Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 403 deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 252. Sunt absenți 171, din care 91 participă și la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul legal este de 202 deputați.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele materiale...

Am rugămintea să luați loc, domnule Niță. Am rugămintea să luați loc.

...ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de marți, 16, și miercuri, 17 septembrie 2014; programul de lucru pentru perioada 15–20 septembrie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 8–16 septembrie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Înainte de a intra în ordinea de zi, dau citire scrisorii deputatului Gheorghe Florin, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 14 din Colegiul uninominal nr. 10. Ne aduce la cunoștință faptul că, începând cu data de 9 septembrie 2014, se declară deputat UNPR, aparținând Grupului parlamentar al PSD din Parlamentul României. Semnează Florin Gheorghe.

La punctul 4 avem Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Vă rog, domnule Neacșu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicit suplimentarea ordinii de zi cu proiectul legislativ nr. 402/2014 – Propunere legislativă pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea Acordului-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional și vă solicit ca el să fie introdus pe ordinea de zi pe poziția 7 și să fie dezbătut în cursul dimineții de mâine.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Propun suplimentarea ordinii de zi cu raportul asupra Proiectului de lege nr. 351/2014 privind instituția Avocatului Poporului, care a fost dezbătut acum, deja, la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc.

Domnul Mircovici dă citire proiectului de hotărâre.

Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților

În temeiul prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. – Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

– domnul deputat Mario Ernest Caloianu, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru afaceri europene la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, în calitate de membru;

– domnul deputat Angel Tîlvăr, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport la Comisia pentru afaceri europene, în calitate de membru;

– domnul deputat Cristian Buican, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare;

– domnul deputat Mircea Vasile Cazan, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare;

– domnul deputat Mircea Dolha, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială;

– domnul deputat Vasile Horga, aparținând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în calitate de membru;

– domnul deputat Dan Ștefan Motreanu, aparținând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, în calitate de membru;

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc. Proiectul de hotărâre trece la votul final.

În continuare, la punctul 5, avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală; lege organică.

Raportul se dezbate mâine, miercuri.

La 6, de asemenea, se dezbate mâine.

La punctul 6, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Trecem direct la punctul 10. Pentru celelalte, așteptăm rapoartele.

La punctul 10 este Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) și alin. (2) ale art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

- Comisia pentru muncă și protecție socială. Inițiatorul.

Vă rog, domnișoara Podașcă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

735 de copii se uită astăzi la dumneavoastră, cu speranța că le veți oferi șansa să crească într-o familie. 735 de copii cred în dumneavoastră, astăzi, că veți vota pentru ca ei să nu mai trăiască într-un centru de plasament, ci lângă o mamă și un tată, într-o familie.

Prin modificarea art. 64 din Legea nr. 272/2004, le oferim acestor 735 de copii instituționalizați, cu vârsta între 2 și 3 ani, dreptul de a fi crescuți într-o familie extinsă, într-o familie substitut sau de către un asistent maternal, pentru că în centrele de plasament, indiferent de dotare și de personal, rămân locuri în care zeci și sute de copii uită cum e să trăiești într-o familie.

Studiile ne arată faptul că acești copii ajung să aibă deficiențe intelectuale, de atașament și de comunicare, iar aceste probleme nu se opresc la vârsta de 3 ani, ci îi pot urmări toată viața.

Astăzi, prin votul nostru, putem să reducem numărul de copii din instituții. Avem atât resursele financiare, cât și resursele umane pentru a face această schimbare. Cei peste 12.000 de asistenți maternali sunt capabili să preia copiii de până la 3 ani din instituții, iar impactul bugetar este minim, pentru că resursele folosite în prezent în instituții vor fi convertite către serviciile familiale.

Mai mult, din experiența anilor trecuți, costurile lunare alocate unui copil plasat în asistență maternală sunt foarte apropiate sau chiar mai mici, în unele cazuri, decât cele aferente îngrijirii sale într-un centru de plasament.

În concluzie, trecerea la serviciile familiale reprezintă o șansă dată acestor copii să crească normal, așa cum o fac și copiii dumneavoastră, precum și o reducere de cheltuieli.

Vreau să mulțumesc Ministerului Muncii și UNICEF-ului pentru colaborarea excelentă pe care am avut-o în vederea elaborării acestui proiect de lege.

De asemenea, mă bucur că Ministerul Muncii își stabilește ca prioritate dezinstituționalizarea tuturor copiilor până în 2020. Este o dovadă că preocuparea pentru dezvoltarea normală a copiilor a revenit pe agenda publică. ## Stimați colegi,

Da. Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru muncă și protecție socială prezintă raportul.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, un proiect foarte bun, pe care l-am susținut. Am ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și de punctul de vedere favorabil al Guvernului, care a fost reprezentat de doamna secretar de stat Gabriela Coman.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, raport pe care-l

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Ganț.

Vă mulțumesc. Stimate domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Am susținut acest proiect. Mi-am depus și eu semnătura pe el, pentru că am considerat absolut corectă argumentația doamnei deputat Podașcă. Cred că și astăzi, prin ceea ce a spus aici, a reușit să convingă, o dată în plus, despre necesitatea adoptării acestui proiect. Nu contează numărul, indiferent că este vorba de un copil, 735 sau 7.000, este mult mai important faptul că nu sunt într-o astfel de instituție, ci sunt într-o familie. Și, de aceea, dincolo de susținerea personală, am convingerea că și Grupul parlamentar al minorităților naționale va susține acest proiect și va vota în favoarea lui.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule Ganț. Dacă mai dorește cineva? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

În continuare, la poziția 11 de pe ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România și a Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor

care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European.

Din partea Guvernului?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Venim în fața dumneavoastră cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2014. Prin această ordonanță au fost transpuse în legislația națională modificările aduse la nivel european prin Directiva nr. 95/2011 în materie de azil.

Astfel, a fost modificată..., s-a propus modificarea și completarea Legii nr. 122/2006, în sensul redefinirii conceptului de formă de protecție, definirii conceptului de beneficiar al protecției internaționale.

De asemenea, a fost modificată perioada de valabilitate a permiselor de ședere eliberate străinilor beneficiari ai protecției subsidiare, respectiv de la unu la doi ani, în conformitate cu prevederile directivei, și au fost modificate dispozițiile referitoare la clauzele de excludere de la statutul de refugiat, în scopul clarificării acestora și asigurării concordanței atât cu dispozițiile directivei, cât și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

De asemenea, în mod similar, au fost introduse modificările în Ordonanța Guvernului nr. 44/2004.

În cadrul dezbaterilor din comisie noi am venit cu un amendament și suntem de acord cu toate amendamentele formulate de comisie, numai că, între timp, de la data depunerii raportului, adică din iunie 2014, și până astăzi, unul dintre texte a fost deja modificat prin ordonanța emisă în temeiul legii de abilitare, nr. 22/2014. Și o să vă rog, dacă sunteți de acord, doar pentru numărul curent 2, punctul 1 din raport, să fiți de acord cu eliminarea, întrucât există deja reglementare.

Vă mulțumesc.

Domnul Răducanu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională împreună cu Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a proiectului mai sus amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în 18 martie.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

De asemenea, au avizat favorabil Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Guvernul României a transmis Comisiei juridice, de disciplină și imunități un amendament formulat de Ministerul Afacerilor Interne la prezentul proiect de lege, amendament aprobat de Guvern în ședința din 16 aprilie 2014.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut proiectul și l-a aprobat cu majoritate de voturi.

De asemenea, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut proiectul și au aprobat în unanimitate acest proiect.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea actelor normative în domeniul migrației și azilului.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât împreună prezentarea acestui raport, cu propunerea de adoptare.

Așa cum a spus doamna secretar de stat, având în vedere că, în timpul vacanței parlamentare, Guvernul a emis Ordonanța nr. 22 din august, prin care a modificat art. 17 alin. (1) lit. a), modificarea propusă de comisie, ca amendament, la nr. 2 din raport nu se mai justifică.

Ca atare, solicităm eliminarea sa din raport. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Nica, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități este de acord cu eliminarea textului menționat de doamna chestor Irina Alexe, deoarece riscăm să avem o dublă reglementare, pentru că Guvernul deja a dat o ordonanță.

