## **Doamna Ioana Maria Petrescu** – _ministrul finanțelor publice_ **:**
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Respect instituția parlamentară și am răspuns cu deschidere de fiecare dată când Senatul sau Camera Deputaților mi-a adresat invitația de a participa la dezbateri. Am participat la dezbaterea în Parlament, în ambele Camere legislative, a proiectului de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori. Am colaborat foarte bine cu deputații din Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare pentru reducerea taxei pe construcții cu 33%, de la 1,5% la 1%. Sunt două exemple recente care arată deschiderea și respectul dovedite față de instituția parlamentară.
De la început am să vă spun direct, sunt un ministru tehnocrat, nu am timp și nu mă implic în dispute electorale. În exercitarea mandatului de ministru al finanțelor publice, reperele mele sunt ghidate de așteptările mediului de afaceri și ale contribuabililor, corelate desigur cu cele ale echipei guvernamentale, nu de demersuri politice stabilite în funcție de calendarul electoral al unui partid sau altul.
Îmi pare rău să constat însă că rațiunile strict electorale diluează dezbaterea parlamentară. Aș putea să înțeleg rațiunea fie și electorală a unei dezbateri, dacă aceasta ar avea în spate idei, programe, viziune, și nu doar retorică.
Din punctul meu de vedere, această moțiune este o sinteză de metafore, 12 pagini de interpretări proprii, fără corelare cu indicatorii macroeconomici, cifre adunate aritmetic, astfel încât să rezulte concluzii personale.
Așa cum am dovedit și până acum în șase luni de mandat, refuz să intru în acest joc. Metaforele și expresiile spumoase nu aduc niciun beneficiu mediului de afaceri, nu relaxează fiscalitatea și nici nu dau un trai mai bun oamenilor. Din contră, descrierea pe care o faceți în textul moțiunii simple nu numai că nu are nicio legătură cu realitatea, dar riscă să proiecteze o imagine eronată a mediului de afaceri din România în fața investitorilor.
Din respect față de instituția parlamentară și față de cetățenii României, din respect pentru adevăr, voi folosi acest prilej pentru a face o prezentare realistă privind evoluția economiei, pentru a răspunde problematicilor ridicate prin moțiune simplă și a prezenta măsurile pe care le-am luat în șase luni de mandat.
Stimați autori ai moțiunii,
Faceți un mare deserviciu economiei românești afirmând că, în dreptul României, la capitolul economie stă scris dezastru. Ridicați multe semne de întrebare investitorilor în mod absolut nefundamentat. Am să vă prezint câteva cifre pentru a dovedi acest lucru. Industria românească înregistrează printre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană – 8,5% pe primele șapte luni ale acestui an. Exporturile continuă să crească, 4,8 miliarde de euro de mărfuri exportate numai în luna iulie. Creșterea economică din primul semestru de 2,4% este de trei ori mai mare decât cea din zona euro, care este numai de 0,7%.
Cu aceste cifre în față, mai puteți afirma, stimați autori ai moțiunii, că în economia românească nimic nu se mișcă? Este o dezinformare gravă faptul că prognozele optimiste de la începutul anului au fost vorbe goale și că realizările din primul semestru sunt cu mult sub previziunile autorităților, de 3,5% pe an.
Aș vrea să reamintesc autorilor moțiunii că în raportul privind situația macroeconomică pe anul 2014, care a însoțit în Parlament Proiectul de lege privind bugetul de stat, care a fost votat de Parlament în decembrie 2013, la pagina 29 se precizează că scenariul de prognoză prevede o creștere a produsului intern brut de 2,2%. Mai mult, după aflarea rezultatelor bune din 2013, estimările nu s-au schimbat. Guvernul României a stabilit prin Programul de convergență 2014–2017, care a fost aprobat și trimis la Comisia Europeană în luna aprilie a acestui an, ca obiect de creștere economică pentru 2014 doar 2,5%.
