Grigore Emil R„dulescu

Asocia˛ia pentru Studii ∫i Prognoze Economico-Sociale (A.S.P.E.S.) sus˛ine c„ îdatele economice din Rom‚nia nu desemneaz„ un tablou Ómbucur„tor“, Ón perspectiva integr„rii Ón circuitul economic mondial ∫i Ón Uniunea European„.

Iat„ ce a declarat, Ón 28 aprilie, Constantin Bo∫tin„, pre∫edintele A.S.P.E.S.: îDac„ nu vom face o mi∫care serioas„, de a folosi poten˛ialul real pe care Ól are Rom‚nia, viitorul nu este foarte fericit. Œn plan intern, anun˛„m cre∫teri, dar raportul publicat de «World Economic Forum» la 20 martie 2004 arat„ c„ Rom‚nia ocup„ locul 75 Ón clasamentul ˛„rilor cu cele mai competitive economii din lume, pierz‚nd opt pozi˛ii. Datoria extern„ continu„ s„ fie mare, de peste 15 miliarde de euro, din care 10 miliarde sunt garantate de stat. Deficitul de cont curent a fost Ón februarie de dou„ ori mai mare dec‚t cel Ónregistrat Ón aceea∫i perioad„ a anului 2003. Deficitul balan˛ei comerciale a crescut cu 50% Ón februarie 2004, fa˛„ de februarie 2003“.

Aceast„ situa˛ie din Rom‚nia a fost cauzat„, potrivit reprezentan˛ilor A.S.P.E.S., de faptul c„ a existat un îdeficit de capacitate de planificare“.

îNe-a lipsit claritatea, viziunea asupra unei economii pe care trebuie s„ o construim Ón Rom‚nia. S-a vorbit mult despre reform„, restructurare, dar nu s-a prea f„cut. Am trecut la privatizare, dar nu la o privatizare generatoare de rezultate economice pozitive. De cele mai multe ori, am f„cut-o doar s-o raport„m. Œn 1990, ponderea industriei Ón P.I.B. era de 40%. Acum este de 30%. Datoria extern„ nu s-a f„cut Ón special pentru investi˛ii, iar importurile nu au vizat o cre∫tere a produc˛iei. Problema este c„ anii trec ∫i s-ar putea s„ Ónt‚mpin„m probleme la rambursarea acestor bani“, a spus pre∫edintele A.S.P.E.S.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 îRom‚nia dispune de poten˛ial de resurse materiale, de for˛„ de munc„, de capacitate real„ de se a adapta din mers la cerin˛ele unei competi˛ii economice mondiale. Este necesar„ Óns„ o politic„ pe termen lung ∫i mediu care s„ pun„ Ón valoare acest poten˛ial. Dac„ nu, exist„ riscul s„ ne transform„m Óntr-o economie de consum, consum ce nu va fi alimentat din intern, ∫i s„ devenim furnizor de for˛„ de munc„ pentru servicii periferice.

Œn afara agriculturii, turismului ∫i serviciilor, trebuie s„ avem Ón vedere poten˛ialul industriei chimice, farmaceutice, electronice, IT. Este nevoie de o reindustrializare a Rom‚niei. Nu trebuie s„ ne g‚ndim la industria care a fost Ónainte de 1989“, a afirmat Constantin Bo∫tin„. Este nevoie de o politic„ fiscal„ care s„ Óncurajeze investi˛iile, de o reducere a impozitului pe profit ∫i de o scutire de impozit a profitului reinvestit.

Semnalul de alarm„ pe care Ól trag Ón fa˛a dumneavoastr„ este c„ Rom‚nia risc„ s„ se transforme Óntr-o economie de consum.