Prin urmare, suntem de acord cu eliminarea textului din anexă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc. Dacă mai aveți alte observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

În continuare, la poziția nr. 12 avem Proiectul de lege pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Țărilor de Jos și Republica Portugheză privind crearea Forței de Jandarmerie Europeană, EUROGENDFOR, semnat la Velsen la 18 octombrie 2007.

Din partea inițiatorului, are cuvântul doamna chestor. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Venim în fața dumneavoastră cu un proiect de lege foarte important pentru noi, care vizează aderarea României la Tratatul dintre Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Țărilor de Jos și Republica Portugheză privind crearea Forței de Jandarmerie Europeană, EUROGENDFOR, semnat la Velsen la 18 octombrie 2007.

Ce este Forța Europeană de Jandarmerie? Este o organizație internațională formată din statele membre ale Uniunii Europene care dețin forțe de jandarmerie.

Obiectivul acestei organizații EUROGENDFOR este sprijinirea organizațiilor internaționale de genul Uniunii Europene, ONU, NATO în vederea îndeplinirii sarcinilor polițienești din sfera operațiunilor de management al crizelor.

EUROGENDFOR a fost constituit în anul 2004 și funcționează în baza tratatului pe care l-am menționat.

Este foarte important pentru noi să spunem că, dacă România aderă la acest tratat în termen util, în anul 2015 România va prelua președinția CIMIN-ului, care este Comitetul interministerial la nivel înalt, de la Franța și o va preda apoi, în luna decembrie 2015, Italiei.

Prin proiectul de act normativ se are în vedere: reglementarea aspectelor legate de exprimarea consimțământului statului român de a adera la tratat, formularea unei declarații, cu ocazia depunerii instrumentului de aderare, referitoare la participarea Jandarmeriei Române la misiunile FJE, reprezentarea României în cadrul acestui Comitet interministerial la nivel înalt, desemnarea structurii Ministerului Afacerilor Interne care va asigura participarea la activitățile și misiunile FJE, în speță Jandarmeria Română, și stabilirea modului de finanțare a cheltuielilor de participare a României la Forța de Jandarmerie Europeană.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea textului în forma prezentată și vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Răducanu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect; Comisia pentru politică externă, de asemenea.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modul de îndeplinire a procedurilor interne necesare pentru aderarea României la Tratatul Forței Jandarmeriei Europene.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, comisia a aprobat, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt alte observații?

Nefiind, și nici amendamente, proiectul de lege trece la votul final. La poziția nr. 13 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat la Ruse la 7 martie 2014. Din partea Guvernului României, doamna chestor. Vă rog.

La punctul 14 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 218 din 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Doamnă chestor, vă rog. Inițiatorul, Poliția Română. A, este propunere legislativă. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Ákos Daniel Mora** _– senator_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prin memorandumul de înțelegere pe care l-ați menționat, supus astăzi ratificării prin proiectul de lege, se are ca obiectiv facilitarea acordării sprijinului națiunii gazdă între părți, în vederea desfășurării operațiilor și exercițiilor comune.

Documentul conține dispoziții referitoare la domeniul de aplicare, termenii și condițiile pentru aplicarea lui, prevederile financiare, protecția informațiilor clasificate, intrarea în vigoare, durata și încetarea valabilității acestui memorandum de înțelegere.

De asemenea, reglementarea acestui cadru normativ va servi ca bază legală pentru facilitarea sprijinului logistic în cadrul activităților bilaterale româno-bulgare în vederea optimizării utilizării facilităților de instruire din cele două state, planificarea sprijinului națiunii gazdă pentru o varietate de operații și exerciții și planificarea și elaborarea unor proceduri comune de acțiune.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea în forma prezentată și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Răducanu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri, conform avizului nr. 829 din 15 iulie 2014.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unui cadru care va servi ca bază legală pentru facilitarea sprijinului logistic în cadrul activităților bilaterale româno-bulgare în vederea optimizării utilizării facilităților de instruire din cele două state, planificarea sprijinului națiunii gazdă pentru o varietate de operații și exerciții, planificarea și elaborarea unor proceduri comune.

Membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, în urma analizei proiectului de lege, îl supun spre dezbatere și aprobare plenului Camerei Deputaților, cu propunerea de aprobare în forma prezentată.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dacă aveți alte observații? Nefiind, proiectul de lege trece la votul final.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Este un proiect de lege care modifică art. 17 alin. (2) din Legea nr. 218, în sensul includerii în componența ATOP – Autoritatea Teritorială de Ordine Publică – a doi reprezentanți, șeful Inspectoratului de Jandarmi, respectiv șeful Inspectoratului de Situații de Urgență, la nivel județean, iar, prin amendamente introduse la comisie, înțeleg că se dorește și includerea șefilor de poliții locale la nivelul municipiului reședință de județ.

Motivul acestei completări a comisiei ATOP este, practic, o mai bună coordonare a forțelor de poliție și a celor care asigură ordinea publică în județ, respectiv în localități, în așa fel încât resursele umane și resursele financiare să fie bine alocate, iar forțele și diferitele arme să nu se suprapună în activitatea de ordine publică.

Înțeleg că sunt toate avizele în regulă și se susțin și din partea Guvernului.

Vă mulțumesc.

Vă rog, din partea Ministerului de Interne, doamna chestor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați, susținem textul propus în raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul Răducanu.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Obiectul de reglementare îl constituie completarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, în sensul includerii în componența Autorității Teritoriale de Ordine Publică a șefului Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, respectiv a șefilor inspectoratelor de jandarmi județene, precum și a șefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București, respectiv a șefilor inspectoratelor pentru situații de urgență județene. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative supuse dezbaterii, cu amendamentele anexate.

Legea face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Domnule Tinel, doriți să luați cuvântul? Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

O întrebare pentru doamna secretar de stat: sumele necesare finanțării acestor trei posturi sunt asigurate?

După calculul nostru, este vorba de un milion și jumătate de euro, anual.

Doamna secretar de stat, vă rog.

Indemnizațiile pentru participarea la ședințe sunt stabilite, după cum știți, prin alt act normativ, de nivel, cred că, de hotărâre.

Vă mulțumesc. Dacă aveți observații la anexele nr. 1–4?

Nefiind observații, proiectul de lege trece la votul final. La punctul 15 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport?

La punctul 15 de pe ordinea de zi, domnul Tîlvăr. Modificarea și completarea Legii nr. 1/2011.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu adresa nr. Pl-x nr. 267 din 17 iunie 2014, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca instituțiile de învățământ superior să organizeze departamente autonome care să gestioneze programe de studii pentru domenii noi, multidisciplinare sau al căror profil poate fi utilizat în cadrul mai multor facultăți, în scopul adaptării rapide a absolvenților pe piața muncii și pentru evitarea unor cheltuieli suplimentare determinate de multiplicarea structurilor administrative interne.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar, în urma dezbaterii, comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă trece la votul final.

La punctul 16 avem Proiectul de lege pentru exercitarea profesiei de bonă.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Máté, vă rog.

Pentru procedură.

Domnule președinte, Stimați colegi,

V-aș ruga să fim atenți. În raportul de înlocuire primit de la Comisia pentru muncă și protecție socială, în multe articole, sunt inadvertențe și chiar un articol se contrazice cu celălalt. Vă dau și un exemplu: „Poate fi bonă acea persoană care nu are antecedente penale.” Așa este formulat într-unul dintre articole. Și mai jos cu două-trei articole, în raportul înlocuitor, apare că „poate fi bonă acea persoană care nu are antecedente penale, cu excepția infracțiunilor săvârșite din culpă”.

Deci aceste inadvertențe pot duce la o aplicare greșită a legii, fapt pentru care noi solicităm retrimiterea în Comisia pentru muncă și protecție socială și să încercăm să corectăm aceste puncte, pentru că, în caz contrar, vom vota și vom vedea că în aplicarea acestei legi o să ne trezim cu aplicare greșită.

Și mai sunt inadvertențe și la punctul care privește reședința și domiciliul bonei, respectiv al copilului care urmează a fi crescut și îngrijit de bonă.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială. Domnul Neacșu. Vă rog. Inițiatorul, da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În principiu, suntem de acord cu observațiile colegului nostru de la UDMR și vă propunem să fie retrimis la comisie pentru o săptămână.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Termen de soluționare – o săptămână. La punctul 17 avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Din partea inițiatorilor? Nu dorește nimeni. Suntem la altă lege.