Comparația cu creșterea economică din primul semestru de 2,4% credem că nu mai necesită alte comentarii cu privire la mistificările autorilor acestei moțiuni. Pentru cei interesați
aș vrea să menționez că aceste documente se găsesc încă pe site-ul Ministerului de Finanțe.
A spune că ministrul finanțelor a măsluit comunicatele de presă ale INS-ului este mai mult decât o minciună politică, este o calomnie sancționabilă de lege. Același format al comunicatelor de presă emise de INS ca semnal pentru primele estimări privind creșterea trimestrială a PIB-ului datează din anul 2009, de când s-a introdus procedura estimării operative.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Am constatat că autorii moțiunii au consumat foarte multă cerneală încercând să prezinte o recesiune tehnică drept un declin și o scădere economică. Se impun câteva lămuriri suplimentare. Desigur, putem discuta foarte mult despre metodologia utilizată de Eurostat, dar nu cred că ar fi relevant. De exemplu, în SUA se folosesc alte definiții, MBR folosește pe lângă o scădere economică de două trimestre consecutiv și alți indicatori pentru a cataloga o recesiune economică. Ceea ce rămâne însă sunt datele reale.
Din acest punct de vedere este mai mult decât sugestiv că în trimestrul I 2014 s-a obținut un PIB cu 15 miliarde de lei mai mare decât în semestrul I 2012 și în trimestrul II 2014 cu circa 15 miliarde de lei față de trimestrul II 2012. Știm cu toții că o analiză pertinentă presupune compararea a două intervale de timp egale și corespondente. În realitate, în semestrul I anul curent creșterea economică a fost de 2,4% relativ cu semestrul I 2013.
Concret, România a înregistrat începând cu trimestrul III 2013 ritmuri de creștere economică foarte mari, atât în context regional, cât și european, cele mai mari din Uniunea Europeană: 4,2% în trimestrul III 2013, 5,4 în trimestrul IV 2013, 3,9% în trimestrul I 2014 față de trimestrul anterior în anul precedent.
Polemica noastră asupra definițiilor pe care le utilizăm este mai puțin importantă pentru cetățenii României. Mult mai important pentru ei este să aibă mai mulți bani în buzunar și un nivel de trai mai ridicat. În această perioadă, semestrul I, câștigul salarial brut s-a majorat cu 5%, în condițiile în care prețurile de consum au fost doar cu 1% peste cele de anul trecut.
Cu alte cuvinte, în primul semestru din acest an puterea de cumpărare pentru salariați s-a îmbunătățit cu 3,9%, ceea ce reprezintă un mare spor după anul 2008. În primul semestru în acest an față de sfârșitul anului 2013, numărul net al locurilor de muncă nou-create a fost de aproape 70 de mii, dintre care 50 de mii în trimestrul al II-lea, trimestru de care autorii moțiunii sunt foarte îngrijorați. Noile măsuri de relaxare fiscală operabile din semestrul al doilea vor majora cu siguranță aceste cifre.
Trebuie să recunosc că există un punct cu care sunt total de acord din moțiunea simplă: faptul că anul 2014 reprezintă un moment favorabil pentru relaxare fiscală și pentru stimularea economiei. Am mulțumirea că în cele șase luni de mandat am contribuit la punerea în practică a unor măsuri care să susțină creșterea economică.
De la preluarea mandatului am spus public că îmi doresc o politică fiscală care să fie utilizată ca pârghie pro creștere economică, nu doar ca un instrument de majorare a veniturilor la buget, că administrația publică trebuie să fie un partener al contribuabililor. Nu am spus doar asta, ci am și acționat în această direcție. Am acționat astfel încât
să promovăm măsuri economice care să asigure stabilitate și predictibilitate mediului economic, să transmită certitudine investitorilor străini și români, să arătăm că avem capacitatea să oferim un mediu de afaceri propice pentru dezvoltare și progres.
Ca ministru al finanțelor, m-am angajat să scad povara fiscală pe muncă, am promovat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Proiectul de lege mai are un singur hop de trecut, promulgarea de către președinte. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va fi una din cele mai importante măsuri de relaxare fiscală luate în ultimii opt ani în România. Măsura reducerii CAS nu este una singulară. Face parte dintr-o viziune, dintr-un pachet pro creștere, construit pe convingerea că România are potențial economic, potențial de investiții pe care trebuie să-l punem în valoare.
Împreună cu Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare reducem cu 33% impozitul pe construcții speciale, o măsură de relaxare fiscală prin care răspundem mediului de afaceri. Am avut ca obiectiv scutirea la plată a profitului reinvestit, o măsură cu dublu efect, acela de a stimula investițiile și de a încuraja firmele să-și declare profitul. Măsura a intrat în vigoare începând cu 1 iulie și se va aplica până la data de 31 decembrie 2016.
Am redus peste 90 de taxe parafiscale și de tarife printr-un efort comun cu alte ministere din cadrul Guvernului. M-am angajat că voi finaliza rescrierea proiectului de nou Cod fiscal și al Codului de procedură fiscală, iar acestea au fost finalizate. Am avut și continuăm să avem consultări cu mediul de afaceri, cu asociațiile interesate, în vederea clarificării anumitor puncte punctuale. După ce vom încheia discuțiile la nivel tehnic, vom transmite cele două proiecte spre dezbatere în Guvern și în Parlament.
Am promis îmbunătățirea relației contribuabililor cu fiscul și chiar ieri am lansat un proiect-pilot pentru Regiunea București–Ilfov, spațiul privat virtual, prin intermediul căruia contribuabilii persoane fizice vor putea comunica electronic cu administrația fiscală. Acest proiect va fi extins la nivel național începând cu anul viitor.
Am venit cu o nouă abordare în relația cu partenerii sociali. Nu poți cere poziții constructive dacă tu nu manifești deschidere. Am avut consultări asupra proiectelor noastre cu reprezentanții mediului de afaceri, ai structurilor asociative, ai partenerilor sociali și ai tuturor factorilor interesați.
De peste un an avem în vigoare reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%. Și din acest punct de vedere putem să vă spunem că avem vești bune, am realizat un studiu care va fi făcut public mâine în prezența ministrului agriculturii, în care vom arăta că într-adevăr această reducere a fiscalității pe producătorii corecți a ridicat la suprafață firmele care lucrau pe piața neagră și a redus prețurile.
Potrivit raportului Consiliului Fiscal din 2013, publicat în luna septembrie, ponderea evaziunii fiscale în PIB a scăzut în 2013 cu 0,4 puncte procentuale, comparativ cu anul 2012, ajungând la un nivel de 16,2%.
Este important că este primul an după 2006 când ponderea evaziunii fiscale în PIB s-a redus. S-a înregistrat o ușoară reducere a ponderii în PIB a evaziunii fiscale, atât în cazul celei la CAS, cât și în cazul celei la TVA. De asemenea, în primele opt luni ale acestui an, programul de venituri stabilit a avut un grad de realizare de sută la sută, ceea ce arată o continuare a trendului bun început anul trecut.
## Stimați parlamentari,
Ca o concluzie, de când am venit la minister, principala mea preocupare a fost să tai taxe. Afirmațiile autorilor moțiunii sunt lipsite de fundament. Practic, Domniile Lor nu au văzut din întregul context decât acciza la carburanți, pe care am redus-o cu 4 eurocenți pentru transportatorii licențiați. În acest caz, argumentele lor reprezintă o mistificare.
În termeni reali de volum, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule a scăzut doar în luna aprilie, respectiv cu 6,6% comparativ cu luna precedentă, după ce în martie, cu o lună înainte de introducerea taxei pe carburanți, se înregistrase o creștere cu 32,8% ca urmare a aprovizionărilor în avans, și nu a alimentărilor în străinătate. Din luna mai s-a revenit la trendul pozitiv, astfel încât în luna iulie volumul vânzărilor de carburanți a fost cu 25,3% mai mare decât în luna aprilie.
