiind generalitatea cu care sunt formulate atribuțiile Avocatului Copilului și lipsa de claritate în stabilirea limitelor și a modului de îndeplinire a acestora, ar aduce neconcordanțe între acest act normativ și alte acte normative de incidență.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia de specialitate, domnul senator Deneș, vă rog, pe scurt, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii celor două comisii, în ședințele din datele de 11 și 18 octombrie 2016, au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor celor prezenți, un raport de respingere.

Cele două comisii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Nici comisia noastră n-a fost de acord, în ideea următoare: în atribuțiile, într-adevăr, ale Avocatului Poporului, care este al poporului, în acest popor, evident, intrând și segmentul de copii... Nu pot fi rupte aceste atribuții în două doar pentru că vrem să înființăm – și eu știu –, vrem să numim și să cheltuim bani care, efectiv, din punctul ăsta de vedere, vor fi o cheltuială inutilă.

Mulțumesc frumos.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise. Vot astăzi, ora 12.00.

Punctul 18, devenit punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea Codului fiscal.

Inițiatorul este prezent? Nu este.

Este prezent?

Domnul senator, inițiatorul acestui act normativ, domnul senator Șerban Nicolae.

Microfonul 6. Pe scurt, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc. Stimați colegi, nu ne-a fost ușor...

Mulțumesc tare mult. Declar dezbaterile generale închise. Legea are caracter organic. Vot luni, ora 17.00.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Declar dezbaterile generale deschise.

Inițiatorii sunt? Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, tot domnul Mărăcineanu.

Microfonul 8. Pe scurt, domnule ministru.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, deoarece aprobarea unor norme derogatorii de la principiile reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 constituie o măsură cu caracter discriminatoriu față de celelalte autorități și instituții publice, care va conduce la solicitări similare din partea acestora, generând astfel influențe financiare suplimentare asupra cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Arcaș. Vă rog.

Microfonul 6... Chiar deloc.

Am văzut că s-a aprins. Mulțumesc. Stimați colegi,

Această propunere care, din fericire, a întrunit suportul tuturor grupurilor parlamentare – motiv pentru care mulțumesc deschis senatorilor care au sprijinit această idee – s-a regăsit și în propunerea privind proiectul Codului fiscal. A trecut de Senat, în unanimitate, ca atare, printr-un amendament. Ea se referă, pe scurt, la neimpozitarea imobilelor nou-construite, cu destinație exclusivă de comercializare, până la momentul primei tranzacții sau până la începerea utilizării, urmând să aibă exact același regim ca autoturismele înainte de prima înmatriculare, respectiv acela de marfă pe stoc. Ele produc un impozit care nu are niciun fel de justificare, imobilele sunt construite exclusiv în scopul comercializării. Adaugă la preț, în mod inutil, niște bani pe care nu-i folosește nimeni în mod judicios și este vorba, strict, de impozite pe clădiri noi. Practic, tinerii care ar cumpăra asemenea locuințe ar avea de plătit un preț în plus prin care constructorul își recuperează o serie întreagă de cheltuieli nenecesare.

Am văzut punctul de vedere al Guvernului. Din păcate, el este unul care nu are legătură cu propunerea mea și nu are legătură cu logica elementară. Îmi pare rău să o spun. Se vorbește acolo de faptul că ar avea un impact bugetar o asemenea propunere, ar priva autoritățile locale de niște bani. Or, este vorba de construcții nou-edificate, e vorba de viitor. În nicio lege a bugetului, pe care Parlamentul o aprobă în fiecare an, nu sunt prevăzute sume care urmează a fi colectate ca impozit pe clădiri din niște clădiri pe care urmează să le construiască niște privați. De aceea, nu se pune problema unui impact bugetar și nu se pune problema unei fișe fiscale sau a unei informări din partea Guvernului. E vorba de bani.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Mulțumesc.

Dar Guvernul poate este mai atent la ce se spune în sală.

Am înțeles că domnul...

Microfonul 6, vă rog.

Vă rog. Microfonul 6.

dobândirii, după cum urmează: data întocmirii procesuluiverbal de recepție – pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizația de construire; data din autorizația de construire – pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizația de construire; data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire – pentru clădirile ale căror lucrări de construcție nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care...

Concluzia, domnule ministru, concluzia.

Concluzia este că Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Bun. Cred că cine trebuia să...

Este prezent și a constatat.

...din partea Guvernului, a ascultat și este prezent. Mulțumesc.

Revin. Punctul de vedere al Guvernului nu are legătură cu propunerea mea, este vorba de imobile nou-edificate, destinate exclusiv comercializării. Așa cum producătorii de autovehicule – și cu asta închei – țin autovehiculele ca marfă pe stoc, nu se datorează impozit pe autovehicule până la momentul primei înmatriculări, de fapt, până la prima înstrăinare, după care noul proprietar o înmatriculează și datorează impozitul anual către autoritatea publică locală. Același lucru să se aplice și acestor imobile.

Mulțumesc.

O singură precizare, domnule președinte, îmi cer scuze. N-am vrut să treacă tacit această propunere legislativă, pentru că la Comisia pentru buget, finanțe, cu sprijinul tuturor colegilor – repet încă o dată mulțumirile –, s-au adus niște corecții necesare, astfel încât să evităm posibilitatea ca cineva să încerce să profite și să nu plătească impozit, declarându-și imobilul nou-construit ca fiind destinat unei comercializări _sine die._

De aceea, am făcut aceste corecții.

Vă rog să susțineți propunerea legislativă, așa cum a fost amendată de către întreaga Comisie pentru buget, finanțe. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Guvernul României este reprezentat de domnul ministru Mărăcineanu.

Vă rog, pe scurt, domnule ministru.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Conform prevederilor art. 461 din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în prezent, pentru clădirile nou-construite, impozitul se datorează de la data

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei de specialitate. Domnul senator Arcaș.

Punctul de vedere al comisiei nu corespunde cu punctul de vedere al Guvernului. Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și punctul de vedere transmis de Guvern și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise din anexa la prezentul...

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Domnul senator Calcan. Microfonul 4.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Eu cred că este o propunere foarte bună. Asta ar însemna și o eventuală relansare a acestei industrii a construcțiilor de locuințe destul de văduvită în ultimul timp. Și doar ca o notă pentru reprezentantul Guvernului – eu îi mulțumesc că ne citește din Codul fiscal, dar este în plenul Senatului, aici unde noi putem să hotărâm să modificăm legi, și noi vă ceream o opinie referitor la această modificare, nu să ne spuneți ce scrie într-un Cod fiscal pe care noi putem să-l modificăm. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Închei dezbaterile...

##

## A, iertați-mă.

Domnule senator Dobra, sunteți prea în față, eu sunt obișnuit cu cei mai din ultimul rând, așa, mai activi. Microfonul... Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am discutat și noi cu colegii, în grup. Până la urmă, părerile ne sunt împărțite și respectăm, ca întotdeauna, inițiativa unui coleg senator, lucru pe care îmi pare că nu l-am făcut suficient cu toții în cei patru ani de zile.

