Ar trebui, poate, ca Ón c‚teva cuvinte s„ m„rturisesc plenului Senatului lipsa de instrumente a Comisiei pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ Ón fa˛a a dou„ institu˛ii pe care, prin lege, ar trebui s„ le controleze. Este vorba de Televiziunea Rom‚n„ ∫i de Consiliul Na˛ional al Audiovizualului. Œn urma apelului pe care Biroul permanent al Senatului l-a f„cut la noi, ca s„ cerem Televiziunii publice un spa˛iu mai potrivit, ∫i ca Óntindere, ∫i ca or„, pentru reflectarea activit„˛ilor parlamentare, **am Óncercat, Ón mai multe ocazii, s„ convingem conducerea Televiziunii Rom‚ne s„ acorde acest spa˛iu, s„ lase tuturor grupurilor parlamentare posibilitatea de a se exprima Ón mod conving„tor cu privire la ceea ce Ónseamn„ ele Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i s„ programeze aceast„ emisiune de via˛„ parlamentar„ separat de activitatea Guvernului** , cu care suntem amesteca˛i Óntr-o jum„tate de or„, de la ora 15,00, ∫i, Óntr-un spa˛iu rezonabil, la o or„ rezonabil„, **s„ putem reda ce face Parlamentul ∫i s„ vedem noi** (Ónc„ s„
zicem c„ pentru noi ar fi mai u∫or, c„ci ne putem uita direct la propria noastr„ activitate), **dar s„ vad„ aleg„torii, Ónainte de campaniile electorale, ce face Parlamentul ales acum trei ani ∫i ceva** . Nu am g„sit nici o Ón˛elegere. ™i pre∫edintele-director general al Televiziunii Rom‚ne, ∫i pre∫edintele Consiliului Na˛ional al Audiovizualului dau impresia c„ sunt picura˛i de undeva, de sus, ∫i c„ nu conteaz„ Parlamentul. Pre∫edintele Consiliului Na˛ional al Audiovizualului a sosit la Comisia pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i a declarat, cu o superioritate absurd„, Ón fa˛a unei comisii, a unui Parlament care l-a numit, c„ el nu poate urma Parlamentul care face ilegalit„˛i ∫i care este incorect ∫i c„ el ascult„ de Bruxelles. Mai mult dec‚t at‚t, atunci c‚nd l-am Óntrebat: î **De la Bruxelles dumitale ˛i-a venit o opinie. O opinie de la Bruxelles bate o lege din Rom‚nia?!** “, a r„spuns c„ bate, pentru c„ Parlamentul nu legifereaz„ corect ∫i legal. Am spus ∫i Biroului permanent lucrurile acestea, am Óncercat s„ facem ceea ce este obligatoriu s„ facem, ∫i anume s„ avem m„sura lucrurilor din Consiliul Na˛ional al Audiovizualului. Din p„cate, nu am reu∫it, ∫i rog Senatul Rom‚niei s„ ia act de acest fapt ∫i s„ g„sim calea de a ne exercita drepturile ∫i obliga˛iile fa˛„ de aceste institu˛ii aflate sub controlul nostru parlamentar.
Acest dispre˛ fa˛„ de Parlament, repet, nu este un fruct spontan al libert„˛ii de suflet a domnului cutare sau a domnului cutare, ci este dovada c„ el crede c„ are **îpile mari“** , asta este senza˛ia lui, ∫i c„ nu poate fi el schimbat, c„ nu poate fi el sanc˛ionat, c„ nu poate o biat„ comisie parlamentar„ sau un biet Senat s„ ac˛ioneze asupra lui.
Am constatat c„ ∫i la Camer„ lucrurile s-au Ónt‚mplat pe aceea∫i linie ∫i **regret acum, public, faptul c„ am sus˛inut, Ón numele ∫i cu Ómputernicirea celor dou„ comisii, aceast„ formul„ de conducere a Consiliului Na˛ional al Audiovizualului** .
A∫ vrea s„ reamintesc faptul c„ toat„ activitatea parlamentar„ a unei legislaturi nu este separat„ de ceea ce s-a Ónt‚mplat Ónainte de alegerea membrilor acelui Parlament.
Ca dovad„ iat„, acum, la 1 aprilie 2004, intr„, trebuie s„ intre Ón vigoare ceea ce a f„cut Parlamentul anterior, la ini˛iativa Guvernului din acea vreme, Ómpotriva chiria∫ilor. Sunt, domnilor colegi, circa nou„ sute de mii– un milion de chiria∫i care locuiesc Ón casele na˛ionalizate. Eu cred c„ **un Guvern social-democrat ∫i un Parlament ra˛ional, cum suntem, nu trebuie s„ accepte ideea ca un milion de chiria∫i s„ fie sco∫i Ón strad„ numai ∫i numai pentru c„ Guvernul acelor ani, c‚nd s-a f„cut legea, a dispre˛uit efectele reale ale acestei m„suri** .
