Stenogramă plen

Domnilor senatori,

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile!

V„ rog s„-mi da˛i voie s„ deschid ∫edin˛a de ast„zi care este condus„ de subsemnatul, Ón calitate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004 vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Paul P„curaru, secretari ai Senatului.

Œn ceea ce prive∫te prezen˛a s-au anun˛at 117 senatori, fiind absen˛i nemotiva˛i 12 colegi.

Dumneavoastr„ a˛i primit la casete ordinea de zi.

Dac„ sunte˛i de acord cu ordinea de zi sau dac„ ave˛i de propus vreo modificare? Dac„ nu, v„ rog s„ vot„m ordinea de zi.

Da, pofti˛i v„ rog!

V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ introducem un punct de probleme organizatorice pe ordinea de zi, ca urmare a unor demersuri f„cute ast„zi de noi c„tre domnul pre∫edinte al Senatului. B„nuiesc c„ aceste demersuri sunt Ón mapa de lucru a plenului Senatului de ast„zi.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da, dac„ sunte˛i de acord cu introducerea? Pofti˛i, v„ rog!

V„ rog, votul este deschis.

Propunerea doamnei senator a fost respins„ cu 51 de voturi, 39 fiind de acord, ∫i 5 ab˛ineri.

V„ rog, doamna senator!

Nu cred c„ vorbi˛i serios c‚nd v„ imagina˛i c„ vom cere list„ sau c„ voi cere o procedur„ de vot secret.

V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, Ón calitatea dumneavoastr„ de pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ prezenta˛i cererea colegului, anun˛ul pe care colegul senator Aurel Pan„ l-a f„cut ∫i s„ proced„m Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

Da, doamn„, o voi face, dar dup„ ce vom adopta ordinea de zi ∫i programul de lucru.

Deci, Ón ceea ce prive∫te ordinea de zi, dac„ ave˛i alte propuneri, alte observa˛ii, retrageri de proiecte? Nu ave˛i. Atunci v„ rug„m s„ vot„m.

Ordinea de zi a fost adoptat„ cu 103 voturi, 4 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Programul de lucru este cel cunoscut de obicei lunea, de la ora 15,30 la 19,30, cu cele 3 compartimente: declara˛ii politice, dezbaterea proiectelor de lege, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

V„ rog s„ ave˛i Ón vedere c„ de la ora 18,00 se transmit Óntreb„rile ∫i interpel„rile.

V„ rog, s„ vot„m ∫i programul de lucru pentru ast„zi.

Programul de lucru a fost adoptat cu 105 voturi, 3 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Œn ceea ce prive∫te solicitarea doamnei senator, vreau s„ precizez c„ domnul senator Aurel Pan„ a prezentat domnului pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu, o scrisoare datat„ ast„zi, 23 februarie a.c.

Dac„ domnul senator este cumva aici Ón sal„? Normal este ca domnul senator s„ comunice la microfon care este con˛inutul cererii Domniei sale.

V„ rog, domnule senator!

Domnul senator P„curaru va da citire acestei solicit„ri.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

îStimate domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ lua˛i act c„, Óncep‚nd cu data de 23 februarie 2004, revin Ón cadrul Grupului senatorilor Partidului Democrat din Senatul Rom‚niei, cu men˛iunea c„ am fost ales senator pe listele Partidului Democrat.

Œn leg„tur„ cu aceast„ revenire, v„ rog s„ fie informat plenul Senatului, Ón ∫edin˛a sa de ast„zi, 23 februarie a.c., precum ∫i Biroul permanent al Senatului, pentru stabilirea m„surilor determinate de revenirea mea Ón Grupul senatorilor Partidului Democrat.

Cu deosebit respect,

Senator Aurel Pan„“.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Avem Ón vedere Ón acest moment faptul urm„tor: domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu a luat cuno∫tin˛„ de aceast„ scrisoare pe care deja a prezentat-o Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, care o va examina ∫i va prezenta concluziile Ón ∫edin˛a Biroului permanent de miercuri, iar apoi concluziile vor fi prezentate Camerei.

V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul urm„tor.

Probleme de procedur„, doamna senator? V„ rog!

## **Doamna Maria Petre:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri procedurale necesare Ón continuarea prezent„rii cererii colegului nostru, domnul senator Aurel Pan„.

V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ lu„m act cu to˛ii de reconstituirea Grupului Partidului Democrat Ón Senatul Rom‚niei...

V„ rog s„ l„s„m vorbitorul...

## **Doamna Maria Petre:**

Un senator este independent atunci c‚nd a fost ales ca atare Ón scrutinul general din 2000. Domnul senator Aurel Pan„ revine pe listele partidului c„ruia Ói datoreaz„ alegerea sa ∫i...

Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte,

Cred c„ Ón Senatul Rom‚niei se poate vorbi totu∫i, undeva, de la un microfon, ∫i nu Ón cor. ™i v-a∫ ruga s„ m„ ajuta˛i chiar s„ fac lucrul „sta.

O s„ mai fac doar c‚teva preciz„ri, cu rug„mintea s„ ave˛i bun„voin˛a s„-mi da˛i voie s„ le fac, stima˛i colegi, pentru c„ ∫i dumneavoastr„, dac„ a˛i fi Ón locul meu, a˛i face strict acela∫i lucru.

Preciz„rile sunt urm„toarele: Grupul Partidului Democrat Ó∫i p„streaz„ structura pe care a anun˛at-o la Ónceputul acestei sesiuni, deci nu avem nici un fel de modific„ri Ón conducerea grupului, Ó∫i p„streaz„ toate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004 nominaliz„rile pe care le-a avut f„cute pentru Biroul permanent ∫i pentru func˛iile care i s-au repartizat pe negocierea ini˛ial„ ∫i, ca s„ v„ fie mai clar, stima˛i colegi, o s„ v„ mai rog o dat„ s„ ave˛i r„bdarea s„ facem c‚teva preciz„ri legate strict de litera ∫i spiritul regulamentului pe care cred c„ to˛i Ól respect„m, nu doar cei care v„ vorbesc ast„zi.

Preciz„rile pe care vreau s„ vi le fac sunt urm„toarele. ™i voi da c‚teva citate din regulament, cu rug„mintea s„ m„ ∫i l„sa˛i s„ le fac Ón lini∫te.

Grupurile se constituie, potrivit prevederilor regulamentului, ∫i cred c„ este un lucru pe care Ól ∫tim, dar e bine s„-l repet„m ast„zi, din cel pu˛in 7 senatori ale∫i pe listele aceluia∫i partid. V„ fac precizarea necesar„, colegul Aurel Pan„ nu ∫i-a dat niciodat„ demisia din Partidul Democrat ∫i nu s-a Ónscris Óntr-un alt partid politic.

™i-a dat demisia din Grupul P.D., Ón acel moment, nu din Partidul Democrat.

V„ rug„m, propun s„ o ascult„m pe doamna senator.

Pofti˛i, domnule senator! M„ scuza˛i!

Nu este Ón leg„tur„ cu ce s-a discutat p‚n„ acum. Am primit dou„ programe pentru aceast„ s„pt„m‚n„. Œntr-unul, pentru ziua de mar˛i este ∫edin˛„ de plen, Ón altul, comisii de specialitate.

Care din ele este bun?

Primul program anun˛at, ∫edin˛„ de plen, iar dup„-amiaza ∫edin˛„ Ón comisii.

Deci diminea˛„, ∫edin˛„ de plen. Mul˛umesc.

Cu pl„cere.

La declara˛ii politice, da˛i-mi voie s„ anun˛ pe domnul senator Laurian B„dulescu.

## A doua precizare necesar„. Domnule senator,

Ave˛i un pic un r„bdare ∫i trecem imediat la ordinea de zi. Cred c„ este un lucru important ∫i trebuie s„-l clarific„m. Nu cred c„ v„ gr„bi˛i foarte tare cu programul ∫edin˛ei; noi ne gr„bim ca ∫i dumneavoastr„.

Sunt dou„ interdic˛ii majore Ón regulament pe care le cunoa∫tem cu to˛ii ∫i pe care trebuie s„ le respect„m cu to˛ii, aceea de a trece de la un grup parlamentar la altul, ∫i asta e reglementat„ ca atare Ón art. 16 alin. (1), ∫i aceea de a nu te putea afilia altui grup parlamentar.

Deci, dac„ este s„ vorbim de aceast„ interdic˛ie, v-a∫ ruga s„ fim mai aten˛i cu to˛ii la ce s-a Ónt‚mplat Ón ultima vreme ∫i, cu siguran˛„, vom reveni la aplicarea _ad litteram_ a Regulamentului Senatului.

Colegul Aurel Pan„ nu se afl„ Ón nici una din cele dou„ situa˛ii, cele dou„ interdic˛ii de care vorbeam, ci Ón cea ini˛ial„, de senator ales pe listele Partidului Democrat, din al c„rui grup nu a lipsit dec‚t 3 s„pt„m‚ni, a∫a cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ foarte bine.

Eu sunt surprins„ de atitudinea dumneavoastr„. Vorbeam s„pt„m‚na trecut„ ∫i, din p„cate, mi se confirm„ ∫i azi c„ aveam dreptate, de o oarecare nervozitate nemotivat„, din punctul meu de vedere, ∫i de o oarecare lips„ de colegialitate pe care, crede˛i-m„, m„ uit la dumneavoastr„ ∫i chiar nu Ón˛eleg.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## V„ mul˛umim ∫i noi, doamna senator.

S„ ∫ti˛i c„ preciz„rile dumneavoastr„ erau acoperite de decizia pre∫edintelui de a Ónainta memoriul domnului senator Pan„ c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i a∫teptam dou„ sau trei zile, p‚n„ joi, ca s„ decidem.

Œn aceast„ situa˛ie, da˛i-mi voie s„ trecem la punctul de pe ordinea de zi pe care a˛i aprobat-o ∫i... Da, mai este.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ extern„ a Parlamentului European a votat Ón unanimitate versiunea Ómbun„t„˛it„ a Raportului despre Rom‚nia, redactat de baroana Emma Nicholson, cu numai c‚teva zile Ón urm„.

Œn urma lobby-ului colegilor s„i europarlamentari, al politicienilor rom‚ni, inclusiv din opozi˛ia parlamentar„ ∫i neparlamentar„, al opiniei publice interne ∫i interna˛ionale ∫i al peste 5.000 de reprezentan˛i ai diasporei rom‚ne, doamna Nicholson s-a v„zut nevoit„ s„ renun˛e la inten˛ia de a cere suspendarea negocierilor. A fost preferat„ formula îreorientarea strategiei de aderare“ care a l„sat loc Opozi˛iei pentru numeroase interpret„ri, unele mai tenden˛ioase dec‚t altele, ajung‚ndu-se p‚n„ la solicitarea de demisie a Guvernului.

M„ Óntreb cum au curajul unii din membrii Alian˛ei P.N.L.-P.D. s„ cear„ demisia Guvernului pe care Ól acuz„ de corup˛ie ∫i cei care ne-au convins s„ dormim lini∫ti˛i Ón timp ce F.N.I. devaliza la ad„postul girului Guvernului anterior economiile de o via˛„ ale popula˛iei, ca s„ nu mai vorbim despre alte afaceri scandaloase, gen SAFI sau ROMTELECOM ∫i multe altele care au creat o gaur„ de circa 4 miliarde de euro economiei rom‚ne∫ti.

S„ nu uit„m c„ am fi intrat de mult Ón Uniunea European„ dac„ fosta Coali˛ie, care a guvernat ˛ara Ón perioada 1997—2000, ar fi gestionat eficient ∫i competent procesul de integrare, dar, Ón loc s„ se arate preocupa˛i de acest obiectiv strategic, imperios necesar pentru acceptarea noastr„ pe u∫a din fa˛„ Ón marea familie european„, cei care arunc„ ast„zi cu piatra au fost preocupa˛i s„ se lupte pentru func˛ii ∫i avantaje materiale Ón timpul guvernelor care au destabilizat ˛ara.

Stima˛i colegi,

Guvernul actual al Rom‚niei se prezint„ Ón fa˛a na˛iunii cu rezultate concrete. El este cel care a dus

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004 p‚n„ la cap„t Óncheierea Acordului cu Fondul Monetar Interna˛ional, relansarea cre∫terii economice, intrarea Rom‚niei Ón puternica familie a NATO ∫i Ón faza final„ a negocierilor de integrare cu Uniunea European„, a ob˛inut suspendarea vizelor pentru cet„˛enii rom‚ni Ón spa˛iul Schengen ∫i este cel care a relansat Rom‚nia pe calea modernit„˛ii ∫i revenirii la normalitate.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Œn continuare invit la microfon pe domnul senator Mihai Lupoi.

Pofti˛i, v„ rog!

A sl„bit!

Mai pute˛i?

M„ simt Óncurajat de colegi dup„ regimul de o s„pt„m‚n„.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Mo˛iunea nedepus„ Ónc„ la Bucure∫ti a trecut la Bruxelles.

Iat„ ce am auzit azi-diminea˛„ din gura unui coleg: îGura p„c„tosului adev„r gr„ie∫te!“; este prima reac˛ie ce-˛i vine Ón minte, dar ast„zi v„ voi vorbi de o alt„ mo˛iune, cea la care ne-a Ómpins Televiziunea ANTENA 1 prin testul de supravie˛uire pe care l-a urm„rit timp de o s„pt„m‚n„.

Nimic nu e mai adev„rat ∫i mai acuzator pentru un Guvern dec‚t tragedia demnit„˛ii umane pe care o tr„iesc zilnic mii ∫i mii de rom‚ni. Cu at‚t mai grav apare fenomenul c‚nd ˛ara este condus„ Ón totalitate, de la primul-ministru la ultimul ∫efule˛ din provincie, de un Partid a∫a-zis Social Democrat.

Democrat, pentru c„ permite fiec„rui rom‚n s„-∫i c‚rpeasc„ ciorapii, s„ caute prin gunoaie, s„ se Ómbrace de la second-hand, s„-∫i mai pun„ o hain„, c„ci tocmai s-a debran∫at, ∫i s„ a∫tepte aloca˛ia copiilor pentru a mai pl„ti din datorii ca s„ nu se trezeasc„ sub cerul liber. Social, c„ s-a g‚ndit s„ dea un pa∫aport fiec„rui rom‚n

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004 ∫i libertatea ca Óntre dou„ recolte de c„p∫uni s„ mai dea cu cioarda sau s„ Óntind„ m‚na prin Europa, bineÓn˛eles, f„r„ viz„.

Noroc c„ dup„ fiecare zi vine noaptea ∫i s„ mai treac„ frigul ∫i plictiseala rom‚nul se trateaz„ cu aspirina s„racului, tratamentul d„ rezultate, cre∫te exportul ∫i astfel tineretul are ∫ansa de a intra Ón Europa, chiar dac„ pe lista de adop˛ii, iar Guvernul Ó∫i mai pl„te∫te astfel indulgen˛ele ob˛inute de la Œnaltele Por˛i.

Œn testul de supravie˛uire organizat de **Antena 1** s-a luat Ón calcul salariul minim pe economie Ón valoare de 2.800.000 lei din care r„m‚n cura˛i cam 2.500.000, echivalentul venitului minim garantat prin Legea nr. 416/2001 pentru o familie de 4 persoane.

Ar fi de r‚s dac„ nu ar fi tragic. Am Óncercat s„ tr„iesc la limita minimei demnit„˛i, omul fiind altceva dec‚t un animal care numai m„n‚nc„ ∫i bea, mai are ∫i copii, se mai spal„ din c‚nd Ón c‚nd, chiar dac„ cu ap„ rece ∫i, culmea neru∫in„rii, se mai ∫i Ómboln„ve∫te de un simplu guturai, c„ci o boal„ adev„rat„ Ól duce la faliment sau direct la cimitir.

V„ mul˛umim, domnule senator.

V„d c„, cel pu˛in sub raportul inspira˛iei, postul v-a prins bine, domnule senator.

Œmi da˛i voie, Ón continuare, s„ invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Din mul˛imea lu„rilor de pozi˛ie ∫i analizelor care au urmat raportului Comisiei pentru politic„ extern„ a Parlamentului European, o declara˛ie a baronesei Emma Nicholson surprinde, Ón laconismul ei, Óntreaga gravitate a documentului adoptat cu unanimitate de voturi la Bruxelles: îMarea majoritate a amendamentelor adoptate de comisie subliniaz„ numeroasele e∫ecuri ale Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te progresele c„tre aderarea la Uniunea European„“.

Este un raport dur care trimite un semnal politic foarte clar din partea Parlamentului European c„tre Rom‚nia.