Multe idei bune de acest tip au trecut, au căzut, pentru că nu am avut timp să le discutăm, să le asumăm noi între noi și au rămas așa, căzute. Și, până la urmă, noi, până la urmă, am subminat importanța noastră.

Ca un semnal, felicit colegul senator pentru inițiativă. Sincer, sunt și eu tentat să mă gândesc mai repede la cei care, cu adevărat, dezvoltă imobiliar și au a se gândi ulterior la povara fiscală pe care trebuie s-o susțină în cazul nevinderii.

Și mai fac un exercițiu. 2009, criza economică. Noi, ca întotdeauna, pe vârf. Extrem de multe cartiere construite și, ulterior, nevândute. Au plătit tot dezvoltatorii, că n-a fost de ajuns că nu le-au vândut, dar probabil că a trebuit să plătească și impozit.

Poziția Guvernului, ca întotdeauna, este respectabilă, ni se sugerează că există portițe, dar noi, astăzi, putem face un gest de înțelegere pentru cei ce încă în România mai cutează să investească.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Stimați colegi, Declar dezbaterile generale închise. Vot astăzi, ora 12.00.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind activitatea de recuperare debite.

Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Mărăcineanu. Sunteți de sacrificiu astăzi, domnule ministru, dar asta este viața, sunteți tânăr, trebuie să vă învățați cu greul.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea condițiilor de acces la activitatea de prestare a serviciilor de recuperare de debite de la persoane fizice, drepturile și obligațiile creditorilor, ale prestatorilor de servicii de recuperare de debite și ale debitorilor.

Menționez că Guvernul susține raportul de respingere al comisiei sesizate în fond.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate este prezentă. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența inițiatorilor, dar și a reprezentanților Băncii Naționale a României, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Belacurencu. Sunt puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot astăzi, la 12.00.

Înainte de a trece la punctul 5, rog liderii grupurilor parlamentare să anunțe toți colegii care sunt prezenți în Senatul României să fie prezenți la douăsprezece fără cinci. Vom avea vot cu caracter ordinar.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Declar dezbaterile generale deschise.

Domnule ministru de serviciu, domnule Mărăcineanu, aveți cuvântul.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență are ca obiect de reglementare drepturile și obligațiile părților în ceea ce privește contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Elementele de noutate vizează crearea unui cadru complex și cuprinzător în ceea ce privește contractele de credit garantate cu bunuri imobile destinate consumatorilor. Guvernul susține raportul de admitere. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Belacurencu. Vă rog.

## Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și membrii Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot astăzi, ora 12.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea

Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Inițiatorul este?

Nu este.

Sunteți inițiatoare, da?

Logic, sigur.

Vă rog să poftiți. Mă gândeam că vă găsesc deja acolo.

Microfonul 7, doamna senator Anghel, care este inițiatoarea propunerii legislative.

Vă rog, doamna senator. Aveți cuvântul.

Eu vorbesc prima?

Da, da.

Rog, rog să finalizați.

...la 2.804, adică 1.678 de lei pe o persoană.

Întrebarea care se pune este următoarea: câte gospodării sau familii și-au permis, în iulie 2015, să aibă o valoare a coșului minim de consum lunar de 1.678 de lei, RON, adică de 16.780.000 de lei pentru o persoană? Cum se poate descurca un pensionar care are o pensie medie de 800 de lei sau o pensie minimă de 4-5 milioane de lei?

Răspunsul este unul singur: de ani, împotriva pensionarilor români se duce o politică de genocid, iar guvernanții noștri au o gerontofobie. Când aud de bătrâni, vor să nu-i mai vadă și să nu-i mai audă, să dispară cât mai repede și cât mai mulți pe cale naturală.

Mulțumesc.

Bun.

Așa zice procedura, eu o respect, că n-am de ales.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Ei, o respectați! În privința mea, nu prea o respectați, dar vă iert.

Pensionarii nu sunt doar niște...

Doamna senator!

Nu, vă rog, am două fraze pe care vreau să le spun.

Da.

Vine Crăciunul, nu?

Vă rog, vă rog.

Avem motive de a zâmbi, pentru că este o inițiativă extraordinară, pentru că este o inițiativă legislativă așteptată de milioane de pensionari care trăiesc, pur și simplu, la limita sărăciei și n-aș vrea să citesc toată expunerea de motive. Aș vrea să citesc numai o mică parte. Coșul minim de consum lunar se evalua trimestrial de către Institutul Național de Statistică și Studii Economice, iar valoarea acestuia se aproba prin hotărâre a Guvernului.

La prețurile din luna octombrie 2000, prețuri la care s-a stabilit valoarea coșului minim de consum lunar de 3.136.594 de lei, rezultă că, pentru o gospodărie de mărime medie, considerată de 2,804 persoane – așa stabilește INSSE-ul, nu eu –, valoarea coșului minim de consum lunar era de 3.136.594 împărțit la 700.000 – 4,48 salarii de bază minime brute pe țară, deci 4,48 salarii de bază minime brute pe țară.

Având în vedere că, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a prevăzut că, începând cu data de 1 iulie 2015, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.050 de lei lunar, rezultă că în luna iulie 2015 valoarea coșului minim de consum lunar ar fi trebuit să fie 4,48 x 1.050, adică 4.704 lei pentru o gospodărie de mărime medie considerată de 2,804 persoane și de 4.704 împărțit...

Doamna senator, e a doua oară. Vă iau microfonul, îmi pare rău.

Pensionarii nu sunt doar niște CNP-uri, au nume și prenume, au chip și suflet, sunt părinții, bunicii sau străbunicii noștri. Sunt cei care și-au luat bucătura de la gură ca să ne fie nouă mai bine. Au fost umiliți prea mult.

„Dreptate până la capăt” trebuie să ajungă și la ei. Acesta este rolul acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Din partea Guvernului României... Cine e? Doamna Ileana Ciutan, da? Vă rog, doamna ministru. Microfonul 10.

## Bună ziua!

## Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

Actualul cadru legislativ, prin care se reglementează procedura de stabilire a valorii punctului de pensie în raport cu rata inflației și creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, s-a subscris obiectivului de consolidare pe termen lung a sustenabilității sistemului public de pensii din România.

Menționăm că, pentru susținerea integrală a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat, în acest an se acordă subvenții de la bugetul de stat de 14,4 miliarde prognozate, dar realizate vor fi 15,5 miliarde. Stabilirea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale a fost o prevedere a Legii nr. 19 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, lege abrogată la data de 1 ianuarie 2011.

Reglementarea constituia în sine o prevedere și o măsură benefică pentru îmbunătățirea nivelului de trai al pensionarilor, dar care s-a dovedit a fi nesustenabilă financiar pe termen mediu și lung, având în vedere condițiile economice, demografice și sociale din țara noastră.

Înlocuirea mecanismului care lega valoarea punctului de pensie de salariul mediu pe economie cu cel care actualizează valoarea punctului de pensie în funcție de creșterea... de rata inflației, 100% din aceasta și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, are drept țintă menținerea puterii de cumpărare în perioada imediat următoare și creșterea acesteia pe termen mediu și lung.

Stabilirea valorii punctului de pensie la 40% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2017, și 45%, cu 1 iulie 2017, ar genera un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv asupra deficitului care, pentru anul următor, ar fi de 22 de miliarde suplimentar, față de cele 15 care sunt în acest an.

Și atunci ați luat fiecărui pensionar din buzunar sute de lei. A, pe limbajul dumneavoastră, milioane de lei! Nu uitați că am trecut la leul greu de mult. Vă jucați când cu sutele, când cu milioanele.

Eu vă spun: au fost sute de lei luați din buzunarul pensionarilor. Dacă i-ați fi lăsat din 2012 până acum, nu mai veneați cu presiuni de genul ăsta. Natural avea loc creșterea.

Dumneavoastră ați prorogat legea cum ați vrut și ați dat legi cum ați vrut, și cu accize, și cu toate cele, iar acum v-a prins dragul de ei, după ce i-ați terminat.

Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

Urmează domnul senator Pop Liviu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mi-aduc aminte și eu cum, în mai 2010, Guvernul Boc, din inițiativa președintelui de atunci, a instituit, prin ordonanță, tăierea pensiilor cu 25%... cu 15%. Noroc cu Curtea Constituțională, care nu a acceptat. Nu-mi aduc aminte ca cei care acum sunt liberali, iar atunci erau colegi cu actualul primar liberal de Cluj, să fi protestat în vreun fel. Așa că, după ce s-a întâmplat în 2010, eu cred că ar trebui să tăcem vreo 10 ani măcar.

Concluzia, vă rog, doamna ministru. Concluzia.

Guvernul nu susține această propunere.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că adoptarea propunerii legislative ar conduce la o creștere substanțială a nivelului de trai pentru pensionari, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, în ședința din 20 septembrie 2016, cu majoritatea de voturi a senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente cuprinse în anexă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule coleg. Dezbateri generale?

Domnule senator Oprea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Uneori mă impresionează pledoariile colegilor noștri față de un grup al populației României, cel al pensionarilor, dar aș vrea să-i rog pe colegii care astăzi, în plină campanie, în plină precampanie electorală..., să-și aducă aminte ce le-au făcut pensionarilor în 2012, când punctul de pensie era o valoare și premierul Ponta spunea, prin lege, că este de 5% și punctul creștea cu 5%, deși era mai mare.

Mulțumesc. Domnul senator Pop. Microfonul 3.

Domnule senator, eram eu în Guvern, dar nu folosește la nimic.

Vă rog, vă rog, vă rog.

Memoria-i scurtă și cred că sfârșitul de mandat îi afectează pe unii colegi de-ai noștri, senatori.

În 2012, coeficientul de corecție introdus de legea lui Boc cu deblocarea indexărilor pe pensii n-a făcut decât să ducă în zona de ordine, dacă putem spune așa, sistemul de pensii. Inițiativa de astăzi n-are nicio legătură, domnule senator Oprea, cu ceea ce încercați dumneavoastră să spuneți că s-a întâmplat în 2012. În 2012 era o decizie a Curții Constituționale care trebuia respectată, o lege neconstituțională sau un articol de lege neconstituțional dat de Guvernul PDL, Guvern pe care l-ați susținut și dumneavoastră, și colegii dumneavoastră rămași prin Partidul Național Liberal, iar astăzi nu facem decât să ducem în zona de normalitate, chiar dacă impactul pe fondul de pensii și deficit este unul foarte, foarte mare. Eu vreau să vă spun că un guvern responsabil poate să acopere acest deficit, iar Guvernul PSD a dovedit-o în 2013, 2014 și 2015 față de toți pensionarii din România că are soluții pentru creșterea pensiilor.

De aceea, și în programul de guvernare punctul de pensie îl cerem să-l creștem de la 1.000 de lei până la 1.400, chiar dacă astăzi este undeva la 870, fapt pentru care eu, și sper că și colegii mei din Partidul Social Democrat, vom vota această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Alte puncte de vedere, grupurile parlamentare? În respectarea prevederilor art. 100 din regulament, dau cuvântul, la finalul dezbaterilor, doamnei senator Anghel, în calitatea dumneaei de inițiator al legii.

Vă rog.

1. Legea a fost înregistrată pe 5 aprilie 2016. Nu sunt eu vinovată, nici colegii mei și nici pensionarii de acasă că regulamentul are termenele și lentoarea pe care le are.

2. Pe 12 aprilie a fost trimisă pentru punct de vedere la Guvern.

Punctul de vedere de la Guvern a venit după patru luni de zile.

Domnii de la Guvern – nu mă refer la doamna Ciutan, ci mă refer la Guvern, care vrea să guverneze și după 11 decembrie –, în necunoștință de cauză, ca de obicei, nici măcar nu și-au citit propria lege după care funcționează.

Art. 11 alin. (b[1] ) spune așa: Guvernul emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative inițiate, cu respectarea Constituției, și le transmite Parlamentului în termen de 60 de zile de la data solicitării. Nerespectarea acestui termen echivalează cu susținerea implicită a formei inițiatorului.

Deci, implicit, dumneavoastră, pentru că nu v-ați făcut treaba cum trebuie și pentru că n-ați citit legea dumneavoastră de organizare, aveți, de fapt și de drept, un punct de susținere.

3. Ultima chestiune. Legea propune mărirea punctului de pensie: 40%, de la 1 ianuarie, din salariul mediu brut, 45%, de la 1 iulie, și mai are încă un punct, reintroducerea pensionării anticipate sau posibilitatea pensionării anticipate a cadrelor didactice cu trei ani înainte de a împlini vârsta de pensie, fără micșorarea cuantumului pensiei.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale. Vot luni, ora 17.00.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52 din 15 aprilie 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Inițiatorul nu este prezent.

Guvernul României este reprezentat tot de doamna ministru Ciutan.

Doamna ministru, pe scurt, vă rog, la acest proiect, punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind zilierii. Această propunere...

Numai o secundă, scuze, că eram atentă la comentarii...

Punctul de vedere mă interesează, chiar dacă argumentarea am primit-o. Am și văzut-o, de altfel, dar punctul de vedere, finalul.

Scuze! Vizează, așa cum spuneam, modificarea Legii nr. 52/2011, în sensul extinderii perioadei maxime de 90 de zile pe an la 180 de zile pentru o anumită categorie de zilieri, respectiv pentru cei care prestează activități în domeniul creșterii animalelor.

Menționăm că dispozițiile Legii nr. 52/2011 sunt aplicabile în 20 de domenii de activitate, iar extinderea perioadei maxime de 90 de zile pe an la 180 de zile pe an doar pentru o anumită categorie de zilieri, respectiv pentru cei care prestează activități în domeniul creșterii animalelor, ar institui o diferență de tratament față de celelalte 19 domenii.