O altă idee năstrușnică regăsită în textul moțiunii este aceea de a lega puterea de cumpărare de așa-zisul volum al comerțului, care, zic autorii moțiunii, ar fi scăzut cu 4,3% în trimestrul II 2014 față de trimestrul II 2013. Volumul comerțului nu numai că nu a scăzut, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 9,3% în trimestrul I 2014 față de trimestrul I 2013 și cu 7,9% în trimestrul II 2014 față de trimestrul II 2013, rezultând într-o creștere semestrială de 8,6%.
Aș dori să mai transmit semnatarilor moțiunii că îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare nu se face cu acuzații, ci cu măsuri ferme. Aș vrea să vă prezint câteva cifre referitoare la încasările ANAF în primele opt luni ale acestui an. Eu cred că vorbesc de la sine. Încasările au crescut cu 4,8% în indice nominal față de aceeași perioadă a anului trecut. În cifre absolute se înregistrează o creștere a volumului veniturilor cu 5,6 miliarde de lei față de activitatea similară în anul precedent, 120,5 miliarde de lei în 2014 față de 114,9 miliarde de lei în 2013.
Unul dintre obiectivele prioritare ale administrației fiscale îl consideră și creșterea conformării voluntare a contribuabililor. În vederea realizării acestuia, ANAF sprijină contribuabilii, atât prin prestarea de servicii fiscale moderne, ca de exemplu cel pe care vi l-am prezentat anterior referitor la spațiul virtual, cât și prin aplicarea unui tratament echitabil.
Gradul de conformare voluntară la declarare și la plată a înregistrat o evoluție pozitivă de la an la an. Astfel, în anul 2013 gradul de conformare voluntară la declarare a crescut cu 2,6 puncte procentuale față de anul 2012 și cu 5,8 puncte procentuale față de anul 2011, iar gradul de conformare voluntară la plată cu 2,05 puncte procentuale față de anul 2012 și cu 3,9 puncte procentuale față de anul 2011.
Prin creșterea permanentă a conformării voluntare și a volumului veniturilor colectate de ANAF s-a adoptat un amplu proiect de reformă care se va finaliza în anul 2018, proiect derulat în colaborare cu Banca Mondială.
De asemenea, s-a înființat și Direcția Generală Antifraudă. Deși are numai nouă luni de funcționare, Direcția Generală Antifraudă are rezultate foarte bune în ceea ce privește destructurarea lanțurilor tranzacționale constituite pentru prejudicierea bugetului statului, stabilirea implicațiilor fiscale ale acestor operațiuni și asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate.
Doamnelor și domnilor deputați,
Un alt punct pe care autorii moțiunii îl pun în discuție se referă la crearea locurilor de muncă și la rata șomajului. O preocupare firească, evident, fără manipularea cifrelor și prin validarea situației reale.
Rata șomajului total, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, incluzând persoanele între 15 și 74 de ani care își caută pe cont propriu un loc de muncă, a fost de 7% în iulie 2014. Conform comunicatului Eurostat din 29 august 2014, România se situa între primele 10 state cu nivel redus de șomaj, sub media Uniunii Europene de 10,2%.
În primul semestru în acest an față de sfârșitul anului 2013, numărul net al locurilor de muncă nou-create a fost de aproape 70 de mii, din care 50 de mii în trimestrul al doilea, trimestru de care autorii moțiunii sunt extrem de îngrijorați. Noile măsuri de relaxare fiscală aplicabile din semestrul al doilea vor majora cu siguranță aceste cifre.
După cum se cunoaște deja, scutirea pe profitul reinvestit este în vigoare, iar reducerea CAS va intra în vigoare începând cu luna octombrie, dacă ea va fi promulgată de Președintele României. Ambele măsuri, privind reducerea poverii fiscale pe muncă și scutirea de la plata profitului reinvestit, vor avea impact benefic asupra creării de noi locuri de muncă, încurajării angajărilor, oficializării angajărilor din economia nedeclarată sau subdeclarată.
Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. Eu cred că treaba noastră este să creăm un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă și încurajarea ocupării în mediul privat. Iar Guvernul din care fac parte face exact acest lucru. Efectele măsurilor stimulative se resimt în creșterea numărului de persoane ocupate, prin serviciul public de ocupare, în primele șapte luni ale anului 2014 realizându-se încadrarea unui număr de 234 de mii de persoane.
Nu în ultimul rând, Guvernul, prin politicile sale în domeniul ocupării și mobilității forței de muncă, acordă atenție deosebită tinerilor în vederea integrării acestora pe piața muncii. Cadrul strategic actual în domeniul ocupării tinerilor îl constituie Planul de implementare a „Garanției pentru tineret 2014–2015”, care este în aplicare de la începutul acestui an. Finanțarea totală propusă pentru întreaga gamă de reformă și inițiative în cadrul schemei se ridică la peste 470 de milioane de euro, sumă estimată pentru 2014 și 2015.
În perioada următoare vom promova o nouă schemă de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin stimularea investițiilor în active fixe de înaltă tehnologie. Noua schemă de ajutor de stat va avea în vedere finanțarea sub formă de sume nerambursabile în limita intensității maxime admise a costurilor legate de achiziționarea de imobile, echipament și brevete.
Am prezentat, domnilor deputați, doar câteva dintre cele mai importante aspecte ale schemelor de ajutor de stat pe care le administrează Ministerul Finanțelor Publice. Sunt măsuri concrete proeconomice și pro angajare a căror aplicare o urmărim pas cu pas. Cu astfel de măsuri România a reușit să mențină rata șomajului la un nivel relativ scăzut relativ cu restul țărilor din Uniunea Europeană.
## Stimați semnatari ai moțiunii,
Acreditați falsa idee că am tăiat din fondurile alocate investiților publice. Aș vrea să subliniez că programul de
investiții a rămas același. Într-adevăr, a fost înregistrat un ritm mai lent de executare în primele șapte luni ale anului, însă pentru luna august a avut loc o revenire. Deși s-a înregistrat un grad redus de utilizare, la prima rectificare bugetară aprobată la sfârșitul lunii iulie am decis să lăsăm posibilitatea ordonatorilor principali de credite să utilizeze și în a doua parte a anului, în semestrul II, fondurile alocate investițiilor și necheltuite în primul semestru.
În încheiere, aș vrea să vă asigur că veți avea în mine un partener de fiecare dată când doriți să discutăm măsuri care să stimuleze creșterea economică, să reducă fiscalitatea, să combată evaziunea fiscală și să aducă mai mulți bani la buget. Împreună, Parlamentul și Guvernul, prin ministere, putem acționa pentru susținerea măsurilor economice care să asigure stabilitate, predictibilitatea mediului economic, să transmită certitudine investitorilor români și străini că politicile publice din țara noastră au capacitatea să ofere un mediu economic propice pentru dezvoltare și progres.
Sunt un om al dialogului și am dovedit acest lucru, ușa mea este deschisă oricărui parlamentar care vine cu o abordare constructivă. Nu pot avea însă aceeași atitudine față de interesele electorale. Agenda electorală a unuia sau altuia din partide nu reprezintă și agenda mea. Din acest considerent am folosit prilejul de a răspunde moțiunii, pentru a face o prezentare realistă a situației economice, a măsurilor de relaxare fiscală și de stimulare economică. Am venit cu cifre și cu statistici tocmai pentru că acestea vorbesc de la sine.
Sper că am prezentat suficiente argumente, domnilor deputați și doamnelor deputat, astfel încât să-i conving și pe semnatarii moțiunii să voteze împotriva acestui demers. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.