îAplica˛i reforme autentice acum sau aderarea Ón 2007 este imposibil„!“

Din acest punct, orice comentariu Ón plus Ó∫i pierde sensul ∫i singura problem„ asupra c„reia Guvernul N„stase mai trebuia s„ decid„ era atitudinea pe care urma s„ o adopte fa˛„ de mesajul Parlamentului European, una de responsabilitate, de asumare a defectelor semnalate ∫i de angajare imediat„ a m„surilor reclamate sau alta, total opus„, de r„st„lm„cire, de minimalizare a criticilor severe care i-au fost adresate.

Din nefericire, Executivul se dovede∫te din nou incapabil de o abordare realist„ a gravelor probleme cu care Rom‚nia a ajuns s„ se confrunte ast„zi.

Aduna˛i peste noapte Óntr-o brigad„ artistic„ pe care mass-media a recunoscut-o imediat ca fiind a îbufonilor integr„rii“, mini∫trii afacerilor externe ∫i al integr„rii europene, seconda˛i cu aplomb de negociatorul-∫ef al Rom‚niei cu Uniunea European„, se Óntrec Óntr-o serie de declara˛ii din care este eliminat„ orice urm„ de judecat„ sau de ru∫ine.

îEste un moment care nu este dramatic, am ie∫it bine“ — Ó∫i permite s„ mint„ Mircea Geoan„.

Alexandru Farca∫ nu se las„ mai prejos ∫i, cu o candoare proprie copiilor abandona˛i Ón adop˛ii interna˛ionale, vrea s„ ne conving„ c„ îParlamentarii europeni au dat un vot de Óncredere Rom‚niei“, mesajul votului comisiei este de sprijin efectiv al Uniunii Europene, iar Vasile Pu∫ca∫ Ó∫i imagineaz„ c„ sensul unui document oficial variaz„ Ón func˛ie de dioptriile celui care se apleac„ asupra lui ∫i m„rturise∫te c„ — prefer s„ citesc — îat‚t Ón con˛inutul, c‚t ∫i Ón forma actual„ a raportului are un caracter constructiv, iar faptul c„ forma final„ a raportului pune accent pe strategia de aderare este un aspect pozitiv“.

V„ mul˛umim, domnule senator. Pofti˛i, v„ rog, domnule senator Ion Solcanu!

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Fiecare dintre noi avem dreptul s„ facem declara˛ii politice, fiind militan˛i activi ai unui partid. Fire∫te c„ ∫i domnul senator Radu F. Alexandru are acest drept ∫i adeseori am ascultat din partea dumnealui declara˛ii politice de bun-sim˛ ∫i Ón care chiar recuno∫team uneori pana ∫i talentul de scriitor. ( _Comentarii Ón sal„.)_ Nu, nu ,,pana“ dumnealui de scriitor. L„sa˛i! Din p„cate, Óns„, ast„zi dumnealui a dep„∫it limitele bunului-sim˛ pentru c„, de la tribuna Senatului, a adus injurii, f„c‚ndu-i mincino∫i ∫i atribuind ∫i alte apelative... bufoni, pe mini∫trii Geoan„, Pu∫ca∫. ™i a∫ ruga, pentru c„ Ól ∫tiu de ˛inut„, s„-∫i cear„ scuze pentru termenii folosi˛i, termenii injurio∫i la adresa mini∫trilor mai sus aminti˛i.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc pentru preciz„ri. Pofti˛i, v„ rog, domnule senator! Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul!

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Fire∫te, m„ adresez tuturor colegilor, dar, iar„∫i, fire∫te, m„ adresez, Ón primul r‚nd, domnului senator Solcanu, a∫ spune un coleg fa˛„ de care, a∫a cum bine ∫tie, nutresc o sincer„ pre˛uire ∫i chiar o permis„ afec˛iune.

Vreau s„ v„ asigur, domnule senator, ∫i vreau s„ v„ asigur, distin∫i colegi, c„ nu mi-a f„cut nici o pl„cere s„ vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i s„ citesc un asemenea text.

Nici nou„!

M„ rog, Ómi pare r„u c„ nu pot fi de fiecare dat„ pe gustul dumneavoastr„.

Dar vreau s„ v„ spun c„ exist„ momente Ón care oric‚t de pl„cut sau nepl„cut este un adev„r, el trebuie rostit cu voce tare. Nu mi-a∫ fi permis s„ etichetez pe nimeni ∫i, cu at‚t mai pu˛in, ni∫te mini∫tri cu titlul de bufoni. Nu am f„cut dec‚t s„ reproduc o sintagm„ pe care presa a pus-o Ón circula˛ie ∫i care, Ómi pare foarte r„u, surprinde pozi˛ia nefericit„ ∫i neproductiv„ pe care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004 s-au angajat ace∫ti membri ai Executivului. Dac„ aceste discu˛ii ar r„m‚ne numai Óntre noi, dac„ aceste discu˛ii ar r„m‚ne sub cupola Senatului putem spune c„ avem dreptul s„ r„m‚nem fiecare prizonier pozi˛iilor noastre. Dar c‚nd ni se atrage aten˛ia ∫i c‚nd ni se spune: îSunte˛i datori s„ ˛ine˛i cont de ce v„ repro∫„m“ ∫i nu facem dec‚t s„ r„st„lm„cim adev„rul, da˛i-mi voie s„ cred c„ eu sunt dator ∫i fa˛„ de colegii mei, ∫i fa˛„ de electorat, ∫i chiar fa˛„ de dumneavoastr„, distin∫i colegi, s„ spun adev„rul, oric‚t de nepl„cut este. A∫ fi vrut s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ o tem„ mult mai pu˛in st‚njenitoare ∫i mult mai pu˛in dureroas„ dec‚t aceste pagini, dar aceste pagini reflect„ adev„rul. ™i a∫ vrea s„ v„ mai spun ceva. Nu uita˛i c„ ∫i oamenii care sunt Ón P.N.L. ∫i Ón Partidul Democrat, mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i fost membri Ón aceste dou„ partide, ˛in la fel de mult la onoarea, la credibilitatea, la stima pe care cu to˛ii o pretindem de la ceilal˛i. Œn momentul Ón care despre membrii Partidului Na˛ional Liberal ∫i despre membrii Partidului Democrat se vorbe∫te Óntr-un limbaj f„r„ precedent Ón Rom‚nia democrat„, nu ne cere˛i ∫i nu a∫tepta˛i de la noi s„ v„ mul˛umim ∫i s„ r„m‚nem cu gurile Ónchise.

V„ mul˛umesc pentru aceast„ precizare.

Scuzele!

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œn continuare v„ rog s„-mi da˛i voie s„ invit la microfon pe domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O s„ vorbesc, desigur, despre ce au vorbit ∫i colegii mei de dinainte, respectiv Raportul Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului European. ™i va trebui s„ vorbesc pentru c„ sunt jurist ∫i fac parte din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i fac parte ∫i din Comisia pentru integrare european„, mai ales de criticile care au fost f„cute referitoare la reforma Ón justi˛ie. Ceea ce s-a constatat este c„ s-au f„cut pa∫i pe calea reformei, aduc‚ndu-ne, Ón acela∫i timp, critici Ón leg„tur„ cu asigurarea independen˛ei judec„torilor din legile care sunt Ón discu˛ie, respectiv care sunt aprobate. Eu nu voi cere nici demisia Guvernului ∫i nu voi vota îpentru“, eu nu o s„ cer demisia nici unei persoane publice Ón leg„tur„ cu acest fapt. Œn schimb, pe mine m„ intereseaz„, ca cet„˛ean rom‚n ∫i ca un politician, ca acest proces de integrare s„ se desf„∫oare Ón limitele ∫i condi˛iile lui normale. ™i din aceast„ cauz„ eu fac un apel c„tre cei care au putere Ón Parlament, respectiv Ón Executiv, s„ aduc„ anumite corecturi celor dou„ legi care au trecut de Senat, care au trecut de Comisia juridic„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Ón care sunt unele prevederi care sunt criticate Ón raport. ™i fac iar„∫i un apel ca Legea de organizare ∫i func˛ionare a Consiliului Superior al Magistraturii s„ ajung„ c‚t mai repede Ón fa˛a noastr„, pentru c„ aceste 3 legi sunt practic legile reformei Ón justi˛ia rom‚neasc„.

Aceste probleme, dac„ vre˛i, pot s„ fie discutabile: raportul dintre Executiv ∫i puterea judec„toreasc„ Óntr-un stat. Spun, sunt discutabile ce solu˛ii adopt„ un sistem politic, o ˛ar„ sau alta. Dar atunci c‚nd ni se spune Ón mod clar c„ una dintre problemele ivite este c„ Executivul, m„ rog, prin ministrul de resort, are posibilitatea, nu a zis nimeni c„ s-a implicat, are posibilitatea s„ se implice Ón via˛a magistra˛ilor, atunci, cred eu, Ón acest moment trebuie s„ facem corecturile necesare. ™i, asta, cu scuze trebuie s„ spun c„ nu este numai p„rerea raportoarei, nu este numai a comisiei, Ól citez pe domnul ambasador al Statelor Unite care, recent, la Cluj, Ón ora∫ul meu, a declarat: îJusti˛ia, care este subordonat„ politic, nu poate de fapt s„ fie considerat„ cu adev„rat just„“. Œn acela∫i timp, am avut prilejul s„ particip la lucr„rile Asocia˛iei Magistra˛ilor din Rom‚nia care au relevat — de data asta nu mai este vorba nici de baroneas„, nici de ambasadorul Statelor Unite, ci de reprezentan˛ii judec„torilor ∫i procurorilor no∫tri — aceea∫i problem„. Fac un apel tuturor celor prezen˛i ∫i care pot s„ fac„ un bine s„ facem corecturile necesare, s„ nu r„m‚nem cu aceast„ problem„ nerezolvat„.

Mul˛umesc, domnule senator.

Œn continuare invit la microfon pe domnul senator Petre Roman.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Doresc ∫i eu Ón dou„ minute, nu mai mult, s„ m„ refer la acest vot din Parlamentul European, un vot unanim — 39 la 0. Dac„ acest vot ar fi fost pentru suspendarea negocierilor, ar fi fost un lucru de o gravitate absolut extrem„ ∫i f„r„ precedent. Dar asta nu Ónseamn„ c„ votul pentru îreorientare“ nu este Ón sine un lucru grav. El exprim„ percep˛ia parlamentarilor europeni c„ Ón Rom‚nia statul de drept exist„, institu˛ional, pe h‚rtie, dar nu func˛ioneaz„ Ón realitate. ™i v„ spun acest lucru Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i cu toat„ durerea Ón suflet. Œncercarea din aceste zile a actualului Guvern al Rom‚niei de a minimaliza sau, din p„cate, chiar de a ridiculiza acest vot este gre∫it„, este contraproductiv„. ™i ∫ti˛i de ce? Pentru c„ ea risc„ s„ Ón„spreasc„ percep˛ia din Parlamentul Europei Ón raport cu Rom‚nia.

Politica extern„ Ónseamn„ sus˛inerea intereselor na˛ionale. Œn toate ˛„rile democratice politica extern„ se realizeaz„ printr-o solidaritate politic„ intern„, s„-i spunem mai patetic îsolidaritate na˛ional„“, pentru c„ atunci c‚nd e vorba de un obiectiv major, Ón cazul acesta cuprinderea Rom‚niei Ón Uniunea European„, care reflect„ o op˛iune absolut majoritar„ a rom‚nilor, Ónseamn„ c„ solidaritatea politic„ intern„ poate fi realizat„ ∫i politica extern„ e mai puternic„, e mai credibil„ din acest motiv.

Credem Óns„ cu t„rie c„, fa˛„ de aceste Óncerc„ri de a minimaliza ∫i, mai r„u, de a ridiculiza votul din Parlamentul European, datoria moral„ ∫i politic„ a actualului Guvern este aceea de a dep„∫i aceast„ situa˛ie. Nu de a o nega, ci de a o dep„∫i. ™i pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004 aceasta cred c„ primul-ministru ar putea foarte bine s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului, s„ spun„ unde ∫i de ce a fost Ónc„lcat cuv‚ntul pe care Guvernul Rom‚niei l-a dat Parlamentului European ∫i Comisiei Europene, dup„ care s„ spun„ care sunt m„surile cu care se prezint„ Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei pentru a dep„∫i aceast„ situa˛ie. ™i poate c„ ∫i Opozi˛ia ar fi de acord s„ accepte o asemenea situa˛ie, fiind vorba de un obiectiv politic major.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Domnul senator Adrian P„unescu este invitat la microfon.

V„ rog, domnule senator!

Ar trebui, poate, ca Ón c‚teva cuvinte s„ m„rturisesc plenului Senatului lipsa de instrumente a Comisiei pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ Ón fa˛a a dou„ institu˛ii pe care, prin lege, ar trebui s„ le controleze. Este vorba de Televiziunea Rom‚n„ ∫i de Consiliul Na˛ional al Audiovizualului. Œn urma apelului pe care Biroul permanent al Senatului l-a f„cut la noi, ca s„ cerem Televiziunii publice un spa˛iu mai potrivit, ∫i ca Óntindere, ∫i ca or„, pentru reflectarea activit„˛ilor parlamentare, **am Óncercat, Ón mai multe ocazii, s„ convingem conducerea Televiziunii Rom‚ne s„ acorde acest spa˛iu, s„ lase tuturor grupurilor parlamentare posibilitatea de a se exprima Ón mod conving„tor cu privire la ceea ce Ónseamn„ ele Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i s„ programeze aceast„ emisiune de via˛„ parlamentar„ separat de activitatea Guvernului** , cu care suntem amesteca˛i Óntr-o jum„tate de or„, de la ora 15,00, ∫i, Óntr-un spa˛iu rezonabil, la o or„ rezonabil„, **s„ putem reda ce face Parlamentul ∫i s„ vedem noi** (Ónc„ s„

zicem c„ pentru noi ar fi mai u∫or, c„ci ne putem uita direct la propria noastr„ activitate), **dar s„ vad„ aleg„torii, Ónainte de campaniile electorale, ce face Parlamentul ales acum trei ani ∫i ceva** . Nu am g„sit nici o Ón˛elegere. ™i pre∫edintele-director general al Televiziunii Rom‚ne, ∫i pre∫edintele Consiliului Na˛ional al Audiovizualului dau impresia c„ sunt picura˛i de undeva, de sus, ∫i c„ nu conteaz„ Parlamentul. Pre∫edintele Consiliului Na˛ional al Audiovizualului a sosit la Comisia pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i a declarat, cu o superioritate absurd„, Ón fa˛a unei comisii, a unui Parlament care l-a numit, c„ el nu poate urma Parlamentul care face ilegalit„˛i ∫i care este incorect ∫i c„ el ascult„ de Bruxelles. Mai mult dec‚t at‚t, atunci c‚nd l-am Óntrebat: î **De la Bruxelles dumitale ˛i-a venit o opinie. O opinie de la Bruxelles bate o lege din Rom‚nia?!** “, a r„spuns c„ bate, pentru c„ Parlamentul nu legifereaz„ corect ∫i legal. Am spus ∫i Biroului permanent lucrurile acestea, am Óncercat s„ facem ceea ce este obligatoriu s„ facem, ∫i anume s„ avem m„sura lucrurilor din Consiliul Na˛ional al Audiovizualului. Din p„cate, nu am reu∫it, ∫i rog Senatul Rom‚niei s„ ia act de acest fapt ∫i s„ g„sim calea de a ne exercita drepturile ∫i obliga˛iile fa˛„ de aceste institu˛ii aflate sub controlul nostru parlamentar.

Iat„ c„ STEAUA a avut dreptate. Iat„ de ce trebuie ˛inu˛i departe tinerii juc„tori de obiceiurile, de n„ravurile nenorocite de la Na˛ional„ **.**

Nu mai spun dec‚t Ón treac„t c„ Moldova fotbalistic„ nu are Ia∫i, n-are Suceava, n-are F„lticeni, n-are Foc∫ani, n-are Boto∫ani, n-are Pa∫cani, n-are Roman, locuri Ón care a existat sport de performan˛„. Nu mai spun c„ Ardealul fotbalistic n-are Cluj, n-are Baia Mare, n-are T‚rgu-Mure∫, n-are Arad, n-are Sibiu, n-are Media∫, n-are Deva, n-are Hunedoara, n-are Satu Mare, n-are Miercurea-Ciuc, n-are Turda, n-are Carei. Nu au dreptul s„ viseze la Divizia A Re∫i˛a, Alexandria, T‚rgu-Jiu, Buz„u, Tulcea, V‚lcea, Turnu-Severin, Giurgiu, C„l„ra∫i, Caracal, C‚mpulung Muscel, C‚mpina, Calafat, Dej, Slatina, R„d„u˛i, Medgidia. Din toate aceste localit„˛i, Ón schimb, au fost luate valori pe aproape nimic. E normal s„ s„r„ceasc„ trei sferturi din ˛ar„ ca s„ se Ómbog„˛easc„ ni∫te samsari? Or, eu cred c„ a∫a ceva trebuie rezolvat de c„tre statul rom‚n.

Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal nu este o autoritate a statului rom‚n. Poate nu ∫ti˛i?! Eu spun cu claritate lucrul acesta: Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal este un S.R.L.

Un organism!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

**Nu este nici un organism. S-au adunat 15-20 de oameni ∫i au f„cut o asocia˛ie. Este, de fapt, un club suprana˛ional, un club supracluburi, c„ruia trebuie s„ i se Ónchine toate cluburile din Rom‚nia. Eu cred c„ organizarea defectuoas„ duce la catastrofa rezultatelor din ultima vreme** .

Nu e de vin„ marele antrenor Anghel Iord„nescu, pe care ∫i cu aceast„ ocazie Ól salut ca pe un mare profesor de fotbal ∫i ca pe un mare fost fotbalist. Dar amestecarea Ón toat„ aceast„ mocirl„ Ól poate murd„ri ∫i pe el ∫i pe oricine s-ar amesteca Ón ea.

A∫a c„ rog autorit„˛ile statului s„-∫i ia Ón serios rostul, misiunea ∫i s„ fac„ ordine la Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal. Rog s„ se respecte cerin˛a de a se da impozite — a∫a cum s-a spus anul trecut — de c„tre cei care n-au pl„tit impozite, prin cluburile lor private. Nu se poate a∫a ceva, s„ nu se pl„teasc„ impozite de c„tre cei boga˛i.

Nu se poate! Punem 9% T.V.A. la carte, s„ fug„ p‚n„ la cap„tul p„m‚ntului oricine ar putea iubi o carte, s„ nu poat„ intra Ón libr„rii, ∫i, Ón schimb, favoriz„m multimiliardarii care au datorii fa˛„ de statul Ón care tr„iesc ∫i ai c„rui bani Ói manevreaz„.

**De 50 de ani, Craiova a trebuit s„ fac„ fa˛„ tuturor ofenselor ∫i rapturilor ∫i este un club exemplar ∫i din acest punct de vedere. El este ciuca nedrept„˛ilor, a tuturor pung„∫iilor de partid ∫i de stat, a tuturor securi∫tilor, mili˛ienilor, activi∫tilor ∫i, de 15 ani, a tuturor infractorilor, cu ∫obol„niile lor infecte, a tuturor priva˛ilor ∫i tuturor privatelor Ón expansiune, a tuturor jocurilor de culise murdare, a tuturor terorilor ∫i ∫antajelor, a tuturor lep„d„rilor ∫i delapid„rilor** .

Am o r„spundere fa˛„ de cet„˛enii din acea zon„, care aproape c„ numai aceast„ bucurie o mai au. Au c„zut aproape toate industriile. Este inadmisibil s„ li se ia ceea ce aveau mai apropiat de suflet. Abjec˛ia mi se pare c„ a atins apogeul.

™i dac„ un club care a fost furat el Ónsu∫i decenii ∫i decenii, ca **Rapid** , ajunge s„ fure prin cei care Ól conduc aceast„ nefericit„ Craiov„, este o ru∫ine, o batjocur„ ∫i este un act de mizerie moral„.

Repet, dac„ ne cere Europa 9% T.V.A. pe c„r˛i, tot Europa ne cere ∫i respectarea acestui act de colectare a impozitelor. ™i ele trebuie colectate de la cluburile care s-au Ómbog„˛it lu‚nd de la al˛ii.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Este r‚ndul domnului senator George Pruteanu s„-∫i prezinte declara˛ia politic„.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Multe vorbe se macin„ la moara politicii. De acolo iese mult„ pleav„ care se spulber„ Ón v‚nt, dar, iat„, din c‚nd Ón c‚nd iese ∫i otrav„.

Despre asemenea vorbe otr„vite, rostite recent, vreau s„ spun c‚teva cuvinte.

Domnul Markó Béla a rostit recent, Ón cadrul unei ∫edin˛e a Consiliului reprezentan˛ilor unionali, ni∫te cuvinte care pentru mine sunt zguduitoare, Ón groz„via lor ∫i Ón utopia lor.

Domnul Markó Béla a declarat — dac„ presa a reflectat corect — citez textual: îfielul nostru este unul ∫i acela∫i cu al modera˛ilor, autonomia“, ∫i repet„ mai jos, îProgramul politic al U.D.M.R. afirm„ c„ ˛inta Uniunii este autonomia“.

Este momentul s„ spun c„ se vede limpede, Ón aceast„ declara˛ie, jocul acesta de teatru ieftin pe care-l practic„ U.D.M.R. Ón leg„tur„ cu a∫a-zi∫ii radicali ∫i a∫a-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004 zi∫ii modera˛i. Sunt o ap„ ∫i un p„m‚nt, unii sunt doar mai vicleni, ceilal˛i sunt mai brutali, dar scopul lor este unul ∫i acela∫i ∫i pre∫edintele acestei organiza˛ii — care nu este partid — o spune c‚t se poate de limpede.

Despre ce autonomie este vorba? Acest cuv‚nt ascunde, de fapt, o inten˛ie mi∫eleasc„, ascunde inten˛ia de federalizare a Rom‚niei. S„ ne amintim c„, Ón acele b„nci, st„tea un domn cu papion numit Csapó Jozsef care venise aici ∫i propusese s„ fac„ un fel de... o chestie ca Ón Evul Mediu, un fel de guvernorat, un fel de republic„ medieval„ care s„ aib„ steag propriu, imn propriu, poli˛ie proprie. f n minte c„ am plecat de acolo ∫i m-am dus la el ∫i l-am Óntrebat: îAve˛i deja, a˛i cump„rat ∫i s‚rma ghimpat„ cu care s„ Ónconjura˛i aceast„ republic„? Republica Trei Scaune? ™i s„-mi spune˛i de unde se vor lua pa∫apoartele ca s„ intr„m Ón Republica Trei Scaune“.

Ceea ce declar„ domnul Markó Béla nu este departe de abera˛iile domnului Csapó Jozsef. Autonomie Ónseamn„ federalizare, adic„ bicefalizarea Rom‚niei.

™i Partidul Rom‚nia Mare n-o s„ admit„ a∫a ceva Ón vecii vecilor, dec‚t c‚nd se va numi Partidul Rom‚noUngaria, poate atunci. Dar nici un rom‚n de bun-sim˛ nu poate admite a∫a ceva pentru c„ ar Ónsemna s„ ne Óntoarcem Ón secolul XIX, sub jum„tatea lui.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa este invitat la microfon.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator!

Da, domnule pre∫edinte.

Am a∫teptat pu˛in pentru a-i reaminti colegului nostru, domnul senator B„dulescu, c„ o singur„ persoan„ poate vorbi de ROMTELECOM: domnul ministru Nica. Acesta, la vremea v‚nz„rii, era membru Ón consiliul de administra˛ie. L„sa˛i-l pe d‚nsul s„ vorbeasc„ de afacerea ROMTELECOM.

Iar Ón leg„tur„ cu negocierile, ele nu puteau, nu pot s„ se sf‚r∫easc„ dac„ n-ar fi fost Ónceputul, decizia de admitere a Rom‚niei Ón aceste negocieri care s-a luat Ón 1999. S„ nu uita˛i aceste date!

Comunicatul Guvernului, replic„ la solicitarea P.N.L. de a cere demisia Guvernului N„stase, a dep„∫it cu mult tonul unei polemici normale Óntre adversari politici.

Se demonstreaz„, Ónc„ o dat„, c„ ac˛iuni democratice ∫i fire∫ti ale Opozi˛iei sunt calificate drept tr„d„ri de ˛ar„ de c„tre Guvernul care ∫i-a epuizat argumentele pentru a-∫i motiva aceste gre∫eli.

Integrarea european„ este o ac˛iune de interes na˛ional, care trebuie ∫i este sus˛inut„ de toate partidele politice. îCartona∫ul galben“ ar„tat la Bruxelles demonstreaz„ minu˛ios c„ legile nu sunt implementate sau nu sunt respectate Ón Rom‚nia, c„ nu exist„ stat de drept ∫i o justi˛ie independent„. De fapt, Guvernul N„stase simuleaz„ ac˛iuni de integrare, f„r„ a Óncerca s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004 ating„ fondul problemei, adic„ s„ realizeze o justi˛ie independent„, care s„ poat„ combate energic corup˛ia.

Afirma˛iile f„cute Ón acest sens de doamna ministru, ∫i anume c„ s-au luat toate m„surile promise, frizeaz„ ridicolul. Œn realitate, situa˛ia este grav„, iar m„surile trebuie s„ fie ferme dac„, Óntr-adev„r, se dore∫te integrarea.

Situa˛ia actual„ Ómi aminte∫te de o Ónt‚mplare adev„rat„ petrecut„ Ón 1991 la Bra∫ov, la Societatea _Poiana Bra∫ov_ . Un important investitor suedez, Ónso˛it de un secretar de la Ministerul Turismului, a venit la Bra∫ov pentru a cump„ra active, a cump„ra hoteluri Ón Poiana Bra∫ov. Dup„ dou„ s„pt„m‚ni de a∫a-zise negocieri, trageri de timp, cunoa∫te˛i sloganul: îNu ne vindem ˛ara!“, simul‚ndu-se valoarea unor active, conducerea l-a trimis, p‚n„ la urm„, acas„, iar explica˛ia dat„ dup„ col˛uri a fost: îCum s„ ne vindem activele? S„ r„m‚nem f„r„ obiectul muncii?“

## V„ mul˛umim, domnule senator.

Œn numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., Ól rog pe domnul senator Markó Béla s„ pofteasc„ la microfon.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu m-am Ónscris la declara˛ii politice, dar am Ón˛eles c„ se a∫teapt„, totu∫i, o replic„ de la mine fa˛„ de cele spuse de domnul senator Pruteanu.

Œn primul r‚nd, mi-am dat seama c„, Óntr-adev„r, vin alegerile, c„ domnul Pruteanu a considerat necesar un astfel de discurs, Ónseamn„ c„ s-a trezit. Suntem Ón campanie electoral„ ∫i vrea s„-∫i dovedeasc„ devotamentul fa˛„ de cauza na˛ional„. Acest devotament, stimate domnule coleg, nu se mai dovede∫te printr-o retoric„ antimaghiar„. Œn ultima vreme, dac„ n-a˛i observat, s-a creat o alt„ atmosfer„ ∫i Ón Senat, ∫i Ón via˛a noastr„ politic„, ∫i un alt climat Ón ceea ce prive∫te aceste rela˛ii. Iar privind Consiliul reprezentan˛ilor U.D.M.R., care a avut loc la sf‚r∫itul acestei s„pt„m‚ni, eu a∫ fi subliniat un alt mesaj al acestui consiliu, ∫i anume c„ s-a adoptat o declara˛ie prin care se sprijin„ Ón continuare eforturile de integrare ale Rom‚niei ∫i, Ón

pofida criticilor aduse acestui proces, Consiliul reprezentan˛ilor U.D.M.R. reafirm„ necesitatea continu„rii ∫i acceler„rii procesului de integrare ∫i negocierilor cu Uniunea European„ ∫i n-am fi de acord cu Óncetinirea, fr‚narea sau, eventual, suspendarea acestui proces.

Œn ceea ce prive∫te ideea de autonomie, Ón primul r‚nd, a∫ vrea s„ subliniez c„ ∫i Ón Rom‚nia, Ón acest moment, diferitele principii, forme de autonomie sunt acceptate, autonomia confesional„, autonomia local„, avem ∫i o Cart„ a autonomiei locale, care a fost ratificat„ ∫i de Rom‚nia, iar Ón ceea ce prive∫te autonomia necesar„ Ón via˛a minorit„˛ilor ∫i comunit„˛ilor na˛ionale, aceast„ autonomie se bazeaz„, pur ∫i simplu, pe dou„ idei esen˛iale ∫i care eu cred c„ sunt sprijinite Ón acest moment ∫i de c„tre al˛ii, nu numai de c„tre minoritari, ∫i anume dreptul minorit„˛ilor de a participa la luarea acelor decizii care le privesc ∫i pe ele ∫i dreptul de a lua decizii Ón acele domenii ∫i Ón acele probleme care le privesc pe ele Ón exclusivitate.

Aceste dou„ forme de decizie acoper„, de fapt, ideea autonomiei. Cum, Ón ce fel, prin ce institu˛ii, Ón administra˛ie, Ón teritoriu, Ón educa˛ie, Ón cultur„, se realizeaz„ aceast„ autonomie este o chestiune de dialog Óntre majoritate ∫i minoritate, fiindc„ ∫i Ón Rom‚nia, ca ∫i Ón alt„ parte, orice form„ de schimbare se realizeaz„ prin voia majorit„˛ii.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnul senator Tri˛„ F„ni˛„, sunte˛i invitat la microfon.

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„:**

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Dac„ ar fi s„ dau un titlu declara˛iei mele politice de azi, i-a∫ spune îAutoritatea moral„“. Sunt prea multe fapte, atitudini, ac˛iuni, Ón ultimul timp, care ne determin„ s„ ne g‚ndim cu toat„ seriozitatea la importan˛a autorit„˛ii morale Ón politic„. Nu avem nici un motiv s„ ne sup„r„m pe concet„˛enii no∫tri c‚nd, de ani buni, Ón sondajele de opinie, Parlamentul ∫i parlamentarii se afl„ pe ultimele locuri la capitolele Óncredere ∫i apreciere din partea popula˛iei, de fapt, din partea aleg„torilor.

Cel pu˛in dou„ aspecte de actualitate fac necesar„ tratarea temei enun˛ate. Nu pot dec‚t s„ salut decizia conducerii partidului nostru de a da consemn pentru a se vota Ómpotriva propunerii colegului nostru, domnul senator Ion Predescu, referitoare la Statutul parlamentarilor. Este de neacceptat ca noi, prin votul nostru, s„ impunem suspendarea unei hot„r‚ri judec„tore∫ti. C‚t timp spunem c„ nimeni nu este mai presus de lege, nu putem accepta o asemenea prevedere Ón Statutul parlamentarilor.

Œn ceea ce m„ prive∫te, Ól respect Ón mod deosebit pe senatorul ∫i juristul domnul Predescu, dar de data aceasta Ói spun sincer c„ a gre∫it.

Un alt aspect se refer„ la preten˛iile unor colegi din opozi˛ie. Ar fi absurd s„ le pretindem s„ nu critice Guvernul, mai ales atunci c‚nd se comit erori, c‚nd nu se rezolv„ Ón mod corespunz„tor anumite cerin˛e. Accept

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004 chiar unele exager„ri Ón aceste critici. Am fost ∫i eu Ón opozi˛ie ∫i ∫tiu cum se pune problema Ón aceast„ privin˛„, dar totul se cuvine s„ se desf„∫oare Ón anumite limite. Ce autoritate moral„ au acei colegi din opozi˛ie s„ critice Guvernul actual, c‚nd participarea lor la putere din perioada 1996–2000 a fost o sus˛inere dat„ unei guvern„ri dezastruoase? Œn loc s„-∫i analizeze cu toat„ r„spunderea ac˛iunile care au dus ˛ara la o situa˛ie extrem de grea ∫i pentru redresarea c„reia partidul de guvern„m‚nt trude∫te de peste 3 ani, ace∫ti colegi nu v„d b‚rna din ochiul lor ∫i se leag„ de paiul din ochiul nostru.

Cu toate c„ n-am intrat Ón campania electoral„, constat„m la anumi˛i colegi...

L„sa˛i-m„, domnilor, s„ vorbesc! Nu v-am Óntrerupt niciodat„! Fi˛i om serios!

V„ rog, domnule senator!

Cu toate c„ n-am intrat Ón campania electoral„, constat„m la anumi˛i colegi comportamente care introduc tensiuni nedorite Ón via˛a politic„ a ˛„rii. Dac„ vor cu adev„rat s„ contribuie la intensificarea preg„tirilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, atunci calea cea mai sigur„, cea mai scurt„ este s„ lucr„m Ómpreun„ pentru a dezbate ∫i adopta Ón timp optim, f„r„ nici un rabat de calitate, proiectele de lege, care condi˛ioneaz„ Óncheierea negocierilor Ón acest an ∫i integrarea efectiv„ la Ónceputul anului 2007.

Este vorba de un efort comun Ón interesul Rom‚niei, iar Ón aceast„ privin˛„ nu este loc pentru atitudini de alt gen. Pe baza propriei mele experien˛e de via˛„ ∫i Ón spiritul bunului-sim˛ al ˛„ranului rom‚n, este bine s„ ne reamintim permanent c„ nimic din ceea ce Óntreprindem n-are valoare, dac„ nu avem autoritatea moral„ necesar„. Nu putem g‚ndi una ∫i spune alta, nu putem spune una ∫i face alta dec‚t cu pre˛ul pierderii acestei autorit„˛i.

C‚t prive∫te rela˛iile cu colegii din opozi˛ie, mi-a atras aten˛ia o zical„ ap„rut„ Ón presa de ast„zi, apropo de afirma˛iile domnului senator Radu F. Alexandru: îIart„-˛i mereu adversarii! Nimic nu-i sup„r„ mai tare!“

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umim, domnule senator. Domnul senator Dumitru Codreanu.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îCercetarea agricol„ rom‚neasc„ — Óncotro?“

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Dup„ evenimentele din decembrie ’89, cercetarea agricol„ rom‚neasc„ este Ón continu„ schimbare ∫i reorganizare, dar, mai ales, dup„ apari˛ia Legii nr. 1/2000. Œn asemenea condi˛ii, s-a Óncercat promovarea Ón Parlamentul Rom‚niei a unei legi prin care cercetarea s„ Ónt„reasc„ stabilitatea organizatoric„, proprietatea patrimonial„ ∫i desf„∫urarea Ón bune condi˛ii a programelor de cercetare ∫i dezvoltare.

A∫a se face c„, Ón urm„ cu un an, la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ din Senat, a fost promovat pentru dezbatere proiectul de lege intitulat Legea Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, lege care, dup„ ce cei de la academie, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, A.D.S., av‚nd majoritatea informa˛iilor interne ∫i externe vizavi de cercetarea agricol„, s-a purces la dezbaterea ∫i amendarea respectivului proiect de lege, Óntocmindu-i-se raport favorabil. S-a considerat la acel moment, din partea tuturor p„r˛ilor implicate Ón dezbatere, c„ s-a f„cut o treab„ bun„, c„ cercetarea agricol„ rom‚neasc„ are un cadru legal de func˛ionare. Raportul comisiei a fost Óntocmit, cu toate amendamentele acceptate de c„tre cei implica˛i — academie, minister, A.D.S. — ∫i a fost prezentat Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare pentru avizare. P‚n„ aici totul bine, numai c„ la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare, tot cu aceia∫i reprezentan˛i ai academiei, ministerului ∫i A.D.S.-ului, proiectul de lege a fost modificat ∫i amendat cu peste 80%, probabil pentru anumite interese.

™i atunci Óntreb ∫i v„ Óntreb: c‚nd au fost serio∫i cei de la institu˛iile interesate? La Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ sau la cea pentru Ónv„˛„m‚nt?

V„ reamintesc, stimate colege ∫i stima˛i colegi, c„ o propunere legislativ„, care este modificat„ Ón propor˛ie de peste 80% Ón timpul dezbaterilor, indiferent de comisie, conform Legii nr. 24/2000 trebuie s„ fie promovat„ din nou Ón cele dou„ Camere ale Parlamentului, lucru care nu s-a Ónt‚mplat.

— imediat termin...

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator!

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

L„sa˛i vechile obiceiuri dinainte de 1989 ∫i dac„ tot a˛i fost Ónvestit Ón Ónalta func˛ie de pre∫edinte A.S.A.S face˛i-v„ datoria de manager, p„str‚nd patrimoniul, produce˛i s„m‚n˛„ de calitate Ón unit„˛ile subordonate A.S.A.S, p„stra˛i fondul genetic al animalelor ∫i p„s„rilor, dezvolta˛i ∫i diversifica˛i cercetarea agricol„ rom‚neasc„ Ón domeniu!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umim, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Iuliu P„curariu. Pofti˛i, domnule senator!

V„ rog, dup„ aceea coment„m.

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Luarea mea de cuv‚nt se va referi la evenimentul politic care a dominat discu˛ia din Rom‚nia Ón ultima s„pt„m‚n„, evident la ac˛iunea europarlamentarilor, doamna Emma Nicholson ∫i deputatul Oostlander.

Ceea ce m-a surprins sunt Óncerc„rile de justificare din partea unor membri marcan˛i ai Guvernului a acestei ac˛iuni a celor doi europarlamentari.

Am s„ dau exemplu una sau dou„ din aceste lu„ri de cuv‚nt: îSunt alegeri la Parlamentul European“, îParlamentarii trebuie s„ se eviden˛ieze“, îOostlander este raportor pentru Turcia ∫i Óncearc„ s„ opreasc„ Rom‚nia pentru a u∫ura negocierile Turciei privind aderarea la Uniunea European„“.

Se pune o Óntrebare: oare de ce a ap„rut acest amendament? Ce se re˛ine Ón textul amendamentului? Corup˛ie, reform„ Ón justi˛ie, presa.

De la aprobarea Legii privind corup˛ia au fost numeroase atacuri Óndreptate Ómpotriva autorit„˛ilor rom‚ne. M„ refer la declara˛iile ambasadorului Guest, m„ refer la Raportul C.I.A. privind corup˛ia din Rom‚nia, ca s„ dau numai dou„ exemple. Au fost ∫i alte organisme europene care s-au referit la acela∫i subiect. M„ refer, de exemplu, la pres„. Crede˛i oare c„, la nivelul Comisiei Europene, ce s-a Ónt‚mplat la Televiziunea Na˛ional„, Ónlocuirea emisiunii lui Stelian T„nase cu emisiunea lui Horia Alexandrescu, crede˛i c„ a trecut neobservat„? Lu„rile de cuv‚nt la adresa acestei emisiuni de la Televiziunea Na˛ional„ Ón care a˛i acuzat pe realizator c„ nu este echidistant? Œn definitiv era singurul loc, singura emisiune de la Televiziunea Na˛ional„ unde Opozi˛ia Ó∫i putea spune punctul de vedere. Crede˛i c„ n-a fost observat la Bruxelles?

Situa˛ia din administra˛ia local„ ∫ti˛i c„ este un subiect de care m-am ocupat de 3 ani de zile. Faptul c„ migra˛ia politic„ a primarilor este recunoscut„ Ó∫i are cauza Ón legisla˛ia pe care noi am gestionat-o ∫i am elaborat-o. Crede˛i c„ a trecut neobservat„?

Œn cursul anului trecut, Comisia European„ a dat calificativul de economie de pia˛„ care poate s„ fie func˛ional„ Ón Rom‚nia. Am s„ dau un singur exemplu referitor la acest subiect: Ón 2001, c‚nd a˛i venit la putere, toat„ reforma Ón utilit„˛i era realizat„ de Radu Berceanu. Tot ceea ce a˛i...

## Domnilor colegi,

Tot ceea ce a˛i acuzat Ón 1999 ∫i 2000, c„ ve˛i reface CONEL-ul...

Domnule pre∫edinte, vorbesc Ón numele...

Pofti˛i!

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

... c„ ve˛i reface CONEL-ul... N-a˛i realizat nimic. A˛i p„strat structurile pentru c„ a˛i Ónt‚rziat privatizarea utilit„˛ilor, singurul motiv. Ni∫te utilit„˛i private ar fi adus economia Rom‚niei Óntr-un plan real. Nimeni n-ar fi eliberat curent electric unei Óntreprinderi care lucreaz„ Ón pierderi. S-a v„zut exact care este situa˛ia Rom‚niei. Acesta este motivul pentru care nu a˛i privatizat utilit„˛ile. A˛i avut probleme Ón actul de guvernare, probleme care nu se Óncadrau Ón promisiunile dumneavoastr„ electorale.

Una peste alta, scandalul adop˛iilor n-a fost dec‚t pic„tura care a umplut paharul. Cele 38 de voturi Ón favoarea amendamentului au fost influen˛ate ∫i de modul Ón care a˛i acordat proiectul de realizare a autostr„zii firmei americane _Bechtel,_ f„r„ s„ face˛i licita˛ie, ceea ce Ónseamn„ pe costuri, din punct de vedere al creditului, aceast„ situa˛ie.

Œn definitiv, Partidul Democrat a fost categoric Ómpotriva amendamentului Ón cererea de suspendare, dar cred c„ reorientarea negocierilor este pozitiv„, domnilor colegi, pentru c„, Ón definitiv, un picior Ón spatele Guvernului poate fi un pas Ónainte pentru Rom‚nia.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Œn continuare ∫i Ón Óncheierea declara˛iilor politice Ól invit pe domnul senator Sógor Csaba.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator! Mai ave˛i 4 minute.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ re˛in aten˛ia Ón numele unui grup mai numeros al celor care au supravie˛uit anilor de deten˛ie urmare a unei sentin˛e date de Tribunalul Militar al Regiunii Militare 3 Cluj Ón vara anului 1958.

Domnii Orbán Petru ∫i Támas Ladislau din MiercureaCiuc, membrii Asocia˛iei Fo∫tilor De˛inu˛i Politici, s-au adresat biroului meu senatorial solicit‚nd sprijin pentru finalizarea demersurilor de a afla locul de Ónhumare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004 celor 11 condamna˛i la moarte ∫i executa˛i din a∫a-numitul îlot Szoboszlay“, martiri ai evenimentelor din 1956.

Domnul Orbán tat„l, fiul s„u ∫i fiica sa, precum ∫i cei doi fra˛i, Támas Dezideriu ∫i Emeric au f„cut parte din îLotul Szoboszlay“, numit ∫i îLotul Vulturul de o˛el“, aresta˛i Ón toamna anului 1957 de c„tre organele de anchet„ ale Securit„˛ii din municipiul Timi∫oara ∫i judeca˛i Ón prim„vara anului urm„tor de un complet de judecat„ al Tribunaului Militar al Regiunii 3 Militare Cluj, Ón deplasare la Timi∫oara. Dosarul de judecat„ al cauzei are num„rul 357 din anul 1958, iar sentin˛a, prin care s-au pronun˛at 57 de condamn„ri, printre care ∫i 11 condamn„ri la moarte, are num„rul 719 din 30 mai 1958.

Membrii lotului, condamna˛i la ani grei de Ónchisoare, au fost pu∫i Ón libertate beneficiind de Decretul nr. 411/1964. Œn anii ce au urmat ∫i p‚n„ Ón prezent membrii de familie ai celor executa˛i au f„cut eforturi disperate s„ afle unde a avut loc execu˛ia ∫i Ónhumarea. Certificatele de deces, eliberate la insisten˛a lor, consemneaz„ ca loc ∫i dat„ a decesului Timi∫oara, 1 septembrie 1958. Dar Ónscrierile privind decesele din registrul Oficiului st„rii civile din municipiul Timi∫oara sunt dispersate Óntre anii 1960—1971. Conform m„rturiilor celor r„ma∫i Ón via˛„, dup„ pronun˛area sentin˛ei condamna˛ii au fost du∫i la penitenciarul din Arad, de unde mai t‚rziu au fost repartiza˛i Ón diferite penitenciare. Grupul condamna˛ilor la moarte, se pare, a fost ridicat din penitenciarul de la Arad Ón ultima s„pt„m‚n„ a lunii august ∫i transportat Óntr-un loc necunoscut. Conform unor m„rturii, ei au ajuns la Jilava, dup„ altele, au fost transporta˛i Ón p„durea Macea din preajma Aradului ∫i executa˛i pe loc. Œntr-o m„rturie se afirm„ c„ locul Ónhum„rii ar fi chiar p„durea Macea, al˛ii sus˛in c„ au fost Ónmorm‚nta˛i Óntr-un cimitir din Arad. Memorialul din peniteniciarul Aiud localizeaz„ execu˛ia a trei membri din lot: Abraham Árpád, Támas Emeric ∫i Támas Dezideriu, Ón penitenciarul Jilava. Membrii de familie ai celor condamna˛i la pedeapsa capital„ ar fi dorit ca, la trista aniversare a 45 de ani de la tragicul eveniment, s„ aduc„ un ultim omagiu la locul cuvenit. N-a fost s„ fie a∫a.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œn continuare, trecem la partea a doua a programului nostru de ast„zi, la programul legislativ. Pentru Ónceput voi da citire unei note privind aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarelor proiecte de lege:

Se supune aprob„rii plenului Senatului, conform prevederilor art. 102 din Regulamentul Senatului, dezbaterea ∫i adoptarea cu procedur„ de urgen˛„, conform aprob„rii Biroului permanent din 18 februarie 2004, a urm„toarelor proiecte de lege:

1. proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2000 privind organiza˛iile cooperatiste de credit;

2. proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea

Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„;

3. proiectul Legii petrolului;

V„ mul˛umesc.

V„ ascult„m expunerea.

Av‚nd Ón vedere cele dou„ acte normative, Legea nr. 210/2003 ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 73/2003,

salaria˛ii filialelor societ„˛ilor feroviare privatizate, precum ∫i cei ai societ„˛ilor ce urmeaz„ a fi privatizate nu mai pot beneficia de dreptul la c„l„torie gratuit„ pe calea ferat„, societ„˛ile respective, dup„ v‚nzare, nemaiav‚nd statutul de filiale.

Œn vederea elimin„rii riscului de a beneficia de gratuitate la c„l„toria pe calea ferat„ a persoanelor ce nu au fost salariate Ón cadrul unit„˛ilor feroviare, pentru p„strarea unor drepturi c‚∫tigate anterior ∫i pentru tratarea uniform„ a acestor societ„˛i cu alte societ„˛i care au f„cut parte din structura c„ilor ferate ∫i care Ón prezent beneficiaz„ de aceste drepturi, este necesar„ completarea cadrului legislativ cu acele prevederi care s„ permit„ acordarea Ón continuare a drepturilor de c„l„torie gratuit„ pe calea ferat„ numai acelor salaria˛i care sunt angaja˛i cu contract de munc„ pe durat„ nedeterminat„ ∫i at‚ta timp c‚t unitatea respectiv„ Ó∫i p„streaz„ profilul de activitate preponderent feroviar„.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator B„dulescu ∫i prezenta˛i raportul comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ dori s„ adaug numai faptul c„ este de men˛ionat c„ modific„rile aduse prin prezenta ordonan˛„ nu conduc la eforturi suplimentare din partea bugetului de stat pentru societ„˛ile na˛ionale de transport feroviar ∫i de c„l„tori nici pentru anul 2004, nici pentru anii urm„tori, deoarece se preconizeaz„ sc„derea num„rului de persoane care beneficiaz„ de facilit„˛i la transportul pe calea ferat„, iar societ„˛ile privatizate Ó∫i vor achita contravaloarea facilit„˛ilor privind transportul pe calea ferat„ pentru personalul propriu.

Fa˛„ de cele ar„tate, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, f„r„ amendamente.

Men˛ionez c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Fiind vorba de o lege ordinar„, f„r„ amendamente, recomandarea comisiei este dat„ Ón unanimitate, v„ propun s„ vot„m Ón acela∫i timp ∫i raportul, ∫i proiectul de lege.

- V„ rog s„ vota˛i.

Raportul ∫i proiectul de lege au fost adoptate cu 85 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. V„ mul˛umesc.

La punctul 8 Ón ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 93/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere.

Pofti˛i, v„ rog, domnule secretar de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004

Termenul p‚n„ la care trebuia realizat„ dotarea cu aparate de taxat, cu aprobare de model, conform prevederilor art. 59 alin. (1) al Legii nr. 38/2003 a fost 1 ianuarie 2004. Prin prezentul act normativ termenul se prorog„ p‚n„ la data de 30 iunie 2004.

V„ mul˛umesc. Pofti˛i, domnule senator B„dulescu.

N-ar mai fi multe de ad„ugat, domnule pre∫edinte. Œntruc‚t Ón perioada scurs„ de la publicarea legii Ón îMonitorul Oficial“ nu s-a reu∫it aprobarea modelului pentru aparate de taxat, a fost necesar s„ fie prorogat acest termen p‚n„ la 30 iunie 2004.

Propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, f„r„ amendamente, ∫i doresc s„ men˛ionez c„ exist„ avizul favorabil at‚t al Consiliului Legislativ, c‚t ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## V„ mul˛umesc pentru sus˛inere.

Situa˛ia este aceea∫i ca la proiectul precedent. Este lege ordinar„, comisia o recomand„, nu se prezint„, nu s-au avansat amendamente. Este cazul s„ le vot„m Ómpreun„.

Permite˛i? Discu˛ii generale.

Pofti˛i, v„ rog. Domnule senator, v„ ascult„m. Discu˛ii generale.

Pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ aduc Ón aten˛ia Senatului o problem„ esen˛ial„, ∫i anume c„ nu cu prorogare de termene se rezolv„ aceast„ problem„ a taximetriei din Rom‚nia.

De fapt, ∫i colegii mei din Comisia economic„, care au lucrat la elaborarea ∫i modificarea acestei propuneri a domnului deputat Bivolaru, nu ∫tiu un lucru: c„ prin normele metodologice s-a schimbat, pe fond, sensul Ón care procedura legal„ era adoptat„, ∫i vreau s„ dau o explica˛ie.

Noi am Ónl„turat unicitatea Camerei Taximetri∫tilor, care fusese deja Ónfiin˛at„ la momentul Ónregistr„rii legii de c„tre domnul deputat Bivolaru, el fiind ∫i pre∫edintele acestei Camere a Taximetri∫tilor.

La vremea respectiv„, Domnia sa Ónfiin˛ase Ón fiecare jude˛ c‚te o filial„ cu un pre∫edinte, evident, din acela∫i partid. Ministerul Transporturilor, prin norme metodologice, dispune ca numai aceast„ asocia˛ie s„ fie reprezentativ„ ∫i Ónl„tur„ toate celelalte asocia˛ii profesioniste, astfel Ónc‚t azi, Ón Rom‚nia, dac„ vrei s„ ai aprobare pentru a practica taximetria, trebuie s„ ai acordul Camerei Taximetri∫tilor ∫i, evident, s„ fii membru ∫i s„ pl„te∫ti cotiza˛ia la acea Camer„.

Deci, prin aceast„ form„, Domnia sa a ocolit prevederile legale, iar acum exist„ un blocaj, nemaivorbind de discrimin„rile crase care exist„ Ón lege, prin care oamenii nu pot, nu au de unde s„ achizi˛ioneze at‚t aparatul, c‚t ∫i s„ fac„ modific„rile privind vopsirea ma∫inii etc., etc.

Am spus acest lucru pentru a-i aten˛iona pe colegii mei c„ de la data la care legea a trecut prin Senat lucrurile au luat o Óntors„tur„ absolut incorect„ la minister. Actualmente exist„ un blocaj ∫i nu cred c„ prorogarea termenului este solu˛ia, ci ∫i modificarea Ón acel domeniu al legii. Aceasta este solu˛ia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Sunt ∫i alte puncte de vedere? Nu.

Atunci v„ rug„m s„ vot„m raportul ∫i, Ón acela∫i timp, proiectul de lege.

Pofti˛i, v„ rog.

Texte adoptate cu 83 de voturi pentru, 4 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

La punctul 9 avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2004 privind modificarea alin. (2) al art. 14 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.

Pofti˛i, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere specificul Centrelor de medicin„ preventiv„ Ón discu˛ie, specific determinat de obiectul de activitate al acestora, ∫i anume desf„∫urarea de activit„˛i de medicin„ preventiv„ ∫i inspec˛ie sanitar„ de stat Ón transporturi, Ministerul S„n„t„˛ii a constatat imposibilitatea realiz„rii prelu„rii acestora ∫i oportunitatea desf„∫ur„rii activit„˛ii acestora sub Óndrumarea sa.

Pentru motivele aflate mai sus se impune armonizarea legisla˛iei, astfel Ónc‚t aceste centre s„ fie transformate Ón agen˛ie de s„n„tate public„ a Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Pofti˛i, domnule senator.

Œn ∫edin˛a din 10 februarie 2004 comisia a analizat acest proiect de lege Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Ministerului S„n„t„˛ii, re˛in‚nd ceea ce a spus domnul secretar de stat. Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raportul de admitere, f„r„ amendamente, Ón forma propus„ de Guvern.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc, domnule profesor. Dezbateri generale? Nu sunt.

Av‚nd Ón vedere c„ nu s-au prezentat amendamente,

V„ mul˛umesc.

La punctul 10 avem tot o lege ordinar„, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2004 pentru completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„.

V„ rog, domnule secretar de stat.

Recomanda˛i-v„, ca s„ Óncet„˛enim din nou procedura.

Pavelescu.

Pofti˛i, v„ rog.

Legea nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„ reprezint„ legea specific„ a inspec˛iei sanitare de stat.

De∫i Ón procesul-verbal de contraven˛ie, care se poate Óncheia de inspectorul desemnat, se prevede c„ acel contravenient poate pl„ti Ón minimum 48 de ore minimul amenzii prev„zute pentru fapta care se sanc˛ioneaz„, Óntruc‚t o asemenea prevedere lipse∫te din Ordonan˛a Guvernului nr. 2/2001, aprobat„ prin Legea nr. 180/2002, cu modific„rile ulterioare, nu exist„ posibilitatea legal„ ca aceast„ amend„ s„ fie pl„tit„ Ón termen de 48 de ore la minimul prev„zut de lege.

De fapt, ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului propune s„ se realizeze o concordan˛„ Óntre prevederea din Legea nr. 98/1994 ∫i Legea de baz„ privind regimul juridic al contraven˛iilor.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator.

Œn ∫edin˛a din 11 februarie 2004 comisia a analizat acest proiect de lege Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Ministerului S„n„t„˛ii ∫i, Ón urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte un raport de admitere, f„r„ amendamente, Ón forma propus„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale? Nu este cazul.

V„ rog s„ vot„m raportul ∫i, totodat„, proiectul de lege.

V„ rog s„ vota˛i.

Texte adoptate cu 90 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Punctul 11 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 30/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, Ón mod gratuit, a asisten˛ei medicale, medicamentelor ∫i protezelor pentru unele categorii de persoane prev„zute Ón legi speciale. V„ rog, domnule secretar de stat.

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 170/1999 s-a stabilit c„ o anumit„ categorie de persoane, prev„zut„ Ón legi speciale, beneficiaz„ de medicamente Ón regim compensat ∫i gratuit, c‚t ∫i de posibilitatea ob˛inerii unor proteze, orteze sau alte dispozitive medicale. Acestea sunt persoanele care ∫i-au pierdut total sau par˛ial capacitatea de munc„, marii mutila˛i, ca urmare a particip„rii Ón Revolu˛ia din 1989, ∫i veteranii de r„zboi, ∫i v„duvele de r„zboi, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ Óncep‚nd cu 6 martie 1945, precum ∫i cele deportate Ón str„in„tate ori luate prizoniere, persoane persecutate din motive etnice de c„tre regimurile instaurate, persoanele cu handicap ∫i persoane care au efectuat serviciul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale Speciale a Muncii Ón perioada 1950—1961.

Acelea∫i categorii de persoane beneficiaz„ ∫i de alte servicii decontate din Fondul na˛ional unic al asigur„rilor sociale de s„n„tate, care sunt prev„zute Ón pachetul de baz„, potrivit Ordonan˛ei Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri de s„n„tate.

Av‚nd Ón vedere num„rul total al beneficiarilor acestor prevederi, s-a impus modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 170/1999, Ón sensul ca aceste sume stabilite prin Legea bugetului fondului na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate... S„ se clarifice care este lista cu medicamente, cu ∫i f„r„ contribu˛ie personal„, de care pot beneficia aceste persoane, c‚t ∫i modul Ón care se pot asigura protezele, ortezele necesare Ón realizarea actului medical, pe baza unor formule de calcul, av‚nd Ón vedere ∫i cota-parte care este destinat„ prin buget pentru asemenea categorii de persoane.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Stimate domnule profesor, ave˛i cuv‚ntul s„ sus˛ine˛i raportul.

Œn ∫edin˛a din 11 februarie 2004 comisia a analizat acest proiect de lege Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Ministerului S„n„t„˛ii ∫i ai Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate. Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raportul de admitere, f„r„ amendamente, Ón forma propus„ de Guvern.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Pofti˛i, v„ rog, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004

Cunosc‚nd starea precar„ a Óngrijirii s„n„t„˛ii Ón ˛ara noastr„, cred c„ aceast„ ordonan˛„ este bine venit„. Se refer„ la categorii de oameni care nu au absolut nici un fel de posibilitate s„-∫i Óngrijeasc„ s„n„tatea.

Grupul nostru sus˛ine ∫i va vota legea pentru aprobarea acestei ordonan˛e.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii? V„ mul˛umesc.

V„ propun s„

- ∫i o ab˛inere.

- V„ mul˛umesc.

La punctul 12 al ordinii de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003.

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

Legea spitalelor nr. 270/2003 urma s„ intre Ón vigoare, Ón urma unei prorog„ri, la data de 1 ianuarie 2004. Analiz‚nd con˛inutul legii ∫i observ‚nd, ca o condi˛ie legal„, c„ acreditarea spitalelor condi˛ioneaz„ intrarea acestora Ón rela˛ie contractual„ cu Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate pentru a furniza servicii medicale, a fost necesar„ prelungirea termenului de prorogare p‚n„ la 1 martie 2004.

De asemenea, am avut Ón vedere ∫i unele semnale care au venit din teritoriu, de la spitale, clinici universitare, spitale jude˛ene ∫i direc˛ii de s„n„tate public„, fa˛„ de unele aspecte neconcordante Ón lege. M„ refer Ón special la componen˛a ∫i atribu˛iile consiliului medical, componen˛a comitetului director, a consiliului de administra˛ie, atribu˛iile unuia sau celuilalt.

De altfel, s-a ini˛iat o alt„ ordonan˛„, Ordonan˛a Guvernului nr. 40, prin care au fost modificate o serie din capitole, pentru a asigura compatibilitatea ∫i opera˛ionalizarea legii Ón aplicarea ei.

Ca urmare, rug„m Senatul s„ aprobe acest termen de prorogare, noi elabor‚nd Ón prezent legisla˛ia secundar„ pentru intrarea Ón vigoare efectiv„ a legii, cu 1 martie 2004.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Pofti˛i, v„ rog, domnule senator.

Ca s„ repunem adev„rul Ón drepturile lui istorice, situa˛ia a stat Ón felul urm„tor: legea a fost promulgat„ dup„ ce Legea spitalelor a fost promulgat„. La c‚teva s„pt„m‚ni de zile a ap„rut o ordonan˛„ de urgen˛„ cu o sumedenie de puncte Ómpotriva acestei legi, semnat„ la vremea respectiv„ de doamna ministru Barto∫. O dat„ cu

schimbarea ministrului s„n„t„˛ii, prima ordonan˛„ dup„ schimbarea ministrului s„n„t„˛ii, cu acceptarea fostului ministru al s„n„t„˛ii, a doctorului Mircea Beuran, urmeaz„ a doua prorogare. Ne-am Óncurcat Ón prorog„rile acestea, ca s„ mai primim Ónc„ o list„ de 23 de observa˛ii de la Ministerul Finan˛elor, dintre care am admis c‚teva care erau de îbon sens“, de bun-sim˛. Pentru acest motiv a Ónt‚rziat foarte mult aceast„ lege.

Afl‚ndu-ne la o s„pt„m‚n„ Ónainte de data de 1 martie, c‚nd este propus„ intrarea Ón vigoare a legii — repet, promulgat„ deja de aproape un an de zile — membrii comisiei, Ón urma dezbaterilor, au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raportul de admitere, f„r„ amendamente.

Dezbateri generale? Nefiind, v„ sugerez s„ vot„m Ón acela∫i timp ∫i raportul, ∫i proiectul de lege, legea fiind ordinar„.

Pofti˛i, v„ rog.

Texte adoptate cu 89 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„

- ∫i 5 ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

La punctul 13 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii spitalelor nr. 270/2003.

- Este proiectul la care v-a˛i referit. Pofti˛i, domnule secretar de stat.

Trebuie s„ men˛ionez c„, Ómpreun„ cu ini˛iatorii Legii spitalelor, analiz‚nd textul Óntregii legi, am convenit, a∫a cum spunea domnul profesor Sorin Oprescu, asupra unor modific„ri absolut necesare, care au fost cuprinse Ón acest proiect de act normativ, Ordonan˛a Guvernului nr. 40/2004.

Ea poate fi aplicat„. Repet, lucr„m ∫i Óncep‚nd cu 1 martie ea poate fi transpus„ Ón practic„, cu toat„ legisla˛ia secundar„ care este reclamat„ de textul de lege.

Stimate domnule secretar de stat,

V„d aici, Ón raport, c„ el a fost adoptat Ón unanimitate, cu amendamentele cuprinse Ón anexa 1. Sunte˛i de acord cu amendamentele?

Da. Ministerul S„n„t„˛ii a fost de acord cu amendamentele Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport a Senatului.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, v„ rog, domnule profesor.

Œn ∫edin˛ele din 17 ∫i 18 februarie 2004 comisia a analizat acest proiect de lege, Ón prezen˛a domnului secretar de stat George Pavelescu ∫i a doamnei director general Erhan Eugenia, din cadrul Ministerului S„n„t„˛ii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004 precum ∫i a reprezentan˛ilor Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii spitalelor nr. 270/2003, pentru a se Ónl„tura unele neconcordan˛e ∫i neclarit„˛i sesizate de c„tre Direc˛iile de s„n„tate public„ jude˛ene ∫i a municipiului Bucure∫ti.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1.

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

V„ rog s„ vot„m raportul ∫i proiectul de lege, raportul cuprinz‚nd ∫i o anex„, care, a˛i auzit, este adoptat„ Ón unanimitate, amendamentele fiind acceptate de c„tre reprezentantul ministerului.

Pofti˛i, v„ rog.

Raportul comisiei ∫i proiectul de lege au fost adoptate cu 96 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. V„ mul˛umesc.

La num„rul 14 al ordinii de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 12/2004 pentru reglementarea unor m„suri financiare Ón sistemul sanitar.

Ave˛i cuv‚ntul, Ón continuare, domnule secretar de stat.

Pentru a veni Ón sprijinul conducerii unit„˛ilor sanitare cu paturi Ón activitatea de achizi˛ionare a medicamentelor, materialelor sanitare ∫i reactivilor pentru activitatea curent„ a acestora, consider„m c„ este necesar„ crearea bazei legale pentru ca Ministerul S„n„t„˛ii s„ se poat„ implica Ón acest segment de activitate.

Astfel, urmeaz„ a se completa prevederile art. 35 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului asigur„rilor sociale de s„n„tate cu o prevedere legal„ care s„ permit„ Ministerului S„n„t„˛ii s„ sprijine conducerile unit„˛ilor sanitare Ón aceast„ activitate.

## V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator ™tefan Viorel, prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a avizat favorabil ∫i cu majoritate de voturi a adoptat raportul prin care v„ propunem aprobarea proiectului de lege, cu amendamentul din anexa la raport. Amendamentul ∫i-a propus doar s„ dea o mai bun„ formulare a textului din lege, nu modific„ fondul.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, sunte˛i de acord cu amendamentul?

Suntem de acord, domnule pre∫edinte, Óntruc‚t amendamentul propus de comisie reia dou„ articole dintr-o alt„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i completeaz„ ordonan˛a de urgen˛„ supus„ dezbaterii. Prin aceasta se creeaz„ cadrul legal, la punctul 2 al modific„rilor, astfel Ónc‚t Casele de asigur„ri sociale de s„n„tate jude˛ene, a municipiului Bucure∫ti, cele apar˛in‚nd ministerelor cu re˛ea sanitar„ proprie s„ poat„ pl„ti arieratele pe care le au c„tre furnizorii de medicamente ∫i materiale sanitare la nivelul anului 2002, respectiv p‚n„ la 31 decembrie 2002.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim pentru preciz„ri.

Dezbateri generale? Nefiind, ∫i raportul, ∫i proiectul de lege sunt supuse votului.

- V„ rog.

- Texte adoptate cu 94 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„

- ∫i dou„ ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

Ultimul proiect de lege pe care Ól dezbatem Ón seara aceasta — pentru c„ la ora 18,00 urmeaz„ Ónregistrare sau este emisie radio —, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2004 privind m„suri financiare Ón sistemul sanitar. Un proiect de lege ordinar„.

Pofti˛i, v„ rog, domnule secretar de stat.

Anterior elabor„rii ordonan˛ei de urgen˛„ pe care dumneavoastr„ a˛i votat-o, a fost aprobat„ o ordonan˛„ de urgen˛„ care s„ autorizeze Casele de asigur„ri de s„n„tate jude˛ene ∫i a municipiului Bucure∫ti s„ deconteze din Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate serviciile medicale ale unit„˛ilor sanitare cu paturi Ón anul 2002, eviden˛iate ca acte adi˛ionale la contractul de furnizare de servicii medicale Óncheiat pe 2004, p‚n„ la nivelul cheltuielilor angajate ∫i neachitate, Ónregistrate la 31 decembrie 2002.

f n‚nd cont de punctul de vedere ∫i decizia Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, ca aceste dou„ articole s„ fie preluate Ón con˛inutul Ordonan˛ei Guvernului nr. 12/2004, ordonan˛a nu mai are obiect.

Sunte˛i de acord cu raportul de respingere?

Suntem de acord cu raportul comisiei ∫i cu solu˛ia dat„ de aceasta.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ propune respingerea proiectului de lege, av‚nd Ón vedere c„ textul a fost preluat Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 12/2004.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

V„ rug„m s„ vot„m Ón acela∫i timp ∫i raportul, ∫i proiectul.

Pofti˛i.

Texte adoptate cu 95 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Cu aceasta ia sf‚r∫it partea a doua, legislativ„, a ordinii de zi de ast„zi.

V„ rog s„-mi da˛i voie, la Ónceput, s„ prezint, dac„ Ómi e Óng„duit, graficul r„spunsurilor primite: domnul senator Gheorghe Acatrinei, de la domnul secretar de stat Mircea Alexandru; domnul senator Niculae Sin, tot de la domnul secretar de stat Mircea Alexandru; domnul senator Dumitru Codreanu, de la domnul consilier Gheorghe Predil„; domnul senator Ionel Alexandru, de la doamna secretar de stat Maria Manolescu; doamna senator Maria Petre, tot de la doamna secretar de stat Maria Manolescu; doamna senator Maria Ciocan, de la domnul secretar de stat Ion Giurescu; domnul senator Nicolae Iorga, de la doamna secretar de stat Cristina Tarcea (Ón momentul acesta, d‚nsa r„spunde la Camera Deputa˛ilor); domnul senator Dumitru Codreanu, de la domnul secretar de stat Radu Damian; domnul senator Nicolae Iorga trebuia s„ primeasc„ r„spuns de la domnul secretar de stat Claudiu Seucan, dar se solicit„ am‚nare; domnul senator Ionel Alexandru, de la domnul secretar de stat Mircea Alexandru; doamna senator Maria Ciocan, de la domnul secretar de stat George Pavelescu ∫i de la domnul secretar de stat Ioan Cindrea; domnul senator Sorin Vornicu...

Da, v„ rog, nici o problem„. Pofti˛i, v„ rog.

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

## Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi s„ atrag aten˛ia reprezentantului Guvernului c„ am f„cut o interpelare adresat„ primuluiministru, sunt Ón a treia s„pt„m‚n„ ∫i n-am primit r„spunsul.

Pofti˛i, domnule senator. Ave˛i microfonul al„turi.

La fel ca ∫i domnul coleg care a f„cut apelul Ónaintea mea, cu mult respect, fac apel la cei prezen˛i din partea Guvernului, c„ am f„cut 6 interpel„ri cu tema îUnde-s banii, domnilor de la guvernare?“, privind numai Banca Rom‚n„ de Comer˛ Exterior, ∫i p‚n„ Ón momentul de fa˛„ nu au binevoit s„-mi dea un r„spuns, chiar c‚t ar fi fost de vag.

Eu am f„cut interpelarea absolut concret, av‚nd dosarul privind verificarea B„ncii Rom‚ne de Comer˛ Exterior ∫i, mai mult, declara˛ia domnului Teme∫an, care a fost director la Banca Rom‚n„ de Comer˛ Exterior, ∫i p‚n„ Ón momentul de fa˛„ nu am primit nici un r„spuns. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

S-a consemnat Ón stenogram„.

Urmeaz„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri, Ón acela∫i timp, pentru a face economie de timp.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei are o Óntrebare ∫i o interpelare, interpelarea fiind adresat„ domnului primministru.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, adresez aceast„ interpelare domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Introducerea taxei pe valoarea ad„ugat„ la carte este de natur„ a Óngreuna ∫i mai mult accesul oamenilor de r‚nd la cultur„. M„sura vine pe fondul unei s„r„cii generalizate, condi˛ii Ón care popula˛ia cu greu Ó∫i mai poate rupe de la gur„ pentru a cump„ra o carte. Deja bibliotecile de la sate sunt pe cale s„ se Ónchid„, fondul de carte fiind vechi de zeci de ani de zile.

Cota de 9% aplicat„ la carte a dus deja la scumpiri, de∫i oficialii Ministerului Finan˛elor Publice sus˛in c„ pre˛urile nu ar trebui s„ creasc„.

Rom‚nia este ˛ara cu cea mai mare tax„ pe valoarea ad„ugat„ la carte din Europa Ón acest domeniu, editorii fiind ∫i ei afecta˛i, Ón mare m„sur„, prin reducerea volumului v‚nz„rilor.

Œn cele mai multe dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene exist„ un nivel acceptabil al T.V.A. la carte, precum cel de 3%, Ón Luxemburg, sau de 6%, Ón Spania. Œn alte ˛„ri, unde, de fapt, ar trebui s„ fim ∫i noi, cum ar fi Marea Britanie sau Rusia, nu se practic„ T.V.A. la carte.

Mai grav este faptul c„ aceast„ cot„ de 9% este valabil„ ∫i pentru manualele ∫colare, tot mai mul˛i elevi fiind Ón imposibilitate de a-∫i procura c„r˛ile din program„.

Œn aceste circumstan˛e, Ón calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare din ˛inuturile Sucevei, m„ adresez premierului Adrian N„stase, solicit‚ndu-i s„ fac„ toate demersurile de anulare a cotei de T.V.A. la carte. Consider c„ avantajele la care se va ajunge astfel sunt mult mai mari dec‚t cele legate de adunarea unor sume, chiar minore, la buget.

V„ mul˛umesc ∫i solicit r„spuns scris ∫i oral.

™i Óntrebarea, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œn aceast„ calitate, tot de senator al Partidului Rom‚nia Mare, am ∫i o Óntrebare pentru domnul ministru de la Administra˛ie ∫i Interne, domnul ministru Ioan Rus.

Organele de ordine din ˛ar„ r„m‚n Ón con∫tiin˛a colectiv„ cu aceea∫i imagine antedecembrist„. Gardienii publici, o institu˛ie mai nou Ónfiin˛at„, nu fac altceva dec‚t s„ se r„fuiasc„ cu babele care v‚nd bor∫ pe trotuar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004 Atunci c‚nd se nimeresc Ón mijlocul unor conflicte, dac„ nu dau bir cu fugi˛ii, poli˛i∫tii ∫i jandarmii stau ca la spectacol. Exemplu, r„fuielile dintre g„∫ti, tot mai dese Ón ˛ar„, Ón care, chipurile, masca˛ii nu aveau suficiente motive s„ intervin„, a∫a cum vede˛i, de altfel, la televiziune. Œns„ atunci c‚nd au de-a face cu un infractor speriat, ce se d„ prins, membrii echipelor de interven˛ie rapid„ Ól p„ruiesc de-i merg fulgii.

Pe fondul acestei tendin˛e, Ól Óntreb pe domnul ministru al administra˛iei ∫i internelor c‚nd are de g‚nd s„ ia m„suri ferme de punere cu adev„rat a oamenilor legii Ón slujba cet„˛eanului, precum ∫i de cre∫tere a eficien˛ei activit„˛ii acestora Ón orice Ómprejurare.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul senator Paul P„curaru. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Ave˛i ∫i Óntrebare, ∫i interpelare.

Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al finan˛elor publice ∫i domnului ministru al economiei ∫i comer˛ului.

Œn conformitate cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sus˛inere ∫i promovare a exportului cu finan˛are de la bugetul de stat, aprobat„ prin Legea nr. 663/2002, cu modific„ri, societ„˛ile comerciale care fac export pot primi finan˛„ri par˛iale ∫i subven˛ion„ri pentru dob‚nd„ la anumite exporturi.

Av‚nd Ón vedere necesitatea transparen˛ei asupra modului Ón care sunt folosi˛i banii publici, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne transmite˛i o list„ cu beneficiarii acestor prevederi, societ„˛ile, administratorii, obiectul de activitate ∫i sumele alocate, inclusiv modul de utilizare a banilor.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Miron Mitrea, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Œn Rom‚nia, ˛ar„ care preconizeaz„ o dezvoltare accentuat„ a turismului, de pe urma c„ruia s„ beneficieze Óntreaga economie, este o adev„rat„ aventur„ s„ g„se∫ti informa˛ii despre zonele de interes turistic, un ghid turistic sau un Centru INFO, o hart„ cu centrul turistic al ora∫elor sau a Deltei Dun„rii. Muzeele nu-˛i ofer„ un pliant cu exponatele importante, Ón Bucure∫ti nu po˛i face un tur al ora∫ului cu ghid, nemaivorbind despre starea sau inexisten˛a grupurilor ∫i dot„rilor sanitare publice din zonele turistice. Mul˛i dintre noi am c„l„torit Ón exterior ∫i cunoa∫tem foarte bine Ón ce constau diferen˛ele.

Œn Rom‚nia exist„ un program pentru promovarea imaginii cu bani din bugetul de stat, ceea ce este l„udabil.

Totodat„, este lesne de Ón˛eles c„ imaginea ˛„rii nu se formeaz„ prin pliante aflate pe mesele de la t‚rgurile de turism sau alte Ónt‚lniri. Imaginea este dat„ de c„tre vizitatori, de c„tre turi∫ti, oameni de afaceri, speciali∫ti care vin, v„d, dup„ care povestesc. To˛i ace∫tia ofer„ date pentru companiile care realizeaz„ ghidul de c„l„torie, uimitor de precise, cuprinz‚nd inclusiv sfaturi pentru protejarea persoanei sau a bunurilor, pe care le

g„se∫ti Ón Uniunea European„ sau pe continentul american.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Maria Ciocan are ∫i Óntrebare, ∫i interpelare.

Interpelarea este adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei. Pofti˛i, v„ rog, doamna senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Ovidiu BrÓnzan, Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei.

Pentru anul Ón curs s-au alocat 3 miliarde lei jude˛ului Maramure∫ pentru medicina primar„, ceea ce reprezint„ doar 89% din finan˛area primit„ pentru anul 2003 ∫i, ad„ug‚nd rata infla˛iei, finan˛area scade practic cu 20% pe acest an.

Noile prevederi ale contractului-cadru Ói dezavantajeaz„ pe medicii de familie, prin faptul c„ se limiteaz„ la 2.000 num„rul asigura˛ilor Ónscri∫i pe lista unui medic de familie, iar Ón cazul dep„∫irii acestei cifre medicul respectiv va primi o penalizare de 70%, acest lucru Ónsemn‚nd c„ doar 30% din serviciile medicale Ói vor fi achitate. Œn aceste condi˛ii, la un cabinet medical cu 1.000 de pacien˛i venitul medicului este zero, iar la unul cu 1.500 de pacien˛i venitul este de un milion pe lun„.

Toate acestea pun Ón pericol Óns„∫i func˛ionarea medicinei primare din jude˛ul Maramure∫.

V„ rug„m s„ ne comunica˛i dac„ ave˛i Ón vedere remedierea situa˛iei existente ∫i ce m„suri preconiza˛i a lua Ón acest sens.

Senator P.R.M., Maria Ciocan.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004 Mai am o Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i domnului ministru Miron Mitrea, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Se ∫tie c„ perspectivele de dezvoltare a unei zone sunt semnificativ legate de gradul de conectare a comunit„˛ii la marile coridoare rutiere europene ∫i de existen˛a leg„turilor rapide ∫i moderne la nivel na˛ional, regional ∫i jude˛ean.

De∫i Maramure∫ul este o zon„ turistic„ cunoscut„, mai ales prin tradi˛iile etnografice ∫i folclorice, dar ∫i pentru agroturismul dezvoltat Ón toate zonele pitore∫ti ale jude˛ului, jude˛ul nostru este omis din programele guvernamentale de dezvoltare ∫i modernizare a infrastructurii rutiere din Rom‚nia.

Œntrebare: v„ rug„m s„ ne comunica˛i care sunt motivele pentru care jude˛ul Maramure∫ ∫i, respectiv, municipiul Baia Mare nu au fost incluse Ón prevederile Legii nr. 589/2003 privind realizarea, dezvoltarea ∫i modernizarea re˛elei de transporturi de interes na˛ional ∫i european ∫i Ón Planul na˛ional de dezvoltare pentru anii 2004—2006.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Domnul senator Ioan Aurel Rus.

Ave˛i o interpelare pe tema rapidului Bra∫ov— Budapesta.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitatea mea de senator al Partidului Rom‚nia Mare din circumscrip˛ia electoral„ a jude˛ului Bistri˛aN„s„ud, adresez aceast„ interpelare domnului ministru Miron Mitrea, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Rapidul 406/407 pe ruta Bra∫ov—Budapesta ∫i retur trece prin nodul de cale ferat„ important Beclean pe Some∫. Pe raza jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, acest rapid are un minut de oprire doar Ón sta˛ia S„r„˛el.

Solicit, pentru locuitorii din Beclean ∫i pentru rela˛ia spre Moldova ∫i Sighet, un minut de oprire ∫i Ón aceast„ sta˛ie, respectiv sta˛ia Beclean pe Some∫.

V„ rog, domnule ministru, s„ analiza˛i ∫i s„ dispune˛i Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Codreanu, ave˛i o Óntrebare pentru Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitatea de senator al Partidului Rom‚nia Mare, circumscrip˛ia Boto∫ani, ∫i membru al Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, a∫ dori s„ pun urm„toarea Óntrebare domnului ministru Ilie S‚rbu, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.

Domnule ministru,

V„ rog s„ preciza˛i dac„ la ora actual„ produc˛ia rom‚neasc„ de Óngr„∫„minte chimice pe baz„ de azot,

necesar„ la fertilizarea fazial„, este Óndestul„toare pentru cele 1.990 mii hectare de gr‚u, 234.556 hectare de orz ∫i orzoaic„ ∫i 49.000 hectare de rapi˛„, sem„nate Ón toamna anului 2003.

Solicit un r„spuns sincer, Óntruc‚t eurobarometrul rural a demonstrat c„ doar 16% din agricultorii Rom‚niei au utilizat Óngr„∫„minte chimice Ón ultimul an.

Oare de ce?, ne Óntreb„m. Nu sunt Óngr„∫„minte? Sunt prea scumpe pentru produc„torul rom‚n? Sau nu le suport„ solurile rom‚ne∫ti?

De ce combinatele chimice din Rom‚nia export„ la pre˛uri mai mici dec‚t cele pentru intern peste 90% din produc˛ia de Óngr„∫„minte rom‚ne∫ti, iar celelalte, diferen˛a de 10%, sunt pentru pia˛a intern„ la un pre˛ mult mai mare dec‚t cel pentru export?

Solicit r„spuns r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umim.

A˛i avut o Óntrebare arborescent„, domnule senator. Domnul senator Dumitru Pop. Ave˛i o interpelare. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Œn calitatea mea de senator al Partidului Rom‚nia Mare, circumscrip˛ia electoral„ Mure∫, m„ adresez domnului prim-ministru Adrian N„stase, respectiv revin la c‚teva interpel„ri anterioare prin care solicit domnului prim-ministru, av‚ndu-se Ón vedere prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, c‚t ∫i Legea siguran˛ei na˛ionale, referitor la vasta campanie organizat„, declan∫at„ ∫i sus˛inut„ de pretin∫ii lideri ai cet„˛enilor rom‚ni de origine maghiar„, ac˛iuni ce aduc grave atingeri Rom‚niei, stat na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil, prin preten˛ia ∫i inten˛ia de a Ónfiin˛a un a∫a-zis ˛inut secuiesc tocmai Ón inima ˛„rii rom‚ne∫ti, v„ rog s„-mi comunica˛i ce m„suri au Óntreprins p‚n„ Ón prezent reprezentan˛ii autorit„˛ilor statului de drept Ómpotriva celor ce se fac vinova˛i de aceste grave crime, crime ce sunt realizate prin culpabilitatea partidului de guvern„m‚nt, care este un obedient al U.D.M.R., datorit„ protocolului Óncheiat cu aceasta.

## Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Revin la cele ridicate ini˛ial, la Ónceputul transmisiei, referitor la cea de-a ∫asea sau a ∫aptea interpelare f„cut„ cu tema îUnde sunt banii, domnilor de la guvernare?“. Rog s„ mi se dea r„spuns ∫i la aceasta, scris ∫i oral, mai ales cu beneficiarii care au luat bani existen˛i la 1 ianuarie 1990 ∫i au devalizat Banca Rom‚n„ de Comer˛ Exterior.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Domnul senator Ionel Alexandru are o Óntrebare adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice.

Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mihai T„n„sescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004 Domnule ministru,

Acum, c‚nd p‚n„ ∫i Parlamentul European a constatat faptul c„ Rom‚nia nu este un stat de drept, c„ autorit„˛ile nu respect„ legile ∫i Constitu˛ia, nu pre˛uiesc fiin˛a ∫i demnitatea uman„, sunt nevoit s„ constat c„, de∫i nu este respectat„ prevederea art. 47 din Legea fundamental„, a˛i decis ca unii cet„˛eni rom‚ni s„ fie discrimina˛i, prin impozitarea salaria˛ilor pl„ti˛i cu salariul minim pe economie, dar Ón acela∫i timp s„ fie scutite de la impozitare pensiile de p‚n„ la 8.000.000 lei pe lun„.

Pentru a ne demonstra c„ prevederile Constitu˛iei reprezint„ ceva, v„ rog s„-mi comunica˛i c‚nd ve˛i dispune s„-i scuti˛i de la plata impozitului pe salarii pe to˛i salaria˛ii care au un venit net mai mic de 8.000.000 lei pe lun„.

Senator P.R.M. de Br„ila, Ionel Alexandru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule senator.

O ultim„ Óntrebare, din partea domnului senator Gheorghe Bunduc.

V„ rog, la microfon, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus ∫i domnului ministru Mircea Geoan„. Œntruc‚t reprezint jude˛ul Tulcea Ón Senat, m„ voi referi la un subiect pe aceast„ tem„.

Domnilor mini∫tri,

Mai multe ziare din ˛ar„ ∫i din str„in„tate au semnalat faptul c„ de c‚teva s„pt„m‚ni a fost amplasat„ de c„tre autorit„˛ile ucrainene, la Isaccea, pe Dun„re, o barj„ ce con˛ine aproximativ 2.000 tone de combustibil. Aceast„ barj„ aprovizioneaz„ vasele ce trec prin zon„ ∫i desf„∫oar„ o adev„rat„ activitate de contraband„ transfrontalier„. Instalarea acestui adev„rat depozit de combustibil s-a f„cut f„r„ ca partea ucrainean„ s„ informeze autorit„˛ile din Rom‚nia.

Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ situa˛ie reprezint„ ∫i un factor de risc major pentru poluarea zonei, dar ∫i o Ónc„lcare a prevederilor Acordului din septembrie 2003 dintre Rom‚nia ∫i Ucraina, acord aflat Ón acest moment Ón stadiu de ratificare, v„ rog, domnilor mini∫tri, s„ ne preciza˛i ce m„suri inten˛iona˛i s„ lua˛i pentru restabilirea legalit„˛ii Ón zon„.

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spunsul Ón scris ∫i oral.

## V„ mul˛umim.

Am spus o ultim„ Óntrebare, revin, domnul Corneliu Bichine˛ va avea o ultim„ Óntrebare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

Œnainte de a intra Ón fondul problemei trebuie s„ l„muresc cu dumneavoastr„ o chestiune mai delicat„: dac„ domnul Adrian N„stase, primul-ministru, are sau nu are aparat de radio. Dac„ are, atunci Ón mod cert cineva s„-l anun˛e s„ dea drumul pentru a asculta o interpelare

a unui parlamentar din jude˛ul Vaslui, inutil a∫ apune din ce partid, pentru c„ ast„zi, a˛i observat, majoritatea celor care au f„cut interpel„ri sunt din Partidul Rom‚nia Mare.

Dac„ nu are aparat de radio, atunci m„ v„d pus Óntr-o situa˛ie delicat„, Ón sensul c„ va trebui s„ merg s„ Ói duc eu la unul din domiciliile domnului Adrian N„stase interpelarea, deoarece pe calea aceasta, a Parlamentului, nu ∫tiu, nu ajung interpel„rile? Pentru c„ r„spunsuri nu primim.

™i despre ce este vorba? Am discutat cu ∫efii jude˛ului Vaslui ∫i, vai de mine!, ce ∫efi avem noi Ón jude˛ul Vaslui! îA tunat ∫i i-a adunat!“ Cel mai n„p„stuit jude˛ din ˛ar„ fiind jude˛ul nostru, am discutat cu ei despre problemele celor dou„ mari unit„˛i economice, îMovas“, fabric„ de mobil„, ∫i îMoldsin“ — S.A. Ar echivala cu un dialog sterp cu Silviu Brucan despre femei. Acum las„ c„ toate dialogurile din ultima vreme cu Silviu Brucan se dovedesc a fi sterpe...

E bine s„ ∫ti˛i, cu domnul ministru Mu∫etescu po˛i discuta despre extratere∫tri, despre intratere∫tri, Ón nici un caz despre privatizare.

A∫a c„, iat„, m„ v„d nevoit s„ Ól interpelez pe domnul Adrian N„stase, a∫a cum am spus, primul-ministru al Guvernului, ∫tiind c„ acest om Ón timpul liber este preocupat ∫i de problemele economice rom‚ne∫ti.

Œn ce fel ve˛i stopa tragedia sutelor de muncitori de la cele dou„ unit„˛i?

Ave˛i de g‚nd s„ face˛i ordine Ón jude˛ul Vaslui, domnule prim-ministru, sau l„sa˛i lucrurile acestea Ón seama noastr„?

Eu nu a∫tept, stima˛i ascult„tori, stima˛i colegi, nici r„spuns oral, nici r„spuns scris, ci o echip„ guvernamental„ care s„ se deplaseze Ón jude˛ul Vaslui, care risc„, Óntr-adev„r, s„ se scufunde.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Œmi pare bine c„ sunte˛i optimist, dar domnul primministru nu v„ poate asculta. Este Ón Irlanda. Orice radio, c‚t de performant, nu func˛ioneaz„.

Trecem la r„spunsuri date Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor senatorilor ∫i doamnelor senator.

Pentru stenogram„, precizez c„ doamna Maria Ciocan a primit r„spunsuri scrise de la domnul secretar de stat Ion Giurescu ∫i de la domnul secretar de stat Ioan Cindrea ∫i s-a declarat mul˛umit„ de con˛inutul lor.

Domnul senator Dumitru Codreanu urma s„ primeasc„ un r„spuns de la domnul secretar de stat Radu Damian, care a solicitat am‚nare.

La fel, domnul senator Nicolae Iorga, care nu este prezent, avea de primit un r„spuns de la domnul secretar de stat Claudiu Seucan care, cum am precizat, a solicitat am‚nare.

Cu scuzele de rigoare pentru domnii mini∫tri secretari de stat pentru c„ i-am ˛inut p‚n„ la aceast„ or„, Ómi da˛i voie s„ le Óncredin˛ez cuv‚ntul.

O s„ Óncep cu doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Pofti˛i, v„ rog, doamna secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004 Dumneavoastr„ r„spunde˛i domnului senator Ionel Alexandru. Doamnei Maria Petre, care nu este Ón sal„, i se comunic„ r„spunsul Ón scris.

## **Doamna Maria Manolescu** — _secretar de stat Ón_

_Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## V„ mul˛umesc.

Urmare adresei domnului senator Ionel Alexandru, Ónregistrat„ la Ministerul Finan˛elor Publice Ón data de 20 februarie 2004, r„spunsul Ministerului Finan˛elor Publice este urm„torul.

La stabilirea nivelului de venit neimpozabil din pensii de 8.000.000 de lei lunar s-a avut Ón vedere situa˛ia social„ a contribuabilului persoan„ fizic„ ce ob˛ine venituri din pensii, Ón leg„tur„ direct„ cu nevoile speciale ale acestei categorii de persoane ∫i posibilitatea restr‚ns„ de a realiza venituri active din alte surse.

Persoanele fizice care ob˛in venituri din salarii beneficiaz„ de deduceri personale de baz„ ∫i suplimentare care pot ajunge la nivelul maxim de 6.000.000 de lei lunar, la care se adaug„ ∫i facilit„˛ile conferite de deducerile economice anuale care diminueaz„ venitul anual global, pe urm„toarele destina˛ii: cheltuieli pentru reabilitarea locuin˛ei de domiciliu destinate reducerii pierderilor de c„ldur„, Ón scopul Ómbun„t„˛irii confortului termic, Ón limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hot„r‚re a Guvernului, prime de asigurare pentru locuin˛a de domiciliu Ón limita echivalentului a 200 euro pe an, contribu˛ii la schemele facultative de pensii ocupa˛ionale, Ón limita echivalentului Ón lei a 200 de euro pe an, contribu˛ii pentru asigur„rile private de s„n„tate, cu excep˛ia celor Óncheiate Ón scopuri estetice, Ón limita echivalentului Ón lei a 200 de euro pe an.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Pofti˛i, domnule senator, dac„ ave˛i comentarii.

V„ mul˛umesc.

O scurt„ constatare, ∫i anume faptul c„ am ajuns, deci, tot la concluzia de la care am pornit. Este vorba de faptul c„ salaria˛ii cu salariul minim pe economie continu„ c„ fie impozita˛i, Ón timp ce, a∫a cum s-a v„zut din r„spuns, pensionarii nu.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Pute˛i s„ r„spunde˛i.

Pensionarii sunt o categorie aparte, deci, care nu mai poate realiza venituri din alte surse.

Din acest motiv s-a apreciat c„ suma respectiv„ este acoperitoare pentru nevoile speciale ale acestor categorii sociale, iar persoanele care realizeaz„ venituri active, deci care pot realiza venituri din salarii, pe l‚ng„ faptul c„ beneficiaz„ de acele deduceri Ón corelare cu num„rul de persoane, deci o deducere personal„ de baz„ de 2.000.000 pe fiecare lun„ Ón anul 2004, plus o deducere de un 1.000.000 pe lun„ pentru fiecare personal„ aflat„ Ón Óntre˛inere, plus celelalte deduceri economice, sunt m„suri care s„ stimuleze activitatea persoanelor active.

Acesta este conceptul care a stat la baza Codului fiscal Ón materie de impozitare a pensiilor ∫i a salariilor. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, doamna ministru. Pofti˛i v„ rog, domnule ministru. Dumneavoastr„ ave˛i un r„spuns al domnului...

## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Am de r„spuns la dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare, respectiv domnului senator Gheorghe Acatrinei, domnului Ionel Alexandru ∫i domnului senator Niculae Sin.

A∫a este, domnule secretar de stat Mircea Alexandru. Pofti˛i, v„ rog.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei este plecat. Œi l„sa˛i r„spunsul.

Am s„-i las Domniei sale r„spunsul.

Domnul senator Niculae Sin ∫i domnul Ionel Alexandru sunt aici. Ave˛i dou„ r„spunsuri.

Domnului senator Niculae Sin am onoarea s„-i r„spund la Óntrebare.

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, formulat„ Ón ∫edin˛a Senatului din 16 februarie 2004, referitor la modul de aplicare a celor nou„ programe ce vizeaz„ ordinea public„ ∫i securitatea cet„˛enilor din localit„˛ile rurale din jude˛ul Giurgiu, am onoarea s„ v„ prezint urm„torul r„spuns.

Datorit„ evolu˛iei ∫i dinamicii vie˛ii sociale Ón mediul rural, care produce de fiecare dat„ motiva˛ii esen˛iale Ón situa˛ie operativ„, sarcinile poli˛iei rurale nu pot fi nici limitate ∫i nici lipsite de importan˛„.

Analizele efectuate au scos Ón eviden˛„ faptul c„ Ón cadrul procesului amplu de reform„ a activit„˛ii Poli˛iei, Ón conformitate cu Legea nr. 218/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Rom‚ne, este necesar„ reconsiderarea activit„˛ii ∫i la nivelul celor mai mici structuri, Ón spe˛„ la postul de poli˛ie comunal, sens Ón care au fost elaborate instruc˛iuni ale ministrului administra˛iei ∫i internelor privind organizarea activit„˛ii poli˛i∫tilor Ón mediul rural, sprijinul, Óndrumarea ∫i controlul acestora.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004 Argumentul principal al acestui demers are la baz„ unele obiective majore ∫i practice, dintre care enum„r: apropierea de popula˛ie ∫i asigurarea prezen˛ei poli˛istului Ón mijlocul comunit„˛ii; realizarea unei colabor„ri eficiente cu administra˛iile publice locale ∫i autoritatea teritorial„ de ordine public„; perfec˛ionarea sistemului de rela˛ionare ∫i colaborare cu unit„˛ile teritoriale de jandarmi, gardieni publici, alte institu˛ii cu responsabilit„˛i Ón domeniul asigur„rii ordinii ∫i lini∫tii publice ∫i altele.

Œn acest sens, Programul pentru lini∫tea comunit„˛ii rurale, despre care a˛i Óntrebat Ón mod expres, prin obiectivele sale a urm„rit crearea de c„tre efectivele poli˛iei rurale a unui r„spuns adecvat necesit„˛ilor comunitare, cre∫terea corectitudinii ∫i operativit„˛ii, a fermit„˛ii Ón aplicarea legii, profesionalizarea agen˛ilor de poli˛ie rural„, modelarea atitudinii ∫i comportamentului fa˛„ de cet„˛ean, pentru a contribui Ón mod mai eficient la asigurarea unui climat de ordine ∫i siguran˛„ civic„ corespunz„tor.

V„ mul˛umesc. Domnule senator, sunte˛i mul˛umit de r„spuns? Pofti˛i, v„ rog!

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat, r„spunsul este mul˛umitor.

V„ mul˛umim.

R„spunsul urm„tor, domnule secretar de stat.

Domnului senator Ionel Alexandru.

Este aici.

Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu interpelarea formulat„ de c„tre dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat la 11 februarie a.c., privind m„surile pe care conducerea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor le ia fa˛„ de poli˛i∫tii care au Ónc„lcat legea, v„ aduc la cuno∫tin˛„ urm„toarele.

A∫a cum s-a precizat Ón mod clar ∫i repetat, conducerea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor nu va tolera nici un fel de acte ilegale sau de abateri disciplinare comise de poli˛i∫ti.

Pentru aceasta a fost lansat un plan de m„suri care vizeaz„ nu numai ac˛iunile _post factum_ , adic„ cele cu caracter punitiv pentru cei care au comis deja abateri. Planul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor vizeaz„ ∫i m„suri care s„ conduc„ la identificarea ∫i supravegherea poli˛i∫tilor predispu∫i, Ón vederea descoperirii f„r„delegilor pe care le comit ∫i a tragerii acestora la r„spundere.

Œn acest context, Ón cursul anului 2003 ∫i Ón lunile ianuarie—februarie 2004 au fost identificate fapte care sunt deja cunoscute opiniei publice.

Desigur c„ se opereaz„ ∫i cu metode care se circumscriu planului formativ-educativ, Ón scopul prevenirii implic„rii poli˛i∫tilor Ón astfel de abateri. Totu∫i, atunci c‚nd un poli˛ist Óncalc„ legea, este tras la r„spundere cu toat„ fermitatea, pentru ca prin fermitate s„ fie descuraja˛i ∫i ceilal˛i care sunt predispu∫i.

Œn ceea ce prive∫te Óntrebarea concret„ — de ce nu au fost aresta˛i poli˛i∫tii Iulian Militaru ∫i Filip Gheorghe din jude˛ul Ialomi˛a, care au lipsit de libertate, au violat Ón grup ∫i au maltratat dou„ tinere — precizez c„ arestarea unor persoane cercetate pentru fapte cu caracter penal se dispune de instan˛a de judecat„, nu de c„tre Poli˛ie. Œn cazul faptelor de lipsire de libertate Ón mod ilegal ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004 viol Ón grup, competen˛a de a efectua cercet„ri apar˛ine exclusiv procurorului.

Cu privire la cazul semnalat a fost sesizat Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Óntruc‚t ancheta ordonat„ de ministrul administra˛iei ∫i internelor s-a extins nu numai asupra poli˛i∫tilor men˛iona˛i Ón interpelarea dumneavoastr„, a celor doi, ci ∫i asupra altor patru, p‚n„ Ón acest moment. Dup„ cum deja opinia public„ a fost informat„, ini˛ial au fost elibera˛i din func˛ie trei ofi˛eri: comisar-∫ef Filip Gheorghe, subcomisar Militaru Iulian ∫i subcomisar B‚rsan Gheorghe, ulterior ace∫tia fiind demi∫i din func˛ia public„, iar al„turi de ei au mai fost dispuse m„suri ∫i fa˛„ de al˛i poli˛i∫ti: eliberarea chestorului Matei Constantin din func˛ia de ∫ef al Inspectoratului de Poli˛ie al Jude˛ului Ialomi˛a, demiterea din func˛ia public„ a comisarului-∫ef Bucuroiu Marian, eliberarea din func˛ie a unui ∫ef de serviciu din cadrul Inspectoratului General al Poli˛iei Rom‚ne.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule senator, pofti˛i.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu m„ a∫teptam ca ace∫ti poli˛i∫ti s„ fie aresta˛i pe loc, a∫a cum sunt aresta˛i to˛i violatorii de r‚nd, Ón condi˛iile Ón care fapta a fost dovedit„ ∫i toat„ Rom‚nia a citit despre modul cum s-au desf„∫urat faptele. Acum, domnii de la interne spun c„ trebuie mandat de la procuror sau mai ∫tiu eu de unde. P„i, Poli˛ia trebuie s„-∫i fac„ datoria, justi˛ia s„-∫i fac„ datoria ∫i ace∫tia trebuiau trimi∫i dup„ gratii. Nu mai a∫tept„m pe al˛ii s„ ne aplice legile.

V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, ave˛i comentarii?

Eu cred c„ am informat corect Ón leg„tur„ cu ceea ce s-a petrecut la Ialomi˛a ∫i Ón leg„tur„ cu m„surile luate cu fermitatea de rigoare, care s-au impus Ón acest caz.

Fac Ónc„ o dat„ precizarea c„ arestarea se face Ón cadrul unui proces de c„tre instan˛a de judecat„, ∫i nu de c„tre ∫efii profesionali, pentru c„, totu∫i, suntem Óntr-un stat de drept.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Œn continuare, domnul secretar de stat Petre Lificiu r„spunde domnului senator Sorin Adrian Vornicu, chestor al Senatului. **Domnul Petru Lificiu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**

Stimate domnule senator,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind desf„∫urarea Programului de recuperare ∫i refolosire a

PET-urilor, a acestor recipiente din plastic, v„ comunic„m urm„toarele.

Colectarea, reciclarea ∫i tratarea de∫eurilor reprezint„ ac˛iuni prioritare prev„zute Ón Planul na˛ional de gestionare a de∫eurilor, plan na˛ional de etap„, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 123/2003. Aceste ac˛iuni din Planul na˛ional de gestionare a de∫eurilor sunt Ón concordan˛„ cu prevederile Strategiei europene privind gestionarea de∫eurilor. De∫eurile de ambalaje din PET, acest polietilen tereftalat, care necesit„ un timp aproximativ de dezintegrare de circa 700—800 de ani, reprezint„ o cantitate mare de de∫euri necolectate ∫i implicit nereciclate. Astfel, ∫i risipa de materii prime ∫i energie, precum ∫i deteriorarea peisajului cu de∫euri din PET constituie un factor agresiv at‚t pentru mediu, c‚t ∫i pentru imaginea localit„˛ilor, ceea ce conduce la diminuarea poten˛ialului turistic Ón timp, prin depozitarea necontrolat„ pe albiile r‚urilor, v„ilor, intr„rilor ∫i ie∫irilor din localit„˛i, de-a lungul drumurilor, c„ilor ferate, spa˛iilor verzi etc.

De∫eurile din PET reprezint„ Ón momentul de fa˛„ pentru colectori ∫i valorificatori o valoare negativ„, datorit„ costului ridicat de colectare ∫i transport. Interesul privind colectarea de∫eurilor din PET este foarte redus ∫i de aceea am c„utat s„ lu„m m„suri deosebite, cantit„˛ile colectate ∫i reciclate Ón prezent fiind nesemnificative. Œn anul 2003 Ón Rom‚nia au fost introduse pe pia˛„ circa 220.000 tone de ambalaje din plastic, fiind reciclate numai 7.000 tone de astfel de ambalaje, rata de reciclare, cum observ„m, fiind doar de 3%.

De∫eurile din PET reprezint„ 1/3 din Óntreaga cantitate de de∫euri de ambalaje de plastic, deci circa 75.000 tone PET-uri pe an.

La sf‚r∫itul anului 2003 s-a propus un proiect de Hot„r‚re de Guvern privind sus˛inerea activit„˛ii de colectare a de∫eurilor de ambalaje PET postconsum, Ón vederea recicl„rii, prin alocarea unei sume de 9.600 lei pe kilogram din Fondul pentru mediu, Ón vederea stimul„rii activit„˛ii de colectare ∫i valorificare a acestor de∫euri din polietilen tereftalat ∫i pentru rentabilizarea acesteia. Sus˛inerea acestei activit„˛i de colectare ∫i valorificare a de∫eurilor din PET este necesar„ datorit„ faptului c„ Ón prezent pre˛ul oferit este inferior costurilor efective de colectare, situa˛ie Ónt‚lnit„ ∫i Ón alte ˛„ri Ón care de∫eurile din PET sunt reciclate. Aceast„ hot„r‚re va avea un impact social pozitiv ∫i noi o consider„m ca fiind o hot„r‚re de Guvern datorit„ c„reia, o dat„ pornit„, Ón maximum o jum„tate de an, un an, PET-urile vor fi efectiv aspirate de pe teritoriul ˛„rii noastre.

V„ mul˛umim.

Domnule senator Vornicu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

f n s„-i mul˛umesc domnului secretar de stat pentru r„spunsul pe care mi l-a acordat ∫i Ón acela∫i timp pentru preocuparea deosebit„ pe care o are ca ∫i responsabil Ón acest domeniu.

Mul˛umesc Ónc„ o dat„.

Mul˛umim domnului secretar de stat.

Domnul consilier Gheorghe Predil„ r„spunde domnului senator Dumitru Codreanu.

## **Domnul Gheorghe Predil„** — _consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**

La Óntrebarea domnului senator Dumitru Codreanu Ministerul Agriculturii a preg„tit urm„torul r„spuns. D‚nsul ne Óntreab„ dac„ la ora actual„ produc˛ia rom‚neasc„ de Óngr„∫„minte chimice pe baz„ de azot asigur„ necesarul pentru suprafa˛a de gr‚u, orz ∫i orzoaic„, ∫i de rapi˛„. Domnule senator,

Capacitatea nominal„ de fabrica˛ie a Óngr„∫„mintelor chimice Ón Rom‚nia este de 2,6 milioane tone substan˛„ activ„, din care 2/3 sunt destinate producerii Óngr„∫„mintelor pe baz„ de azot. Deci din punct de vedere al capacit„˛ii de fabrica˛ie nu sunt probleme de asigurare a cantit„˛ii.

Pentru informarea dumneavoastr„, anul trecut industria noastr„ chimic„ a realizat numai 1.087.000 tone de

Óngr„∫„minte, din care ponderea au avut-o cele azotoase, aproape 1.000.000 tone. Din cele pe baz„ de fosfor au fost realizate 102.000 tone.

Agriculturii i s-au livrat 285.000 tone, dar nu este numai vina industriei chimice, ci ∫i a faptului c„ nu to˛i proprietarii de terenuri sau cei care exploateaz„ au reu∫it s„-∫i aduc„ resursele financiare pentru a cump„ra Óngr„∫„minte. De aceea ∫i Guvernul a f„cut eforturile pe care le-a f„cut, cu cele 2.000 de miliarde lei, pentru cele 97.000 tone de Óngr„∫„minte care s-au dat proprietarilor de terenuri, din care 68.000 tone pe baz„ de azot, celor cu suprafe˛e mai mici de teren.

Sigur c„ Óntrebarea dumneavoastr„ — de ce se export„ mai mult dec‚t se livreaz„ la intern? — are ∫i ea un r„spuns. At‚ta timp c‚t noi suntem dependen˛i de gazul din import, pe m„sur„ ce se asigur„ de c„tre cei care import„ Óngr„∫„mintele cantit„˛ile de gaz, sigur c„ au prioritate la livrarea Óngr„∫„mintelor.

Important este, vreau s„ v„ asigur, c„ facem eforturi deosebite, ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ le discut„m ∫i Ón comisii, ∫i cu alte ocazii, s„ asigur„m Ón continuare resursele financiare pentru asigurarea Óngr„∫„mintelor chimice, factor important de produc˛ie Ón agricultur„, ∫i c„ nu ne sunt indiferente cantit„˛ile care vor fi administrate. V„ informez c„ la aceast„ dat„ au fost livrate la intern p‚n„ acum 35.000 tone, din care cu azot 18.000 tone. Stocurile pe care le au ∫i capacitatea de fabrica˛ie ne Óndrept„˛esc pe noi s„ credem c„ nu se ridic„ probleme din punct de vedere al asigur„rii stocurilor necesarului de Óngr„∫„minte.

Ave˛i de f„cut comentarii, domnule senator Codreanu?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule Predil„,

R„spunsul dumneavoastr„ este bun, dar eu m„ g‚ndeam la faptul c„, vizavi de promisiunile guvernamentale referitoare la cele 2.000.000 lei pe hectar, o parte din ace∫ti bani trebuiau utiliza˛i pentru aplicarea Óngr„∫„mintelor faziale. M„ g‚ndeam ∫i v-am pus aceast„ Óntrebare pe motivul c„ acel segment de fonduri ar trebui concretizat direct Ón Óngr„∫„minte pentru ˛„rani, pentru utilizatorii de aceste Óngr„∫„minte. 18.000 tone pentru ora actual„, domnule consilier, este pu˛in, dup„ p„rerea mea. ™ti˛i, probabil, c„ sunt agronom de meserie ∫i ∫tiu c‚nd se dau aceste Óngr„∫„minte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004 Œn condi˛iile Ón care combinatele noastre nu Óndestuleaz„ necesarul de Óngr„∫„minte chimice din Rom‚nia, v-a∫ ruga s„ propune˛i domnului ministru Ilie S‚rbu facilitarea import„rii acestor Óngr„∫„minte din ˛„ri vecine, cum sunt Ungaria ∫i Ucraina, unde Óngr„∫„mintele sunt folosite de o parte dintre colegii no∫tri. Vreau s„ v„ informez c„ senatorul Matei, de la Timi∫, folose∫te aceste Óngr„∫„minte din Ungaria la un pre˛ ceva mai mic, dar, probabil, se pune problema taxei de import.

V„ mul˛umesc.

Am importat ∫i noi p‚n„ acum 15.000 tone Óngr„∫„minte. Continu„m ∫i importul ca s„ ne asigur„m necesarul, iar din cei 2.000.000 lei nu exist„ restric˛ii ca o parte din sum„ s„ fie folosit„ pentru aprovizionarea cu Óngr„∫„minte.

## V„ mul˛umim.

Œn Óncheiere domnul secretar de stat George Pavelescu va r„spunde doamnei Maria Ciocan, cu scuzele de rigoare, av‚nd Ón vedere c„ mul˛i dintre colegii dumneavoastr„ au solicitat s„ plece la Camera Deputa˛ilor. Acesta a fost motivul invers„rii programului. Pofti˛i, v„ rog, domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, Stimat„ doamn„ senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind inten˛ia sau op˛iunile Ministerului S„n„t„˛ii de a indexa drepturile donatorilor de s‚nge, v„ comunic„m urm„toarele.

Aspectul general Ón ceea ce prive∫te activitatea de donare de s‚nge ∫i realizarea produselor din s‚nge

Œn 2003 s-au recoltat 346.023 unit„˛i de s‚nge, respectiv 141.075 litri de s‚nge, cu 3,8% mai pu˛in dec‚t Ón anul 2002. Principalele cauze ale acestei sc„deri Ón ceea ce prive∫te donarea de s‚nge a oamenilor, consider„m c„ sunt:

a) o valoare nesatisf„c„toare pentru donatori a bonului alimentar, a∫a cum ∫i dumneavoastr„ sublinia˛i Ón interpelare. Aceast„ valoare, la ora actual„, este de 200.000 lei pentru bonuri la fiecare donare ∫i de 500.000 pentru bonul acordat ca premiu la cinci don„ri consecutive Ón doi ani. Ea nu a mai fost indexat„ din septembrie 2001, de∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 294/1995 prevede aceast„ indexare, concomitent cu index„rile de hran„ Ón spitale ∫i cre∫e.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia actual„ a pre˛urilor, valoarea acestor bonuri este insuficient„ pentru refacerea biologic„ a donatorilor, o donare de 400—450 mililitri s‚nge per priz„, a∫a cum este considerat Ón lege, ca o compensa˛ie biologic„;

b) refuzul administra˛iilor locale de a aloca fonduri suficiente pentru decontarea acestor bonuri. Dup„ cum ∫ti˛i, suma total„ se aprob„ prin bugetul anual, prin bugetul de stat ∫i se repartizeaz„ prin bugetele consiliilor locale. Au existat situa˛ii Ón care centerele de transfuzie sangvin„ au avut un num„r mare de donatori, pe care l-au pierdut pentru c„ ace∫tia au refuzat donarea Ón absen˛a bonului valoric pentru alimente. Exemplul cel mai elocvent este cazul Centrului de transfuzii de s‚nge

Buz„u care de la 80—90 donatori pe zi a sc„zut, Ón perioada Ón care nu a acordat aceste bonuri, la 10—15 donatori, decontarea contravalorii acestor bonuri fiind suportat„, a∫a cum v-am spus, din bugetul local.

Œn unele cazuri, acest refuz a fost legat de faptul c„ centrele de transfuzie respective trimit s‚nge ∫i produse derivate din s‚nge la centrele de transfuzie universitare care, de altfel, nu Ó∫i pot acoperi solicit„rile extrem de mari f„cute de clinicile din Bucure∫ti, Timi∫oara, Ia∫i, Cluj, T‚rgu-Mure∫, Craiova ∫i Constan˛a.

Doamna senator, sunte˛i mul˛umit„? Pofti˛i, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

S„ ∫ti˛i c„ r„spunsul dumneavoastr„ nu m„ mul˛ume∫te aproape deloc. Cuno∫team situa˛ia pe care a˛i expus-o dumneavoastr„. Eu credeam c„ se vine cu o solu˛ie, s„ vedem cum se va face finan˛area s‚ngelui ∫i a produselor din s‚nge. Din moment ce ∫tim c„ finan˛area se face de la bugetul local, de c„tre prim„rii, b„nuiesc c„ ar fi trebuit ca pentru centrele de transfuzie sangvin„, pentru acest articol 21.04, s‚nge ∫i produse din s‚nge, s„ se fi asigurat finan˛area cum a fost mai Ónainte, de la Institutul de Hematologie sau direct de la casa de asigur„ri de s„n„tate, Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, direct pentru acest produs. Dac„ noi vom sta ∫i vom a∫tepta p‚n„ c‚nd prim„riile ∫i unit„˛ile locale vor asigura finan˛area Ónseamn„ c„ nu va merge bine situa˛ia la centrele de transfuzie sangvin„.

Œn ceea ce prive∫te educarea cet„˛enilor de a da, de a participa voluntar la donarea de s‚nge, a∫a ar trebui s„ fie, dar dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ pentru o donare de s‚nge acel cet„˛ean se duce nu numai pentru c„ este un act echitabil, dar Ón primul r‚nd este o problem„ social„, se duce din nevoie, se duce pentru c„ nu are acei bani, iar pentru donarea de s‚nge trebuie s„-∫i refac„ acele globule ∫i trebuie neap„rat s„ aib„ din ce s„ ∫i le refac„, iar noi ∫tim care este categoria social„ care merge ∫i face acele don„ri de s‚nge, nu mai are rost s„ explic„m aici. Bine ar fi dac„ s-ar lua o decizie, o m„sur„ s„ fie finan˛at s‚ngele ∫i produsele din s‚nge direct de c„tre Institutul de Hematologie sau de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii.

Mul˛umesc.

Pofti˛i, v„ rog, domnule secretar de stat.

Institutul Na˛ional de Hematologie Transfuzional„ a gestionat ∫i a pl„tit s‚ngele donatorilor Ón sumele respective. Ulterior s-a modificat ∫i acest bon valoric se pl„te∫te de consiliile locale. Este normal ca nevoia de s‚nge s„ fie cunoscut„ de c„tre Institutul Na˛ional de Hematologie Transfuzional„, care s„ fie ∫i dispecer Ón teritoriu. El ∫tie ce grupe de s‚nge, unde se transmite, care este cantitatea de rezerv„ ∫i cum poate interveni. O s„ Óncerc„m s„...

Anul trecut ∫tiu c„ s-au alocat 63 de miliarde lei pentru s‚nge, ceea ce a Ónsemnat aproximativ 14.100 litri s‚nge. Dup„ cum foarte bine v„ pute˛i da seama, pe noi, o priz„ de s‚nge, un litru de s‚nge ob˛inut, pe care s„-l putem folosi pe grupele sangvine, cu plus sau minus, Rh pozitiv sau negativ, sau s„-l folosim pentru producerea plasmei, v„ da˛i seama c„ ne cost„ cu mult mai mult dec‚t este pre˛ul s‚ngelui, av‚nd Ón vedere determin„rile prealabile care se fac asupra donatorilor pentru a nu crea situa˛ii nedorite.

Am re˛inut propunerea dumneavoastr„. Oricum, Casa Na˛ional„ de Asigur„ri Sociale de S„n„tate nu poate sus˛ine financiar un asemenea program na˛ional. Sursa va trebui s„ fie tot de la bugetul de stat, dar cum va fi organizat Ónc„ nu ∫tim, probabil prin centrele jude˛ene, coordonate de Institutul Na˛ional de Hematologie Transfuzional„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Pentru stenogram„, rog s„ se noteze, doamna secretar de stat Cristina Tarcea reprezent‚nd Ministerul Justi˛iei s-a prezentat ∫i va comunica Ón scris r„spunsul datorat domnului senator Nicolae Iorga.

Declar Ónchise dezbaterile de ast„zi.

Bun„ seara!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 16/2.III.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei