Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 noiembrie 2004
other · retras
Adrian P„unescu
Discurs
Ar fi, domnule pre∫edinte, domnilor colegi, din nou c‚te ceva de spus despre fapte importante care ne-au
A∫adar, la 405 ani de la intrarea lui Mihai Viteazul Ón Alba-Iulia, noi nu-i putem da Ónapoi Œntregitorului realitatea unei Rom‚nii comparabile cu cea pe care a vrut s„ ne-o d„ruiasc„ el. V„d c„ unii n-au nici r„bdarea unei amintiri oneste. Poate c„ acesta ar trebui s„ fie g‚ndul cel mai important al nostru, un g‚nd lucid, c„ avem Ónc„ mult de f„cut pentru proiectul Rom‚niei Óntregi.
Sigur c„ sunt ∫i lucruri pe care nu putem s„ nu le observ„m Ón realitatea cu care ne Ónt‚lnim, nu putem s„ nu observ„m noile uneltiri antirom‚ne∫ti de la Chi∫in„u, unde parc„ e f„cut un calendar de evenimente negative, care s„ fie s„rb„torite la modul cel mai pozitiv, la modul autoritar pozitiv, cum ar fi crearea acum 80 de ani a R.A.S.S.M., adic„ a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene∫ti, despre care pre∫edintele Voronin spune, subtil antirom‚nesc, c„ este o expresie a voin˛ei poporului moldovenesc de pe ambele maluri ale Nistrului ∫i o contribu˛ie la consolidarea statalit„˛ii moldovene∫ti.
Œn acela∫i timp, ministrul de externe al Republicii Moldova, care s-a ilustrat de cur‚nd la Bucure∫ti, Ón termeni foarte calzi, din punct de vedere teoretic, declar„ unui ziar polonez c„ autorit„˛ile de la Chi∫in„u sunt deranjate de folosirea de c„tre politicienii de la Bucure∫ti a expresiilor îdou„ state rom‚ne∫ti“ ∫i îlimba rom‚n„“, ne referim la cea moldoveneasc„. Œntrebat Ón continuare de reporterul publica˛iei poloneze Ón ce limb„ vorbe∫te, domnul Andrei Stratan r„spunde ridicol: legea fundamental„ a Republicii Moldova o define∫te ca limb„ moldoveneasc„, care este identic„ cu cea rom‚n„. Absurdul devine o cucerire de fiecare pas la Chi∫in„u.
Ei bine, sunt ∫i alte semne de c„dere a demnit„˛ii Ón zona de est a h„r˛ii Rom‚niei, unde Republica Moldova recunoa∫te, n-a˛i crede, prejudiciul material cauzat Transnistriei Ón timpul conflictului din 1992 ∫i se oblig„ s„ g„seasc„ solu˛ii de compensare a acestuia.
E o perioad„ Ón care tot felul de cicatrice sunt resuscitate, parc„ pentru a provoca Rom‚nia.
Iat„, pre∫edintele Comisiei pentru Securitate Na˛ional„ ∫i Ap„rare a Ucrainei declar„ c„ îe prematur ca Ucraina s„-∫i reduc„ for˛ele armate din cauza acutiz„rii situa˛iei la grani˛a cu Rom‚nia“. Au fost ∫i Ón Rom‚nia tendin˛e de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/12.XI.2004 acutizare a r„spunsului la provoc„rile ucrainene ∫i v„ reamintesc faptul c„ destui Ó∫i Ónchipuiau s„ situa˛ia se rezolv„ intr‚nd Ón conflict deschis cu Ucraina, din demnitate, e drept, dar tot r„zboi aducea r„spunsul la acele provoc„ri.
Domnul Krucikov atac„ ambi˛iile Rom‚niei, care, de-a lungul celor 140 de ani ai existen˛ei sale, a fost una dintre cele mai s„race din Europa ∫i are sl„biciuni economice ∫i militare.
Ei bine, Ón aceast„ situa˛ie eu cred c„ semnele noastre distinctive Ón perioada care tocmai trece ar fi — ∫i aici fac precizarea c„ declara˛ia mea politic„ este Ón nume personal —, ar fi Óncercarea de Ómp„care ∫i iertare a oamenilor Óntre ei, o Óncercare de punere a r„nilor Ón condi˛ia de cicatrice ∫i, dup„, iat„, at‚˛ia ani de pu∫c„rie c‚˛i a f„cut Miron Cozma, de Óncercare de elaborare a unui act de c„tre autorit„˛ile Óndrept„˛ite, probabil de c„tre pre∫edintele Ion Iliescu, pentru scurtarea perioadei de deten˛ie a liderului sindical Miron Cozma.