Concluzia.

Față de cele menționate, nu se susține propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator, vă rog, punctul de vedere al Comisiei pentru muncă.

Domnul senator Cordoș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt. În cadrul ședinței din 5 octombrie a.c., având în vedere avizele favorabile, precum și argumentele expuse de inițiator, membrii comisiei au decis, cu majoritatea de voturi ale senatorilor prezenți, formularea unui raport de admitere.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Domnul senator Bumbu, domnul senator Oprea. Domnul senator Bumbu. Microfonul 3.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu o să

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult. Domnule senator Oprea, vă rog. Urmează domnul senator Calcan.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Pare un subiect simplu. Dacă vă aduceți aminte, la propunerea noastră, întregul plen al Senatului a acceptat să venim cu o modificare la legea care reglementa regimul zilierilor, venită de la universitățile din România, universitățile care desfășoară activități în grădini botanice, în centre de cercetare, unde regimul zilierilor este foarte, foarte important. Mă tem că restricționarea la 90 de zile este una bună, iar aici îi rog pe reprezentanții Guvernului să judece încă o dată cum să facă extensia, nu că se împotrivește...

Vă spun eu. La Grădina Botanică din Iași se lucrează, într-adevăr, cu vacanță, dar începând din februarie până în primăvară, după care, în vară, urmează activități de cosit. Cu toate ofertele făcute de universități, nu-i găsești. Deci nu puneți frână unei activități foarte, foarte greu de controlat la nivel de astfel de instituții. Deci nu e vorba de o afacere a cuiva, ci de înlesnirea angajării unei forțe de muncă temporară pentru perioade chiar mai lungi decât cele 90 de zile, undeva în preajma valorii de 180. Eu cred că este datoria noastră – dacă mai avem timp, dacă nu, colegii ce vor urma – să extindem pentru astfel de activități de tip zilier la 180 de zile și asta ar fi problema, nicidecum că ceilalți să nu beneficieze, doar crescătorii de animale.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Calcan. Microfonul 4.

Mulțumesc mult, domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea de față n-are legătură cu universitățile și cu ceea ce vorbea colegul nostru și ea cuprinde două capcane.

Prima capcană se referă la extinderea perioadei de la 90 la 180 de zile. Și vreau să vă spun că 180 de zile înseamnă 36 de săptămâni. Deci 36 de săptămâni poți să lucrezi zilier, din 52, adică îți mai rămân numai 16.

A doua capcană se referă la registru. Spune în propunerea de față că poți să completezi registrul săptămânal.

Să vă explic. Zilierii se duc dimineața la lucru – există un registru pe care-l semnează – și, la sfârșitul zilei, cel care i-a angajat trebuie să plătească 16% impozit pe banii pe care-i dă. Alte drepturi zilierii nu au. Ei n-au nici asigurări sociale, nici drepturi la pensii. De aceea, este de dorit ca un cetățean să nu fie zilier, ci să fie angajat, ca să poată să beneficieze de drepturi. Or, în cazul de față, a extinde de la o zi la o săptămână perioada în care poți să scrii în registru..., asta înseamnă să legiferăm munca la negru.

Deci, stimați colegi, cea ce ne propune acum această inițiativă este să legiferăm munca la negru. Pentru că să nu vă închipuiți că cineva care aduce un zilier... luni, marți, miercuri, joi și vineri n-a venit nimeni în control... respectivul care angajează zilieri o să scrie el de bunăvoie vinerea

sau sâmbăta și să-i treacă pe toți care au fost cu o săptămână înainte. N-o să facă nimeni așa ceva.

Deci, practic, posibilitatea ITM-ului de a controla este zero. Vrem să încurajăm munca la negru, votăm această propunere! Vrem ca totuși zilierul să fie o excepție din ce înseamnă muncă, pentru că normalitatea este să fii salariat și să ai drepturi și obligații.

Atunci, rugămintea mea este să nu votăm așa ceva. Și rugămintea mea către toți liderii de grup, să se mai uite încă o dată cu atenție, sunt două capcane aici: 36 de săptămâni într-un an poți să fii zilier, ceea ce este anormal, și, după 7 zile de muncă, să te treacă în registrul de zilier, ceea ce, în realitate, n-o va face nimeni.

Eu nu votez așa ceva, nu pot să încurajez munca la negru și sper să fim cu toții de acord și să nu votăm așa ceva.

Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale _... (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)_ A, mai doriți să luați cuvântul? Domnul senator Oprea.

Parcă antevorbitorul meu a zis că universitățile n-au nicio treabă. Sunt 100 de zilieri în medie la universitate și sunt oameni care sunt dincolo de vârsta de pensionare, deci sunt pensionați, dar prestează o astfel de activitate. Dacă lor le convine suma aceea de foarte puțini lei pe oră înseamnă că este un ban în plus. Nu-i preocuparea noastră. Eu mă tem că, dacă vin numai cu 90 de zile, n-o să ajungă niciunul la 180, dar lucrul ăsta este unul de tip permisiv, nu imperativ, iar universitățile ar muri dacă nu ar avea 100 de oameni în anumite perioade din an.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Pop. Urmează domnul senator Grigoraș... și doamna senator Câmpeanu, sigur.

Aș vrea să... Aș vrea intervențiile dumneavoastră să fie mai pe scurt...

Foarte scurt...

...mai succinte, având în vedere că suntem la ora 12.00 și urmează să intrăm pe procedură de vot.

Foarte scurt, domnule președinte de ședință, mai ales că domnul senator Oprea persistă în greșeală.

Inițiativa legislativă se referă punctual la ciobani, care stau, într-adevăr, 90 de zile pe munte, nu stau în curtea universității. Refuz să cred că stau în curtea universității sau a grădinii botanice. Părerea mea este că, în condițiile în care avem clarificări pe Codul muncii, o asemenea excepție de la Codul muncii va crea un precedent pe care n-o să-l mai putem gestiona nici măcar în Parlamentul României, asta plecând de la exceptarea unei anumite categorii din categoria zilierilor, și să nu uităm că toți fermierii, absolut toți fermierii primesc subvenția APIA pe o perioadă de un an de zile pentru acele animale pe care le îngrijesc, deci nu le lipsește nimic să încheie un contract de muncă, în așa fel încât și îngrijitorii acestor animale să beneficieze de toate condițiile legale, inclusiv de șomaj și pensie. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Grigoraș. Microfonul 2.

## **Domnul Viorel Grigoraș:**

Stimați colegi,

Atâta vreme cât angajatorii au obligația să țină evidența strictă a zilierilor și organele de control au obligația să controleze, mai adaug faptul că dreptul la muncă este stipulat în Constituție.

Așa că voi vota „pentru”. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Stimați colegi, declar... Doamna Câmpeanu... Sigur, iertați-mă! Doamna senator Câmpeanu. Microfonul central.