Domnule președinte,

Propun întoarcerea la comisie, pentru o săptămână, a acestui proiect de lege pentru niște coordonări.

Trebuie să ceară acest lucru doar liderul de grup. Nu puteți dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori, pentru a putea să ne edificăm, să vedem care este punctul de vedere al inițiatorului și, respectiv, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Și putem rediscuta retrimiterea la comisie înaintea începerii dezbaterilor generale la proiect.

Domnul Nica. Vă rog.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnule președinte, ne menținem punctul de vedere, să citim raportul și să trecem la dezbateri generale.

Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorilor, încă o dată vă întreb dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Nu.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul Nica.

Aveți cuvântul.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 2 aprilie 2012, în condițiile art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituția României.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare generate de aplicarea prevederilor acestei legi, sub sancțiunea nulității absolute, sunt interzise numai înstrăinarea, concesionarea, locațiile de gestiune, asocierea în participațiune ipotecară, schimbarea destinației, precum și grevarea sub orice formă a bunurilor imobilelor notificate potrivit prevederilor legii, cu excluderea închirierii sau subînchirierii în beneficiul unui nou chiriaș.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1.090 din 14 octombrie 2011, a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative.

În ședința din data de 8 mai 2012, Camera Deputaților, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, a hotărât retrimiterea proiectului legislativ comisiei sesizate în fond, în vederea examinării și depunerii unui nou raport.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul de adoptare a Proiectului de lege privind modificarea și completarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu dorește nimeni.

Dacă aveți observații la amendamentele admise de la pct. 1 la pct. 4?

Nu sunt observații.

Proiectul de lege trece la votul final.

La poziția 18 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule Scutaru.

Domnule președinte de ședință,

Vă propun, în numele Grupului liberal, retrimiterea la comisie, cu termen de o săptămână.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați, vă rog să luați loc. Doamnelor și domnilor deputați,

În continuare, potrivit ordinii de zi și programului de lucru, începem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 108 deputați. Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare și dezbatere a moțiunii, în temeiul art. 164 din regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune.

Nu retrage nimeni.

Deci cei 108 semnatari rămân consecvenți semnăturii date inițial.

Pentru dezbaterea moțiunii, vă prezint propunerile Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari, dar nu mai mult de 15 minute.

Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, luându-se în calcul 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD – 31 de minute; Grupul parlamentar al PNL – 12 minute; Grupul parlamentar al PDL – 6 minute; Grupul parlamentar liberal-conservator – 6 minute; UDMR – 3 minute; minoritățile naționale – 3 minute; PP-DD – 3 minute; deputați neafiliați – 4 minute; total – 68.

Dacă aveți obiecții la timpul alocat de Biroul permanent? Nu sunt obiecții.

Vă mulțumesc.

Din partea semnatarilor moțiunii, am rugămintea să fie citită moțiunea, nu mai mult de 15 minute.

Domnul ministru Nicolăescu. Vă rog.

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnă ministru al finanțelor,

## Stimați colegi,

După aproape nouă luni scurse din acest an, constatăm cu îngrijorare, dar nu cu surprindere, că 2014 este pe cale să devină anul eșecului economic pentru România din cauza politicii de supraimpozitare și de tăiere de investiții, aplicată de Ministerul Finanțelor Publice, condus de doamna Ioana Petrescu.

Astăzi avem confirmarea a ceea ce românii știau de mult și simțeau pe pielea lor: prognozele optimiste de la începutul anului și cifrele triumfaliste prezentate de actualul Guvern, prin Ministerul de Finanțe, nu au fost altceva decât vorbe goale. Ele erau menite a ascunde în mod iresponsabil realitatea că în economia românească nimic nu se mișcă, că România a devenit o țară de care și din care fug investitorii, că mediul de afaceri este sufocat de stat cu taxe, birocrație și schimbări legislative, iar locurile de muncă sunt puține și prost plătite.

Am spus-o și o repetăm și astăzi: finanțele sunt despre oameni, nu despre cifre și raportări. Iar acești oameni așteaptă soluții concrete pe termen lung, măsuri realiste și durabile, nu pomeni electorale, nu păcăleli frumos ambalate.

Din păcate pentru români, domeniul finanțelor este cel în care se reflectă cel mai direct și cel mai vizibil eșecul guvernării: minciună, incompetență și nepăsare. Rezultatele economice arată că acest Guvern nu este absolut deloc interesat de ce se întâmplă cu România pe termen lung, dacă are sau nu perspective de creștere economică și de dezvoltare, dacă tinerii vor găsi locuri de muncă sau vor lua

drumul străinătății, dacă vom avea un mediu de afaceri puternic și capabil să miște economia sau nu. Dimpotrivă. Cu cât mai puține oportunități, cu atât mai multe categorii sociale dependente de stat. Cu cât mai multă sărăcie, cu atât mai mult control electoral.

Sunt trei chestiuni majore pentru care o chemăm pe doamna ministru Petrescu în fața noastră și a Parlamentului – în fața cetățenilor.

Prima este lipsa de performanță economică și de orice fel de coerență și de predictibilitate a politicilor bugetare și fiscale. Când milioane de oameni îți spun că o duc mai rău decât în timpul crizei economice, când milioane de oameni cred că România merge într-o direcție greșită și nu au speranța vreunei schimbări, ca ministru al finanțelor nu ai voie nici să te ascunzi după cifre, nici să dai vina pe nimeni altcineva.

2. Un mediu de afaceri sufocat de taxe nu generează nici locuri de muncă, nici un PIB mai mare, nici prosperitate.

Este de domeniul evidenței că Ministerul Finanțelor Publice mimează consultările cu mediul de afaceri sau semnalele de alarmă trase de aceștia.

3. Puterea de cumpărare a românilor este mai mică acum decât în plină criză economică.

4. Reorganizarea ANAF are disfuncționalități majore care se reflectă în colectare, mană cerească pentru evazioniști.

5. Recesiunea economică – rezultatul taxelor și impozitelor din anul 2014.

## Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul, din partea Guvernului, doamna ministru Petrescu.

Vă rog, doamnă ministru.

## **Doamna Ioana Maria Petrescu** – _ministrul finanțelor publice_ **:**

Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Respect instituția parlamentară și am răspuns cu deschidere de fiecare dată când Senatul sau Camera Deputaților mi-a adresat invitația de a participa la dezbateri. Am participat la dezbaterea în Parlament, în ambele Camere legislative, a proiectului de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori. Am colaborat foarte bine cu deputații din Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare pentru reducerea taxei pe construcții cu 33%, de la 1,5% la 1%. Sunt două exemple recente care arată deschiderea și respectul dovedite față de instituția parlamentară. De la început am să vă spun direct, sunt un ministru tehnocrat, nu am timp și nu mă implic în dispute electorale. În exercitarea mandatului de ministru al finanțelor publice, reperele mele sunt ghidate de așteptările mediului de afaceri și ale contribuabililor, corelate desigur cu cele ale echipei guvernamentale, nu de demersuri politice stabilite în funcție de calendarul electoral al unui partid sau altul.

Îmi pare rău să constat însă că rațiunile strict electorale diluează dezbaterea parlamentară. Aș putea să înțeleg rațiunea fie și electorală a unei dezbateri, dacă aceasta ar avea în spate idei, programe, viziune, și nu doar retorică.

Din punctul meu de vedere, această moțiune este o sinteză de metafore, 12 pagini de interpretări proprii, fără corelare cu indicatorii macroeconomici, cifre adunate aritmetic, astfel încât să rezulte concluzii personale.

Așa cum am dovedit și până acum în șase luni de mandat, refuz să intru în acest joc. Metaforele și expresiile spumoase nu aduc niciun beneficiu mediului de afaceri, nu relaxează fiscalitatea și nici nu dau un trai mai bun oamenilor. Din contră, descrierea pe care o faceți în textul moțiunii simple nu numai că nu are nicio legătură cu realitatea, dar riscă să proiecteze o imagine eronată a mediului de afaceri din România în fața investitorilor.

Din respect față de instituția parlamentară și față de cetățenii României, din respect pentru adevăr, voi folosi acest prilej pentru a face o prezentare realistă privind evoluția economiei, pentru a răspunde problematicilor ridicate prin moțiune simplă și a prezenta măsurile pe care le-am luat în șase luni de mandat.