S„ ne Ón˛elegem, nu pot rosti un singur cuv‚nt Ómpotriva dreptului proprietarilor de a intra Ón posesia locuin˛elor lor, dar asta nu se poate face oricum ∫i oric‚nd. La Predeal, de exemplu, am aflat din presa dedicat„, din presa de meserie, c„ 30% din popula˛ia matur„ trebuie s„ ajung„ Ón strad„. Sunt oameni care au crezut de-a lungul existen˛ei lor de munc„, de sacrificii ∫i de umilin˛e, uneori Ónvinse, au crezut cu toat„ t„ria c„ tr„iesc Óntr-o ˛ar„ civilizat„, Óntr-o ˛ar„ Ón care legile se respect„, de la o etap„ istoric„ la alta. Nici unul dintre ace∫ti oameni care trebuie s„ fie arunca˛i Ón strad„ nu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004
∫i-a Ónchipuit c„ deceniile pe care le-a tr„it Ón socialism Ól vor duce la somn pe b„ncile parcurilor sau Ón g„ri. Oamenii au crezut c„ muncesc Óntr-o lume legal„, Óntr-o lume care, Ón ciuda tuturor defectelor ei de construc˛ie, avea acoperi∫, avea o perspectiv„ ∫i exista cuv‚nt de onoare, exista continuitate.
Nu putem l„sa acest lucru s„ se petreac„ ∫i, de la acest microfon, cu vehemen˛a cu care a∫ pleda propria cauz„, vreau **s„ ridic cuv‚ntul meu pentru rezolvarea situa˛iei chiria∫ilor afla˛i Óntr-o clip„ foarte grea. Nici nu ∫tiu dac„ este urgen˛„ mai mare pentru Guvernul Rom‚niei dec‚t crearea de posibilit„˛i materiale, construc˛ia de locuin˛e Ón favoarea acestor mari dezmo∫teni˛i** .
Este, poate, momentul s„ spun c„ politica de construc˛ii Ón Rom‚nia a Ónsemnat, ani Ón ∫ir, favorizarea specula˛iilor locative, ∫i nu deschiderea normal„ c„tre nevoile oamenilor. **Ani Ón ∫ir au fost blocate construc˛iile, ca s„ creasc„, Ón mod corespunz„tor, pre˛urile. Parc„ au fost guverne care s-au aliniat nevoilor speculan˛ilor de case, ∫i nu nevoilor locuitorilor de case** . Nu este de vin„ nici un proprietar pentru ceea ce se Ónt‚mpl„, dar nu sunt de vin„ nici chiria∫ii care se afl„ Ón aceast„ situa˛ie imposibil„.
Nu cred c„ avem voie s„ fim surzi la aceast„ situa˛ie real„. A∫adar, tot respectul pentru proprietate, ∫i toat„ Óncurajarea pentru proprietate, dar ∫i toat„ sensibilitatea pentru chiria∫ii rom‚ni c„rora li se cuvine o grij„ sporit„ din partea noastr„!
M-a surprins, de aceea, felul Ón care a pus secretarul general al Guvernului, domnul Eugen Bejinariu, de cur‚nd, problema: unilateral, c„ se tergiverseaz„ scoaterea chiria∫ilor. Eu Ón˛eleg, c‚nd ai tot ce Ó˛i trebuie — ∫i noi suntem Ón aceast„ situa˛ie —, auzi mai greu pe cel care Ó˛i cere o minim„ dreptate.
Nu doar problema tergivers„rilor este pe rol, ci este ∫i problema unui milion de chiria∫i care trebuie s„ urmeze calea str„zii. ™i eu, cu durere, cu disperare ∫i cu sentimentul c„ se va g„si solu˛ia Óntru totul responsabil„, am spus toate aceste cuvinte. Dar nu este vorba doar de o am‚nare ∫i at‚t. **Este vorba de o am‚nare ∫i de dedicarea unei p„r˛i importante din banii ˛„rii pentru rezolvarea pe fond a acestei situa˛ii, Ónc‚t s„ nu se mai iveasc„ nici un fel de conflicte artificiale Óntre cet„˛enii acestei ˛„ri, s„ nu se ajung„ de la lupta de clas„ la lupta de cas„** . Este un moment, cred eu, dificil.
Vreau s„ reamintesc aici un fapt pe care l-am mai spus Ón anii trecu˛i, dar v„d c„ nu s-a rezolvat, Ón fond, nimic. Voi spune lucruri foarte grave legate de atmosfera din sportul rom‚nesc, din fotbalul rom‚nesc. Ni s-a f„cut, Ón toate aceste zile, teoria c„ fotbali∫tii care sunt chema˛i la echipa na˛ional„ trebuie s„ mearg„ Ón locul respectiv ca la un loc sf‚nt ∫i, probabil, a∫a ∫i este.
Echipa na˛ional„ este echipa tuturor elanurilor oamenilor acestei na˛iuni, acestei ˛„ri, ∫i nimeni nu are dreptul s„ o dispre˛uiasc„. Un club, **Steaua** , a reac˛ionat Óntr-un fel care a fost folosit, dup„ p„rerea mea, vicios, Ómpotriva a ceea ce spuseser„ responsabilii acelui club. ™i anume nu a trimis la lot juc„torii cu **mult prea mult„ vreme Ónainte** , Óncerc‚nd s„ respecte standardele europene Ón materie. Nu mi-am dat seama, la Ónceput, de marea problem„ care zace Ón aceast„ aparent„
Óncle∫tare de orgolii, ca s„ constat, prin cele c‚teva lucruri care s-au Ónt‚mplat Ón ultimele zile, c„ **la echipa na˛ional„ de fotbal a Rom‚niei se merge ca la o cas„ de Óntrevederi, ca la o cas„ de toleran˛„, ca la un bordel, adic„ merg samsari ai unor cluburi privilegiate de Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal ∫i recolteaz„ juc„tori de la cluburi aflate la periferia interesului acestei federa˛ii** . Pentru mine, care sunt senator de Dolj, chestiunea este cu at‚t mai grav„ ∫i m„ vizeaz„ direct cu c‚t, prin felul Ón care s-a organizat acest a∫a-zis timp de preg„tire Ón Cipru, echipa na˛ional„, Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal ∫i liderii echipei na˛ionale au favorizat pe cunoscu˛ii fra˛i Becali ∫i pe cunoscutul fotbalist Gic„ Popescu s„ r„peasc„ UNIVERSIT√fiII CRAIOVA doi juc„tori care au ajuns pe aeroportul din Bucure∫ti ∫i, la cererea suporterilor de a-i Ónt‚lni, ace∫tia au fost ajuta˛i de autorit„˛i, lucru profund surprinz„tor, s„ ias„, pe alt„ parte, din aeroport. Dac„ nu erau vinova˛i, de ce s„ mearg„ pe o alt„ rut„?! Dar de c‚nd se amestec„ jandarmeria, de c‚nd se amestec„ poli˛ia Ón treburile dintre dou„ comunit„˛i care au interese divergente?!
A∫ vrea s„ v„ spun, domnilor colegi, c„ de ani ∫i ani de zile Óntreb„m, Ón toate ocaziile, inclusiv Ón cele de aici, de la acest microfon, **unde sunt autorit„˛ile statului, cine s-a Ómbog„˛it din acest tip de tranzac˛ii odioase?! Sau unii reprezentan˛i ai statului au ∫i ei interese directe sau indirecte Ón acest m„cel al valorilor tinere ∫i al tuturor evaziunilor?** Afl„m c„ una se scrie la capitolul sumelor primite pentru juc„tori, care au ajuns ni∫te sclavi, ∫i cei care-i st„p‚nesc sunt proprietari de sclavi, alta se dovede∫te, aproape instantaneu, c„ s-a pl„tit. Aproape instantaneu sau mai t‚rziu, cum au fost ni∫te cazuri infernale, Ón care s-a furat f„r„ ru∫ine. Sunt multe cazuri nerezolvate de 15 ani. **Europa ne imput„ corup˛ia nu numai pentru c„ ea exist„, ci ∫i, mai ales, pentru c„ de ani ∫i ani este tolerat„ ∫i rentabil„, este Óncurajat„** .
Iat„, un mare sportiv care este Gic„ Popescu, un individ de la care a∫teptam un comportament pe m„sura gloriei lui, ˛ine, parc„, s„-∫i compromit„ legenda de sportiv, pe care ∫i eu am Óncurajat-o, ∫i al˛i gazetari au Óncurajat-o, reflect‚nd marea lui d„ruire din teren. Acum, minte ∫i batjocore∫te clubul care l-a format, minte ∫i batjocore∫te clubul cel mai fraudat din istoria sportului rom‚nesc.
**Ieri, Ón socialismul monocolor, pe Universitatea Craiova o terorizau cluburi privilegiate cu for˛a lor militar„, cu Securitatea, poli˛ia ∫i celelalte. Ast„zi, o ∫antajeaz„ samsari cam din acelea∫i direc˛ii, care ∫i-au f„cut loc ∫i Ón structura celui mai vechi ∫i nobil, celui mai curajos club bucure∫tean, Rapid, dar ∫i la Dinamo care face un fel de politic„ terorist„ de pia˛„** . Ce a realizat acum doi ani, pe aceea∫i linie, cu preluarea aproape gratuit„ a Óntregii echipe a Craiovei, e semnificativ.
Am salutat caracterul nobil ∫i curajul cu care George Copos l-a ajutat pe Mircea Angelescu s„ spun„ ni∫te adev„ruri despre fotbalul rom‚nesc, Ón c„r˛ile sale, interzise apoi de oficiali ai sportului, ai fotbalului. **Am salutat generozitatea lui Copos ∫i am crezut c„ este un gest admirabil, ∫i cred ∫i acum la fel, dar nu pot s„ nu atac, de aici, lec˛ia de cinism pe care o d„ Ón aceast„ situa˛ie de com„, c‚nd doi juc„tori tineri ai Craiovei sunt**
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.