Dacă mai sunt și alți colegi pe această problemă, aș vrea să se anunțe. Este ora 12.00 și e momentul să intrăm pe procedură de vot.

Doamna senator Câmpeanu. Microfonul central.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

## Stimați colegi,

Gândiți-vă foarte bine că sunt activități în societate care nu pot fi reglementate întotdeauna prin contracte de muncă pe veșnicie. Trebuie să înțelegem că trebuie să avem o activitate diversificată și forme diversificate de angajare. Dacă nu înțelegem acest lucru, înseamnă că, atunci, cu bună știință, de fapt, noi acceptăm munca la negru în această societate.

Am avut și eu o inițiativă legislativă și, la fel, nu a fost votată. Cineva mi-a adus argument: ce, trebuie să se ducă el la ITM să completeze registrul, pentru că vine o femeie să-i facă curățenie primăvara și toamna. Da, stimați colegi, este o activitate care ar trebui reglementată și introdusă în activitatea zilierilor, pentru că nu poți să faci contract de muncă că-ți vine cineva să-ți facă curat de patru ori pe an sau, să zicem, un instalator, că ți s-a stricat o chiuvetă și ți-a schimbat o garnitură. Nu trebuie să mai fim atât de închistați să facem contracte de muncă pentru activități care sunt sezoniere. Eu cred că ar trebui puțin să avem o deschidere mai mare. Și cred că această lege trebuie votată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult. Există și alte puncte de vedere?

Dacă nu există, permiteți-mi să declar dezbaterile generale închise pentru acest proiect legislativ și intrăm în procedură de vot.

Am rugat liderii grupurilor parlamentare să convoace toți colegii în sală, să verificați dacă aveți cartelele asupra dumneavoastră sau introduse deja.

Vă rog să luați loc.

Îi rog pe toți colegii să ia loc.

Mulțumesc frumos.

Începem procedura de vot cu acest ultim proiect care a fost dezbătut.

Punctul 7 de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52 din 15 aprilie 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Îl

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Acordului privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții și a statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana și semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

- Supun aprobării dumneavoastră acest raport.

- Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

- Punctul 18, Propunerea legislativă pentru completarea

- Codului fiscal.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

- Îl

- Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind activitatea de recuperare debite.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

- Îl

Punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Îl

O să vă rog să fiți de acord ca, după fiecare act normativ pe care îl dezbatem, să și votăm, și, în măsura în care vom avea cvorum, până la ora 13.00, așa cum este programul, să putem lucra.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Declar dezbaterile generale închise... Deschise, iertați-mă!

Din partea inițiatorului nu este nimeni. Guvernul României, doamna Opre, este? Nu este.

Domnule Mărăcineanu, vă rog, pe scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 cu o nouă literă, lit. h), în sensul reglementării unui nou caz în care nu este cerut consimțământul persoanei vizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, respectiv când prelucrarea privește date cu caracter personal ale persoanelor fizice deținătoare de domenii web.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2016 a fost modificat și completat cadrul normativ care reglementează regimul juridic al străinilor în România, inclusiv încadrarea în muncă a acestora și detașarea pe teritoriul țării noastre, în vederea adaptării legislației române la cerințele concrete stabilite prin Directiva nr. 2014/36/UE a Consiliului și Directiva 2014/66/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de intrare și ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii.

În considerarea celor menționate, vă rog să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2016.

Mulțumesc. Comisia de specialitate?

Vă rog, domnule senator Tătaru, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Pe parcursul mai multor ședințe, membri Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și cei ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.

## Deci Guvernul nu susține.

Domnule senator, vă rog, punctul de vedere al comisiei. Vă rog.

Membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă, avizele primite, precum și punctul de vedere negativ al reprezentantului Autorității Naționale pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal și, în ședința din 11 octombrie 2016, au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței...

Iertați-mă, numai un pic! Stai să mai verific, ca să nu greșesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale.

Înainte de dezbateri generale, vă aduc la cunoștință, stimați colegi, că avem invitați: un grup de doamne din județul Brașov, invitatele colegului nostru, senatorul Chiriac.

Bine ați venit în Senatul României!

Dezbateri generale pentru acest proiect. Vă rog.

Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Dacă nu, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere a proiectului de lege.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alineatului (3) al articolului 68 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, republicată. Inițiatorii?

Nu sunt prezenți. Din partea Guvernului României, domnul Attila György, ministru secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Domnule ministru, pe scurt, vă rog, prezentați punctul de vedere al Guvernului pentru această propunere legislativă.

## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune ca drepturile bănești cuvenite inventatorilor pentru invențiile brevetate aplicate cu aport economic sau social, parțial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a legii, să se negocieze între inventator și Ministerul Finanțelor Publice, și nu între inventator și unitatea care a aplicat invenția, așa cum prevede legislația în vigoare.

Ministerul de Finanțe nu susține această inițiativă, întrucât astfel de negocieri nu intră în sfera de atribuții a ministerului. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Belacurencu. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența inițiatorilor și a reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Grupurile parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă, de asemenea.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Respinsă.

Respinsă, iertați-mă!

Punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice.

Din partea Guvernului României, prezent pentru a susține acest proiect, domnul Attila György.

Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin ordonanța de urgență a Guvernului s-a avut în vedere reglementarea legislației în domeniul achizițiilor publice, în ideea alinierii la prevederile din legislația Uniunii Europene.

Ministerul de Finanțe susține varianta originală a ordonanței de urgență, întrucât în raport au fost aprobate o serie de amendamente care contravin legislației europene, apărând riscul de infringement.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, domnul senator Belacurencu. Vă rog, prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 18 octombrie 2016, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raport.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

Punctul 12...

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Are amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Are amendamente, da. Supun aprobării și proiectul.

Punctul 12, Proiectul de lege pentru modificarea art. 57 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003.

Guvernul României îl are prezent pentru a susține acest proiect pe domnul Gheorghe Duțu, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Domnule Duțu, microfonul 8, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege în discuție are drept obiect actualizarea, în baza prevederilor art. 58 din Legea minelor nr. 85/2003, a limitelor valorice ale amenzilor specifice domeniului minier prevăzute la art. 57. Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de coinițiator al acestui proiect, susține aprobarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Belacurencu, da? Microfonul 7.

## Stimați colegi,

Cele două comisii sesizate în fond pentru raport, în urma dezbaterilor pe care le-au organizat în ședințele comune, au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor –

Punctul 13, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Guvernul României este reprezentat de doamna Erika Stanciu, secretar de stat la Ministerul Mediului. Doamna Erika, aveți cuvântul, pe scurt. Microfonul 10, vă rog.

## Buna ziua!

Ordonanța de urgență a adus unele modificări la Legea contravențiilor silvice, care au permis ieșirea din infringement a României în legătură cu aplicarea sancțiunilor pe transportul materialelor lemnoase.

Ca urmare, Guvernul susține acest proiect de lege și amendamentele aduse.