Stimați autori ai moțiunii,

Faceți un mare deserviciu economiei românești afirmând că, în dreptul României, la capitolul economie stă scris dezastru. Ridicați multe semne de întrebare investitorilor în mod absolut nefundamentat. Am să vă prezint câteva cifre pentru a dovedi acest lucru. Industria românească înregistrează printre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană – 8,5% pe primele șapte luni ale acestui an. Exporturile continuă să crească, 4,8 miliarde de euro de mărfuri exportate numai în luna iulie. Creșterea economică din primul semestru de 2,4% este de trei ori mai mare decât cea din zona euro, care este numai de 0,7%.

Cu aceste cifre în față, mai puteți afirma, stimați autori ai moțiunii, că în economia românească nimic nu se mișcă? Este o dezinformare gravă faptul că prognozele optimiste de la începutul anului au fost vorbe goale și că realizările din primul semestru sunt cu mult sub previziunile autorităților, de 3,5% pe an.

Aș vrea să reamintesc autorilor moțiunii că în raportul privind situația macroeconomică pe anul 2014, care a însoțit în Parlament Proiectul de lege privind bugetul de stat, care a fost votat de Parlament în decembrie 2013, la pagina 29 se precizează că scenariul de prognoză prevede o creștere a produsului intern brut de 2,2%. Mai mult, după aflarea rezultatelor bune din 2013, estimările nu s-au schimbat. Guvernul României a stabilit prin Programul de convergență 2014–2017, care a fost aprobat și trimis la Comisia Europeană în luna aprilie a acestui an, ca obiect de creștere economică pentru 2014 doar 2,5%.

Comparația cu creșterea economică din primul semestru de 2,4% credem că nu mai necesită alte comentarii cu privire la mistificările autorilor acestei moțiuni. Pentru cei interesați

aș vrea să menționez că aceste documente se găsesc încă pe site-ul Ministerului de Finanțe.

A spune că ministrul finanțelor a măsluit comunicatele de presă ale INS-ului este mai mult decât o minciună politică, este o calomnie sancționabilă de lege. Același format al comunicatelor de presă emise de INS ca semnal pentru primele estimări privind creșterea trimestrială a PIB-ului datează din anul 2009, de când s-a introdus procedura estimării operative.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Am constatat că autorii moțiunii au consumat foarte multă cerneală încercând să prezinte o recesiune tehnică drept un declin și o scădere economică. Se impun câteva lămuriri suplimentare. Desigur, putem discuta foarte mult despre metodologia utilizată de Eurostat, dar nu cred că ar fi relevant. De exemplu, în SUA se folosesc alte definiții, MBR folosește pe lângă o scădere economică de două trimestre consecutiv și alți indicatori pentru a cataloga o recesiune economică. Ceea ce rămâne însă sunt datele reale.

Din acest punct de vedere este mai mult decât sugestiv că în trimestrul I 2014 s-a obținut un PIB cu 15 miliarde de lei mai mare decât în semestrul I 2012 și în trimestrul II 2014 cu circa 15 miliarde de lei față de trimestrul II 2012. Știm cu toții că o analiză pertinentă presupune compararea a două intervale de timp egale și corespondente. În realitate, în semestrul I anul curent creșterea economică a fost de 2,4% relativ cu semestrul I 2013.

Concret, România a înregistrat începând cu trimestrul III 2013 ritmuri de creștere economică foarte mari, atât în context regional, cât și european, cele mai mari din Uniunea Europeană: 4,2% în trimestrul III 2013, 5,4 în trimestrul IV 2013, 3,9% în trimestrul I 2014 față de trimestrul anterior în anul precedent.

Polemica noastră asupra definițiilor pe care le utilizăm este mai puțin importantă pentru cetățenii României. Mult mai important pentru ei este să aibă mai mulți bani în buzunar și un nivel de trai mai ridicat. În această perioadă, semestrul I, câștigul salarial brut s-a majorat cu 5%, în condițiile în care prețurile de consum au fost doar cu 1% peste cele de anul trecut.

Cu alte cuvinte, în primul semestru din acest an puterea de cumpărare pentru salariați s-a îmbunătățit cu 3,9%, ceea ce reprezintă un mare spor după anul 2008. În primul semestru în acest an față de sfârșitul anului 2013, numărul net al locurilor de muncă nou-create a fost de aproape 70 de mii, dintre care 50 de mii în trimestrul al II-lea, trimestru de care autorii moțiunii sunt foarte îngrijorați. Noile măsuri de relaxare fiscală operabile din semestrul al doilea vor majora cu siguranță aceste cifre.

Trebuie să recunosc că există un punct cu care sunt total de acord din moțiunea simplă: faptul că anul 2014 reprezintă un moment favorabil pentru relaxare fiscală și pentru stimularea economiei. Am mulțumirea că în cele șase luni de mandat am contribuit la punerea în practică a unor măsuri care să susțină creșterea economică.

De la preluarea mandatului am spus public că îmi doresc o politică fiscală care să fie utilizată ca pârghie pro creștere economică, nu doar ca un instrument de majorare a veniturilor la buget, că administrația publică trebuie să fie un partener al contribuabililor. Nu am spus doar asta, ci am și acționat în această direcție. Am acționat astfel încât să promovăm măsuri economice care să asigure stabilitate și predictibilitate mediului economic, să transmită certitudine investitorilor străini și români, să arătăm că avem capacitatea să oferim un mediu de afaceri propice pentru dezvoltare și progres.

Ca ministru al finanțelor, m-am angajat să scad povara fiscală pe muncă, am promovat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Proiectul de lege mai are un singur hop de trecut, promulgarea de către președinte. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va fi una din cele mai importante măsuri de relaxare fiscală luate în ultimii opt ani în România. Măsura reducerii CAS nu este una singulară. Face parte dintr-o viziune, dintr-un pachet pro creștere, construit pe convingerea că România are potențial economic, potențial de investiții pe care trebuie să-l punem în valoare.

Împreună cu Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare reducem cu 33% impozitul pe construcții speciale, o măsură de relaxare fiscală prin care răspundem mediului de afaceri. Am avut ca obiectiv scutirea la plată a profitului reinvestit, o măsură cu dublu efect, acela de a stimula investițiile și de a încuraja firmele să-și declare profitul. Măsura a intrat în vigoare începând cu 1 iulie și se va aplica până la data de 31 decembrie 2016.

Am redus peste 90 de taxe parafiscale și de tarife printr-un efort comun cu alte ministere din cadrul Guvernului. M-am angajat că voi finaliza rescrierea proiectului de nou Cod fiscal și al Codului de procedură fiscală, iar acestea au fost finalizate. Am avut și continuăm să avem consultări cu mediul de afaceri, cu asociațiile interesate, în vederea clarificării anumitor puncte punctuale. După ce vom încheia discuțiile la nivel tehnic, vom transmite cele două proiecte spre dezbatere în Guvern și în Parlament.

Am promis îmbunătățirea relației contribuabililor cu fiscul și chiar ieri am lansat un proiect-pilot pentru Regiunea București–Ilfov, spațiul privat virtual, prin intermediul căruia contribuabilii persoane fizice vor putea comunica electronic cu administrația fiscală. Acest proiect va fi extins la nivel național începând cu anul viitor.

Am venit cu o nouă abordare în relația cu partenerii sociali. Nu poți cere poziții constructive dacă tu nu manifești deschidere. Am avut consultări asupra proiectelor noastre cu reprezentanții mediului de afaceri, ai structurilor asociative, ai partenerilor sociali și ai tuturor factorilor interesați.

De peste un an avem în vigoare reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%. Și din acest punct de vedere putem să vă spunem că avem vești bune, am realizat un studiu care va fi făcut public mâine în prezența ministrului agriculturii, în care vom arăta că într-adevăr această reducere a fiscalității pe producătorii corecți a ridicat la suprafață firmele care lucrau pe piața neagră și a redus prețurile.

Potrivit raportului Consiliului Fiscal din 2013, publicat în luna septembrie, ponderea evaziunii fiscale în PIB a scăzut în 2013 cu 0,4 puncte procentuale, comparativ cu anul 2012, ajungând la un nivel de 16,2%.

Este important că este primul an după 2006 când ponderea evaziunii fiscale în PIB s-a redus. S-a înregistrat o ușoară reducere a ponderii în PIB a evaziunii fiscale, atât în cazul celei la CAS, cât și în cazul celei la TVA. De asemenea, în primele opt luni ale acestui an, programul de venituri stabilit a avut un grad de realizare de sută la sută, ceea ce arată o continuare a trendului bun început anul trecut.

## Stimați parlamentari,

Ca o concluzie, de când am venit la minister, principala mea preocupare a fost să tai taxe. Afirmațiile autorilor moțiunii sunt lipsite de fundament. Practic, Domniile Lor nu au văzut din întregul context decât acciza la carburanți, pe care am redus-o cu 4 eurocenți pentru transportatorii licențiați. În acest caz, argumentele lor reprezintă o mistificare.

În termeni reali de volum, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule a scăzut doar în luna aprilie, respectiv cu 6,6% comparativ cu luna precedentă, după ce în martie, cu o lună înainte de introducerea taxei pe carburanți, se înregistrase o creștere cu 32,8% ca urmare a aprovizionărilor în avans, și nu a alimentărilor în străinătate. Din luna mai s-a revenit la trendul pozitiv, astfel încât în luna iulie volumul vânzărilor de carburanți a fost cu 25,3% mai mare decât în luna aprilie.

O altă idee năstrușnică regăsită în textul moțiunii este aceea de a lega puterea de cumpărare de așa-zisul volum al comerțului, care, zic autorii moțiunii, ar fi scăzut cu 4,3% în trimestrul II 2014 față de trimestrul II 2013. Volumul comerțului nu numai că nu a scăzut, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 9,3% în trimestrul I 2014 față de trimestrul I 2013 și cu 7,9% în trimestrul II 2014 față de trimestrul II 2013, rezultând într-o creștere semestrială de 8,6%.

Aș dori să mai transmit semnatarilor moțiunii că îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare nu se face cu acuzații, ci cu măsuri ferme. Aș vrea să vă prezint câteva cifre referitoare la încasările ANAF în primele opt luni ale acestui an. Eu cred că vorbesc de la sine. Încasările au crescut cu 4,8% în indice nominal față de aceeași perioadă a anului trecut. În cifre absolute se înregistrează o creștere a volumului veniturilor cu 5,6 miliarde de lei față de activitatea similară în anul precedent, 120,5 miliarde de lei în 2014 față de 114,9 miliarde de lei în 2013.

Unul dintre obiectivele prioritare ale administrației fiscale îl consideră și creșterea conformării voluntare a contribuabililor. În vederea realizării acestuia, ANAF sprijină contribuabilii, atât prin prestarea de servicii fiscale moderne, ca de exemplu cel pe care vi l-am prezentat anterior referitor la spațiul virtual, cât și prin aplicarea unui tratament echitabil.

Gradul de conformare voluntară la declarare și la plată a înregistrat o evoluție pozitivă de la an la an. Astfel, în anul 2013 gradul de conformare voluntară la declarare a crescut cu 2,6 puncte procentuale față de anul 2012 și cu 5,8 puncte procentuale față de anul 2011, iar gradul de conformare voluntară la plată cu 2,05 puncte procentuale față de anul 2012 și cu 3,9 puncte procentuale față de anul 2011.

Prin creșterea permanentă a conformării voluntare și a volumului veniturilor colectate de ANAF s-a adoptat un amplu proiect de reformă care se va finaliza în anul 2018, proiect derulat în colaborare cu Banca Mondială.

De asemenea, s-a înființat și Direcția Generală Antifraudă. Deși are numai nouă luni de funcționare, Direcția Generală Antifraudă are rezultate foarte bune în ceea ce privește destructurarea lanțurilor tranzacționale constituite pentru prejudicierea bugetului statului, stabilirea implicațiilor fiscale ale acestor operațiuni și asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate. Doamnelor și domnilor deputați,

Un alt punct pe care autorii moțiunii îl pun în discuție se referă la crearea locurilor de muncă și la rata șomajului. O preocupare firească, evident, fără manipularea cifrelor și prin validarea situației reale.

Rata șomajului total, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, incluzând persoanele între 15 și 74 de ani care își caută pe cont propriu un loc de muncă, a fost de 7% în iulie 2014. Conform comunicatului Eurostat din 29 august 2014, România se situa între primele 10 state cu nivel redus de șomaj, sub media Uniunii Europene de 10,2%.

În primul semestru în acest an față de sfârșitul anului 2013, numărul net al locurilor de muncă nou-create a fost de aproape 70 de mii, din care 50 de mii în trimestrul al doilea, trimestru de care autorii moțiunii sunt extrem de îngrijorați. Noile măsuri de relaxare fiscală aplicabile din semestrul al doilea vor majora cu siguranță aceste cifre.

După cum se cunoaște deja, scutirea pe profitul reinvestit este în vigoare, iar reducerea CAS va intra în vigoare începând cu luna octombrie, dacă ea va fi promulgată de Președintele României. Ambele măsuri, privind reducerea poverii fiscale pe muncă și scutirea de la plata profitului reinvestit, vor avea impact benefic asupra creării de noi locuri de muncă, încurajării angajărilor, oficializării angajărilor din economia nedeclarată sau subdeclarată.

Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. Eu cred că treaba noastră este să creăm un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă și încurajarea ocupării în mediul privat. Iar Guvernul din care fac parte face exact acest lucru. Efectele măsurilor stimulative se resimt în creșterea numărului de persoane ocupate, prin serviciul public de ocupare, în primele șapte luni ale anului 2014 realizându-se încadrarea unui număr de 234 de mii de persoane.

Nu în ultimul rând, Guvernul, prin politicile sale în domeniul ocupării și mobilității forței de muncă, acordă atenție deosebită tinerilor în vederea integrării acestora pe piața muncii. Cadrul strategic actual în domeniul ocupării tinerilor îl constituie Planul de implementare a „Garanției pentru tineret 2014–2015”, care este în aplicare de la începutul acestui an. Finanțarea totală propusă pentru întreaga gamă de reformă și inițiative în cadrul schemei se ridică la peste 470 de milioane de euro, sumă estimată pentru 2014 și 2015.

În perioada următoare vom promova o nouă schemă de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin stimularea investițiilor în active fixe de înaltă tehnologie. Noua schemă de ajutor de stat va avea în vedere finanțarea sub formă de sume nerambursabile în limita intensității maxime admise a costurilor legate de achiziționarea de imobile, echipament și brevete.

Am prezentat, domnilor deputați, doar câteva dintre cele mai importante aspecte ale schemelor de ajutor de stat pe care le administrează Ministerul Finanțelor Publice. Sunt măsuri concrete proeconomice și pro angajare a căror aplicare o urmărim pas cu pas. Cu astfel de măsuri România a reușit să mențină rata șomajului la un nivel relativ scăzut relativ cu restul țărilor din Uniunea Europeană.

## Stimați semnatari ai moțiunii,

Acreditați falsa idee că am tăiat din fondurile alocate investiților publice. Aș vrea să subliniez că programul de

investiții a rămas același. Într-adevăr, a fost înregistrat un ritm mai lent de executare în primele șapte luni ale anului, însă pentru luna august a avut loc o revenire. Deși s-a înregistrat un grad redus de utilizare, la prima rectificare bugetară aprobată la sfârșitul lunii iulie am decis să lăsăm posibilitatea ordonatorilor principali de credite să utilizeze și în a doua parte a anului, în semestrul II, fondurile alocate investițiilor și necheltuite în primul semestru.

În încheiere, aș vrea să vă asigur că veți avea în mine un partener de fiecare dată când doriți să discutăm măsuri care să stimuleze creșterea economică, să reducă fiscalitatea, să combată evaziunea fiscală și să aducă mai mulți bani la buget. Împreună, Parlamentul și Guvernul, prin ministere, putem acționa pentru susținerea măsurilor economice care să asigure stabilitate, predictibilitatea mediului economic, să transmită certitudine investitorilor români și străini că politicile publice din țara noastră au capacitatea să ofere un mediu economic propice pentru dezvoltare și progres.

Sunt un om al dialogului și am dovedit acest lucru, ușa mea este deschisă oricărui parlamentar care vine cu o abordare constructivă. Nu pot avea însă aceeași atitudine față de interesele electorale. Agenda electorală a unuia sau altuia din partide nu reprezintă și agenda mea. Din acest considerent am folosit prilejul de a răspunde moțiunii, pentru a face o prezentare realistă a situației economice, a măsurilor de relaxare fiscală și de stimulare economică. Am venit cu cifre și cu statistici tocmai pentru că acestea vorbesc de la sine.

Sper că am prezentat suficiente argumente, domnilor deputați și doamnelor deputat, astfel încât să-i conving și pe semnatarii moțiunii să voteze împotriva acestui demers. Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul Mircea Dobre, din partea Grupului PSD.

Nu se poate, am dat cuvântul, după ședință, vă rog.

## **Domnul Mircea Titus Dobre:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Dragi colegi,

Această moțiune are un iz predominant de invidie și teamă. Opoziția este în șoc și delir. Toți cei care ați fost la guvernare ați promis reducerea contribuțiilor sociale, excepție făcând PDL-ul. Ei au crescut aceste contribuții. Apoi, USL a preluat puterea și reducerea contribuțiilor sociale a fost din nou promisă. Numai că, de această dată, Guvernul acesta și-a îndeplinit promisiunea.

Stimați colegi național-liberali,

Ați fost la guvernare mai mult de un an de zile. În această perioadă puteați implementa sau măcar elabora toate aceste măsuri grozave despre care vorbiți astăzi. Ați părăsit ministerele, deoarece ați realizat că suferiți de o incompetență crasă. Nu ați fost în stare nici măcar să duceți la bun sfârșit reformele pe care le-ați început sau promis. Dar veniți în fața noastră astăzi pentru a da lecții. Unica lecție pe care o puteți oferi este cum să dai bir cu fugiții în mod eficient și sigur. Afirmați că această măsură este controversată, dar unicul motiv pentru care o considerați controversată este că ea va fi pusă în aplicare de către Guvernul Ponta din care voi ați refuzat să mai faceți parte. Mai mult, gelozia și invidia v-au împins să declarați că reducerea CAS-ului va destabiliza echilibrele macroeconomice generale și că va produce o gaură adâncă în buget.

Vreau să vă reamintesc de faptul că în preajma alegerilor europarlamentare, în tentativa disperată de a linguși electoratul, ați amenințat guvernarea cu moțiunea de cenzură dacă respectiva măsură nu urma a fi implementată din data de 1 mai. După eșecul suferit la europarlamentare, v-ați răzgândit din nou și ați afirmat că măsura nu este benefică în actualul context economic și v-ați schimbat opinia în această manieră de nenumărate ori până în data de astăzi. Exact așa ați procedat și la guvernare, ați preluat portofoliile și ulterior le-ați abandonat.

Ați declarat Partidul Democrat Liberal ca fiind dușmanul suprem și acum v-ați răzgândit. Sunteți de părere că tăierea salariilor a fost o măsură bună și ați decis ca împreună să formați o echipă. Felicitări!

Vă mulțumesc foarte mult. Are cuvântul în continuare... Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu tot respectul pentru doamna ministru, sigur că are deplină îndreptățire să-și apere punctul de vedere, dar îmi permit să-i reamintesc de faptul că, potrivit art. 72 din Constituția României, parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Așadar, au deplină îndreptățire să critice activitatea Guvernului, neexpunându-se astfel unor acuzații de calomnie, așa cum ați sugerat mai devreme în expunerea Domniei Voastre. Mulțumesc.

Vă mulțumim și noi pentru informare. Domnule Nicolăescu, vă rog.

Doamnă ministru Petrescu,

Vreau să vă fac o confesiune. Când ați luat cuvântul și ați spus că sunteți tehnocrat, m-ați sedus. Și am crezut că într-adevăr avem un ministru tehnocrat al finanțelor. După ce-ați început să vorbiți și ați făcut niște afirmații care, după opinia mea, nu au loc în această sală, mi-am dat seama că sunteți un tehnocrat din laboratorul PSD al tehnocraților. Și asta este... până la urmă!

Bine că nu e de la PNL.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**

Ca să folosesc expresia dumneavoastră, și anume că cifrele vorbesc și că ele sunt cele care până la urmă spun absolut orice, fără să mai comentăm noi, vă dau și eu tot cifre. Dumneavoastră probabil că le-ați folosit pe cele care vă convin. Eu o să le folosesc pe cele pe care le știm cu toții și le trăim cu toții. Câteva exemple, ca să nu lungim vorba.

România a avut două trimestre consecutive de contracție a produsului intern brut și cea mai mare scădere economică dintre țările Uniunii Europene în al doilea trimestru din 2014, de 1% din PIB. E o cifră. În trimestrul al II-lea al acestui an, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, investițiile realizate în economia națională au scăzut cu 9,1%. Altă cifră. Investițiile concretizate în lucrări de construcții noi au consemnat o scădere de 7,7%, iar în cele în utilaje și tehnologii s-au redus cu 15,6%. În 2014, investițiile publice au fost cel mai puternic diminuate, cu aproximativ 8 miliarde de lei după primele șapte luni ale anului.

Nerealizarea investițiilor publice și scăderea investițiilor private au influențat negativ creșterea economică din România cu 3 puncte procentuale în trimestrul II din 2014 și cu 2,2% în semestrul I din 2014, evident cu minus.

Volumul comerțului a scăzut cu 4,3% în trimestrul II 2014, față de perioada similară din 2013. Și cifrele pot continua în această manieră, doamnă ministru.

Nu cred că aceasta este maniera în care trebuie discutat. Noi am făcut această moțiune ca să vă întrebăm foarte clar și să răspundeți cetățenilor acestei țări ce aveți de gând să faceți. N-ați făcut nimic, din păcate, din ceea ce noi considerăm că ar fi trebuit să faceți ca să vedem creștere economică, ca să vedem lucruri mai importante, care până la

urmă să se reflecte în viața de zi cu zi a fiecărui cetățean, a fiecărei firme, a fiecărei societăți comerciale. Ele sunt cele care până la urmă produc în această țară avuția națională de unde dumneavoastră, Ministerul Finanțelor, colectați impozite și taxe.

Asta am fi vrut să auzim de la dumneavoastră. De aceea am făcut această moțiune, de aceea v-am provocat să veniți în fața Parlamentului. Din păcate, n-ați utilizat această pârghie, ați ratat această ocazie, și-mi pare rău pentru dumneavoastră, un tehnocrat PSD-ist.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul în continuare domnul Ialomițianu Gheorghe, fost ministru de finanțe în Guvernul Boc.

Cu curaj, vă rog, cu curaj, domnule Ialomițianu.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu mi-e frică!

Doamnă ministru, să știți că deputații Alianței CreștinLiberale au dreptul să depună o moțiune. Atunci când ați spus că ne dați date concrete, chiar am crezut. Dar să știți că multe date sunt false.

Noi, prin moțiune, dorim să vă atragem atenția că direcția este greșită, cea a economiei României. Politica fiscală dusă de Guvernul Ponta este una dezastruoasă pentru mediul de afaceri, pentru locurile de muncă și pentru puterea de cumpărare a populației. Au ajuns românii să trăiască în ziua de astăzi mai greu decât în perioada de criză.

Lucrul cel mai grav, doamnă ministru, eu credeam că totuși nu atacați instituțiile Uniunii Europene. Este Institutul Național de Statistică, Eurostat, care ne dau datele concrete, exact cum merge economia. Și ce ne spune? Că avem de-a face cu cel mai incompetent Guvern. Și acesta e Guvernul Ponta.

Ne punem întrebarea cum un guvern să ducă economia în recesiune când toți factorii economici, bugetari, financiari sunt favorabili?

Ați luat țara stabilă financiar. Deficit sustenabil. Vă împrumutați foarte ieftin. Conjunctura economică este favorabilă. Vedeți industria, comerțul. Mediul de afaceri își face treaba. Și dumneavoastră duceți țara în recesiune.

Mai mult decât atât, Dumnezeu v-a dat cel mai bun an agricol și țara a intrat în recesiune! Asta înseamnă, da, incompetență. Și vă spun de ce Guvernul Ponta este principalul vinovat. Ați tăiat banii de investiții, doamnă ministru. Au trecut opt luni de la începutul anului. Investițiile sunt mai mici față de anul trecut la semestrul I cu 3 miliarde. La opt luni spuneți că ați drumul la investiții. Diferența a crescut. Diferența negativă e de 3,6 miliarde.

Acesta este adevărul, iar influența investițiilor asupra creșterii economice este de minus 3 și o spune Institutul Național de Statistică. Vă rog foarte mult să nu-i mai contraziceți pe cei de la Institutul Național de Statistică, că acesta v-a ajutat foarte mult, că n-a spus acest institut că România a intrat în recesiune.

Construcțiile au scăzut cu 10% față de anul trecut. Și sigur că și comerțul a scăzut, pentru că supraimpozitarea și tăierea banilor de investiții sunt cauzele sacrificării locurilor de muncă din sectorul privat. Și, doamnă ministru, credeam că ați citit ultimele știri date de Eurostat. Suntem campioni europeni la scăderea locurilor de muncă, 3,1% în trimestrul II. La mare distanță este Cipru cu 1,4%. Am înregistrat cea mai abruptă cădere economică, 1%. O spune Eurostat-ul. Nici în Eurostat să nu mai avem încredere? Pe cuvânt, vă faceți de rușine!

Vorbiți foarte apropiat de microfon și se aude foarte tare.

## **Domnul Gheorghe Ialomițianu:**

Faceți parte din cel mai mincinos Guvern după ’89. Ați transformat negrul în alb.

Spuneți că nu este recesiune. Ne-o spune Eurostat.

Doamnă ministru, o să vă faceți de rușine! Cum ne explicați nouă că avem creștere economică, când de fapt avem cădere economică? O să râdă colegii dumneavoastră de facultate și de la ultimul loc de muncă. Ați transformat rectificarea bugetară negativă în rectificare pozitivă. Cum să faci rectificare pozitivă, când ai lipsă la încasări pe primul semestru de 5,4 miliarde? Acum spuneți că veți face rectificare pozitivă, când aveți 8 miliarde minus? E greu de crezut!

Ce vreți să faceți? Să ascundeți incompetența acestui Guvern? Să-l salvați pe Ponta de la acea campanie prezidențială? Nu-l puteți salva, că românii văd în Victor Ponta acel premier care a eșuat în toate programele, a dus țara în recesiune, niciun proiect nu l-a dus la bun sfârșit. Astea sunt realizările.

Ieri ați mai spus o minciună, doamnă ministru. Că în 2015 veți implementa un program de depunere a declarațiilor electronic și plățile on-line pentru persoane juridice și accesul la dosarul fiscal, accesul electronic.

## Doamnă ministru,

Întrebați-i pe colegii din Ministerul de Finanțe, lucrul ăsta s-a realizat în 2011, odată cu introducerea declarației 112. Nu vă mai lăudați cu lucruri pe care le-au făcut alții.

Și trebuia să faceți un lucru elementar, doamnă ministru, trebuia să le mulțumiți colegilor de la Direcția de tehnologia informațiilor pentru munca pe care au depus-o, nu să vă bateți joc de ei.

## Domnilor colegi,

## Domnilor de la PSD,

Are cuvântul domnul Dumitru Georgică.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Vreau să-i spun domnului Ialomițianu că, dacă vorbește foarte tare, asta nu înseamnă că este și adevărat.

Am studiat textul moțiunii simple ai cărei autori s-au străduit cât au priceput de bine să zugrăvească un tablou în culori cât mai cenușii al economiei românești. În rezumat, prima parte a moțiunii nu ne prezintă altceva decât un atac furibund la adresa doamnei ministru Petrescu, dar și o jonglerie destul de comună cu termeni și cifre seci.

Semnatarii văd partea goală a paharului și nu spun tot adevărul pentru a descrie realitatea economică așa cum este. Și în primul trimestru, și în trimestrul al doilea, România s-a situat între țările Uniunii Europene cu cea mai mare rată de creștere economică, într-un context politic internațional extrem de dificil, referindu-mă aici inclusiv la conflictul din estul Ucrainei.

Se vorbește ceva mai departe despre sacrificarea investițiilor publice, pusă tot pe seama așa-zisei incapacități a Ministerului de Finanțe de a colecta veniturile din economie. Nu se suflă în schimb o vorbă despre efortul financiar extraordinar pe care-l presupune îndreptarea unor uriașe nedreptăți la care românii au fost supuși de guvernările anterioare. Cum nu se spune nimic nici despre ratele la împrumuturile angajate în aceeași perioadă.

De asemenea, se vorbește în textul moțiunii despre lipsa unor soluții concrete pe termen lung sau a unor măsuri realiste și durabile care să țină cont de oameni. Nimic mai fals. Tocmai preocuparea pentru soluții realiste cu impact pozitiv asupra populației pe termen lung este prioritară pentru actualul Executiv și Ministerul de Finanțe. Drept dovadă stau măsurile susținute de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, menite să aducă un plus bugetelor locale. Cu alte cuvinte, să genereze surse financiare din care să se realizeze proiecte de dezvoltare cu impact direct, nemijlocit asupra comunităților locale. Mă refer aici la susținerea reducerii cotei de impozit pe construcții speciale de la 1,5% la 1%, adică o reducere consistentă, ceea ce va duce implicit la diminuarea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, sumele încasate urmând să fie repartizate bugetelor locale.

Vă mulțumesc și eu. Are cuvântul domnul Ștefan Viorel. Se pregătește domnul Horga Vasile.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate și stimați colegi,

Sigur, moțiunea de cenzură este un instrument...

Moțiunea simplă!

Scuze, mă gândeam la ziua ce urmează!

Moțiunea simplă este, asemenea moțiunii de cenzură, un instrument al luptei politice, dar este un instrument al luptei politice într-un cadru civilizat, parlamentar, și nu mă așteptam ca astăzi să asistăm la transformarea acestui instrument într-unul politicianist, cu un text care cred că ar suna foarte bine la adunările electorale ce urmează în campanie, un text care nu sună deloc bine sub aula Parlamentului. Pentru că altminteri nu pot să-mi explic cum putem vorbi cu atâta nonșalanță, cu atâta ușurință despre recesiunea economică. Îl depășim chiar și pe Traian Băsescu, când în 2009, în

toamnă, ne povestea că nu va veni criza asupra României niciodată.

Acum, dumneavoastră aveți același comportament, numai că vă exprimați invers. În termeni cataclismici, catastrofali, vedeți recesiune, prăbușire economică. Dar pun și eu o întrebare simplă: în numele cui faceți acest lucru? Pentru că cei care se pricep spun așa: că evaluările Institutului Național de Statistică se fac trimestrial. Cei care se pricep spun așa: că pe măsură ce trec trimestrele în cursul unui an se elimină efectele de sezonalitate, se determină influența efectului de bază, se măsoară și alți indicatori despre care vorbea doamna ministru aici și, abia după o analiză temeinică, profesională, se dă un diagnostic, un verdict. N-am auzit în mediile de analiză economică vorbindu-se cu atâta certitudine și vehemență despre această recesiune tehnică, care de fapt este o încetinire a ritmului de dezvoltare a economiei românești. Despre asta vorbim. Iar dumneavoastră, cu un spirit, așa, de autoflagelare, vedeți numai catastrofă în România. Și în același timp spuneți că vreți binele acestui popor, că faceți tot ce este posibil să vină investitorii să-și riște resursele aici.

Păi, dacă dumneavoastră ieșiți în piață și strigați că arde casa, sigur că vecinul o să-și ia măsuri de precauție, o să se delimiteze de dumneavoastră. Nu cred că o faceți în folosul celor care v-au trimis în Parlament. Este o atitudine politicianistă ieftină cu care nu mai puteți păcăli poporul încă o dată. L-ați păcălit atunci când domnul Băsescu spunea că noi suntem protejați de criza economică și putem să dormim liniștiți!

Am rugămintea la dumneavoastră, domnilor deputați, să fiți decenți totuși, chiar dacă nu vă place adevărul.

## **Domnul Viorel Ștefan:**

Deci o altă temă despre care faceți vorbire este cea legată de reducerea cotei de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale. Aici v-aș ruga, în numele colegilor, în numele adevărului, hotărâți-vă odată!

În aceeași moțiune spuneți că ați vrut reducerea cotei de asigurări sociale cu 5% în luna iunie sau martie, nu știu când, ca după aceea să reveniți și să spuneți că nu-i bine că se introduce acum.

Dar hotărâți-vă! Ce doriți? Doriți un pachet de stimulente fiscale care să producă efecte benefice economiei? Pentru că despre asta vorbiți la un moment dat în moțiune, dar vorbiți la modul abstract.

Enumerați trei măsuri din pachetul pe care îl doriți dumneavoastră și să-l susținem împreună.

