În noiembrie 2007 Decebal Traian Remeș este înlocuit din funcție cu Dacian Cioloș. O soluție de compromis, zic eu, la acel moment, pe care văd însă că liberalii de astăzi o contestă. Mâine, poimâine s-ar putea să conteste și Guvernul Tăriceanu!
Stimați colegi,
Am făcut în preambulul intervenției mele un remember al evoluției politice a Guvernului Tăriceanu II în domeniul agriculturii pentru perioada 2007–2008, pentru că rezultatul actului de guvernare a fost un fiasco și afirm acest lucru cu toată responsabilitatea.
Astfel, la 31 decembrie 2008, Ministerul Agriculturii avea plăți restante de 1,2 miliarde de lei, plăți care s-au efectuat în totalitate până la momentul dezbaterii acestei moțiuni din bugetul pe anul 2009. Nu vreau să intru în detaliu și să explic unde s-au dus banii, pentru că a explicat acest lucru domnul ministru Ilie Sârbu.
Vorbiți în textul moțiunii despre incompetență, denigrarea colaboratorilor, dezinformarea fermierilor și abuz. Cred însă că vă referiți la dumneavoastră, stimați colegi liberali, și am să argumentez mai jos punctual afirmațiile, printr-o analiză la trei dintre cele mai importante agenții din subordinea ministerului.
În momentul de față sunt blocate circa 122 de milioane de euro pentru plăți aferente proiectelor SAPARD. La sfârșitul lunii iunie 2008, Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a încetat să mai efectueze plăți către beneficiarii proiectelor SAPARD, la cererea expresă a Comisiei Europene, care a descoperit anumite deficiențe în funcționarea agenției. Au fost blocate aproximativ 122 de milioane de euro. Ar fi trebuit să se aloce, începând cu septembrie 2008, de la bugetul național – de aveați bani –, bani pentru plățile către beneficiarii fondurilor nerambursabile, altfel, sute de firme riscau falimentul.
Reamintesc că, printr-o interpelare adresată de la această tribună domnului ministru Ilie Sârbu, în 24 februarie, solicitam un punct de vedere tocmai față de acest aspect al suspendării plății de către Uniunea Europeană pentru proiectele SAPARD. Eram asigurat, prin răspunsul dat în 11 martie, că, până cel târziu la sfârșitul lunii aprilie, Comisia Europeană va debloca aceste fonduri. Ulterior, ultimele informații de la Bruxelles vin însă să confirme temerile mele că Uniunea Europeană nu numai că nu va debloca aceste fonduri în perioada următoare, dar condiționează alocarea lor în continuare de intensificarea luptei împotriva corupției și de rezultate palpabile în domeniul reformei justiției.
În martie, făceam de la această tribună o declarație politică și o intitulam „Țăranii ialomițeni și testul satelitului”. Arătam atunci că, din cauza incompetenței manageriale manifestate atât la nivelul conducerii centrale a Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, cât și a celor județene, România este prima țară din Uniunea Europeană care este sancționată cu circa 14 milioane euro pentru „excepționala performanță” de a nu fi capabili să efectuăm la termen plățile pe suprafață aferente anului 2007, adică acei 100 de euro/hectar pe care fermierul român trebuia să-i primească. Acum aflăm că suma s-ar putea să urce până la 60 de milioane de euro, bani pe care va trebui să-i alocăm iarăși de la bugetul național.
Arătam, de asemenea, că numărul cererilor depuse pe anul 2008 este mai mic cu 20% față de anul 2007, ceea ce scoate în evidență apariția sentimentului de neîncredere a fermierului român în Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură și în funcționarea acesteia.
Am subscris atunci la primele măsuri luate de ministrul Ilie Sârbu de demitere a conducerii Agenției de Plăți și
5 milioane la hectar.
Intervenție în Agricultură. Cred însă că problemele la APIA sunt mult mai complexe și ele țin de superficialitate și de gradul redus de conștiință a funcționarilor publici, care refuză sistematic o colaborare strânsă cu fermierii români.
Da, domnule ministru, cred că va trebui să conștientizați faptul că cei 100 și ceva de euro trebuie să ajungă la timp la țăranul român, altfel își pierd din valoare.
În privința sursei fondurilor europene prin programele postaderare (Programul național de dezvoltare rurală și Programul operațional pentru pescuit), cred că sunteți de acord cu mine că v-ați demonstrat întreaga măsură a incompetenței dumneavoastră manageriale.
Vorbiți, în textul moțiunii, despre lipsa unor măsuri ferme, care să-i încurajeze pe tineri să se instaleze în spațiul rural, astfel încât aceștia să nu-și mai abandoneze terenurile, să nu-și mai părăsească vetrele strămoșești.
Vă reamintesc însă că pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, care se implementează începând cu ianuarie 2008, din totalul sumei alocate pentru perioada 2007–2013, de 337 de milioane de euro, la 31 decembrie 2008 nu aveați niciun euro plată efectuată.
De asemenea, pe Măsura 114 – Sprijinirea fermelor agricole de subzistență, din cei aproximativ 480 de milioane de euro alocați pentru aceeași perioadă, s-au depus proiecte conforme pentru aproximativ 11 milioane euro, adică 2,5%. Or, fermele de subzistență aparțin celor aproximativ 1,2 milioane de țărani care au așteptat în zadar de la dumneavoastră un sprijin managerial în cei doi ani de guvernare.
În privința celorlalte măsuri, și dați-mi voie să vi le enumăr: 142 – Înființarea grupurilor de producători, cu o sumă alocată de circa 140 de milioane în perioada 2007–2013; 211 – Sprijin pentru zona montană defavorizată, cu o sumă alocată de 608 milioane euro; 212 – Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană, cu suma alocată de 493 de milioane de euro și 214 – Plăți de agromediu, cu o sumă alocată pentru aceeași perioadă de 963 de milioane de euro, vreau să vă reamintesc că n-ați cheltuit nici măcar un singur euro pentru implementarea lor, iar acum plângeți pe umerii țăranilor și-i compătimiți în cel mai ipocrit mod posibil, printr-o moțiune simplă, să vadă țăranul român, de la televizor, că vi se rupe sufletul de neajunsurile lor.
Și, ca o paranteză, vă spun că, după scoaterea PD-ului de la guvernare, ați luat măsuri de înlocuire a tuturor celor care nu erau membri sau simpatizanți PNL în teritoriu, indiferent cum se numeau structurile deconcentrate: direcții agricole, APIA, Agenții de Dezvoltare Rurală și Pescuit, consultanță, Autoritatea Sanitară Veterinară etc., tocmai pentru a asigura succesul măsurilor de implementare a Programului de guvernare Tăriceanu II.
Situația este similară și pentru programul operațional de pescuit, unde, din cei 307 de milioane de euro alocați pentru perioada 2007–2013 nu s-a accesat niciun euro, pierderea estimată prin neaplicarea programului fiind de circa 30 de milioane de euro.
Stimați colegi liberali, am prezentat mai sus situația dezastruoasă privind absorbția fondurilor europene la două dintre cele mai importante agenții din subordinea ministerului: APIA – Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură și Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Și nu pot să nu-mi amintesc scandalurile privind licitațiile făcute la APIA: ATV-uri de 15–18.000 de euro bucata; plăți suplimentare făcute pentru un soft care este greu funcțional și astăzi; achiziții de zeci de mii de tone de zahăr și făină din Uniunea Europeană pentru zonele defavorizate, la prețuri mai mari decât cele de pe piața internă, în condițiile în care produsele respective,
zahărul și făina, erau date României cu titlu gratuit (cu alte cuvinte, ați luat zahărul din Ungaria, plătind numai pe transport 33 de lei, în condițiile în care zahărul autohton în magazin era 27 de lei).
În ceea ce privește managementul, promovat la nivelul Agenției Domeniilor Statului, nu pot să nu amintesc că, la 31 decembrie 2008, se înregistrau peste 560 de milioane de lei creanțe neîncasate, circa 130 de milioane de euro în urma derulării contractelor de concesiune sau arendare a suprafețelor de teren aparținând domeniului public al statului și aflate în administrarea ADS-ului. Și, pentru că tot vorbim de reorganizare, țin să vă informez că, pe primul trimestru al anului 2009, ADS-ul a recuperat circa 30 de milioane de lei din cei 560, înregistrați la 31 decembrie. Deci se poate.
Nu pot să nu reamintesc, de asemenea, că, deși început încă din decembrie 2004, un contract de inventariere a terenurilor aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, după patru ani rezultatele întârzie să apară.
Întreb de la această tribună: la 31 decembrie 2008 ce suprafață de domeniu public sau privat al statului administrează ADS-ul: 100, 200, 300, 400, 500 sau 600.000 de hectare?
Pun întrebarea din două motive.
Primul: pentru a scoate în evidență faptul că, în patru ani de administrare PNL nu s-au putut inventaria și intabula ca fiind certe în administrarea ADS decât circa 100.000 de hectare, diferența până la 600.000, pentru care s-a încheiat contractul de inventariere și pentru care s-au plătit peste 700 de miliarde de lei, fiind în ceață și în momentul de față.
Al doilea motiv este pentru a scoate în evidență că, deși avem pe rolul instanțelor de judecată peste un milion de procese pe fond funciar, marea majoritate a litigiilor fiind legată de amplasamente și inexistența suprafețelor, guvernarea PNL s-a ocupat de retrocedări la limita legii; vezi cazurile Băneasa, Popești-Leordeni și altele.
Și, pentru că suntem la managementul promovat la nivelul ADS, vreau să vă reamintesc, stimați colegi liberali, că, în ceea ce privește aplicarea Programului renta viageră, adică acei 50 de euro pe care trebuia să-i dăm pentru arendare țăranului și 100 în caz de vânzare, nu ați reușit să comasați decât circa 200.000 de hectare, dintr-un potențial de 1,5 milioane hectare. Cu alte cuvinte, v-ar fi trebuit vreo șapte mandate să realizați programul.
De asemenea, nu pot să nu vă reamintesc că, în timpul mandatului dumneavoastră, a murit și contractul privind activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală, acel faimos proiect și contract numit ecarisaj. Astfel, de vreun an și jumătate, toate câmpurile, toate periferiile de localități, și nu numai, sunt pline de hoituri de animale, cu efecte dintre cele mai grave asupra sănătății oamenilor. Ca să folosesc o expresie plastică, stimați colegi, guvernarea Tăriceanu II mirosea a hoit de la o poștă.
Nu pot să închei analiza pe ADS fără să reamintesc că ați reușit, din cauza incompetenței sau a unor intenții ascunse, să blocați privatizarea unuia dintre cei mai importanți agenți economici din domeniul agricol, Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare.
Vă rog, domnule ministru, ca în privatizarea SNIF-ului să țineți cont de poziția și de punctul de vedere al AUAI și al reprezentanților acestora, pentru că noi considerăm că principalii beneficiari ai privatizării SNIF trebuie să fie membrii asociațiilor de utilizatori de apă pentru irigații. Vorbim aici despre un patrimoniu deosebit, cu sedii de cantoane, districte, filiale județene și peste 2.000 de hectare de terenuri, unele dintre ele deservind imobile, clădiri aparținând filialelor județene ale SNIF-ului.
În ceea ce privește procesul de restructurare și descentralizare a structurilor din subordinea ministerului, nu pot să nu constat că, deși ați excelat printr-un imobilism păgubitor, sunteți primii care acuzați acum lipsa de reforme și, vezi Doamne, de viziune în abordarea problematicii agriculturii românești.
Stimați colegi liberali, marea dramă a moștenirii dumneavoastră nu este dată de incompetența demonstrată și afișată, ci de faptul că ea s-a produs într-un context intern și extrem de favorabil promovării unui management performant, adică de creștere economică constantă, și fără presiunea unei crize economice globale, care să vă oblige la măsuri de corecție a proiecțiilor bugetare, așa cum s-a întâmplat de la începutul anului până în prezent.
Observați că nu am făcut o analiză sectorială a stadiului dezvoltării agriculturii românești pe zootehnie, pe vegetal, pe cercetare în agricultură, pentru că sunt ferm convins că nu ne-ar fi ajuns o sesiune întreagă pentru o astfel de analiză și oricum nu ar fi făcut obiectul unei astfel de dezbateri în momentul de față.
Domnule ministru Ilie Sârbu,
Aveți obligația de a continua reformele începute.
Trebuie restructurate direcțiile agricole județene, pentru că în momentul de față nu-și mai justifică existența în forma actuală.
Legea privind reorganizarea Camerelor agricole trebuie discutată în Parlament în regim de urgență, iar Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură și Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit trebuie să-și demonstreze viabilitatea economică și eficiența administrativă. Degeaba le dăm bani fermierilor, dacă nu le dăm la timp acești bani.
Trebuie să mențineți un ritm alert și eficient al implementării tuturor măsurilor aprobate prin Programul național de dezvoltare rurală și prin Programul operațional de pescuit.
Există riscul ca, dacă nu se vor ataca concomitent toate măsurile, peste trei ani să fim în situația PNL-ului de astăzi, să fim acuzați că am pierdut banii alocați de Uniunea Europeană, dar lucrul cel mai grav este că vom fi acuzați că am blocat dezvoltarea satului românesc.
Cred cu tărie că actualul Guvern este în stare să depășească criza economico-financiară dacă și numai dacă va conștientiza aparatul funcționăresc din administrația publică rolul și importanța lui în absorbția fondurilor europene, cu atât mai mult cu cât cel din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale poartă pe umerii lui o responsabilitate uriașă din acest punct de vedere. Este vorba despre absorbția a circa 10 miliarde de euro în perioada 2009–2013, și asta în condițiile reducerii cheltuielilor cu salariile cu 20% față de anul trecut, păstrându-se însă întreg personalul, și a cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 34%.
Știm că este foarte greu, domnule ministru, dar Partidul Democrat Liberal susține programul pe agricultură al Guvernului Boc și respinge moțiunea simplă a Partidului Național Liberal.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.