Mulțumesc tare mult.

Comisia de specialitate, domnul senator Motoc. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare impunerea de urgență a unor sancțiuni administrative și contravenționale personalului silvic, ținând seama și de situația gravă în care se află sectorul silvic din România.

După cum bine știm, în Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României s-a produs o modificare la art. 3 lit. e), prin care se prevede că „constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele: orice

acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestiere...”

Mulțumesc.

...și așa mai departe.

Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa la raport, și proiectul de lege.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Stimați colegi,

În ultimul timp am luat mai multe decizii privind întărirea pazei pădurilor noastre, pentru că constatăm și semnele..., cartonașul roșu a fost ridicat de mai multe ori, pentru că dispar, pur și simplu, zeci de hectare pe oră.

Nu putem să acceptăm... Am înființat Garda, acum mărim amenzile... Mă rog, din punctul meu de vedere, o amendă pentru proceduri de 1.000–2.000..., la 2 000 de lei este relativ mică. La depășirea de volum se dă o amendă de 30.000 de lei, dar, la volumul furturilor din România, mie mi se pare mică această amendă.

Problema este că și această ordonanță, și această lege trebuie aplicate. Degeaba avem amenzi, degeaba avem măsuri, dacă la loc, acolo, la cioată, nu vine cel care trebuie să constate, inclusiv Garda să vină și să pedepsească, să confiște.

Eu vreau să aud odată un raport despre confiscările în materie de aceste produse, pentru că am constatat, după monitorizarea care s-a făcut cu radarul respectiv, al lemnului, că nu se mai fură cu camionul, se fură aceeași cantitate...

Cu trenul!

...cu căruțele, pentru că acele căruțe nu pot fi monitorizate sau, mai bine zis, nu funcționează radarul pentru căruțe.

Mulțumesc.

Deci încă o dată spun: trebuie voință. Guvernul trebuie să aplice această... Și trebuie să vedem, să raportăm, poate anual, Parlamentului care este stadiul descoperirilor unor fapte, aplicării unor amenzi, confiscărilor efective de material lemnos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator. Declar dezbaterile generale închise.

Nu pot să nu fiu de acord, o să vă rog însă: succint.

Da, foarte, foarte succint, domnule președinte.

Am venit la tribună în calitate de președinte al Comisiei pentru mediu și cred că este un moment în care trebuie să facem referire la ceea ce se întâmplă în România în materie de defrișare a pădurilor.

Foarte multă lume este nemulțumită de faptul că lucrurile acestea se întâmplă în continuare, deși încercăm să luăm măsuri din ce în ce mai drastice, să zic așa, în legătură cu modul în care sunt exploatate pădurile.

Din păcate, România, ca țară care în urmă cu vreo 6-7 ani mai avea circa 1.500 de hectare de pădure virgină – eram singura țară din Europa și suntem încă singura țară din Europa care are păduri virgine –, se apropie acum de circa 700, spre 600 de hectare de pădure, după câțiva ani. Dacă mergem în acest ritm, unde o să ajungem?

Există anumite nemulțumiri din partea celor care lucrează în sectorul silvic în privința caracterului destul de drastic al acestor contravenții care le sunt, în primul rând, dumnealor destinate, pentru condițiile în care nu respectă legea.

Au fost discuții destul de ample în legătură cu această ordonanță de urgență. Au fost admise anumite amendamente care au venit din sectorul silvic, însă trebuie să mărim în continuare atenția în legătură cu modul în care este exploatată pădurea.

Spun asta și pentru faptul că, în ultima vreme, cu toate măsurile pe care le-am luat, se constată că, cel puțin în zona lemnului de foc, s-a creat o așa-zisă, să zicem, situație mai puțin așteptată, și anume că există acum o lipsă a lemnului de foc pe piață, și asta din cauza faptului că mare parte din cantitățile care apăreau pe piață proveneau din zona neagră a comerțului cu lemn. Și, din păcate, suferă populația.

Trebuie să aducem și această zonă, a lemnului de foc, în zona fiscalizată, în așa fel încât lucrurile să nu mai meargă...

Mulțumesc.

...în acest sens.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Anghel, 30 de secunde. Microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte. Ce aș putea să spun?

Paleative, frecție la picior de lemn!

Atâta timp cât nu ne vom lua soarta în mâini și nu vom interzice măcar pe o perioadă de cinci ani de zile exportul de lemn pe picior sau de bușteni, nu vom face nimic.

Explicați-mi și mie câte legi sunt care îl pedepsesc inclusiv pe cel care transportă cu o mașină sau cu o căruță... că i se confiscă. Se aplică ceva? Vă spun eu: acum trei săptămâni de zile, într-o noapte, am anunțat la 112. Știți ce reacție am avut până acum?

Exact: tăcere!

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Raportul comisiei este de admitere...

Cine?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dobra.

Vă rog, domnule senator Dobra.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să vorbesc tot pentru toți colegii mei și în ajutorul lor și în susținerea lor.

Așa, de vreun an și jumătate, în presă, un nebun rostogolește o listă cu senatori ce au votat împotriva stopării defrișărilor ilegale. Da? A venit aici și a susținut, deși, știm foarte bine, am votat cu toții „împotrivă” din cu totul alte motive. Erau oameni aici care spuneau: „Tot ceea ce cereți e prevăzut deja în Codul silvic.” Dar nu-i problemă, vede țara cum am votat noi împotriva defrișărilor.

La cabinetele senatoriale vin în toată perioada asta, așa, de vreo lună încoace – și este un semnal de alarmă pentru colegii din Guvern –, oameni să spună: „Domnule, nu mai avem lemne de foc! Atât ați votat în Parlament stopări, încât nu mai avem lemne de foc!” Este în regulă și asta.

Pe Facebook, camioane filmate, poate și în România, dar eu știu pe unde filmate, cu te miri ce numere, care arată cum pleacă lemnul din România.

Pe partea cealaltă, Guvernul transmite statistic, oficial și spune: de exportat, am exportat 10 milioane de metri cubi, dar am importat 100 de milioane din Ucraina. Nu mai ține nici chestia aia cu exportul.

Dragi colegi,

Acum, în consonanță cu domnul ministru Barbu, spun așa: când ajungeți să ne trimiteți nouă, în Parlament, măriri de amenzi, înseamnă că undeva, pe infrastructură, instituțiile nu sunt capabile să pună în ordine lucrurile astea. Nefiind capabile să le pună în ordine, toate presiunile... și nu numai în legătură cu pădurile, că aproape în legătură cu orice, cu câinii comunitari, cu bisericile, cu catedrala, cu ce vreți voi, toate au ajuns să se spargă aici, în ultimul for deliberativ al țării, culmea, cu prejudicii imense de imagine asupra acestui for. Nici nu mai contăm noi, domnule ministru, că, până la urmă, fie vorba între noi, susțin declarația dumneavoastră, să fie clar, în legătură cu dificultatea mandatului de senator. Nu era întâmplătoare.

Dacă ne trimiteți nouă, în Parlament, și cât să fie amenda, și cât să fie metrul cub, și cât să fie distanțele în România, și toate lucrurile astea, e și firesc, până la urmă, tot din vina noastră, ca toate astea tot noi să le decontăm.

Nu mai spuneți.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

...câte categorii n-am auzit la adresa noastră, a tuturor. Mulțumesc din suflet.

Mulțumesc.

Domnul senator Mihai Fifor, liderul Grupului PSD.

Bravo!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este evident că avem de-a face cu o lege care, cred eu, ar mai trebui dezbătută în comisii și, prin urmare, vă propun să retrimitem la comisie, pentru o săptămână, această lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Raul Pop. Domnule ministru, pe scurt, vă rog tare mult. Microfonul 8.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În legătură cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, Guvernul României consideră că toate modificările propuse se regăsesc deja în acte normative în vigoare și, în concluzie, nu susține acest act normativ.

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog, domnul Motoc. Domnule senator Motoc, raportul, vă rog, pe scurt.

Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu trei amendamente admise, cuprinse în anexa la raport, și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Îl

Punctul 15, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie.

Guvernul României este reprezentat de domnul Attila György.

Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2016 se stabilesc reguli în ceea ce privește mecanismul asigurării de răspundere civilă auto în România.

Guvernul susține forma transmisă de acesta către Parlament.

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Viorel Arcaș. Vă rog, prezentați raportul pe scurt. Microfonul 7.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât...

## Da, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alin. (5) al art. 22 din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu următorul conținut: „Îndepărtarea materialului rezultat în urma vidanjării reziduurilor solide menajere, industriale, de grajd, de stradă, a cadavrelor de animale și a deșeurilor toxice și periculoase pe alte locuri decât cele stabilite anume de consiliile locale și prin alte sisteme decât cele admise de normele sanitare în vigoare se sancționează cu retragerea autorizației de mediu de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului.”

Vă rog să luați loc!

...cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere a ordonanței de urgență.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Le declar închise. Supun aprobării raportul comun al comisiilor, care este de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege de respingere a ordonanței.

Vom relua proiectul într-una din ședințele viitoare, la care vă invit să fiți prezenți.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal.

Inițiatorul?

Nu este.

Guvernul României... prezent la acest proiect, domnul Attila György. Microfonul 10.

Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea lit. t) de la alin. (1) art. 456 și lit. t) de la alin. (1) art. 464, lit. b) de la alin. (1) al art. 469 din Codul fiscal, în sensul extinderii scutirilor de impozit pe clădiri, teren și mijloace de transport la reprezentanții legali ai adulților cu handicap grav sau accentuat.

Concluzia, domnule ministru, concluzia!

Nu susținem, având în vedere că are impact bugetar.

Domnule senator Viorel Arcaș, vă rog.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Raportul comisiei este de respingere. Îl

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

În aceste condiții, supun aprobării propunerea legislativă.

18 deja este votat.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Inițiatorul nu este prezent.

Guvernul României este prezent la acest proiect..., reprezentat de domnul Attila György.

Vă rog, microfonul 10.

Punctul 17, domnule ministru.

Același obiect, ca și cel anterior.

Domnule președinte, a fost această inițiativă, punctul 18, votată pe punctul 4.

Nu, la 17 suntem...

17?!

Este aceeași...

E similară și tot aceleași...

Aceleași concluzii, de respingere, da?

Da.

Mulțumesc. Comisia? Comisia de specialitate, domnul senator Arcaș. Microfonul 7.

Inițiativa are același obiect ca și cealaltă; cele două s-au cumulat.

De data aceasta, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise din anexa la prezentul raport.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Supun aprobării... Vreți?

Domnul senator Oprea, vă rog, la dezbateri generale. Le-au întrunit, le-au fixat, le-au modificat.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu, eu l-aș ruga pe domnul președinte să vină cu o lămurire.

Înainte ați votat împotriva propunerii făcute de cei de la Partidul Național Liberal, iar acum domnul președinte vine și spune – corect – că s-au cuplat propunerile și... De ce nu ați spus lucrul ăsta înainte?

Nu au mai...

Nu, nu, nu!

Deci acolo s-a dat raport negativ, iar acum se dă raport favorabil, când conținutul este același.

Mulțumesc.

Domnul..., președintele comisiei, vă rog, o lămurire pentru domnul senator Oprea.

## **Domnul Victor Opaschi** – _secretar de stat_

_în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domni senatori,

Propunerea legislativă vine în sprijinul nevoilor actuale ale Bisericii Romano-Catolice, care are o situație specială, în sensul că 75% din învățământ este integrat în învățământul public, iar 25% neintegrat.

Prin această modificare legislativă pe care Guvernul o susține, nu cerem bani în plus, nici posturi, deoarece ele există.

În consecință...

Mulțumesc.

...Guvernul susține.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator,

L395, am avut-o înainte, nu a indicat corect articolele care ar fi trebuit modificate. A fost mai completă cea de-a doua. Subiectul este același.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna senator Miron.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Microfonul 6.

Nu are nicio legătură cu inițiatorul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Declarăm închise dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Îl

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar și a fost respinsă.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii-cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Inițiatorul este?

Consiliul Legislativ transmite un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, un aviz favorabil.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Nu sunt.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Ba da! Anghel. Cristiana Anghel.

Doamna Anghel, vă rog. Microfonul 3.

Nu este.

Din partea Guvernului României, la acest proiect, este prezent domnul ministru secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, domnul Victor Opaschi.

Domnule ministru, vă rog. Microfonul 8. Pe scurt.

Domnul de la Guvern ar fi trebuit să citească legea ca lumea, nu este numai pentru Biserica Romano-Catolică, este pentru tot aparatul clerical. Deci, în momentul în care votăm, votăm pentru toți.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Toată lumea. Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Iertați-mă, suntem la limită! Insist, toți colegii să ia loc și să-și verifice cartelele!

Domnule senator Grigoraș! Domnule senator Grigoraș, sunteți cu cartela, da?

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Punctul 20, Propunerea legislativă privind reglementarea serviciilor integrate de prevenire și protecție a persoanelor cu sindrom Down.

Inițiatorul este? Nu este.

Guvernul României este reprezentat de doamna Oana Țoiu, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Doamna ministru, pe scurt, vă rog. Microfonul 9.

## **Doamna Oana Silvia Țoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prin această inițiativă legislativă se propune crearea cadrului legal necesar pentru reglementarea serviciilor de prevenire și protecție adresate persoanelor cu sindrom Down.

În primul rând, propunerea legislativă are o perspectivă de model medical. Modelul medical consideră dizabilitatea ca pe o problemă a persoanei cauzată direct de boală, traumă sau altă stare de sănătate care necesită în primul rând îngrijire medicală, oferită ca tratament individual de profesioniști.

„Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății”, adoptată de Organizația Mondială a Sănătății în 2001, clarifică, de asemenea, prioritate către modelul social, modelul social considerând dizabilitatea ca fiind o problemă creată social, o chestiune care ține în primul rând de integrarea completă a individului în societate.

Doamna doctor, concluzia.

Sigur. Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

Mulțumesc tare mult.

Doamna senator Miron, din partea comisiei, vă rog.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil. Consiliul Economic și Social, negativ.

Microfonul 6!

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru egalitate de șanse au transmis un aviz favorabil...

Nu se aude, luați... microfonul mai aproape. Nu se aude, să știți.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat negativ.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, doamna senator. Dezbateri generale. Există puncte de vedere? Dacă nu, declar...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Titus Corlățean.

Domnul Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mărturisesc că nu am toate datele legate..., în mod firesc, pentru că e competența altei comisii, mă uitam însă la raportul comisiei de fond și la argumentul invocat în această speță, faptul că, dacă s-ar legifera în sensul în care inițiatorul propune, s-ar ajunge la o discriminare în raport cu persoanele afectate de alte tipuri de dizabilități.

Acum, se întâmplă să am pe cineva foarte apropiat mie care lucrează zi de zi ca profesor și logoped exact cu aceste persoane afectate de sindromul Down și știu cât de mult este nevoie să putem ajuta, să putem interveni, inclusiv legislativ.

Dacă noi facem un pas înainte în acest domeniu, asta nu înseamnă că nu trebuie să ne uităm și la celelalte domenii, dar nu este un argument: dacă nu am făcut încă pentru alții, să nu facem pentru această categorie.

Deci părerea mea este că ar fi bine să facem un pas înainte în legiferare, să facem și alți pași și pentru alte categorii de persoane cu dizabilități.

Deci eu voi susține, la nivelul meu, ca senator, adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc. Domnul senator Oprea, vă rog. Microfonul central.

Sunt total de acord cu punctul de vedere al domnului senator Corlățean. Chiar am întrebat, într-o formă neprotocolară, reprezentantul ministerului: de ce vă împotriviți? Este un subiect atât de sensibil, încât, dacă și din ăsta putem să vorbim de o discriminare pozitivă, este jale. Hai să facem ceva!

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi... Domnul senator Mihai Fifor.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mărturisesc că și eu mi-aș fi dorit o altfel de motivare din partea Ministerului Sănătății.

Am auzit o chestiune extrem de tehnică, am auzit o clasificare a dizabilităților.

Doamna ministru, sunteți mamă? Iertați-mă că întreb o chestiune atât de intimă.

Da.

Pentru că sunteți mamă, și doamnelor din această sală, chiar și tăticilor din această sală mă adresez, cred că toată lumea știe prin ce emoții trece fiecare cuplu până când vede rezultatele dublu-testului sau triplu-testului și toată lumea se gândește cu groază la ce s-ar putea întâmpla „dacă”. Tocmai de aceea, doamna ministru, așteptam un altfel de răspuns din partea Ministerului Sănătății, și nu un sec „nu se poate, pentru că sunt altfel de dizabilități”.

În ceea ce mă privește, eu am să votez cu toată inima în favoarea acestei legi, cred că nu este un efort prea mare din partea statului român să asigure celor care sunt afectați de sindromul Down un sprijin de specialitate.

Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în 2008.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României..., punctul de vedere al Guvernului este susținut de doamna Oana Țoiu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Vă rog, doamna ministru, aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Mulțumesc și eu. Comisia de specialitate, doamna senator Miron. Vă rog, microfonul 6.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitate de șanse au transmis un aviz favorabil.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

Și totuși este vorba de persoane cu handicap.

Și totuși uitați-vă și dumneavoastră câte drepturi ar trebui să aibă și câte nu au.

Și totuși, și totuși niciodată nu aveți bani pentru oamenii aceștia?! Chiar nu contează? Chiar nu sunt cetățeni? Chiar nu au drepturile din Constituție și ei, așa cum le avem noi? Și totuși eu voi vota.

Mulțumesc. Domnul senator Pop. Microfonul 3.

Domnul senator Grigoraș urmează.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna ministru, am înțeles eu bine, sunteți de acord cu punctul de vedere al Comisiei pentru muncă?

Vă rog mult de tot să-mi spuneți care este punctul de vedere al Guvernului pe această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Domnul senator Grigoraș, până răspunde doamna ministru. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Personal, sunt consternat de ceea ce văd: pe bandă rulantă, Guvernul tot respinge anumite ajutoare care se dau persoanelor cu handicap. Or, mai bine s-ar orienta să respingă ajutoarele sociale, că abia acolo efortul bugetar este mare.

Și, așa, spre știință, spre cugetare pentru legislatura viitoare: știu, noi nu avem PIB-ul Danemarcei, aflați că...

Nu știu..., doamna ministru secretar de stat, nici nu mă ascultați! Foarte rău! Aș vrea măcar... Vorbesc numai puțin!

În Danemarca, serviciile medicale, ca să nu mai spun de persoane cu handicap, serviciile medicale, în totalitate, sunt gratuite, iar bătrânii, în aziluri, au condiții foarte bune și în totalitate gratuite. Și sunt atâția! Încotro mergem?! Mergem spre Vest sau ne întoarcem către Est?!

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Alte puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

Doamna ministru, domnul senator Pop v-a pus o întrebare. Vă rog, dacă puteți, să răspundeți. Microfonul 9.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative... Iertați-mă, e lege organică.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, la ora 17.30.

Punctul 22. Să încercăm și această... acest proiect.

Alesesem doar să spun rezumatul din considerente de timp, dar putem să elaborăm de ce Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative...

Nu, nu, nu, domnul Pop a întrebat, dacă am înțeles eu bine, care este poziția Guvernului și, după aceea, dacă se va impune, și motivarea.

## **Doamna Oana Silvia Țoiu:**

Au fost două întrebări separate...

Am înțeles. Mi-au trebuit 12 ani ca să pot să fiu receptiv. Vă rog, doamna ministru, aveți cuvântul. Pe scurt.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, reactualizată.

Inițiatorul?

Nu este.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect legislativ, tot doamna Țoiu, da? Sau domnul...

Domnul Attila György. Vă rog.

Vă mulțumesc frumos.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea art. 26 din Legea nr. 448/2006, în vederea acordării unor scutiri la plata impozitului pentru mijloace de transport și pentru însoțitorul persoanelor cu handicap grav.

Ministerul de Finanțe nu susține forma raportului aprobată în comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Poziția noastră nu este una de a respinge creșterea indemnizațiilor sau creșterea sprijinului, din contră, este una de a face asta cu responsabilitate. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, vreau să clarific la ce mă refeream când ziceam model social, și nu medical: nu la o clasificare tehnică, ci la faptul că vrem să ne uităm la persoanele cu dizabilități și la grupurile vulnerabile din prisma includerii lor în societate, nu doar din prisma nevoilor medicale. Și asta era partea anterioară.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Comisia de specialitate, doamna senator Miron.