Doamna ministru a enumerat trei măsuri. Nu vă plac? Scutirea de impozit pe profitul reinvestit nu este o măsură bună? Reducerea cotei de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale nu este o măsură bună? Veniți dumneavoastră cu alte propuneri! Vă așteptăm.

Sigur, faceți caz de evaziunea fiscală. Este o realitate cu care ne confruntăm. Și am sperat, ne-am dorit ca împreună să putem face front comun să luăm măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale. Și se fac eforturi în acest sens de către actualul Guvern.

Restructurarea sistemului ANAF, informatizarea sistemului, transparentizarea sunt demersuri care țintesc reducerea evaziunii fiscale și creșterea colectării la bugetul de stat.

Dar haideți să ne uităm în spate. Când a crescut? Care este elementul de taxă în legătură cu care este cea mai mare evaziune fiscală în România? Este taxa pe valoarea adăugată.

Cine a crescut taxa pe valoarea adăugată în 48 de ore cu 5 puncte procentuale? O decizie care nu se poate imagina decât într-o țară subdezvoltată.

Cine a făcut acest lucru n-a avut în vedere că va provoca o creștere a evaziunii pe TVA?

Deci ați aruncat o piatră... De-atunci ne străduim cu toții să o scoatem din apă, iar dumneavoastră stați pe mal și faceți opoziție.

Haideți împreună să vedem ce este de făcut. Da, s-a redus la 9% cota de TVA pentru pâine. Vrem să fie extinsă. Guvernul are în program acest lucru.

Da. Vă mulțumesc și eu. Domnul Horga, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă ministru,

Domnilor deputați,

Sistemul fiscal al României sub guvernarea Ponta traversează un paradox nemaiîntâlnit în rândul țărilor cu economie de piață funcțională.

România, cu 28,3% venituri fiscale din PIB, față de media Uniunii Europene de peste 40%, pare a fi economia cea mai relaxată fiscal.

În realitate însă, dacă adăugăm evaziunea fiscală din economia gri și cea subterană, se ajunge la o povară fiscală suportată de contribuabilul plătitor, cu respect pentru lege, de peste 52% din câștiguri, una din cele mai mari poveri fiscale din lume.

În România se impozitează foarte mult munca, ca urmare a lipsei totale de politici economice de stimulare a dezvoltării IMM-urilor, care ar putea crea cele un milion de locuri de muncă promise de PSD în campania electorală. Se impozitează excesiv consumul populației, nevoită să-și cheltuiască aproape tot câștigul pentru traiul zilnic. La aceasta se adaugă multitudinea de impozite și taxe locale, parafiscale sau taxe fals fiscale, toate la un loc favorizând proliferarea economiei subterane nefiscalizate, care se menține la aproape 30% din PIB, în defavoarea contribuabililor cu un comportament fiscal corect.

## Doamnă ministru,

În urmă cu câteva luni prezentați ca o mare realizare eliminarea câtorva taxe care nu erau relevante nici numeric și nici valoric față de zecile de mii de taxe în vigoare pe care mediul de afaceri și cetățenii simpli din România sunt obligați să le plătească.

Dacă sunteți o guvernare social-democrată, așa cum pretindeți că sunteți, și în parteneriat deplin cu cetățenii români, credem că a sosit momentul să spuneți adevărul.

În România guvernată de Ponta și PSD se taxează aproape orice, cu lege sau fără lege: de la un banal examen dat de către un student la o solicitare de cazier fiscal pentru o licitație publică și până la celebra taxă pe dreptate, pusă cu măiestrie pentru protecția baronilor roșii.

În paralel cu fiscalitatea extrem de stufoasă a statului, au fost inventate alte zeci de mii de taxe în afara cadrului constituțional, încasate de către instituții ale statului, regii autonome, societăți naționale; mai nou, și de către multe societăți comerciale de stat sau private și care au transformat deja țara noastră, am putea spune, într-un stat spoliant.

Cele șase minute se epuizează, domnule deputat.

...și rău-intenționate... termin imediat... distructive pentru cetățeanul român.

Toate măsurile de austeritate continuă și astăzi în mod laș. TVA de 24%, impozitele pe a doua, a treia și următoarele locuințe, majorate de două-patru ori, impozitele pe mijloacele auto, majorate de trei ori, impozitele pe teren dublate, tichetele de masă au rămas nedeductibile în continuare, sporurile, indemnizațiile, stimulentele, premiile se mențin tăiate.

Dacă sunteți un om atât de destoinic precum vă manifestați public, dați imediat înapoi: TVA-ul la 19%, al 13-lea salariu, sporurile și indemnizațiile, pensiile speciale și ocupaționale, stimulentele și toate celelalte taxe și drepturi luate oamenilor, așa cum erau ele în guvernarea liberală din 2004–2008.

Iar dacă sunteți incapabili sau neputincioși, atunci recunoașteți-vă învinși și plecați. Poporul român nu are nevoie de minciuna instituționalizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vedeți că vorbiți de zeci de mii de taxe, domnule Horga. Domnule Ialomițianu, aveți două minute.

Ați vorbit de zeci de mii de taxe. Zeci de mii?

## **Domnul Vasile Horga**

**:**

Uitați-vă la fiecare instituție a statului câte taxe...

Zeci de mii?! Înseamnă că n-aveți proprietatea termenilor...

O fi vorbit și de parafiscale.

Aveți două minute, domnule Ialomițianu.

Doamna ministru de finanțe, Domnilor colegi de la PSD,

Mi-am dat seama că nu aveți soluții pentru scoaterea țării din criză.

Cea mai bună soluție este să plecați de la guvernare înainte de alegerile prezidențiale, că veți duce țara în dezastru.

Cred că conduceți țara după deviza „După noi, potopul”. Singura soluție este să plecați de la guvernare. Vă mulțumesc.

Da. Bun. Momentul de comedie a trecut. Vă rog, doamna ministru.

Poate nu am fost extrem de clară prima dată când am vorbit. Atunci... voi recapitula măsurile de relaxare fiscală și proeconomice ale Guvernului Ponta la care am contribuit direct.

Vorbim aici de neimpozitarea profitului reinvestit, care intră în vigoare de la 1 iulie. Vorbim de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Vorbim de tăierea și comasarea a 92 de taxe parafiscale și tarife. Vorbim de returnarea a 4 eurocenți, a accizei de 7 eurocenți la motorină, pentru transportatorii licențiați. Vorbim aici de finalizarea rescrierii Codului fiscal, care nu s-a mai făcut de 10 ani.

De asemenea, vorbim de o nouă relație contribuabil–fisc, de lansarea spațiului virtual personal, pe care l-am lansat ieri.

Domnule Ialomițianu, știu foarte bine că firmele se pot loga on-line, dar contra cost, folosind un certificat digital.

Ceea ce vreau să fac eu anul viitor este ca firmele să se poate loga cu username și parolă, gratis, la fisc, pentru a-și plăti taxele și pentru a-și vedea angajamentele fiscale.

Nu mă pot totuși opri aici fără să menționez anumite lucruri.

Domnul Ialomițianu a menționat o scădere a locurilor de muncă. Nu vorbim aici, în economie, de o scădere a locurilor de muncă. Într-o economie de piață în care avem o piață liberă a muncii, vorbim de persoane care se angajează și persoane care își pierd locul de muncă.

Ceea ce contează pentru economie este numărul net de angajări. Și acest lucru, această statistică eu v-am dat-o.

De asemenea, ați spus că am tăiat banii de la investiții, ceea ce este absolut incorect. Guvernul Ponta nu a tăiat banii de la investiții. La ultima rectificare bugetară, toți banii care nu au fost încă cheltuiți pe investiții publice au rămas în bugetul ordonatorilor de credite pentru a fi investiți în a doua jumătate a anului.

De asemenea, ne-ați dat anumite cifre referitoare la posibilele încasări la bugetul de stat care nu au legătură cu realitatea.

V-am spus foarte clar că s-au încasat 120 de miliarde de lei în primele opt luni, comparativ cu 114 miliarde de lei în primele opt luni ale anului trecut. De asemenea, că a fost o realizare de 100% a planului de venituri.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc și eu, doamnă ministru. Votul final, mâine, la ora 12.30. Vă mulțumesc. Ședința s-a încheiat.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812925]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95/23.IX.2014 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei