Stenogramă plen

Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul deputat ™tefan Baban.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îMircea Geoan„“.

Este evident, candidatura domnului Mircea Geoan„ la Prim„ria Capitalei a upercutat zona opozi˛iei, care, revenindu-∫i cu greu, Óncearc„ diferite tipuri de reac˛ie.

Œnc„ o dat„ se confirm„ proverbul: îSocoteala de acas„, din Modrogan, nu se potrive∫te cu cea din t‚rg“. Astfel, unii nu accept„ c„ un arbitru al elegan˛ei atitudinale ∫i de discurs poate face fa˛„ confrunt„rii cu un candidat ce dore∫te s„-∫i reitereze prezen˛a de edil-∫ef al Bucure∫tilor, arunc‚nd Ón lupta electoral„ doar propria ambi˛ie ∫i expresiile originale culese de prin varii porturi ale lumii, cu care ne-am obi∫nuit, dar pe care nu le-am acceptat niciodat„.

Bucure∫tean get-beget, domnul Geoan„ are Ón panoplia de prezentare o diplom„ de inginer energetician, convertit„ Ón experien˛„ pe ∫antierele ora∫ului, studii la celebra E.N.A. (École Nationale d’Administration — Paris), precum ∫i imaginea clar„ a ceea ce poate face pentru a conferi capitalei aur„ european„.

Al˛ii atac„ legalitatea acestei candidaturi, consider‚nd-o incompatibil„ cu actualul s„u statut de ministru al afacerilor externe. Este incompatibil„, Óns„, doar cu modul Ón care a fost gestionat Bucure∫tiul de primari ce au cunoscut problemele sale din surse exclusiv bibliografice.

Se fac trimiteri spre manevre venite dinspre Cotroceni, se invoc„ amanetarea viitorului politic al domnului Geoan„. Toate acestea ∫i multe altele care vor veni sunt expresii ale derutei ∫i ale fricii nedisimulate de apari˛ia unui competitor redutabil.

Importante sunt opiniile bucure∫tenilor care, de la aflarea acestei nominaliz„ri, g‚ndesc Ón al˛i termeni — ∫i tot mai mul˛i consider„ oferta P.S.D. inspirat„ ∫i a∫teptat„. Tranzi˛ia pentru Bucure∫ti trebuia s„ se termine odat„ ∫i odat„ ∫i acest lucru Ól vor consfin˛i locuitorii s„i pe 6 iunie, prin votul acordat candidatului P.S.D., domnul Mircea Geoan„.

Surprin∫i îcu ochii dilata˛i ∫i mistui˛i l„untric“, ceilal˛i competitori nu mai v„d idei. Este ∫i normal, din moment ce nu mai pun îgean„ pe Geoan„“. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan Baban. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Doamna deputat Olga Voinea a depus la secretariat declara˛ia. De asemenea, domnul deputat Dan Bruda∫cu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îViolen˛a Ón familie Ón Rom‚nia“.

Dorim cu ardoare s„ intr„m Ón r‚ndul ˛„rilor civilizate. Ne chinuim cu tot felul de programe ∫i de reforme, care de care mai drastice, dar uit„m de lucrurile banale, comune, pe care le Ónt‚lnim la tot pasul.

Unul dintre acestea este ∫i violen˛a Ón familie, care, pe fondul s„r„ciei, al lipsei de cultur„ ∫i civiliza˛ie sau, din contra, din prea mult„ cultur„ ∫i civiliza˛ie, se manifest„ pregnant ∫i Ón Rom‚nia, Ón aceast„ perioad„ de tranzi˛ie.

Speciali∫tii au identificat peste 18 forme de violen˛„ Ón familie, apar˛in‚nd celor cinci categorii de violen˛„: psihologic„, fizic„, social„, economic„ ∫i sexual„. Cele mai n„p„stuite de soart„ sunt femeile, care suport„ cel mai des violen˛a Ón familie, urmate apoi de copii, ∫i Ón special minori, care fie asist„ la scene de violen˛„ Ón familie, fie sunt supu∫i acestui fenomen.

Cel mai r„sp‚ndit tip de violen˛„ Ón familie este reprezentat de violen˛a psihologic„, Ón timp ce violen˛a sexual„ este exclusiv destinat„ femeilor.

Cele mai frecvente tipuri de violen˛„ psihologic„ sunt Ónjur„turile, amenin˛„rile repetate cu desp„r˛irea, b„taia ∫i, Ón cel mai sumbru caz, moartea, de cele mai multe ori violent„, prin Ónjunghiere sau Ómpu∫care.

Dintre victimele violen˛ei fizice, cele care au recunoscut, de bun„ seam„, majoritatea au fost lovite sau p„lmuite, iar Ón cel mai r„u caz cu putin˛„, lovite de pere˛i sau podea.

Violen˛a sexual„ s-a manifestat at‚t Ón r‚ndul persoanelor feminine divor˛ate, c‚t ∫i c„s„torite, pu˛ine dintre ele recunosc‚nd c„ au fost violate de partenerii lor, indiferent dac„ exista sau nu un document care s„ ateste leg„tura legal„.

Principalii factori care dau na∫tere acestor forme de violen˛„ Ón familie sunt alcoolismul, s„r„cia, traiul Óntr-un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 mediu preponderent marcat de violen˛„ din copil„rie p‚n„ la b„tr‚ne˛e, precum ∫i modul patriarhal de organizare a familiei.

Cert este c„ violen˛a domestic„, dup„ cum o mai numesc speciali∫tii, se reg„se∫te Ón toate formele familiei rom‚ne∫ti, Óncep‚nd cu cele analfabete sau aflate Ón c„tune ∫i termin‚nd cu cele din marile ora∫e, ∫i cu preten˛ii care, din punctul acesta de vedere, sunt neÓntemeiate.

Victimele Ó∫i g„sesc refugiul momentan Ón r‚ndul vecinilor ∫i/sau prietenilor. Pu˛ine dintre ele cunosc legisla˛ia din domeniu ∫i/sau institu˛iile create s„ le apere drepturile ∫i pe ele.

Œn afar„ de poli˛ie, victimele mai merg la spital, doar pentru a primi Óngrijiri medicale sau a ob˛ine un certificat care s„ ateste abuzurile la care au fost supuse, dar de cele mai multe ori aici se termin„ totul, nici una din p„r˛i nedorind s„ acutizeze problema.

Concluzia tragic„ este c„ popula˛ia din Rom‚nia este semnificativ mai Óng„duitoare fa˛„ de violen˛a Ón familie. Toleran˛a ridicat„ fa˛„ de aceast„ form„ de manifestare animalic„ determin„ ca un comportament violent s„ fie considerat un comportament normal ∫i demn de urmat de genera˛ia t‚n„r„ din familie, astfel c„ acest fenomen se transmite ca ∫i caracter ereditar, de la o genera˛ie la alta.

Surprinz„tor este ∫i faptul c„, de∫i exist„ o legisla˛ie Ón domeniu care reglementeaz„ acest fenomen, armonizarea ei cu realitatea cotidian„ las„ mult de dorit. Peste 80% din victimele violen˛ei Ón familie nu au apelat la institu˛iile statului, stabilite pentru a gestiona aceast„ criz„ Ón familie.

Pu˛ine victime apeleaz„ la institu˛iile abilitate s„ le asigure ∫i, mai ales, s„ urm„reasc„ respectarea drepturilor umane, marea majoritate a lor ∫tiind doar c„ exist„ ad„posturi care s„ le asigure o perioad„ de trecere p‚n„ la revenirea acas„ sau Ón familie ∫i p‚n„ la reluarea programului de domesticire familial„.

™i mai pu˛ine victime au avut curajul de a se rupe de trecut ∫i de a porni la drum c„tre o nou„ via˛„. Multe dintre ele au recunoscut c„ mai aproape le-au fost organiza˛iile nonguvernamentale, care au f„cut tot posibilul s„ le acorde sprijinul material, financiar, ∫i mai ales moral, Ón ac˛iunile de consiliere psihologic„ pe care le-au desf„∫urat pentru a Óncerca s„ le u∫ureze sufletul ∫i mintea de atrocit„˛ile la care au fost supuse.

Indiferent de dorin˛ele noastre, ale ˛„rii ∫i poporului rom‚n, de cerin˛ele Uniunii Europene, nu ne putem considera o ˛ar„ civilizat„, indiferent dac„ vom fi sau nu primi˛i Ón marea comunitate european„, p‚n„ nu vom reu∫i s„ dep„∫im racilele ∫i metehnele Ónvechite care Ónc„ mai guverneaz„ celula de baz„ a societ„˛ii — familia.

O fi b„taia rupt„ din rai, dar nu este benefic„ nici pentru femei, copii, p„rin˛i, pentru c„ o vorb„ bun„ aduce mai mult„ pace ∫i lini∫te, dar arat„ ∫i dorin˛a de comuniune ∫i respectul celui de al„turi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman. Va urma doamna deputat Olga Voinea.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Primul-ministru al Rom‚niei, pre∫edintele P.S.D.-ului, domnul Adrian N„stase, cu ocazia lans„rii candida˛ilor partidului de guvern„m‚nt, a afirmat la Cluj c„ principalul du∫man al ˛„rii este corup˛ia.

Nu pot s„ neg faptul c„ nu s-au f„cut pa∫i importan˛i Ómpotriva mafiei din domeniul forestier.

Domnul ministru Ionel Bl„nculescu, prin Autoritatea Na˛ional„ de Control, a luat Ón serios b„t„lia Ómpotriva corup˛iei. Speciali∫ti competen˛i din partea G„rzii de Mediu ∫i din partea G„rzii Financiare, prin profesionalismul lor, au dovedit fraudele aduse fondului forestier na˛ional.

Dar Óncercarea de a scoate Garda Financiar„ de sub autoritatea domnului Bl„nculescu, prin lozinca c„ acest lucru este cerut de Uniunea European„, ar putea bloca lupta Ómpotriva corup˛iei.

Primul-ministru al Rom‚niei ar trebui s„ conving„ pe reprezentan˛ii Uniunii Europene c„ b„t„lia Ómpotriva mafiei este eficient„ numai prin institu˛ii viabile, cum este actuala structur„ a Autorit„˛ii Na˛ionale de Control.

Œn anul 2004 am sim˛it o schimbare radical„ ∫i din partea poli˛iei rom‚ne. Dac„ timp de 3 ani, Ón jude˛ul Harghita poli˛i∫tii au sus˛inut aproape oficial mafia lemnului, furturile ∫i ilegalit„˛ile, dup„ schimbarea din func˛ie a domnului chestor Ion Negru∫a la Inspectoratul Jude˛ean de Poli˛ie din Jude˛ul Harghita, noua conducere a poli˛iei jude˛ene ∫i-a luat Ón serios responsabilit„˛ile.

Noul comandant al Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie, domnul inspector-∫ef Radu-Sandu Moldovan, avea curajul s„ suspende din func˛ie pe cei care au acoperit ilegalit„˛ile, fraudele, infrac˛iunile domnului Csibi ∫i s„ aresteze pe mafiotul din Mircurea-Ciuc.

Domnia sa a luat pozi˛ie ∫i fa˛„ de mafia lemnului. Timp de 6 luni, poli˛i∫tii din jude˛ul Harghita, Ón loc s„ cerceteze corect infrac˛iunile dovedite de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Control, nu ∫i-au f„cut datoria. Œn loc s„ cerceteze corect fraudele, infrac˛iunile mafiei lemnului, ei nu au f„cut altceva dec‚t s„ caute c„ile prin care se putea mu∫amaliza corup˛ia din domeniul forestier.

Era nevoie ca Ón fruntea Inspectoratului de Poli˛ie s„ fie numit un comandant cu sim˛ul r„spunderii profesionale, ca cercet„rile finale s„ fie deblocate, ca cei care au p„gubit fondul forestier na˛ional cu zeci de miliarde s„ nu mai fie proteja˛i.

Din p„cate, Ón prezent, mafio˛ii sunt sus˛inu˛i de c„tre Procuratura local„ ∫i jude˛ean„, care refuz„ s„ dea solu˛ii Ón termenele prev„zute de lege.

Domnule ministru Adrian N„stase, dac„ dori˛i s„ sus˛ine˛i Ón mod real lupta Ómpotriva corup˛iei, care este du∫manul num„rul unu al Rom‚niei, trebuie s„-i ajuta˛i pe ace∫ti oameni care, prin profesionalism ∫i sim˛ de r„spundere, au curajul s„-∫i ia Ón serios obliga˛iile lor profesionale, dar Ónt‚mpin„ greut„˛i din partea elitei politice a societ„˛ii rom‚ne∫ti, at‚t la nivel central ∫i jude˛ean, c‚t ∫i la nivel local.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

O invit la microfon pe doamna Olga Voinea. Va urma domnul deputat Gheorghe Firczak.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ast„zi voi vorbi despre ∫omajul din jude˛ul Gala˛i — un grav pericol social, consecin˛a unei ineficiente concep˛ii manageriale ∫i economice.

Faptul c„ o strategie economic„ coerent„ lipse∫te Ón jude˛ul Gala˛i Ó∫i pune amprenta asupra dezvolt„rii ∫i evolu˛iei normale a mecanismelor economice ale ora∫ului, c‚t ∫i ale jude˛ului.

Simpla prezentare a unei statistici a municipiului dezv„luie urm„rile caren˛elor de management economic: peste 100 mii pensionari, 36 mii ∫omeri la 132 mii de salaria˛i, astfel arat„ cifrele lunii iunie a anului trecut.

Procentul ridicat al ∫omajului Ón ora∫ul Gala˛i (11% Ón luna ianuarie a acestui an) conduce la implica˛ii serioase Ón privin˛a nivelului de trai al cet„˛enilor. Mai mult dec‚t at‚t, ∫omajul Ón jude˛ a devenit un fenomen din moment ce se men˛ine la acelea∫i cote ridicate Ón ultimii ani.

Toate Óntreprinderile ∫i institu˛iile jude˛ului se afl„ sub presiunea disponibiliz„rilor sau a autodisponibiliz„rilor. Anul acesta, Ónc„ 1.500 de salaria˛i de la ISPAT — SIDEX sunt stimula˛i s„ accepte autodisponibilizarea, Ón schimbul unei sume ce variaz„ Óntre 80 ∫i 100 milioane lei, fie a 6 — 12 salarii compensatorii pentru cei care au vechime corespunz„toare Ón munc„.

Perspectivele urm„torilor ani, Óns„, sunt ∫i mai sumbre. P‚n„ la 6.000 de salaria˛i de la SIDEX vor fi disponibiliza˛i p‚n„ Ón 2010.

La DAMEN — Gala˛i, Óncep‚nd cu 1 iulie vor fi disponibiliza˛i Ónc„ 140 de salaria˛i.

Nu este scutit nici Ónv„˛„m‚ntul de acest flagel al ∫omajului, din motive de natur„ demografic„, sau APATERM, care va intra Ón cur‚nd sub inciden˛a sistemului de management european.

Acest tablou trist are explica˛ii obiective Ón majoritatea cazurilor. Economia de pia˛„ impune reguli clare ∫i dure de reorganizare ∫i eficientizare a procesului de produc˛ie.

Povara ∫i consecin˛ele serioase ale ∫omajului trebuie s„ ∫i le asume guvernarea, care nu a avut capacitatea de a oferi o alternativ„ la situa˛iile nou-create. Sume importante de bani s-au cheltuit pe pl„˛i compensatorii. Numai la SIDEX, pentru fiecare salariat aceast„ sum„ ajunge la aproape 5.000 dolari.

Pu˛ine sunt Óns„ cazurile Ón care aceste sume au ∫i o finalitate benefic„. Guvernarea a neglijat aproape Ón totalitate programele de reconversie.

Climatul de afaceri, sufocat de taxe ∫i impozite, nu poate absorbi un num„r prea mare de ∫omeri, iar num„rul de 1.258 de ∫omeri angaja˛i Ón primele luni ale acestui an nu constituie o rezolvare, Óntruc‚t foarte cur‚nd un num„r ∫i mai mare de salaria˛i vine s„ Óngroa∫e categoria ∫omerilor.

Lipse∫te, la nivelul jude˛ului, f„r„ Óndoial„, o viziune economic„ clar„ ∫i de perspectiv„. Un cerc vicios face ca oamenii s„ fie am„gi˛i ∫i abandona˛i f„r„ speran˛„, transform‚ndu-i Ón umili beneficiari ai ajutorului de ∫omaj, r„u-platnici ai chiriei ∫i impozitelor.

Acela∫i cerc vicios face ca mari Óntreprinderi s„ nu-∫i pl„teasc„ obliga˛iile fa˛„ de stat, bugetul de stat, asigur„rile sociale ∫i ajutorul de ∫omaj. Casa de pensii

are de recuperat aproape 1 miliard ∫i jum„tate de la agen˛ii economici. Datoriile fa˛„ de bugetul asigur„rilor sociale se ridic„ la 2,7 miliarde.

Lipsa de corelare a mecanismelor sociale ∫i economice ne dau sentimentul c„ lucrurile curg f„r„ un control clar al situa˛iei. Œn Gala˛i exist„ 71 mii pensionari cu o pensie sub 1,4 milioane lei, care au fost ajuta˛i s„-∫i pl„teasc„ c„ldura. Doar Ón luna ianuarie, pentru aceste cazuri ∫i altele asem„n„toare s-au alocat ∫i pl„tit de la bugetul local 20 de miliarde lei.

Zilnic, pentru 46 mii de copii se pl„tesc 276 milioane lei pentru corn ∫i lapte. Sume imense se deruleaz„ pe calea ajutorului minim garantat. Sunt gesturi care se vor a fi considerate acte de generozitate ∫i protec˛ie social„, care nu fac Óns„ dec‚t s„ ascund„ neputin˛a de a rezolva problemele.

S„ faci un spectacol penibil din s„r„cia oamenilor ∫i demnitatea lor nu este deloc demn pentru cei care conduc destinele acestei colectivit„˛i.

La fel de penibil este s„ constitui organisme f„r„ via˛„ ∫i f„r„ rezultate, cum ar fi o îRom‚nia curat„“, despre care prefectul de Gala˛i recunoa∫te oficial c„ to˛i primarii manifest„ dezinteres.

Singura solu˛ie viabil„ pentru rezolvarea problemei ∫omajului o constituie o g‚ndire economic„ eficient„, Ón centrul c„reia s„ se afle omul, cu interesele lui profesionale ∫i personale ∫i bun„starea ˛„rii.

O nou„ stare de spirit la care face referire doctrina Partidului Umanist are o component„ uman„ ∫i una economic„, care interfereaz„. Astfel, omul care-∫i redob‚nde∫te demnitatea sa va evolua Ón climatul economic pe baza unei noi rela˛ii de parteneriat.

Munca cinstit„ va trebui s„ fie corect pl„tit„, iar rela˛ia Óntre patron ∫i salariat s„ fie una de conlucrare Ón interesul general al societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Promovarea unei strategii economice realiste, a unui mediu de afaceri corect, Óncurajarea capitalului autohton, respectarea legilor ∫i a demnit„˛ii umane se pot constitui Ón elemente de baz„ pentru eliminarea statutului de ∫omer pentru cei care nu accept„ aceast„ situa˛ie ∫i care doresc s„-∫i dep„∫easc„ Ón societate statutul existent.

Foarte mul˛i bani se risipesc f„r„ a produce noi valori materiale. Œn locul Óncerc„rii Ónl„tur„rii cauzelor ∫omajului, ei sunt dirija˛i Ón mod eronat spre diminuarea efectelor.

Se formeaz„ o nou„ mentalitate, distrug„toare pentru societatea nemuncii pl„tite, care Ól transform„ pe om Óntr-un obiect inutil at‚t pentru societate, c‚t ∫i pentru el Ónsu∫i. Starea de descurajare a individului se accentueaz„ ∫i mai mult din cauza polariz„rii societ„˛ii: pr„pastia dintre oamenii foarte boga˛i ∫i cei foarte s„raci.

™i aici umanismul politic dezv„luie o g‚ndire realist„, de sus˛inere concret„ a oamenilor de afaceri, care prin activitatea lor conlucreaz„ la dezvoltarea economic„ s„n„toas„ ∫i, implicit, la ridicarea nivelului de bun„stare a individului ∫i societ„˛ii Ón ansamblul ei.

Legea neimpozit„rii profitului reinvestit este un succes al g‚ndirii noastre politice, o dovad„ c„ exist„ solu˛ii economice viabile pentru ameliorarea fenomenului ∫omajului, prin protejarea capitalului autohton, care va facilita relansarea activit„˛ilor economice, creatoare de valoare ∫i de noi locuri de munc„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Firczak. Va urma domnul deputat Virgil Popescu.

Domnii deputa˛i Cristian Nechifor ∫i Adrian Ionel au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îRutenii ∫i hu˛ulii“.

La 6 mai a.c., la propunerea Uniunii Generale a Asocia˛iei Etniei Hu˛ule din Rom‚nia, s-a realizat un protocol de colaborare Óntre organiza˛iile de reprezentare ale celor dou„ etnii — rutenii ∫i hu˛ulii.

Esen˛a colabor„rii o constituie sprijinul reciproc al p„r˛ilor pentru afirmarea identit„˛ii etnice, religioase, culturale ∫i lingvistice ale celor dou„ etnii, at‚t pe plan intern, c‚t ∫i cu ocazia unor manifest„ri mondiale ale rutenilor.

Participarea hu˛ulilor la alegerile locale ∫i parlamentare din acest an pe listele Uniunii Culturale a Rutenilor din Rom‚nia determin„ ∫i reprezentarea lor, prin uniunea noastr„, Ón Consiliul pentru minorit„˛i na˛ionale, Óncep‚nd cu anul viitor, evident, dac„ rezultatele la alegeri vor sus˛ine acest deziderat.

Colaborarea noastr„, concretizat„ printr-un protocol, ilustreaz„ Ónc„ o dat„ atitudinea Rom‚niei fa˛„ de minorit„˛i, drepturile de care acestea se bucur„ Ón ˛ara noastr„, pe baza cadrului legislativ creat ∫i a m„surilor pragmatice concretizate de autorit„˛ile statului rom‚n.

Sper„m ca aceast„ colaborare s„ contribuie la afirmarea continu„ a principiilor democra˛iei, s„ determine o ilustrare a viitorului ˛„rii noastre Ón structurile europene, evident, Ón propor˛iile cu care noi putem contribui, astfel Ónc‚t perspectiva european„, spunem noi, presupune tocmai colaborarea pe multiple planuri.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Virgil Popescu. Va urma domnul Ilie Merce.

Domnul deputat Florin Iordache a depus la secretariat declara˛ia.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul declara˛iei mele de ast„zi Ól constituie ignorarea zilei de 9 mai de c„tre actuala opozi˛ie politic„.

Ziua de 9 mai are bine cunoscutele semnifica˛ii Ón patrimoniul spiritual al ˛„rii noastre, at‚t cu vechi rezonan˛e istorice, c‚t ∫i cu importan˛a deosebit„ pentru viitorul Rom‚niei Ón comunitatea ˛„rilor Europei.

Declararea ∫i c‚∫tigarea independen˛ei de stat, la 9 Mai 1877, de c„tre Parlamentul ˛„rii, a Ónsemnat marcarea definitiv„ a dorin˛ei poporului nostru pentru libertate, pentru demnitate na˛ional„, pentru afirmarea ca na˛iune modern„ Ón r‚ndul na˛iunilor europene.

Œn acela∫i timp, Europa modern„ s„rb„tore∫te la 9 Mai ziua Ón care s-a afirmat dorin˛a politic„ a statelor europene de a construi o comunitate ale c„rei obiective

s„ transforme viitorul fiec„rei ˛„ri Óntr-un viitor liber consim˛it, Ón spiritul drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului, Óntr-o uniune modern„, cu noi valen˛e politice, economice, sociale.

Œn Óntreaga ˛ar„ au avut loc manifest„ri dedicate acestei multiple s„rb„tori, care au confirmat voin˛a ∫i hot„r‚rea noastr„ de a cinsti istoria ∫i de a privi cu Óncredere spre Uniunea European„, ai c„rei membri vom fi din anul 2007.

Suntem nevoi˛i Óns„ s„ consemn„m c„ la aceste manifest„ri nu am putut s„ ne bucur„m, ca rom‚ni, Ómpreun„ cu reprezentan˛i ai opozi˛iei Ón majoritatea marilor ora∫e ∫i municipii.

F„r„ a fi fost o manifestare cu caracter politic, parlamentarii Partidului Social Democrat au fost, Ón consecin˛„, Ón marea majoritate a cazurilor, singurii reprezentan˛i ai cet„˛enilor care au participat al„turi de reprezentan˛ii institu˛iilor ∫i autorit„˛ilor locale la depunerea coroanelor de flori la monumentele eroilor ∫i alte manifest„ri pe plan local.

Disocierea demonstrativ„, izolarea f„˛i∫„, fronda absurd„, abordate de opozi˛ie cu acest prilej, arat„ nu numai imaturitatea politic„, degringolada principiilor care guverneaz„ opozi˛ia politic„, dar, mai grav, afi∫eaz„ Ón mod voit o atitudine ostil„ fa˛„ de istoria ˛„rii ∫i fa˛„ de reperele semnificative ale Uniunii Europene.

Opozi˛ia actual„ a demonstrat nu numai pozi˛ia politic„ pe care o are fa˛„ de semnifica˛iile acestei zile, dar ∫i faptul c„ nu-∫i poate dep„∫i limitele dictate de interese minore, politicianiste.

Cred c„ este cazul s„ ne exprim„m regretul pentru atitudinea adoptat„ de opozi˛ia actual„ cu acest prilej, s„ afirm„m c„ nu aceasta este pozi˛ia popula˛iei fa˛„ de istoria ˛„rii noastre ∫i fa˛„ de viitorul pe care vrem s„ ni-l realiz„m Ón interiorul Uniunii Europene.

Ca membru al P.S.D. pot afirma cu claritate c„ partidul nostru dore∫te s„ continue ∫i s„ dezvolte idealurile de la 1877 ∫i s„ devin„ Ón acela∫i timp un partener activ ∫i eficient Ón arhitectura Uniunii Europene. V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ilie Merce. Va urma doamna Iulia Pataki.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

P.S.D., Ónc„ partid de guvern„m‚nt, a creat un homo politicus grotesc, sfid„tor ∫i cinic, care a Óngre˛o∫at, dar a ∫i contaminat Óntreaga societate, cotropind-o.

Corup˛ia ∫i abuzul au fost legitimate institu˛ional, devenind mai mult dec‚t Óngrijor„toare prin amploarea ∫i mai ales prin indiferen˛a, Ón fapt, manifestat„ de factorii de decizie Ón leg„tur„ cu Ónl„turarea lor.

Oric‚t„ bun„voin˛„ ∫i trud„ ai depune pentru a provoca la cur„˛enie social„ ∫i institu˛ional„, te izbe∫ti de zidul clientelar al P.S.D.

Œntr-o declara˛ie anterioar„ am exemplificat acest lucru prin prezentarea cazului Drago∫ ™euleanu, pre∫edinte impus la Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune, care vr‚nd îs„ fac„ ∫i s„ desfac„“ totul Ón Radio a reu∫it — cu brio — s„-i ∫tirbeasc„ prestigiul ∫i s„ provoace o vertiginoas„ sc„dere a audien˛ei respectivei institu˛ii ∫i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 mai mult, s„ provoace salaria˛ii la revolt„, amenin˛‚nd c„-i d„ pe m‚na satrapilor P.S.D. din judec„torii, pentru Drago∫ ™euleanu legea devenind ceva nesemnificativ, derizoriu, Ón nici un caz ceva care trebuie respectat, ci mai degrab„ distorsionat, Ón folos propriu.

Drept urmare, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor au sosit noi memorii ∫i angaja˛i care au cerut audien˛„ (insist‚nd a r„m‚ne anonimi din motive lesne de Ón˛eles) pentru a ne aduce la cuno∫tin˛„ alte ilegalit„˛i s„v‚r∫ite de îintangibilul“ Drago∫ ™euleanu.

Astfel afl„m c„ domnul ™euleanu dispune de organizarea de concursuri pentru ocuparea a tot felul de posturi de conducere sau de execu˛ie, care trebuie c‚∫tigate doar de cine îtrebuie“, dup„ ni∫te criterii absolut aberante ∫i f„r„ alt„ justificare dec‚t aceea c„ sunt îclien˛ii“ pre∫edintelui director general Drago∫ ™euleanu ∫i ai acoli˛ilor lui. Œn acest sens, este notoriu îcazul Re∫i˛a“. La postul local Re∫i˛a a fost instalat un Óntreg îclan Gl„van“, o dat„ cu numirea ca director general adjunct, cu derogare de studii, a numitului Doru Dinu Gl„van, prin Ordinul nr. 35. Respectivul director ∫i-a angajat rudele ∫i acoli˛ii, organiz‚nd concursuri de dragul concursurilor, pentru c„ oricum se ∫tia dinainte cine trebuie s„ ob˛in„ postul...

Cere Consiliului de administra˛ie s„ fie de acord (∫i ob˛ine acordul?!...) ca pensiona˛ii directori generali adjunc˛i s„ fie Óncadra˛i pe posturi de consilieri, p„str‚ndu-∫i salariul de directori generali adjunc˛i, chiar dac„ pe posturile eliberate au fost angaja˛i al˛i directori generali adjunc˛i — proteja˛i mai tineri ai s„i sau ai partidului de guvern„m‚nt — cu aceea∫i leaf„... Ca de exemplu, fostul director general Manole, este pensionat dar reangajat consilier personal al pre∫edintelui director general, cu leaf„ de director general adjunct, iar postul lui este ocupat îprin concurs“ de unul din îaghiotan˛ii“ lui ™euleanu, care nu comenteaz„, Óndeplinind cu supunere orice cerere a ∫efului s„u... legal„ sau ilegal„...

Gurile rele spun c„ Manole este î˛inut aproape“ pentru c„ ∫tie prea multe despre ilegalit„˛ile comise de pre∫edintele director general al Radiodifuziunii ∫i mai ales cunoa∫te prea bine povestea unor carduri Ón valut„ volatilizate prin bun„voin˛a îinatacabilului“ domn ™euleanu.

Aprob„ concursuri de promovare profesional„ doar c‚nd Ói convine, elimin„ profesioni∫tii care nu-i sunt pe plac, intervine aberant Ón politica editorial„, cheltuie Ón continuare dup„ bunul-plac banii institu˛iei (dispun‚nd plec„ri Ón str„in„tate, f„r„ efect, ale unor angaja˛i sau îsimpatizan˛i“ ai Radioului public...).

F„r„ Óndoial„, este stupefiant cum nimeni nu ia nici o m„sur„ pentru a stopa un ins at‚t de ahtiat dup„ putere — un impostor politic ∫i profesional —, care jefuie∫te o institu˛ie dup„ propriul plac.

A∫tept„m Ónc„ un raport pertinent ∫i la obiect al Comisiei pentru cultur„, cu privire la situa˛ia unei institu˛ii at‚t de importante ca Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe doamna Iulia Pataki. Va urma tot o doamn„, Amalia B„l„∫oiu.

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la o problem„ major„ din societatea noastr„, ∫i anume intoleran˛a fa˛„ de comunitatea persoanelor de alt„ orientare sexual„ din Rom‚nia.

Conform ultimelor statistici oferite de c„tre Galup, Ón 2003, acest grup minoritar este confruntat cu cea mai mare ostilitate social„.

Astfel, 40% din responden˛i consider„ c„ nu sunt de acord ca Ón Rom‚nia s„ tr„iasc„ homosexuali sau lesbiene, Ón timp ce 19% afirm„ acela∫i lucru despre musulmani, iar 13% despre romi.

S„pt„m‚na trecut„ am asistat la un eveniment deosebit pentru noi to˛i, îFestivalul diversit„˛ii“, organizat de c„tre comunitatea persoanelor cu alt„ orientare sexual„ dec‚t cea a majorit„˛ii, un eveniment cu valoare de precedent care, sper„m, constituie doar Ónceputul cunoa∫terii reciproce, un act de curaj pentru o comunitate minoritar„ dezavantajat„ din toate punctele de vedere.

îHomosexualitatea este un viciu, un r„u, ceva care trebuie extirpat“, g‚nde∫te majoritatea societ„˛ii. îHomosexualitatea este un comportament sexual neacceptat de majoritate, care trebuie izolat, altfel ne va distruge Ón timp“, sus˛in al˛ii.

Nu avem informa˛ii despre homosexualitate, nu avem nici decen˛a de a Óncerca s„ le ob˛inem. Nu dorim s„ cunoa∫tem acest fel de a fi al unei persoane, iar cel mai simplu, dar ∫i cel mai primitiv fel de a ne manifesta este ura ∫i dispre˛ul, excluz‚nd ceea ce nu Ón˛elegem ∫i nu dorim s„ Ón˛elegem. ™i ne mir„m c„ democra˛iile occidentale ne atrag aten˛ia asupra criteriilor politice de integrare european„, respectiv respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorit„˛ilor sexuale, care Ón Rom‚nia las„ de dorit.

Este vorba de dreptul unei persoane de a-∫i dezvolta liber individualitatea, de a nu fi supus discrimin„rii. Este vorba de fiin˛e umane care sunt diferite, au alt„ orientare sexual„.

Sunt Óntr-o situa˛ie similar„ cu persoanele care vorbesc o alt„ limb„ dec‚t cea majoritar„, cu cei care apar˛in altei rase, au alt„ culoare a pielii, au alt„ religie dec‚t cea majoritar„. Nu exist„ dou„ fiin˛e umane care s„ fie totalmente la fel. Fiecare dintre noi are o individualitate, o personalitate aparte. ™i to˛i avem dreptul, constitu˛ional, dar ∫i nevoia de a ne manifesta, de a ne dezvolta personalitatea, de a tr„i liber ∫i f„r„ temeri Ón societate, de a alege apartenen˛a noastr„ la o comunitate sau alta.

Din p„cate, aceast„ libertate Ónc„ nu exist„ pentru comunitatea homosexual„. Tr„im Óntr-o societate Ón care am fost Óndoctrina˛i cu cele mai hidoase mituri, temeri ∫i stereotipii legate de homosexualitate.

Majoritatea acestor persoane — pot fi rudele, colegii, prietenii no∫tri — duc o via˛„ dubl„, se ascund de noi, datorit„ fricii de a pierde locul de munc„, familia, prietenii, locul Ón societate sau, Ón anumite cazuri, de a nu fi agresa˛i fizic.

Œ∫i neag„ identitatea pentru c„ societatea sanc˛ioneaz„ orice deviere de la normele acceptate de majoritate, Óncurajeaz„ politicile de contestare ∫i limitare a drepturilor ∫i libert„˛ilor celor care sunt diferi˛i, limiteaz„ posibilitatea de a revendica aceste drepturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Avem legi care interzic discriminarea, institu˛ii pentru aplicarea legilor, dar care ignor„ problemele grave cu care se confrunt„ aceast„ comunitate minoritar„. Pentru institu˛iile de stat aceast„ problematic„ nu constituie o prioritate.

Pe de o parte elimin„m prevederile legale care incrimineaz„ orientarea sexual„, dar pe de alt„ parte introducem pe u∫a din dos prevederi care limiteaz„ drepturile acestor persoane la anumite servicii, ca serviciile de s„n„tate, exemplu fiind Legea s„n„t„˛ii, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Singura scuz„ a majorit„˛ii este c„ societatea nu este preg„tit„ pentru acceptarea diversit„˛ii.

Cei 14 ani de libertate ne dovedesc Óns„ contrariul. Am eliminat o serie de prejudec„˛i sau stereotipii, cum ar fi a∫a-zisul pericol maghiar. Am Ón˛eles c„ a vorbi o limb„, o cultur„ sau tradi˛ii diferite ne Ómbog„˛e∫te societatea, ori o alt„ stereotipie, c„ o femeie nu poate avea alt„ pozi˛ie Ón societate dec‚t cea de mam„.

Suntem o societate Ón schimbare, o schimbare Ón bine, tindem spre o societate european„, al c„rui nucleu de convie˛uire social„ Ól constituie descoperirea diversit„˛ii, respectul ∫i toleran˛a fa˛„ de individ, fa˛„ de dreptul fiec„rui individ de a-∫i alege ∫i dezvolta identitatea, de a fi el Ónsu∫i.

Adev„rata egalitate de drepturi exist„ Óntre indivizi liberi, con∫tien˛i de valorile lor, deschi∫i ∫i toleran˛i fa˛„ de semenii lor.

Institu˛iile statului sunt datoare a ini˛ia politici publice pentru promovarea toleran˛ei, diversit„˛ii, pentru prezen˛a cultural„ a comunit„˛ilor minoritare ∫i altele dec‚t cele na˛ionale. Au menirea de a asigura spa˛iul necesar dezvolt„rii individualit„˛ii complexe a persoanelor cu alt„ orientare sexual„, pentru ca Ón viitor s„ nu mai folosim termenul de îcuraj“ pentru cei care sunt homosexuali. Ei sunt ∫i trebuie trata˛i ca cet„˛eni cu drepturi depline, ca orice cet„˛ean al Rom‚niei.

Declara˛ia mea s-a bazat pe bro∫ura îDespre noi“, conceput„ ∫i editat„ de Asocia˛ia îAccept“. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Amalia B„l„∫oiu. Va urma domnul ™tefan L„p„dat.

Deputa˛ii Liana Naum, Ioan Timi∫, Minodora Cliveti, Cristian Sandache, Marian Motoc, Eugen Arn„utu, Mihai Tudose, Tiberiu Sb‚rcea ∫i Emil Rus au depus declara˛iile la secretariat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îZiua Europei, 9 Mai, este ∫i ziua noastr„“.

Anivers„rile ∫i comemor„rile sunt f„cute de oameni ∫i pentru oameni, iar dac„ ecoul lor este slab, dac„ mesajele nu sunt Ón sensul real al evenimentelor, avem toate temeiurile s„ consider„m c„ Ónc„ nu s-a g„sit m„sura corect„, penetrant„ pentru cunoa∫terea ∫i aprecierea trecutului de c„tre c‚t mai mul˛i dintre cet„˛enii de ast„zi ai Rom‚niei.

Se spune c„ oamenii care nu cunosc trecutul nu-∫i merit„ prezentul.

A∫ reformula ideea sub un aspect mai pragmatic: îS„ ne cunoa∫tem trecutul, m„car pentru a nu repeta erorile care l-au marcat“.

S„rb„torirea îZilei Europei“ Ón acest an reprezint„ un eveniment cu o Ónc„rc„tur„ politic„, dar ∫i emo˛ional„ deosebit„.

Se Ómplinesc 54 de ani de la discursul istoric rostit de Robert Schumann la Paris, prin care propunea crearea unei institu˛ii europene suprana˛ionale, Óns„rcinat„ cu administrarea industriei de c„rbune ∫i o˛el, care reprezenta, la acea dat„, baza puterii militare.

Considerat„ la momentul respectiv o ini˛iativ„ de prevenire a unor conflicte Óntre diverse na˛iuni marcate Ónc„ de experien˛a devastatoare a r„zboiului, a reprezentat, de fapt, piatra de temelie a construc˛iei europene de ast„zi.

Europa, ca atare, a existat de secole. Elementele care au unit-o, Ón absen˛a unor reguli ∫i institu˛ii comune, au fost, Ón trecut, insuficiente pentru a preveni tragedia celor dou„ r„zboaie mondiale.

Comunit„˛ile ini˛iale s-au dezvoltat treptat, evolu‚nd de la o entitate interguvernamental„ spre una federal„, cu un grad de convergen˛„ intern„, social„ ∫i cultural„ unic„ Ón istoria Europei.

Dac„ la Ónceput obiectivul esen˛ial imediat era acela al cooper„rii pa∫nice Óntre statele europene, ast„zi ambi˛ia este diferit„: construc˛ia unei Europe care respect„ libertatea ∫i identitatea tuturor popoarelor ce o compun.

Numai prin unirea popoarelor sale Europa Ó∫i va putea controla destinul ∫i dezvolta un rol pozitiv Ón lume.

Uniunea European„ este Ón slujba cet„˛enilor s„i. P„str‚ndu-∫i propriile valori, tradi˛ii ∫i propria limb„, cet„˛enii europeni ar trebui s„ se simt„ Ón largul lor Ón ceea ce numim îcasa european„“.

Cooperarea economic„ s-a accentuat, iar acesteia i s-a ad„ugat cooperarea din domeniul justi˛iei ∫i afacerilor interne, a politicii externe ∫i de ap„rare.

Ca urmare, statele care ∫i-au manifestat dorin˛a de a se al„tura acestui proiect au devenit tot mai multe, comunitatea m„rindu-∫i num„rul de la 6 membri fondatori la 15, iar de c‚teva zile la 25.

Mai mult, Ón 2007 vom fi martorii unei uniuni de 27 de membri, care va include Rom‚nia ∫i Bulgaria.

Lumea de ast„zi, Óntr-o continu„ ∫i rapid„ evolu˛ie, are nevoie de Europa.

Uniunea European„ este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea ∫i prosperitatea pot aduce unui continent alt„ dat„ m„cinat de r„zboaie. Modelul european arat„ lumii c„ o uniune mereu mai str‚ns„ a popoarelor este posibil„ Ón m„sura Ón care se bazeaz„ pe valori ∫i obiective comune.

™i nu Ón ultimul r‚nd trebuie, de asemenea, s„ ne amintim de ideea care a Ónso˛it permanent demersul lui Monnet, realizatorul din umbr„ al proiectului lui Schumann: îNoi nu coaliz„m state, ci unim oameni“.

Simbolistica zilei de 9 mai, adoptat„ ca s„rb„toare a Europei de c„tre summit-ul de la Milano din 1985, se Ómbog„˛e∫te, astfel, cu fiecare pas f„cut c„tre extindere, de fapt unificarea continentului, ∫i cu fiecare pas f„cut c„tre integrare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Aderarea la Uniunea European„ trebuie privit„ nu ca un scop Ón sine, ci ca mijlocul cel mai adecvat de a r„spunde provoc„rilor secolului al XXI-lea, Ón special procesului de globalizare ∫i nevoii de dezvoltare durabil„.

Œn aceast„ nou„ Europ„, Rom‚nia are un rol bine determinat, confirmat ∫i reconfirmat de c„tre vechile ∫i noile state membre, de c„tre guvernele na˛ionale ∫i institu˛iile Uniunii Europene.

Voin˛a rom‚nilor pentru confirmarea locului pe care-l merit„ Ón marea familie european„ este o certitudine ∫i demonstreaz„ c„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ reprezint„ doar o chestiune de timp. De aceea, c‚t ∫i datorit„ faptului c„ suntem de facto europeni, Ziua Europei, 9 Mai, este ∫i ziua noastr„. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan L„p„dat. Va urma domnul Ioan Oltean.

Domnii deputa˛i Pavel T‚rpescu ∫i Aurel Daraban au depus la secretariat declara˛iile.

Declara˛ia mea se intituleaz„ îCe vin„ au bolnavii?“ Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cadrele medicale din Óntreaga re˛ea de spitale a ˛„rii se str„duiesc s„ compenseze lipsa medicamentelor ∫i a hranei prin comportamentul profesionalist ∫i Óncurajator fa˛„ de bolnavi. Cu toate c„ Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei a acordat c‚teva miliarde de lei pentru acoperirea datoriilor farmaciilor c„tre furnizorii de medicamente, spitalele nu dispun de cantitatea necesar„ trat„rii bolnavilor.

Dac„ se adaug„ hrana inconsistent„, lenjeria veche de aproape 15 ani, aparatura medical„ uzat„, ce speran˛„ de via˛„ mai au cei condamna˛i de soart„ s„ zac„ prin spitale?

Circula˛ia Óntre˛in„torilor de bolnavi s-a intensificat Ón spitale, sfid‚nd regulamentul de ordine interioar„, sub privirea Óng„duitoare a personalului medical de serviciu. Managerii justific„ situa˛ia nedorit„ prin lipsa de bani. Œntrebarea este: unde se duc banii salaria˛ilor contribuabili la fondul asigur„rilor de s„n„tate? Ce g„uri negre ale economiei mai sunt de acoperit?

Este adev„rat c„ mai sunt ∫i cet„˛eni de bun„ credin˛„ care, Ón schimbul unui serviciu medical de calitate, mai sponsorizeaz„ pe ici, pe colo, amenajarea de birouri pentru cadrele medicale de conducere, dar saloanele de bolnavi interna˛i n-au mai cunoscut zugr„veli de la Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Medicamentele compensate sunt v‚ndute Ón timp record de 5-6 ore Ón prima zi a luni, dup„ care bolnavul mai a∫teapt„ prima zi a lunii urm„toare, angaj‚ndu-se la r‚nd de la orele 4 sau 5 diminea˛a. Pentru medicamentele gratuite se men˛ine sistemul birocratic de avizare a re˛etelor de c„tre Casa de Asigur„ri de S„n„tate. Unii medici de familie nu mai dau nici acele re˛ete gratuite mamelor care au Ón Óntre˛inere copii.

Controalele efectuate de Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei ∫i Guvernul au constatat c„ exist„ o proast„ gestionare a banilor aloca˛i s„n„t„˛ii, c„ sunt organizate licita˛ii de medicamente Ón mod preferen˛ial, intern„ri prelungite Ón

mod nejustificat, comisioane pentru fel ∫i fel de achizi˛ii de alimente ∫i alte medicamente.

Cu toate acestea, situa˛ia rea din s„n„tate se perpetueaz„, nimeni nu vede, nimeni nu aude... Ursul merge, c‚inii latr„!

Mul˛umesc frumos.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Ioan Oltean. Va urma domnul Victor Berc„roiu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„, pe care o fac ∫i Ón calitatea mea de pre∫edinte al Comisiei de administra˛ie public„, vizeaz„ o m„sur„ pe care partidul de guvern„m‚nt a luat-o Ón ultimul moment, cea referitoare la aruncarea Ón b„t„lia electoral„ pentru alegerile locale a doi mini∫tri extrem de importan˛i din Guvernul N„stase. ™i, Ón special, cel care m„ intereseaz„ pe mine este ministrul administra˛iei ∫i internelor, domnul Ioan Rus.

Disperarea partidului de guvern„m‚nt c„ ar putea ob˛ine rezultate modeste la alegerile locale sau chiar pierderea celor mai mari ora∫e ale ˛„rii a determinat liderii acestei forma˛iuni politice s„ adopte pentru alegerile de luna viitoare, din 6 iunie, solu˛ii de-a dreptul radicale, dar ∫i foarte riscante, dac„ privim acest lucru prin prisma negocierilor cu Uniunea European„.

Astfel, aruncarea Ón cursa competi˛iei locale a domnului ministru Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor, dar ∫i coordonator al capitolului justi˛ie ∫i interne ∫i cel al administra˛iei publice, pune sub semnul Óntreb„rii nu numai posibilitatea Ónchiderii capitolului justi˛ie ∫i interne Ón luna iunie ∫i chiar p‚n„ la sf‚r∫itul anului, c‚t ∫i corectitudinea desf„∫ur„rii alegerilor locale.

De asemenea, prin aceast„ decizie a P.S.D.-ului, reforma Ón domeniul administra˛iei publice este compromis„ total, ea fiind, de altfel, neglijat„ chiar de la desfiin˛area Ministerului Administra˛iei Publice ∫i includerea acesteia Ón interiorul Ministerului Internelor.

Chiar dac„ domnul ministru Rus nu mai este coordonator al Comisiei tehnice centrale pentru organizarea alegerilor, Ón locul Domniei sale fiind numit domnul Gabriel Oprea, ministru delegat pentru administra˛ia public„, semnele de Óntrebare persist„ pentru motivul c„ domnul Oprea nu este altul dec‚t adjunctul domnului ministru Rus, iar simpla schimbare, temporar„, de altfel, nefiind de natur„ s„ preÓnt‚mpine eventuale fraude electorale, domnul Rus r„m‚n‚nd Ón continuare ministru ∫i deci ∫ef al domnului Oprea.

Candidatura domnului Ioan Rus pentru fotoliul de primar al municipiului Cluj-Napoca demonstreaz„ Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, lipsa de scrupule a partidului de guvern„m‚nt, pentru care interesele de partid sunt mai presus dec‚t interesele na˛ionale, mai presus de interesele rom‚nului de r‚nd, compromi˛‚nd Ón felul acesta aderarea Ón anul 2007 a Rom‚niei la Uniunea European„, prin Ónt‚rzieri Ón negocierea capitolelor ∫i Ón restan˛e, Ón adoptarea ∫i implementarea _acquis_ -ului comunitar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Afirma˛ia reprezentan˛ilor partidului de guvern„m‚nt c„ participarea ministrului administra˛iei ∫i internelor Ón cursa electoral„ este un semn clar al voin˛ei de eficientizare a administra˛iei locale, ce va sus˛ine aderarea la Uniunea European„ a Rom‚niei, este de-a dreptul hilar„, din moment ce domnul Rus, care r„spunde de acest capitol ∫i are atribu˛ii precise pe aceast„ linie, face cu totul altceva dec‚t s„ urm„reasc„ procesul de aderare Ón structurile Uniunii Europene.

Oricum ar fi, sper ca liderii P.S.D.-ului s„ nu invoce drept scuz„ a Ónt‚rzierilor participarea unui coordonator important de capitol la alegerile pentru c‚∫tigarea unui fotoliu de primar, fie el ∫i al Clujului, deoarece, Ón realitate, Guvernul Ónc„ o dat„ probeaz„ o cras„ iresponsabilitate ∫i Ón acela∫i timp, repet, dovede∫te c„ interesul de partid este deasupra intereselor prioritare ale ˛„rii.

Pentru a nu Ónt‚rzia ∫i a nu compromite Ón mod irevocabil acest proces, solicit domnului ministru Rus s„-∫i dea demisia din func˛ia de ministru, sau demiterea acestuia, oricare din aceste variante fiind posibil„ ∫i necesar„, asigur‚ndu-se Ón acest fel continuitate Ón actul de negociere cu Uniunea European„ ∫i garantarea, cel pu˛in Ón aparen˛„, a unor alegeri libere ∫i corecte, nu doar Ón jude˛ul Cluj, ci Ón toat„ ˛ara.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Victor Berc„roiu.

Va urma domnul Iulian Mincu.

Domnii deputa˛i Eugen Nicol„escu ∫i Constantin Niculescu au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am s„ evoc ast„zi un eveniment deosebit la care am participat Ón municipiul C‚mpina, jude˛ul Prahova, Ón data de 9 mai, ∫i anume, o s„rb„toare cu triplu eveniment, Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei, Ziua Victoriei Œmpotriva Fascismului ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Ziua Europei.

Rom‚nia a aniversat Óntr-o fericit„ coinciden˛„ evenimente cu o profund„ semnifica˛ie istoric„, determinat„ de procesul de modernizare ∫i de dezvoltare a na˛iunii rom‚ne Ón context european.

Prin actul de demnitate na˛ional„ cerut de cet„˛enii rom‚ni ∫i sus˛inut apoi, inclusiv prin jertfa de s‚nge a armatei rom‚ne, pe c‚mpurile de lupt„ ale Bulgariei, proclamarea la 9 Mai 1877 a independen˛ei absolute fa˛„ de Imperiul Otoman, se deschideau ˛„rii noi orizonturi ∫i Ói confereau acesteia un nou statut.

fiara noastr„ urma direc˛ia Ónceput„ de Revolu˛ia modernizatoare de la 1848, drum care ne conducea spre o viguroas„ ∫i ferm„ aliniere la valorile Occidentului european. Aceasta a implicat, pe de o parte, necesitatea consolid„rii ∫i dezvolt„rii structurilor ∫i institu˛iilor na˛ionale, din nevoia alinierii lor cu cele din vestul Europei.

Pe de alt„ parte, s-a impus ∫i edificarea unei politici externe, Ón concordan˛„ cu noile interese ∫i responsabilit„˛i ale statului rom‚n.

La 9 Mai 1877, Mihail Kog„lniceanu, Óntr-un discurs memorabil, a declarat Ón mod hot„r‚t c„ ˛ara rupea orice leg„tur„ cu Poarta ∫i, printr-o mo˛iune votat„ de Parlament, se proclama independen˛a.

Proclamarea independen˛ei de stat a fost apogeul unei politici bine preg„tite, Ón toate detaliile sale, care a trebuit consfin˛it„ apoi pe c‚mpul de lupt„ ∫i impus„ spre recunoa∫terea Europei.

Acest document de demnitate na˛ional„ ar fi r„mas o simpl„ mo˛iune parlamentar„, dac„ solda˛ii libert„˛ii, numi˛i atunci îdoroban˛i“ ∫i îc„l„ra∫i“, nu s-ar fi luptat cu vitejie la sud de Dun„re, pentru a Óndeplini n„zuin˛a secular„ a tuturor rom‚nilor.

Œn urm„rirea idealului unificator al na˛iunii rom‚ne, edificarea primului stat independent ∫i suveran rom‚n a preg„tit actul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, prin redefinirea ∫i dinamizarea idealului unit„˛ii na˛ionale.

Pentru mul˛i, independen˛a Rom‚niei a fost incomod„ ∫i de aceea ea a trebuit ap„rat„ Ón Primul ∫i Ón Al Doilea R„zboi Mondial.

9 Mai 1945 este ziua Ón care regimul totalitar al lui Adolf Hitler, cel care cufundase Germania ∫i marea parte a Europei ∫i a lumii Ón tenebrele s‚ngeroase ∫i pline de atrocit„˛i ale celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, Ó∫i recuno∫tea Ónfr‚ngerea Ón fa˛a puterilor antifasciste, aliate sub acela∫i stindard, cel al luptei pentru libertate ∫i pentru democra˛ie.

La 9 Mai 1945, c‚nd Germania nazist„ a semnat actul capitul„rii necondi˛ionate, victoria comunit„˛ii interna˛ionale asupra ciumei brune se datora ∫i solda˛ilor care au luptat sub tricolor pentru libertate.

Din nou armata ˛„rii a asigurat perpetuarea na˛iunii ∫i a statului rom‚n.

Iat„ de ce, ziua de 9 Mai este ∫i ziua Ón care planeta s„rb„tore∫te victoria coali˛iei na˛iunilor unite Ómpotriva agresiunii fasciste.

Ziua de 9 Mai este Ón acela∫i timp ∫i Ziua Europei, marc‚nd Ónceputurile unui proces care, dup„ pr„bu∫irea Zidului Berlinului ∫i a Cortinei de Fier, va permite reunificarea pa∫nic„ a continentului nostru.

9 Mai 1950 constituie punctul de pornire al construc˛iei europene. Œn acea zi, ministrul de externe al Fran˛ei, Robert Schuman, a propus un plan de pace al c„rui scop era controlul interna˛ional asupra industriilor de r„zboi ale Fran˛ei ∫i Germaniei, astfel Ónc‚t nici unul din aceste state s„ nu se mai poat„ preg„ti Ón secret de r„zboi.

La acel plan au aderat ∫i Italia, Belgia, Olanda ∫i Luxemburg, form‚nd astfel prima dintre comunit„˛ile europene cunoscute, din 1953, sub numele de Uniunea European„.

Œn anul 1973, celor ∫ase membri fondatori li s-au al„turat Marea Britanie, Irlanda ∫i Danemarca, iar Ón 1981, Grecia, iar Spania ∫i Portugalia, Ón 1986.

Œn 1995, num„rul membrilor a ajuns la 15, prin includerea Austriei, Finlandei ∫i Suediei.

O dat„ cu admiterea altor ˛„ri la Ónceputul acestei luni, a devenit evident ca ∫i Rom‚nia s„ depun„ ultimele eforturi necesare pentru a fi Ón m„sur„ s„ respecte criteriile de aderare.

Œn acest scop, Rom‚nia va trebui s„ duc„ la bun sf‚r∫it dificilele reforme Óncepute Ón domeniile administra˛iei, justi˛iei, economiei ∫i luptei Ómpotriva corup˛iei. Toate acestea presupun curaj ∫i hot„r‚re, iar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Rom‚nia nu duce lips„ de a∫a ceva, dovedind-o de-a lungul Óntregii sale istorii.

Independen˛a c‚∫tigat„ va reprezenta o valoare Ónalt simbolic„, at‚ta vreme c‚t actorii integr„rii r„m‚n statele na˛ionale. Noua entitate politic„, economic„, social„ ∫i unitar„ care se na∫te Ón urma extinderii spre est a Uniunii Europene va fi, f„r„ Óndoial„, una independent„ ∫i suveran„, aflat„ Ón raporturile de cooperare ∫i parteneriat cu toate na˛iunile ∫i structurile multina˛ionale care Ómp„rt„∫esc valorile lumii libere ∫i democratice.

fiara noastr„ s-a lansat dup„ 1989 Óntr-un lung ∫i dificil proces de recuperare a tradi˛iei sale, de na˛iune ∫i de stat european, de reintegrare Óntr-un spa˛iu c„ruia Ói apar˛ine Óntr-un mod firesc, organic, edific‚ndu-∫i Ón ace∫ti ani o identitate de ˛ar„ democratic„, reformele gener‚nd o economie de pia˛„ care va putea fi considerat„ drept una func˛ional„ Ón cel mai scurt timp.

Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca noi to˛i, autorit„˛i, institu˛ii publice ∫i private, cet„˛enii acestei ˛„ri, s„ contribuim activ la modernizarea Rom‚niei.

Integrarea european„ ∫i euroatlantic„ reprezint„ obiectivele strategice ale acestui proiect de modernizare ∫i de occidentalizare.

Nu putem s„ nu fim con∫tien˛i de sl„biciunile noastre, de progresele pe care trebuie s„ le facem Ón introducerea acquis-ului comunitar ∫i Ón compatibilizarea institu˛iilor statului rom‚n cu cele comunitare.

Œn acest context, costurile economice ∫i sociale care ne revin Ón acest proces trebuie asumate Ón totalitate. ™tim, Óns„, c„ beneficiile ader„rii ne vor permite dep„∫irea mai rapid„ a r„m‚nerilor Ón urm„, dezvoltarea societ„˛ii ∫i economiei rom‚ne∫ti ∫i cre∫terea nivelului de trai.

Manifest„rile legate de Ziua Europei organizate la nivelul ˛„rii noastre sunt menite s„ permit„ cet„˛enilor o mai bun„ cunoa∫tere a valorilor europene, integrarea lor fireasc„ Ón sistemul valorilor na˛ionale.

Avem cu to˛ii datoria s„ particip„m activ ∫i creator la definirea identit„˛ii noastre europene, ap„r‚nd ∫i promov‚nd Ón acela∫i timp identitatea noastr„ na˛ional„ ∫i cultural„.

Fiecare dintre noi trebuie s„ recunoasc„ ∫i s„ apere valorile pozitive ale Europei — democra˛ie, demnitate, libertate, solidaritate ∫i justi˛ie social„, umanism ∫i toleran˛„, dialog ∫i cooperare Óntre indivizi, comunit„˛i ∫i na˛iuni.

Realiz„rile memorabile ale trecutului ∫i succesele prezentului trebuie s„ constituie temeiul m‚ndriei de a fi rom‚n, iar seriozitatea ∫i sim˛ul de r„spundere cu care ne vom Óndeplini obliga˛iile care ne revin Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„, contribu˛ia la definirea viitorului Europei vor constitui temeiul m‚ndriei de a fi european.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Iulian Mincu. Va urma domnul deputat Nicu Spiridon.

## Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la situa˛ia bolnavilor de maladii psihice, care este dezastruoas„ Ón

Rom‚nia ∫i, din p„cate, foarte bine cunoscut„ peste hotare.

Œn luna noiembrie 2003 ∫i Ón luna februarie 2004, o delega˛ie Amnesty International a vizitat mai multe spitale de psihiatrie din Rom‚nia, printre care men˛ionez: Bucure∫ti, Poposchia, Mocrea, G„taia, ™tei, Nucet ∫i altele.

Situa˛ia Ónt‚lnit„ aici nu era cu mult diferen˛iat„ de cea semnalat„ la Ónceputul anului 2004, c‚nd 18 bolnavi psihici au murit de foame ∫i de frig la spitalul de la Poiana Mare, iar 82 au avut aceea∫i soart„ cu un an Ónainte, Ón anul 2003.

Mul˛i dintre pacien˛ii interna˛i Ón spitale nu sufer„ de probleme mintale acute ∫i nu au nevoie de tratamente psihiatrice, internarea lor Ón aceste spitale nu este justificat„ de prevederile Legii s„n„t„˛ii mintale ∫i trebuie considerate drept persoane private de libertate f„r„ motiv, conform art. 7 al Pactului interna˛ional cu privire la drepturile politice ∫i civile.

Œn schimb, neacordarea Óngrijirilor medicale adecvate acelor persoane cu tulbur„ri psihice sau cu dizabilit„˛i intelectuale reprezint„ o violare a art. 12 al aceleia∫i legi. O parte dintre cei interna˛i nemotivat sunt cazuri sociale, de tineri externa˛i din institu˛iile pentru copii cu dizabilit„˛i mintale. Ace∫tia au primit medicamente psihotropice Ón mod gre∫it. Exemple: Spitalul îAlexandru Obregia“ din Bucure∫ti, Poroschia, Mocrea, G„taia, Nucet.

La T‚rn„veni, cl„dirile sunt deteriorate, saltelele ∫i cear∫afurile, rupte ∫i murdare, este o lips„ total„ de igien„. Femeile din sec˛ia de femei sunt situate Ón dou„ saloane mari ∫i Óncuiate, ˛inute f„r„ acces la ap„ ∫i toalet„, put‚nd s„ se spele o dat„ pe s„pt„m‚n„, iar alimenta˛ia, foarte s„rac„, de altfel, este dat„ printr-o deschiz„tur„ Ón u∫„, ca s„ nu se deschid„ u∫a.

La G„taia, bolnavii stau Ón pijamale, f„r„ a∫ternuturi, hrana este total insuficient„, sunt nesupraveghea˛i suficient ∫i sunt, din aceste cauze, mari scandaluri ∫i b„t„i.

La Socola, bolnavii nu au ce m‚nca, sunt Óntr-o stare de Ónfometare cronic„.

La Turceni, mizeria este deosebit„, bolnavii sunt plini de p„duchi, medicamentele ∫i hrana sunt insuficiente.

La Bac„u, bolnavii din sec˛iile de psihiatrie ale spitalului jude˛ean stau c‚te doi Ón pat.

La Poroschia, fapt Ónt‚lnit, de fapt, ∫i la Spitalele îAlexandru Obregia“ ∫i Socola, lipsa unei terapii adecvate, suficiente ∫i necesare este adesea dezastruoas„.

Bolnavii interna˛i conform Codului penal, o alt„ problem„, nu sunt separa˛i de ceilal˛i, ceea ce duce, uneori, la situa˛ii dezastruoase, care merg p‚n„ la crim„: G„ne∫ti, Br„ila, Arad, Beclean.

Œn toate spitalele, dar absolut Ón toate spitalele, cadrele medicale sunt uneori insuficiente ∫i adesea necalificate.

Sunt ∫i situa˛ii frecvente c‚nd medicii ∫i asistentele Ói trateaz„ pe bolnavi f„r„ respectul cuvenit. Œn martie 2002, la Poroschia, spre exemplu, 5 bolnavi au fost Ónchi∫i Óntr-o camer„ cu patru paturi, iar unul legat cu lan˛ul de patul Ón care st„tea, la m‚na dreapt„, ∫i ˛inut a∫a s„pt„m‚ni Óntregi.

De∫i Ministerul S„n„t„˛ii a Óncercat s„ nege unele fapte, el a trebuit s„ recunoasc„ realit„˛ile. Aceast„ pozi˛ie a avut-o ∫i Guvernul, consider‚nd c„ unele afirma˛ii sunt nemotivate sau exagerate. Care?, pentru c„ nu le justific„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Fuga de realitate a autorit„˛ilor este o practic„ obi∫nuit„ Ón ultimii ani, pe care, sunt sigur, Uniunea European„ o va taxa ca atare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Nicu Spiridon. Va urma domnul Daniel Ionescu. Nu este domnul Nicu Spiridon? Nu.

Mai este cineva de la P.S.D. care are preg„tit„ interven˛ie? Doamna Maria Laz„r. Domnul Daniel Ionescu urmeaz„, ultimul vorbitor.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se intituleaz„ îP.S.D. militeaz„ pentru o campanie electoral„ civilizat„“.

Perioada preelectoral„ din acest an a scos Ón eviden˛„ anumite tendin˛e negative ale actualei campanii, Ón special din partea partidelor de opozi˛ie, care ∫i-au ales o conduit„ Ón care promoveaz„ dezinformarea, demagogia ∫i populismul. Principalele ˛inte de atac au devenit corup˛ia, migra˛ia politic„, s„r„cia, bineÓn˛eles, toate puse Ón sarcina actualului Guvern.

Precizez c„ P.S.D. nu este deranjat de faptul c„ trebuie s„ r„spund„ asupra modului cum a fost condus„ ˛ara Ón ace∫ti 4 ani, din contr„, exist„ suficiente argumente, bazate pe realiz„rile ob˛inute Ón activitatea economic„ ∫i social„, Ón refacerea imaginii Rom‚niei Ón lume ∫i, mai ales, apropierea cu pa∫i repezi de integrarea Ón structurile economico-sociale europene.

Œns„ se constat„ c„, dup„ 14 ani de tranzi˛ie, Ón care cet„˛enii au participat la nu mai pu˛in de patru campanii electorale, P.N.L. ∫i P.D. au r„mas tributare aceluia∫i mod primitiv Ón care atacul la persoan„, acuza˛iile dure, neargumentate iau locul confrunt„rilor de idei, de programe ∫i de solu˛ii. Este un mod tipic negativist, d„un„tor ∫i periculos de propagand„ electoral„, care induce Ón r‚ndul cet„˛enilor starea de lehamite, de apatie, descuraj‚ndu-i ∫i Óndep„rt‚ndu-i de urnele de vot.

P.S.D. ∫i-a propus s„ desf„∫oare o campanie electoral„ pozitiv„ ∫i civilizat„, menit„ s„ informeze corect cet„˛enii asupra modului Ón care s-au Ónf„ptuit promisiunile f„cute Ón anul 2000 ∫i ce nu s-a putut realiza, hot„r‚nd Ómpreun„ cu ei cele mai bune c„i pentru rezolvarea problemelor ce preocup„ comunit„˛ile locale. Candida˛ii no∫tri la Capital„, la Cluj ∫i Ón aproape majoritatea localit„˛ilor vor oferi un nou mod de a face campanie electoral„, descuraj‚nd agresivitatea, concentr‚ndu-se pe un program credibil ∫i atractiv, de natur„ s„ motiveze electoratul, pentru a se prezenta la urne ∫i a vota cu Óncredere.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Œi dau cuv‚ntul domnului Daniel Ionescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Starea existen˛ial„ a Partidului Rom‚nia Mare este controlat„ de interesul na˛ional real. Fiin˛area sa, Ónchinat„ cu obstina˛ie sus˛inerii ∫i dezvolt„rii drepturilor ∫i libert„˛ilor c‚∫tigate constitu˛ional de cet„˛enii Rom‚niei, nu permite ca drepturile ∫i libert„˛ile acestora s„ fac„ obiectul negocierii, ciuntirii sau, ∫i mai grav, anul„rii pe criterii politicianiste.

Evolu˛iile efectiv amenin˛„toare la adresa pluralismului, Ón fapt, a democra˛iei, pe care le-am constatat cu ocazia depunerii dosarelor de candida˛i pentru alegerile locale de la 6 iunie, arat„ c„ puterea instrumenteaz„ o fraud„ f„r„ precedent, incomparabil„ cu cea Ónregistrat„ la referendum, arat„ c„ în„ravul din fire nu are lecuire“.

D‚nd dovad„ de infantilism politic, de o lips„ cras„ de interes pentru ceea ce Ónseamn„ drepturi ∫i libert„˛i democratice, m‚na lung„ a puterii Ón Vrancea, prefectura, consiliul jude˛ean, institu˛iile fundamentale deconcentrate sau descentralizate Ón profil teritorial au instruit Ón spiritul subsidiarit„˛ii abjecte personalul din subordine. ™i exemplul Ól d„ — îpe∫tele de la cap se-mpute“, nu? — pre∫edintele consiliului jude˛ean, mult contestatul Marian Opri∫an, care, la fel ca la referendum, obstruc˛ioneaz„ flagrant, prin presiunile exercitate asupra cet„˛enilor, procesul electoral de abia Ónceput.

C„ P.S.D. este un partid corupt, care corupe, c„ frauda ∫i arivismul, inclusiv politic, au devenit Ónsemnele cu ghimpi de necontestat ale trandafirilor, c„ P.S.D. a fr‚nt aripile viitorului tineretului Rom‚niei, c„ P.S.D. este r„spunz„tor de pr„bu∫irea nivelului de trai al popula˛iei ∫i c„ P.S.D. a devenit un factor de fr‚nare a integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ este clar. C„ nu ∫tie c„ democra˛ia Ónseamn„ drepturi ∫i libert„˛i cet„˛ene∫ti o demonstreaz„ maniera penal„ Ón care Ón˛elege îacquis-ul comunitar“, sintagm„ din care percepe vulgar doar îacquis“-ul, adic„ îacumularea“, Ón numele c„reia a stabilit ∫i un slogan electoral, deja aplicat Ón Vrancea: îCine voteaz„ cu noi este cu noi, cine nu voteaz„ cu noi va suporta toate mojiciile de care suntem Ón stare ∫i tot cu noi va vota!“ ™i mojiciile au Ónceput Ónainte de campanie.

Mai Ónt‚i, de la centru, o dat„ cu modificarea Legii alegerilor locale, a formularisticii, a con˛inutului acesteia, precum ∫i prin ad„ugarea unei declara˛ii total antidemocratice cu privire la avere. Apoi, la nivel local, prin imixtiunea oneroas„ a factorilor puterii, de la prefect la pre∫edintele consiliului jude˛ean, la primari, viceprimari, consilieri locali ∫i reprezentan˛i ai poli˛iei, to˛i obedien˛ii puterii, p‚n„ la S.R.I. Presiunea exercitat„ de ace∫ti îborfa∫i politici“, pentru care ˛ara Ónseamn„ interesele strict economice ale P.S.D., se manifest„ ca ∫i cum ˛ara ar fi un sat f„r„ c‚ini!

La depunerea dosarelor cuprinz‚nd oferta de candida˛i ai Partidului Rom‚nia Mare, îexcep˛ia a devenit regul„“ ∫i aproape 50% din dosarele depuse au fost refuzate pe motive de-a dreptul hilare, invoc‚ndu-se ba lipsa siglei partidului, dup„ denumirea partidului, Ón declara˛ia de acceptare a candidaturii, ba omisiunea profesiei sau a ocupa˛iei sau lipsa datei ∫i localit„˛ii Ónaintea semn„turii. Concomitent, presiunile mai marilor comunei, fie ei, reiterez, primari, viceprimari sau agen˛i ai organelor de ordine, au agresat con∫tiin˛a cet„˛enilor afla˛i pe listele de candida˛i, pentru a se retrage de pe aceste liste.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Œn comuna Cote∫ti, a doua zi dup„ depunerea listelor de candida˛i, primarul comunei, un acolit al puterii ∫i un parvenit al democra˛iei sociale d‚mbovi˛ene, pe nume Iacob, a trimis poli˛ia la poarta candidatului nostru la func˛ia de primar, domnul Dorin Oleacu, pentru a-l intimida ∫i a se retrage de pe list„. Poli˛ia, dup„ cum ∫tiu eu, are ca sarcin„ expres„ ap„rarea, ∫i nu agresarea cet„˛eanului. Aceasta este diferen˛a Óntre fosta mili˛ie ∫i poli˛ie ∫i, evident, motivul demilitariz„rii acestei institu˛ii. Cum temeiurile constitu˛ionale convin c„ organele de poli˛ie nu sunt organe represive, de coerci˛ie, ci organe dedicate ap„r„rii ordinii publice, pl„tite din bani publici, ∫i c„, Ón exercitarea func˛iei, trebuie s„ respecte drepturile civile ale popula˛iei, precum ∫i procedurile legale specifice, cercetarea cazului ∫i anchetarea cet„˛eanului nu pot fi efectuate dec‚t pe baza unui ordin al procurorului sau al judec„torului de instruc˛ie. Œn calitate de deputat de Vrancea ∫i de cet„˛ean, solicit Inspectoratului Jude˛ean al Poli˛iei Vrancea o pozi˛ie oficial„ fa˛„ de incidentul de la Cote∫ti.

Œn comuna B‚rse∫ti, primarul comunei, un alt îneica nimeni“, ajuns Ón 2000 c‚∫tig„tor cu ajutorul P.S.D.-ului, un anume H‚r∫u, a amenin˛at c„ dac„ candida˛ii P.R.M. de pe listele electorale nu se retrag, comunei Ói vor fi sistate ajutoarele sociale. Ace∫tia sunt reprezentan˛ii P.S.D. Ón Vrancea!, oameni care, ajun∫i la îp‚ine ∫i cu˛it“, amenin˛„ f„r„ ru∫ine cet„˛enii comunei afla˛i Ón nevoie cu Ónfometarea! Comanda politic„ de la centru prevaleaz„ asupra democra˛iei ∫i asupra intereselor cet„˛enilor comunei!

Œn comuna Ureche∫ti, doamna Gole∫teanu Maria, candidatul Partidului Rom‚nia Mare la func˛ia de primar al comunei, a fost subiectul unui incident care va face obiectul unei sesiz„ri la Comisia European„ pentru Drepturile Omului. Œn spe˛„, doamna Gole∫teanu a fost contactat„ de domnul colonel Petric„ T‚lv„r, cadru S.R.I., care, uit‚nd de func˛iile ∫i atribu˛iile Serviciului Rom‚n de Informa˛ii (fiul s„u este candidat pe listele P.S.D.), s-a transformat Ón factor de presiune politic„, obedient al P.S.D.-ului, ∫i a amenin˛at-o c„, dac„ nu renun˛„ la candidatur„ ∫i nu va trece pe listele P.S.D., va avea de-a face cu puterea, cu poli˛ia ∫i cu S.R.I.-ul! Cum, deja, suntem Ón zona penalului, solicit oficial directorului S.R.I., domnul Radu Timofte, o pozi˛ie oficial„, mai ales c„ unul din ex-membrii S.R.I. este deputat P.S.D. de Vrancea.

Dup„ depunerea dosarelor de candida˛i, inclusiv legalizarea candidaturilor la judec„torie, presiunea reprezentan˛ilor puterii a c„p„tat noi forme, toate de natura penalului. Œn comuna Reghiu, primarul comunei, Hagiu Sterea, a cerut candida˛ilor no∫tri nici mai mult, nici mai pu˛in (aten˛ie, la o zi dup„ ce Organiza˛ia P.R.M. Reghiu a depus dosarele la prim„rie ∫i le-a legalizat la Judec„toria Foc∫ani!), s„ fac„ o cerere c„tre prim„ria comunei prin care s„ solicite ie∫irea de pe liste, Ón caz contrar, urm‚nd s„-∫i piard„ serviciul. Œn acest caz, dat„ fiind dovada irefutabil„ pe care o constituie existen˛a declara˛iilor de acceptare, sub semn„tur„ olograf„, depuse la judec„torie, Filiala jude˛ean„ Vrancea a Partidului Rom‚nia Mare va Ónainta o pl‚ngere penal„ Ómpotriva primarului. Acela∫i tertip s-a folosit ∫i Ón comuna Vidra, numai c„ aici cei trei candida˛i au fost mai tari de ˛‚˛‚n„ ∫i vor depune declara˛ii Ón conformitate cu p„˛aniile la care au fost parte.

Fa˛„ de cele men˛ionate, acuz P.S.D. Vrancea c„ promoveaz„ Ón alegerile locale practici neloiale interesului

na˛ional, practici frauduloase, ce contravin ∫i atenteaz„ flagrant la libert„˛ile ∫i drepturile constitu˛ionale ale cet„˛eanului, la democra˛ie ∫i la pluralismul politic.

Consider c„ reprezentan˛ii P.S.D. Vrancea se fac vinova˛i de terorism politic f„˛i∫ nedisimulat ∫i solicit oficial pre∫edintelui Biroului electoral jude˛ean Vrancea ∫i pre∫edintelui Biroului Electoral Central s„ se autosesizeze ∫i s„-∫i respecte mandatele cu care au fost Ónvesti˛i, pentru a impune starea de drept Ón derularea campaniei electorale ∫i Ón desf„∫urarea Ón condi˛ii de libertate politic„ neÓngr„dit„ a votului de la 6 iunie curent.

Concomitent, ca cet„˛ean, deputat de Vrancea ∫i membru al Delega˛iei parlamentare a Rom‚niei la Consiliul Europei, Ón˛eleg s„ sesizez Comisia European„ pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, Parlamentul European de la Bruxelles ∫i îAmnesty International“ Ón leg„tur„ cu comportamentul veros, decadent, imoral, antidemocratic ∫i profund contrar spiritului european pe care Ól promoveaz„ puterea Ón alegerile locale din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc.

Domnii parlamentari Ion Bozg„, Mircea Costache, Emil R„dulescu ∫i doamna Smaranda Ionescu au depus la secretariat declara˛iile.

Campania electoral„ se construie∫te pe originalitate, obiectivitate ∫i pe creativitate. Fiecare candidat se impune prin afi∫e c‚t mai mari ∫i mai colorate, Ó∫i alege strategi electorali c‚t mai cunoscu˛i ∫i mai importan˛i, se machiaz„ Ónainte de a ie∫i Ón public ∫i ˛ine discursuri c‚t mai pompoase ∫i mai lungi despre cum trebuie s„ fie Ón ˛ar„ ca s„ fie bine.

Care este Óns„ diferen˛a Óntre campaniile diferitor partide din Rom‚nia? Unde se plaseaz„ acea distan˛„ care separ„ voturile sau poate ∫i numai opiniile electoratului? Nu inten˛ionez s„ dau r„spunsuri definite prin tratate sau c„r˛i, ci vreau doar s„ eviden˛iez o realitate care este prea mult vizibil„.

Mul˛imea de partide care ∫i-a propus candida˛ii pentru alegerile locale Ó∫i Óntemeiaz„ discursul pe polemici, pe critici la adresa partidului de guvern„m‚nt ∫i pe multe ∫i goale vorbe despre cum vor face ei s„ se schimbe situa˛ia spre bine.

Partidul Social Democrat, Óns„, ∫i-a Óntemeiat sloganul Ón aceste alegeri pe faptele pe care le-a realizat Ón anii de c‚nd este la guvernare ∫i cred c„ acesta este cel mai gr„itor lucru. Rom‚nia nu a mai cunoscut o asemenea dezvoltare ∫i o Óndreptare pe calea european„ niciodat„ Ón cei peste zece ani de democra˛ie.

Partidul Social Democrat a reu∫it s„ demonstreze c„ Rom‚nia poate continua calea aleas„ ∫i c„ va reu∫i s„ conduc„ ˛ara spre Europa Unit„.

Sinceritatea este diferen˛a care se face tot mai mult sim˛it„ Ón campania electoral„. Din p„cate, ea lipse∫te la cele mai multe dintre partidele din Rom‚nia existente la ora actual„. La cel„lalt cap„t, din fericire, a∫ spune, exist„ un partid — P.S.D. — care spune lucrurilor pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 nume ∫i este sincer. Este sincer pentru c„ a reu∫it s„ realizeze aproape toate promisiunile electorale precedente, pentru c„ a men˛inut stabilitatea Ón ˛ar„ ∫i pentru c„ a luat cele mai bune decizii la momentul potrivit.

Diferen˛e electorale vor mai exista, de asemenea, cum vor exista ∫i asem„n„ri. Cu siguran˛„ Óns„ nu se va realiza niciodat„ acea Ómbinare Óntre promisiune ∫i minciun„, nu se va crea liantul Óntre propunere ∫i victorie, dec‚t dac„ se va veni cu acelea∫i situa˛ii realizate, concret ∫i cert, de c„tre partidul de guvern„m‚nt Ón cei 4 ani.

Sinceritatea, de∫i nu face totdeauna parte din strategiile electorale, este un fapt pe care nu prea reu∫e∫ti s„ Ól evi˛i, cel pu˛in Ón confrunt„rile directe cu electoratul, atunci c‚nd trebuie s„ dai socoteal„ despre tot ce ai realizat ∫i ce inten˛ionezi s„ realizezi Ón continuare. Sinceritatea este depistat„ u∫or, fapt care face s„ fiu Óncrezut c„ partidele care nu o utilizeaz„ vor fi depistate mai Ónainte de a-∫i crea impresia c„ sunt Ónving„toare.

## Domnilor deputa˛i,

## Domnilor colegi,

Extinderea Uniunii Europene de la 15 state la 25 de state reprezint„, a∫a cum s-a afirmat, un moment istoric. Œn felul acesta, Europa unit„ devine o a treia mare organiza˛ie statal„ ∫i pia˛„ de desfacere din lume, dup„ China ∫i India. Din aceast„ perspectiv„, economia rom‚neasc„, ∫i cu deosebire agricultura, are de f„cut fa˛„ unei mari provoc„ri.

Avem obliga˛ia de a promova cu maxim„ responsabilitate acele politici care s„ conduc„ indubitabil la o cre∫tere economic„ durabil„, Ón m„sur„ s„ asigure nu numai reducerea decalajelor economice care ne despart de ˛„rile mai dezvoltate din U.E., dar ∫i crearea sporit„ de noi locuri de munc„, precum ∫i ameliorarea calit„˛ii vie˛ii pentru cet„˛enii Rom‚niei.

Realizarea obiectivelor prev„zute pentru integrarea noastr„ Ón U.E. trebuie privit„ cu optimism. Progresele realizate Ón cei aproape patru ani de c„tre Guvernul Adrian N„stase, pe baza programului P.S.D., cre∫terea economic„ de 5% Ón medie pe an a produsului intern brut, stabilitatea macroeconomic„, evolu˛ia pozitiv„ ob˛inut„ Ón direc˛ia reducerii infla˛iei, sporirea investi˛iilor de capital intern ∫i str„in pentru dezvoltarea produc˛iei ∫i a infrastructurii, precum ∫i ameliorarea puterii de cump„rare a veniturilor popula˛iei, confer„ o baz„ real„ acestui optimism.

™i totu∫i, dac„ privim ∫i analiz„m sectorul agricol, constat„m c„ aici avem Ónc„ foarte mult de f„cut. Rom‚nia este Ónc„ un importator net de produse agricole ∫i alimentare. Asist„m, din nefericire, la o inversare a tradi˛iei, Óntruc‚t se ∫tie cu claritate c„ exportul de produse agricole rom‚ne∫ti dep„∫ea, de regul„, importurile. Regresul acesta, pe care nu m„ sfiiesc s„-l caracterizeze ca fiind enorm, se datoreaz„ Ón cea mai mare parte gestion„rii catastrofale a îreformei“ Ón agricultur„, Ón perioada guvern„rii C.D.R.-P.D.

Rezultatele de atunci s-au v„zut: efectivele de animale au sc„zut drastic, 18% la bovine, 42% la porcine, 21% la ovine, iar cantit„˛ile de Óngr„∫„minte chimice (substan˛„ activ„) s-au redus cu 22%.

Iat„ de ce Guvernul Adrian N„stase a trebuit s„ fac„ fa˛„ unei situa˛ii f„r„ precedent ∫i s„ aplice m„suri ferme

∫i urgente pentru redresarea ∫i eficientizarea acestui sector vital al economiei rom‚ne∫ti. Œn ciuda unor condi˛ii climaterice nefavorabile, produc˛ia agricol„ total„ a crescut Ón 2003 cu 20% fa˛„ de anul 2000.

S-a ac˛ionat pentru relansarea sistemelor de iriga˛ii ∫i pentru redresarea sectorului zootehnic. Pentru acest an, bugetul prevede 37 de mii de miliarde de lei pentru agricultori, de 6 ori mai mult dec‚t Ón anul 2000 ∫i aproape de 3 ori mai mult dec‚t anul trecut. Este un efort financiar considerabil. Nu putem s„ trecem cu vederea ∫i faptul c„ sprijinul statului pentru gospod„riile ˛„r„ne∫ti a crescut substan˛ial, el fiind Ón prezent de 2,25 milioane de lei la hectar, fa˛„ de 1 milion de lei Ón 2001.

Dublarea, de la 1 ianuarie 2004, a pensiilor pentru agricultori, sc„derea ponderii for˛ei de munc„ ocupate Ón agricultur„, de la 40% Ón 2000 la 33,5% Ón 2003, privatizarea agriculturii (88% din totalul terenurilor aflate Ón proprietatea statului), cre∫terea produc˛iei pentru pia˛„, reprezint„ tot at‚tea argumente c„ ne afl„m pe un drum bun.

Practic, cre∫terea produc˛iei destinate v‚nz„rii integreaz„ economia rural„ Ón pia˛a na˛ional„. Cum este ∫i firesc, reforma Ón agricultur„ continu„, iar principalele proiecte, a∫a cum eviden˛ia zilele trecute premierul Adrian N„stase, trebuie s„ aib„ Ón vedere reorganizarea for˛ei de munc„ ∫i crearea de alternative de activit„˛i economice la nivelul comunit„˛ilor rurale. ™i Ón continuare, trebuie depuse eforturi sporite pentru absorb˛ia fondurilor U.E. ∫i combaterea cazurilor de corup˛ie de la nivel local, legate de alocarea fondurilor SAPARD, pentru combaterea comer˛ului cu terenuri agricole Ón mediul rural, pentru informarea rapid„ ∫i real„ a popula˛iei ocupate Ón aceast„ ramur„ Ón leg„tur„ cu marile facilit„˛i pe care le asigur„ Guvernul Rom‚niei pentru sectorul agricol.

S„ con∫tientiz„m c„ dezvoltarea agriculturii reprezint„ o cauz„ na˛ional„.

Parc„ devenite reguli ale campaniei electorale, loviturile sub centur„ ∫i atacurile din ce Ón ce mai Ónver∫unate ale unor lideri ai opozi˛iei sunt pe c‚t de inoportune ∫i dezavuate de electorat, pe at‚t de dezonorante ∫i lipsite de eficien˛„.

De aceea, declara˛ia de ast„zi se constituie Óntr-un veritabil apel c„tre decen˛„ ∫i corectitudine Ón ceea ce prive∫te conduita pe timpul campaniei, bazat„ pe dialog ∫i declara˛ii argumentate. Este momentul s„ dovedim c„ Ón Rom‚nia se poate face politic„ ∫i altfel, corect ∫i cu maturitate, modern ∫i transparent, f„r„ a apela la iure∫ul declara˛iilor calomnioase.

Prezen˛a unor contracandida˛i de genul celor ca Mircea Geoan„ sau Ioan Rus, personalit„˛i de calibru ale politicii rom‚ne∫ti, este de natur„ s„ schimbe pentru totdeauna regulile campaniei electorale. Este p„cat ca noua viziune european„ cu care candida˛ii P.S.D. se prezint„ Ón aceste alegeri s„ aib„ de suferit de pe urma unor lideri ca Traian B„sescu ∫i a altora asemenea lui, care prefer„ denigrarea ∫i demolarea Ón locul concilierii ∫i atitudinii constructive.

Œn acest sens, atrag aten˛ia pre∫edin˛ilor de filial„ ai P.N.L. ∫i P.D., precum ∫i acelora care Ónc„ nu ∫tiu cum se desf„∫oar„ o campanie curat„ s„ lase deoparte uneltirile cu care au fost obi∫nui˛i, nu de alta, dar oricum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 acestea nu vor aduce dec‚t mari deservicii lor ∫i politicii rom‚ne∫ti, Ón general.

Vrem o campanie electoral„ curat„!

îFamilia rom‚neasc„ — factor de baz„ pentru integrarea euroatlantic„“

îOcrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea ∫i consolidarea solidarit„˛ii familiale, bazat„ pe prietenie, afec˛iune ∫i Óntrajutorare moral„ ∫i material„ a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes na˛ional“. Am reprodus acest alineat din Legea pentru prevenirea si combaterea violen˛ei Ón familie, din doua motive.

Œn primul r‚nd, pentru c„ mi se pare c„ aceast„ fraz„ exprim„ cel mai concret politica pe care o adopt„m ca partid de guvern„m‚nt, Ón scopul sus˛inerii ∫i Óncuraj„rii familiei rom‚ne∫ti. Œn acest sens s-a Ónfiin˛at ∫i Agen˛ia Na˛ional„ pentru Protec˛ia Familiei, care are ca obiectiv promovarea valorilor familiale, a Ón˛elegerii ∫i Óntrajutor„rii Ón familie, prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón rela˛iile dintre membri. Ne propunem s„ sprijinim Ón continuare familia rom‚neasc„, deoarece con∫tientiz„m c„ familia reprezint„ unul dintre factorii esen˛iali care contribuie la integrarea noastr„ Ón spa˛iul de civiliza˛ie al lumii euroatlantice.

O societate s„n„toas„ are la baz„ o familie s„n„toas„ ∫i Ómplinit„; numai o societate s„n„toas„, construit„ pe o baz„ puternic„ poate face fa˛„ tuturor cerin˛elor Ón vederea ader„rii la U.E.

Œn al doilea r‚nd, am folosit pasajul din Legea pentru prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie pentru a scoate Ón eviden˛„ faptul c„ familia ∫i pachetul de politici sociale care i se adreseaz„ ∫i aplicarea lor trebuie s„ devin„ un subiect de reflec˛ie pentru Óntreaga societate rom‚neasc„ — pentru partide, institu˛ii politice ∫i institu˛ii ale societ„˛ii civile deopotriv„.

O familie s„n„toas„ este mediul propice Ón care apar ∫i se dezvolt„ mugurii viitoarei societ„˛i, copiii. Tinerele vl„stare, care pentru noi to˛i sunt ∫i vor fi preocupare constant„, nu pot fi educa˛i Ón spiritul de corectitudine ∫i respect pentru valorile socioculturale ale societ„˛ii noastre, dec‚t dac„ se dezvolt„ Óntr-o familie echilibrat„.

Œn mijlocul familiei se formeaz„ matricea personalit„˛ii individului ∫i Ónceputul tuturor deprinderilor, iar o societate format„ din familii s„n„toase este o societate s„n„toas„, cu un enorm poten˛ial de munca ∫i inova˛ie social„.

Problemele societ„˛ii noastre afecteaz„, Ón mod direct, at‚t concep˛iile despre c„s„torie ∫i familie, c‚t ∫i condi˛iile materiale necesare realiz„rii acestora. Una dintre preocup„rile esen˛iale ale actualei guvern„ri trebuie s„ se constituie Ón continuare actualelor programe ∫i lans„rii unora noi, rezultate din dezbaterile publice pe tema familiei ∫i dezvolt„rii poten˛ialului de inteligen˛„ social la care aceast„ unitate fundamental„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti poate contribui. Trebuie s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ poten˛ialul de cunoa∫tere ∫i instruire, constituirea matricei na˛ionale de dezvoltare a inteligen˛ei sociale ∫i a creativit„˛ii Óncepe aici, la baz„, in familia rom‚neasc„.

Acesta este motivul pentru care cred c„ avem datoria s„ leg„m programele pentru familia rom‚neasc„ ∫i dezvoltarea acesteia de poten˛ialul de crea˛ie ∫i inova˛ie al na˛iunii rom‚ne.

Ceea ce vreau s„ afirm Ón mod r„spicat este c„ politica Guvernului N„stase trebuie s„ continue politica de protec˛ie ∫i dezvoltare a familiei rom‚ne∫ti ∫i s„ o trateze

Ón aceea∫i termeni de p‚n„ acum: îobiectiv de interes na˛ional“.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Obiectul declara˛iei mele politice Ól constituie o scrisoare pe care am primit-o s„pt„m‚na trecut„ de la un cet„˛ean confruntat cu Ónceputul actualei campanii electorale, ∫i eu nu fac altceva dec‚t s„ redau o parte a acestui mesaj deosebit de interesant, dup„ p„rerea mea: îCampania electoral„, din tot spectrul politic, de la st‚nga la dreapta ∫i de la dreapta la st‚nga a devenit un spectacol din import Ón care cei prin∫i Ón cursa electoral„ au apelat la exper˛i care au venit cu re˛ete care mai de care mai sofisticate, verificate — spun ei — Ón Mexic sau Ón insule pierdute Ón Atlantic, spun eu.

Se face o campanie electoral„ cu spatele la realit„˛ile din Rom‚nia, pentru c„ nu pot s„ cred c„ ace∫ti îilu∫trii exper˛i“ ∫tiu prin ce a trecut Rom‚nia Ón ultimii 60 de ani, cu ce probleme s-a confruntat ˛ara noastr„ dup„ 1990, ce îtransform„ri“ ∫i îexperimente“, unele dictate de foruri interna˛ionale Ón diversele conjuncturi de globalizare mondial„, a trebuit s„ suporte economia rom‚neasc„, c‚t de mare este declinul nivelului de trai al rom‚nilor.

Ce ∫tiu ace∫tia despre tragedia poporului rom‚n, despre fatalismul rom‚nilor care Ón decursul istoriei au fost supu∫i la situa˛ii determinate de aceast„ pozi˛ie a ˛„rii noastre la r„scruce de v‚nturi?

™tiu ei c‚t de greu a fost pentru cei statornici˛i pe aceste meleaguri blagoslovite de Dumnezeu, mereu invidia˛i ∫i mereu lovi˛i de orgoliile venite at‚t din Occident c‚t ∫i din Orient? R„spunsul este: Nu!

De aceea noi am dori o campanie electoral„ cu fa˛a la cei mul˛i, cu aplecare ∫i aten˛ie la nevoile oamenilor, la triste˛ile ∫i neÓmplinirile lor, la durerile care Ón cei 14 ani, dup„ marea schimbare, au l„sat urme ad‚nci Ón sufletul ∫i via˛a lor ∫i a copiilor lor.

Este Ónc„ timp, arat„ autorul scrisorii, deoarece suntem la Ónceput de electorale pentru a v„ verifica ˛inuta, con∫tiin˛a ∫i pentru a v„ exprima adev„rata credin˛„ Ón slujba celor care v„ ascult„ ∫i pe care, sub nici o form„, nu mai trebuie s„-i duce˛i cu vorba.

Am Óncheiat acest pasaj, care nu mai are nevoie de nici un comentariu. El spune adev„rul a∫a cum Ól simte cet„˛eanul rom‚n.

Reflect‚nd la r‚ndurile acestei scrisori am deschis televizorul ∫i am butonat Ón toate direc˛iile. Pe fiecare post din ˛ar„ erau interven˛ii, declara˛ii, concursuri, crosuri pe aceea∫i tem„ îZiua Europei“, uit‚ndu-se cu des„v‚r∫ire de Ziua Independen˛ei Rom‚niei. Œn logica scrisorii de care a fost vorba mi-am zis: îDa, e nevoie s„ intr„m Ón marea familie a ˛„rilor continentului nostru, dar de ce e necesar„ aceast„ propagand„ de∫„n˛at„, care ne compromite, care nu ne face absolut nici un serviciu, ci mai degrab„ ne umile∫te? Totul parc„ e f„cut anume Ómpotriva noastr„, Ómpotriva firii.

Declara˛ie politic„: îAsfalt„rile lui B„sescu“.

Nu trebuie s„ facem un efort de imagina˛ie pentru a realiza c„ asfalt„rile ini˛iate de B„sescu se vor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 materializa Ón rateuri ce nu vor face dec‚t s„ loveasc„ Ón buzunarele contribuabililor.

Dup„ ce Ón anul 2002 programul de asfaltare a cuprins str„zi ∫i bulevarde aflate Ón condi˛ii destul de bune pentru a mai fi practicabile Ónc„ doi-trei ani de atunci, asfaltarea s-a f„cut Ón for˛„, din simpla ambi˛ie a unui primar care a dispus continuarea asfalt„rilor Ón octombrie 2002, de∫i condi˛iile nu erau respectate: turnarea asfaltului s-a f„cut pe ploaie ∫i f„r„ a se ˛ine cont de temperaturile stabilite prin lege. Ba, mai mult, nu s-a respectat nici promisiunea conform c„reia nu se va permite nici o interven˛ie la infrastructura subteran„ din acele zone.

Anul 2004 a adus cu sine rememorarea aceluia∫i scenariu p„gubos. Acolo unde era nevoie doar de repara˛ii minore, primarul a considerat necesar„ ini˛ierea unui program de la A la Z, bloc‚nd Ón mod inutil circula˛ia, stric‚nd ∫i ceea ce era bun, Ón loc s„ redirec˛ioneze lucr„rile spre zonele care Óntr-adev„r necesitau repara˛ii.

Deja gropile au ap„rut pe Calea Victoriei, Ón zona Teatrului îOdeon“, iar fisurile ce sunt de-a lungul arterelor Magheru, Elisabeta ori Kog„lniceanu vor deveni cu siguran˛„ adev„rate gropi.

M„ Óntreb ce-∫i vor dori aleg„torii. Acela∫i calvar al bulevardelor impracticabile? Aceea∫i situa˛ie a str„zilor l„turalnice ce vor deveni adev„rate ∫an˛uri dac„ lucr„rile de Óntre˛inere nu se vor direc˛iona ∫i c„tre acestea? Un Bucure∫ti ve∫nic sub asediul prafului ∫i zgomotului de la lucr„rile de asfaltare din timpul verii?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Document obiectiv care surprinde Ón mod realist progresele Ónregistrate de societatea rom‚neasc„, Raportul pe anul 2003 al Comisiei Europene eviden˛iaz„, pe de o parte, evolu˛iile principalelor domenii de activitate, iar, pe de alt„ parte, arat„ punctele sensibile Ón care este necesar„ o concretizare a eforturilor Guvernului Ón perioada urm„toare.

Œn raportul anual al Comisiei Europene se subliniaz„ c„ Rom‚nia a continuat s„ avanseze rapid, coerent ∫i eficient at‚t la nivelul strategiei de ansamblu, c‚t ∫i Ón domeniile politic, economic ∫i al Óndeplinirii obliga˛iilor de membru.

Œn acest context, m„ voi referi la principalele m„suri Óntreprinse de Guvernul Rom‚niei pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative de implementare a acquis-ului comunitar Ón domeniul agriculturii ∫i protec˛iei mediului.

Consider‚nd agricultura ca ramur„ prioritar„ a economiei na˛ionale, programul de ac˛iuni pentru aderarea la Uniunea European„ are Ón vedere obiective importante pentru perioada imediat urm„toare viz‚nd alinierea politicii agricole rom‚ne∫ti la politica agricol„ comunitar„.

Astfel, Ón anul 2004 va fi imprimat un ritm mai rapid procesului de adaptare Ón ceea ce prive∫te organizarea institu˛ional„, consolid‚ndu-se, Ón special, acele structuri organizatorice care vor aplica Ón mod efectiv prevederile actelor normative de transpunere a acquis-ului comunitar pe diverse domenii de activitate.

De asemenea, se va finaliza procesul de privatizare ∫i creare a unei pie˛e func˛ionale a terenurilor, ac˛iune ce faciliteaz„ concentrarea propriet„˛ii agricole ∫i, pe aceast„

baz„, duce la constituirea unor exploata˛ii agricole viabile ∫i eficiente.

Œn acela∫i timp, se va crea cadrul institu˛ional al sistemului integrat de administrare ∫i control, absolut necesar Ón elaborare unei strategii Ón domeniul cadastrului. Toate acestea vor duce Ón final la Ómbun„t„˛irea activit„˛ilor desf„∫urate pe pia˛a financiar„.

Guvernul Rom‚niei ∫i-a propus obiective Óndr„zne˛e — cea mai mare parte dintre ele au fost realizate, iar restul sunt Ón curs de finalizare. Aceste obiective sunt clare at‚t Ón Rom‚nia, c‚t ∫i Ón Uniunea European„. Ele au fost confirmate de Consiliul European din decembrie 2003. Ne-am asumat misiunea clar„ ∫i responsabil„ pentru atingerea ˛intelor pe care ni le-am propus. Este un efort na˛ional de cea mai mare anvergur„ ∫i am convingerea c„ vom reu∫i ca aderarea s„ fie Óndeplinit„ la timp ∫i Ón folosul cet„˛enilor no∫tri.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îZiua Europei este ∫i Ziua Rom‚niei“

Ziua de 9 Mai a devenit o zi deja celebr„, atribuindu-i-se semnifica˛ii ∫i importan˛„ diferite. Pentru noi, rom‚nii, ea tinde s„ devin„ o zi na˛ional„, la fel cum este Ón momentul actual pentru mai multe ˛„ri europene. Ziua Europei, cum m‚ndri am s„rb„torit-o cu to˛ii, este o zi a toleran˛ei, o zi a Ón˛elegerii, care consacr„ unitatea de g‚ndire ∫i ideile comune ale popoarelor europene.

Pe tot parcursul guvern„rii, Partidul Social Democrat a reu∫it s„ consolideze o apropiere vie ∫i direct„ cu structurile europene, cu ˛„rile membre ale acestora, dar ∫i cu cele care ader„ sau vor adera Ón continuare. Merite incontestabile se pot asocia cu partidul condus de premierul Adrian N„stase. Rom‚nia a reu∫it s„ se afirme pe plan european ca o ˛ar„ puternic„ ∫i dornic„ de a depune toate eforturile pentru a ajunge la standardele impuse pentru aderare; a reu∫it s„ se dezvolte ∫i s„ genereze noi planuri pentru stabilitatea ˛„rii; a reu∫it s„ combat„ corup˛ia ∫i s„r„cia. Rom‚nia a devenit, de 4 ani Óncoace, o ˛ar„ sigur„, stabil„ ∫i de viitor.

Pentru toate aceste motive, anul acesta am putut s„ s„rb„torim ziua de 9 Mai cu toat„ convingerea c„ suntem ∫i noi europeni, c„ suntem accepta˛i, Ón mare parte, Ón familia european„, c„ peste pu˛in timp vom p„∫i cu drepturi depline Ón Europa. Am meritat aceast„ onoare numai pentru c„ Partidul Social Democrat a dat dovad„ de competen˛„ ∫i seriozitate Ón tot ceea ce a Óntreprins.

Ziua de 9 Mai este s„rb„torit„ diferit ∫i chiar are o semnifica˛ie deosebit„ pentru alte popoare. Faptul c„ Ón ziua de 9 Mai s-au organizat spectacole la Paris, Berlin sau Bucure∫ti a devenit un semn de solidaritate, un semnal c„ suntem aceea∫i, c„ ne-am apropiat Ón acelea∫i grani˛e, nu numai economice, ci ∫i spirituale, mai repede dec‚t ne a∫teptam. Acum suntem europeni, nu numai din punct de vedere geografic, ci ∫i Ón ceea ce prive∫te aspira˛iile ∫i ideile de viitor.

Ast„zi, apropierea de Europa a devenit mai real„ dec‚t se putea spera. P.S.D. a intersectat drumurile europene ∫i cu Rom‚nia, le-a adus mai aproape, fapt care sugereaz„ c„, dac„ nu ar fi existat perioada guvern„rii 1997—2000, cu siguran˛„ Rom‚nia era ∫i de drept al„turi de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Rom‚nii au ales s„ fie europeni ∫i au ob˛inut acest lucru, merit‚ndu-l deplin. Dovad„ a fost ∫i faptul c„ Ón ziua de 9 Mai zeci de mii de rom‚ni au ie∫it Ón strad„ s„ salute... Europa! S„ salute viitorul european al acestei ˛„ri! S„ salute pe cei care au contribuit cu toat„ str„duin˛a pentru apropierea iminent„ de ˛„rile europene, pe cei care au muncit ∫i au condus ˛ara Ón direc˛ia corect„.

Cu siguran˛„ se vor s„rb„tori ∫i alte evenimente cu o semnifica˛ie similar„ ∫i sper„m c„ vor fi c‚t mai multe astfel de evenimente. Totu∫i, cel de anul acesta a fost unul cu totul deosebit, a fost ca o mul˛umire pentru tot ce s-a f„cut pentru apropierea de Europa, din partea popula˛iei, destinat„ acelora care au depus eforturi cu adev„rat semnificative Ón acest sens.

Declara˛ie politic„: îFalsele teatre de disput„“

Rom‚nia a devenit teatrul Ónfrunt„rilor dintre Washington ∫i Bruxelles datorit„ proiectului noii legi a adop˛iilor. Statele Unite sunt ini˛iatorii unei ac˛iuni de lobby Ón favoarea reglement„rii unui regim mai permisiv privind adop˛iile interna˛ionale, Ón timp ce Comisia European„ contrareac˛ioneaz„.

Rom‚nia se afl„ la mijloc. Pe de o parte este amenin˛at„ de Ónc„lcarea Conven˛iei de la Haga privind regimul adop˛iilor — care propune adop˛ia na˛ional„ ∫i interna˛ional„ Ónaintea altor forme de protec˛ie a copilului Ón dificultate —, iar pe de alt„ parte, Rom‚nia respect„ Conven˛ia O.N.U, adic„ acquis-ul comunitar.

Este evident„ diferen˛a de interpretare dintre Conven˛ia O.N.U. ∫i cea de la Haga. Aceast„ diferen˛„ necesit„ o armonizarea a pozi˛iei fa˛„ de interesul superior al copilului la nivelul U.E. ∫i S.U.A. S.U.A. nu au ratificat Conven˛ia O.N.U., iar unele state europene nu au ratificat Conven˛ia de la Haga.

Ne afl„m Ón fa˛a unor dispute al c„ror teren a devenit Ón mod nedrept„˛it Rom‚nia ∫i resimt ca necesar„ existen˛a unor explica˛ii care s„ faciliteze demersul unui Guvern ce urm„re∫te cu adev„rat modernizarea sistemului de protec˛ie ∫i consolidarea capacit„˛ii administrative din domeniu.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Prim„vara anului acesta a fost foarte vesel„. Numai s„rb„tori. Cu mini ∫i maxi vacan˛e, cu zile libere suplimentare ∫i bineÓn˛eles cu nelipsitele ∫i uluitoarele focuri de artificii. Serb„m, serb„m mereu, aproape continuu diverse evenimente: intrarea Ón NATO, 1 Mai, intrarea Ón Europa, 9 Mai — Ziua Europei etc., etc., etc.

Suntem Óntr-un perpetuu carnaval balcanic. Numai succese pe toate meridianele ∫i paralelele pe care calc„ primul nostru ministru, numai felicit„ri ∫i contrafelicit„ri, numai muzic„, dans ∫i voie bun„.

Acum peste toat„ aceast„ abunden˛„ de s„rb„tori ∫i s„rb„toriri a Ónceput ∫i campania electoral„.

Alt bun prilej de noi satisfac˛ii pentru unii ∫i am„giri pentru al˛ii. C„ci Ón sf‚r∫it dup„ a∫tept„ri de luni de zile asist„m la asfaltarea tuturor str„zilor deodat„ ∫i Ón toate ora∫ele! Se face cur„˛enie, se m„tur„ arterele principale, se str‚ng gunoaiele, de obicei, de ochii soacrei. Dar mai sunt ∫i excep˛ii la ocazii deosebite c‚nd pentru a cur„˛a ∫i netezi calea viitorilor ale∫i se mobilizeaz„ pentru un

spectacol de c‚teva ore toate societ„˛ile de cur„˛enie din Bucure∫ti, care Ó∫i trimit Ón coloan„ toate ma∫inile din dotare pentru a stropi ∫i aduna gunoaiele pentru a cosmetiza repede ∫i eficient, evident, cu ajutorul unui supra numerar de poli˛i∫ti, imaginea cam obosit„ a unei viitoare capitale a Europei unite (este vorba de spectacolul oferit afar„ ∫i Ón incinta S„lii Polivalente Ón ziua lans„rii candida˛ilor pentru alegerile locale din Bucure∫ti, c‚nd num„rul baloanelor ce trebuiau lansate Ón sala a fost dep„∫it de num„rul poli˛i∫tilor ∫i al ma∫inilor I.C.A.B. de afar„).

De mii de ani, mul˛imile se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ cear„ mereu acelea∫i lucruri, p‚ine ∫i circ, _panem et circenses_ , guvernan˛ii ∫tiu ∫i au Ón˛eles foarte bine acest lucru: c‚te pu˛in„ p‚ine cu mititei, c‚rna˛i sau sarmale, dup„ puterile ∫i darea de m‚n„ a fiec„rui primar, Ón diverse ocazii, ∫i mult, deosebit de mult spectacol — b‚lci Ónainte, dar mai ales Ón timpul diverselor campanii.

Important este Óns„ s„ realizeze echilibru ∫i s„ dozezi astfel p‚inea ∫i circul Ón a∫a fel Ónc‚t s„ dai Óntotdeauna de m‚ncare ca s„ poat„ veni mul˛imea Óndestulat„ la spectacol. Altfel, circarii nu mai au c„utare ∫i sunt p„r„si˛i ∫i apoi uita˛i Ón favoarea brutarilor.

La noi, un popor elevat ∫i european, se g„sesc bani din bel∫ug pentru spectacolul circ de orice nivel, oriunde ∫i oric‚nd, ∫i mai pu˛ini, poate, din ce Ón ce mai pu˛ini pentru p‚ine, Parlamentul prin zdrobitoarea sa majoritate P.S.D.-U.D.M.R., resping‚nd pe band„ rulant„ propunerile legislative care ar fi asigurat o sporire a veniturilor provenite din salarii sau pensii.

Este adev„rat, se poate tr„i ∫i din vise ∫i poate c„ este ∫i mai frumos ∫i mai u∫or. ™i, atunci, de ce s„ nu le oferim aleg„torilor cele mai frumoase ∫i Óndr„zne˛e vise bazate pe cele mai frumoase ∫i ferme promisiuni?

Fiecare o face cum vrea, dar mai ales cum poate. S-a f„cut apel la corectitudine ∫i civiliza˛ie, c„ de, vrem s„ ar„t„m Europei Óntregi c„ facem parte din ea! De aceea, legisla˛ia electoral„ s-a Ómbun„t„˛it prin contribu˛ia tuturor partidelor politice, s-au luat m„surile necesare care s„ asigure desf„∫urarea lini∫tit„ ∫i normal„ a campaniei pentru alegerile locale, s-au creat organismele ∫i organele necesare care s„ asigure acest lucru. Autorit„˛i, comisii, sec˛ii de votare ∫i afi∫aj etc., etc.

Teoretic am putea fi cita˛i ca model, practic Óns„ iat„ un exemplu de ac˛iune din prima zi de campanie c‚nd noii îreprezentan˛i ai poli˛iei comunitare“ au executat Óntocmai ordinul ministrului de interne ∫i al administra˛iei ∫i viitor primar: s‚mb„t„ 8 mai, Ón Br„ila, Ón prima zi de campanie, doi adolescen˛i, dintre care unul minor, care lipeau afi∫e ∫i Ómp„r˛eau flutura∫i pentru candida˛ii P.R.M. la prim„rie, la consiliul jude˛ean ∫i la consiliile locale, au fost lua˛i de poli˛ie, du∫i la sec˛ie, re˛inu˛i, b„tu˛i cu bestialitate Ón beciurile acesteia ∫i obliga˛i s„ dea declara˛ii false, amenin˛a˛i fiind cu tratamente ∫i mai rele Ón caz de nesupunere sau refuz. Toate ziarele din Br„ila au publicat pe prima pagin„ imaginile celor 2 tineri desfigura˛i la cap, corp ∫i m‚ini, fiind b„tu˛i cu pumnii, picioarele ∫i bastoanele poli˛i∫tilor ∫i necesit‚nd ulterior Óngrijiri medicale.

Oare acesta este profilul noului poli˛ist comunitar de îproximitate“ de tip european, domnule ministru de interne ∫i viitor primar?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Oare a∫a Ón˛elege partidul de guvern„m‚nt s„-∫i instruiasc„ reprezentan˛ii autorit„˛ilor publice, oare acestea s„ fie alegerile libere ∫i democratice promise pentru 2004?!

Oare tot a∫a s-ar fi comportat poli˛i∫tii dac„ afi∫ele ∫i flutura∫ii ar fi fost pentru candida˛ii P.S.D.?

Nu crede˛i, domnule ministru primar sau primar exministru, c„ dumneavoastr„ ∫i institu˛iile dumneavoastr„, Ón continuare balcanico-orientale, nu au ce c„uta Ón adev„ratul peisaj european?

Da˛i-v„ demisia din ambele func˛ii, domnule ministru primar, restructura˛i din temelie _de jure_ ∫i _de facto_ aceste institu˛ii Ón continuare aservite ∫i cu mentalit„˛i Ónvechite dac„ nu vre˛i s„ v„ asuma˛i e∫ecul pentru neintegrarea Ón Uniunea European„ a unei administra˛ii ∫i politici necorespunz„toare acestui secol, ce cu onoare conduce˛i ∫i patrona˛i.

îEgalitatea ∫anselor — o problem„ de stringent„ actualitate“

Societatea politic„ rom‚neasc„ se afl„ Ón fa˛a unei mari provoc„ri, cu care se confrunt„ de fapt de 14 ani, ∫i a c„rei rezolvare se impune azi poate mai mult ca oric‚nd: lipsa egalit„˛ii de ∫anse Óntre b„rba˛i ∫i femei Ón promovarea pe e∫ichierul politic.

Pu˛inele reprezentante ale sexului frumos care au reu∫it s„ accead„ pe scena politic„ rom‚neasc„ au demonstrat c„ femeile sunt pe deplin capabile ∫i mai ales dornice s„ ajute la formarea unei veritabile societ„˛i democratice.

A∫a cum femeia drag„ fiec„ruia dintre noi (mam„, fiic„, so˛ie) aduce Ón via˛a noastr„ c„ldur„, lumin„, farmec ∫i puritate, elegan˛„ ∫i un sentiment nobil de siguran˛„, tot a∫a femeile implicate Ón via˛a politic„ pot, ∫i cu siguran˛„ o vor face, s„ aplaneze conflicte, s„ g„seasc„ solu˛ii problemelor stringente ale societ„˛ii ∫i, mai presus de toate, s„ induc„ Ón r‚ndul politicienilor o stare de echilibru, calm, elegan˛„ ∫i mai mult respect pentru adversarul politic.

Dincolo de dimensiunea obiectiv„ a aspectelor Ón discu˛ie — a c„ror rezolvare ofer„ frumuse˛e ∫i echilibru unei societ„˛i — trebuie evitat„ transformarea temei egalit„˛ii ∫anselor Óntr-un instrument politic. Este necesar„ abordarea constructiv„, identificarea a ceea ce este component„ a egalit„˛ii ∫anselor Ón contextul problematicii drepturilor omului. Ceea ce este bun pentru Europa este bun ∫i pentru Rom‚nia. Nu avem a ne teme de standardele europene. Din contr„, se impune s„ ac˛ion„m pentru aplicarea lor perfect„, integral„, Ón Rom‚nia.

O problem„ deosebit„, cu mare Ónc„rc„tur„ emo˛ional„, r„m‚ne situa˛ia contrastant„ dintre nivelul declarativ ∫i cel al realit„˛ii de fond Ón privin˛a promov„rii femeii. Exist„ o paradigm„ des utilizat„ care procedeaz„ la identificarea Ón trecut a cauzelor unor fenomene prezente. Personal, consider c„, de∫i un asemenea demers poate fi eficient din punct de vedere cognitiv, este insuficient din punctul de vedere al abord„rilor sociale, publice. Solu˛ia problemelor cu care ne confrunt„m Ón privin˛a egalit„˛ii ∫anselor — implicit cea a promov„rii femeii Ón via˛a public„, social„ — nu poate fi una care s„ priveasc„ spre trecut. Nu putem modifica astfel premisele istorice ale prezentului ∫i nici nu cred c„, astfel, am realiza progrese. Statutul nostru de parlamentari ne impune s„ c„ut„m solu˛iile problemelor

prezentului Ón viitor. Aceasta presupune un act de voin˛„ ∫i ac˛iune menite s„ instituie realit„˛i noi, Ón conformitate cu valorile ∫i cu op˛iunile unei societ„˛i democratice.

Societatea rom‚neasc„ se va putea dezvolta echilibrat doar Ón m„sura Ón care va reu∫i s„ preia de la to˛i membrii s„i ∫i s„ armonizeze tot ceea ce este constructiv, tot ceea ce este pozitiv. Implicarea Ón via˛a public„, social„ — politicul trebuind s„ fie circumscris socialului — Ón alegerile locale a peste 10.000 de femei este simptomul Óns„n„to∫irii societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Adev„rul trebuie rostit f„r„ rezerve: Ón lupta pentru promovarea principiilor egalit„˛ii ∫anselor — implicit a promov„rii ∫i sus˛inerii implic„rii femeii Ón via˛a public„ — rolul cel mai activ a fost asumat de Partidul Social Democrat. Suntem m‚ndri de a fi fost deschiz„tori de drum. Ne bucur„m c„ ni s-au al„turat atitudinal ∫i celelalte partide.

Œn repetate r‚nduri am aten˛ionat asupra agresiunilor la care este supus„ democra˛ia din ˛ara noastr„ din perioadele Ón care la putere au fost descenden˛ii P.C.R. reg„si˛i ast„zi Ón P.D.S.R., rebotezat P.S.D.

Din 1990 ∫i p‚n„ ast„zi s-au f„cut pa∫i importan˛i ca urmare a voin˛ei societ„˛ii civile ∫i a cet„˛enilor, a unei p„r˛i a clasei politice, dar rezultatele sunt cu mult sub eforturile tuturor celor care cred cu adev„rat Ón valorile democratice.

Un capitol distinct Ól reprezint„ separa˛ia puterilor Ón stat, prin care puterile legislativ„, judec„toreasc„ ∫i cea executiv„ sunt respectate de to˛i cei care au r„spunderi ∫i responsabilit„˛i.

Œn ace∫ti ani s-a observat c„ justi˛ia a trecut deseori din stadiul unei adev„rate puteri Óntr-o servil„ slujitoare a unor interese politice, a comenzilor din partea potenta˛ilor zilei.

Criticile pe aceast„ tem„ au fost at‚t din interiorul ˛„rii, c‚t ∫i din afar„, Ónt‚rzierea integr„rii europene fiind determinat„ chiar de politizarea justi˛iei.

Œn acest context, recenta declara˛ie a procurorului general al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie privind neprezentarea unui raport al activit„˛ii acestei institu˛ii Ón fa˛a Parlamentului reprezint„ una din cele mai nepotrivite pozi˛ii referitoare la democra˛ie ∫i la statul de drept.

Dac„ slujitorul uneia din cele mai importante institu˛ii de lupt„ Ómpotriva corup˛iei are asemenea atitudini dubioase, dar ∫i nepermise, Ónseamn„ c„ situa˛ia din Rom‚nia este b‚ntuit„ de anarhie, de nesupunere fa˛„ de lege a primului om pentru care legea ar trebui s„ fie sf‚nt„.

Dac„ nu era de acord cu legea dup„ care func˛ioneaz„ institu˛ia pe care o conduce, de ce a acceptat aceast„ Ónalt„ responsabilitate, de ce nu a refuzat invoc‚nd argumentele pe care le prezint„ ast„zi.

Este clar c„ domnul Ion Am„rie face jocuri politice, arunc„ idei pe pia˛a politic„, urm„re∫te s„ ascund„ adev„rul despre cazurile de corup˛ie pe care le instrumenteaz„, dar pe care le ∫tie Ómpreun„ cu domnul Ioan Talpe∫, se face c„ este impar˛ial, dar promoveaz„ procurori compromi∫i, cu activitate contradictorie.

Probabil cu c‚t e∫ti mai pu˛in preg„tit profesional, cu c‚t moralitatea este mai Óndoielnic„, cu c‚t r„spunzi prompt la comenzi politice, cu at‚t e∫ti mai bun Ón acest Parchet autointitulat îAnticorup˛ie“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 For˛ele oculte ale societ„˛ii sunt dispuse s„ fac„ pact cu diavolul pentru a ascunde de ochii lumii matrapazl‚curile corup˛ilor din P.S.D. ∫i acoli˛ilor acestora, ale celor care pot fi ∫antaja˛i, mitui˛i, manipula˛i.

Toate afirma˛iile domnului Ioan Am„rie sunt de natur„ s„ provoace confuzie, s„ incite la nerespectarea legii, ceea ce este de neacceptat, iar un asemenea personaj trebuie demis imediat, pentru c„ nu va avea curajul s„-∫i prezinte demisia.

Oare ce va face ministrul justi˛iei ∫i cum va ac˛iona pre∫edintele Rom‚niei la comentariile acestui personaj care nu r„spunde dec‚t puterii?

î9 Mai — Ziua viitorului pentru Rom‚nia“

Data de 9 Mai are o tripl„ semnifica˛ie pentru rom‚ni. Este vorba de Ziua Independen˛ei, de Ziua eliber„rii de pericolul fascist ∫i de Ziua Europei, o Europ„ din care Rom‚nia face parte din punct de vedere geografic, dar ∫i o Europ„ din care ˛ara noastr„ va face parte efectiv politic ∫i economic Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

Prin eforturile pe care le-a depus Guvernul Rom‚niei condus de domnul Adrian N„stase, Óncep‚nd cu anul 2001, Rom‚nia a Óndeplinit foarte multe din condi˛iile care o recomand„ s„ fac„ parte efectiv din Uniunea European„.

Mai sunt 8 capitole de negociere de finalizat, 4, 5 din ele vor fi gata Ón scurt timp, astfel Ónc‚t p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an s„ fie finalizate toate.

Avem toate ∫ansele ca Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, Ziua de 9 Mai care este Ziua Europei s„ fie Ziua viitorului pentru Rom‚nia, al„turi de celelalte state membre ale U.E., pentru c„ prin tot ceea ce s-a realizat din 2001 ne recomand„ s„ fim al„turi, cu drepturi depline, Ón marea familie a U.E.

îVizita oficial„ Ón Republica Tunisia a delega˛iei parlamentare conduse de domnul Valer Dorneanu — pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor“.

Œn perioada 26—30 aprilie 2004 am participat la vizita oficial„ efectuat„ Ón Republica Tunisia de o delega˛ie parlamentar„ condus„ de domnul Valer Dorneanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.

Œn calitate de pre∫edinte al Grupului parlamentar de prietenie Rom‚nia—Tunisia, doresc s„ afirm c„ aceast„ vizit„ oficial„ a contribuit la amplificarea rela˛iilor tradi˛ionale de cooperare Óntre cele dou„ ˛„ri.

Rom‚nia a fost vizitat„ oficial Ón ultimii ani de pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor din Republica Tunisian„, pre∫edintele Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului ∫i de secretarul general adjunct al Adun„rii Constitu˛ionale Democratice (partidul de guvern„m‚nt). Se impunea ca o delega˛ie a Camerei Deputa˛ilor s„ viziteze Republica Tunisian„.

Œnt‚lnirile ∫i convorbirile avute de delega˛ia condus„ de domnul Valer Dorneanu au fost la cel mai Ónalt nivel al autorit„˛ilor parlamentare ∫i executive ale Republicii Tunisia.

Pe Óntreg parcursul scurtei vizite oficiale s-a manifestat interesul Republicii Tunisia de a dezvolta leg„turi bilaterale pe multiple planuri cu ˛ara noastr„.

Punctul culminant al vizitei l-a constituit primirea domnului Valer Dorneanu de c„tre pre∫edintele Republicii Tunisia.

Delega˛ia parlamentar„ rom‚n„ a avut o Ónt‚lnire cu membrii Comisiei pentru probleme politice ∫i rela˛ii externe ∫i cu membrii Grupului parlamentar de prietenie Tunisia-Rom‚nia. Convorbirile au eviden˛iat dorin˛a de promovare a unei politici de sprijin ∫i Ón˛elegere reciproc„ asupra intereselor comune ale celor dou„ ˛„ri.

S-a apreciat c„, Ón ultimii ani, rela˛iile parlamentare dintre cele dou„ Camere legislative au avut un curs ascendent ∫i s-a convenit ca Ón a doua parte a acestui an Grupul parlamentar de prietenie Rom‚nia-Tunisia s„ efectueze o vizit„ Ón Tunisia la invita˛ia grupului omolog. S-a propus ca la vizit„ s„ participe ∫i un grup de oameni de afaceri rom‚ni, care s„ impulsioneze rela˛iile bilaterale Ón plan economic.

Ca pre∫edinte al Grupului parlamentar de prietenie Rom‚nia-Tunisia, pot s„ afirm c„ recenta vizit„ a delega˛iei conduse de domnul Valer Dorneanu a reprezentat un important moment al rela˛iilor bilaterale, a demonstrat c„ diploma˛ia parlamentar„ poate juca un rol de prim„ m„rime Ón rela˛iile bilaterale ∫i a creat un cadru deosebit de lucru pentru ca Ón continuare s„ Óntreprindem demersuri Ón scopul amplific„rii rela˛iilor rom‚no-tunisiene pe Óntreaga gam„ a dimensiunilor politice, economice ∫i sociale.

Asocia˛ia pentru Studii ∫i Prognoze Economico-Sociale (A.S.P.E.S.) sus˛ine c„ îdatele economice din Rom‚nia nu desemneaz„ un tablou Ómbucur„tor“, Ón perspectiva integr„rii Ón circuitul economic mondial ∫i Ón Uniunea European„.

Iat„ ce a declarat, Ón 28 aprilie, Constantin Bo∫tin„, pre∫edintele A.S.P.E.S.: îDac„ nu vom face o mi∫care serioas„, de a folosi poten˛ialul real pe care Ól are Rom‚nia, viitorul nu este foarte fericit. Œn plan intern, anun˛„m cre∫teri, dar raportul publicat de «World Economic Forum» la 20 martie 2004 arat„ c„ Rom‚nia ocup„ locul 75 Ón clasamentul ˛„rilor cu cele mai competitive economii din lume, pierz‚nd opt pozi˛ii. Datoria extern„ continu„ s„ fie mare, de peste 15 miliarde de euro, din care 10 miliarde sunt garantate de stat. Deficitul de cont curent a fost Ón februarie de dou„ ori mai mare dec‚t cel Ónregistrat Ón aceea∫i perioad„ a anului 2003. Deficitul balan˛ei comerciale a crescut cu 50% Ón februarie 2004, fa˛„ de februarie 2003“.

Aceast„ situa˛ie din Rom‚nia a fost cauzat„, potrivit reprezentan˛ilor A.S.P.E.S., de faptul c„ a existat un îdeficit de capacitate de planificare“.

îNe-a lipsit claritatea, viziunea asupra unei economii pe care trebuie s„ o construim Ón Rom‚nia. S-a vorbit mult despre reform„, restructurare, dar nu s-a prea f„cut. Am trecut la privatizare, dar nu la o privatizare generatoare de rezultate economice pozitive. De cele mai multe ori, am f„cut-o doar s-o raport„m. Œn 1990, ponderea industriei Ón P.I.B. era de 40%. Acum este de 30%. Datoria extern„ nu s-a f„cut Ón special pentru investi˛ii, iar importurile nu au vizat o cre∫tere a produc˛iei. Problema este c„ anii trec ∫i s-ar putea s„ Ónt‚mpin„m probleme la rambursarea acestor bani“, a spus pre∫edintele A.S.P.E.S.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 îRom‚nia dispune de poten˛ial de resurse materiale, de for˛„ de munc„, de capacitate real„ de se a adapta din mers la cerin˛ele unei competi˛ii economice mondiale. Este necesar„ Óns„ o politic„ pe termen lung ∫i mediu care s„ pun„ Ón valoare acest poten˛ial. Dac„ nu, exist„ riscul s„ ne transform„m Óntr-o economie de consum, consum ce nu va fi alimentat din intern, ∫i s„ devenim furnizor de for˛„ de munc„ pentru servicii periferice.

Œn afara agriculturii, turismului ∫i serviciilor, trebuie s„ avem Ón vedere poten˛ialul industriei chimice, farmaceutice, electronice, IT. Este nevoie de o reindustrializare a Rom‚niei. Nu trebuie s„ ne g‚ndim la industria care a fost Ónainte de 1989“, a afirmat Constantin Bo∫tin„. Este nevoie de o politic„ fiscal„ care s„ Óncurajeze investi˛iile, de o reducere a impozitului pe profit ∫i de o scutire de impozit a profitului reinvestit.

Semnalul de alarm„ pe care Ól trag Ón fa˛a dumneavoastr„ este c„ Rom‚nia risc„ s„ se transforme Óntr-o economie de consum.

Declara˛ie politic„: î9 Mai, o zi cu semnifica˛ii istorice deosebite“.

Pentru istoria ˛„rii noastre ∫i a poporului rom‚n, ziua de 9 Mai este ∫i a r„mas foarte important„ datorit„ faptului c„ Ón aceast„ zi a fost proclamat„ Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei. Acest lucru a Ónsemnat un moment Ónscris Óntr-o logic„ a derul„rii fenomenului istoric rom‚nesc.

Dup„ o istorie fr„m‚ntat„ din punctul de vedere al dreptului interna˛ional, statul rom‚n Ómplinea astfel unul din dezideratele sale fundamentale Ónc„ din timpul Revolu˛iei de la 1848 al„turi de Unire — c‚∫tigarea independen˛ei.

Lupta diplomatic„ dus„ de genera˛ii de oameni politici rom‚ni a dus Ón mod oficial la apari˛ia Ón Europa a unui stat independent consemnat de Congresul de Pace de la Berlin (1 iunie 1878 — 1 iulie 1878).

Proclamat„ diplomatic ∫i consfin˛it„ prin jertfa de s‚nge a osta∫ilor rom‚ni, independen˛a a subliniat ulterior adev„rata voca˛ie de politic„ extern„ a Rom‚niei, aceea de a milita pentru o politic„ de echilibru, f„r„ a se uita de importan˛a realiz„rii statului na˛ional.

Cele mai importante ini˛iative de politic„ extern„ ale Rom‚niei au scos Ón eviden˛„ dorin˛a de stabilitate ∫i dorin˛a de a completa integrarea european„ prin stabilirea celui mai bun acord Óntre unitatea na˛ional„ ∫i politica extern„.

Nicolae Titulescu, marele diplomat rom‚n, Óntr-un discurs rostit Ón Adunarea Deputa˛ilor, la 4 aprilie 1934, afirma: î... izvor‚t„ din pornirile noastre na˛ionale, politica noastr„ extern„ are ca scop principal p„strarea ei, iar ca metod„ constant„ de lucru coordonarea progresiv„ a ac˛iunii noastre cu cea a statelor cu interes comun, p‚n„ la integrarea ei Ón grup„ri interna˛ionale din ce Ón ce mai mari. «De la na˛ional prin regional la universal», iat„ lozinca Rom‚niei peste grani˛„.“

Iat„ deci cum Titulescu a ∫tiut s„ prevad„ foarte clar modul Ón care Europa se va transforma la nivelul rela˛iilor interna˛ionale ∫i nu numai.

Data de 9 Mai are rezonan˛e extraordinar de puternice ∫i acum, a∫a cum le-a avut ∫i atunci, c‚nd, Ón 1945, o puternic„ coali˛ie antihitlerist„ a pus cap„t celui mai cumplit co∫mar prin care a trecut civiliza˛ia uman„.

Œn zilele noastre, situa˛ia statelor care doresc s„ devin„ membre ale Uniunii Europene, cum este ∫i cazul Rom‚niei, va trebui s„ ˛in„ cont ∫i de ceea ce respectivele state au adus pe plan european ca fiind valoros.

Se poate face referire la elemente de civiliza˛ie, de apreciere a unei istorii.

Œn mod simbolic, data de 9 Mai a fost aleas„ ∫i ca zi a Europei, ca o dovad„ de Óncredere c„ ceea ce se configura la nivel ideatic se poate transpune Ón practic„ pentru a elimina spectrul unui r„zboi.

Europa dore∫te s„-∫i men˛in„ individualitatea, unicitatea printr-o des„v‚r∫ire care pleac„ de la elementul geopolitic ∫i ajunge la specificul na˛ional ∫i cultural.

Partidul Social Democrat ∫i-a f„cut obi∫nuin˛a de a lansa candidaturile de primari din municipii ∫i a consilierilor jude˛eni ∫i municipali organiz‚nd aceste manifest„ri pe zone geografice. O astfel de ac˛iune a avut loc pe data de 4 mai 2004 la Gala˛i, unde au fost prezen˛i to˛i candida˛ii Partidului Social Democrat din Moldova ∫i Dobrogea pentru alegerile locale. Aceast„ lansare a candida˛ilor Partidului Social Democrat a fost f„cut„ Ón prezen˛a domnului Adrian N„stase, pre∫edintele partidului.

Cu alte cuvinte, domnul Adrian N„stase a accentuat necesitatea de a propune ∫i promova Ón func˛ii de primari, consilieri jude˛eni ∫i municipali tineri bine preg„ti˛i ∫i dornici de afirmare, pe care s„-i ajut„m pentru a prelua din mers conducerea ∫i gospod„rirea localit„˛ilor. De asemenea, Ón discursul s„u, pre∫edintele Partidului Social Democrat a insistat asupra necesit„˛ii promov„rii unui num„r mai mare de femei Ón aceste func˛ii de conducere.

Œntreaga manifestare s-a desf„∫urat Óntr-o atmosfer„ s„rb„toreasc„, participan˛ii manifest‚ndu-∫i dorin˛a de a participa activ la construirea destinului european al Rom‚niei.

Declara˛ie politic„: îPrimul europarlamentar rom‚n“. Œn ziua de 21 aprilie a.c., am participat la o audiere organizat„ de europarlamentara C. Hermange (Fran˛a) la sediul Parlamentului European din Strasbourg, pe tema adop˛iilor interna˛ionale Óncuviin˛ate de instan˛ele rom‚ne∫ti. Audierea avea Ón vedere concluziile raportului doamnei Emma Nicholson ∫i pachetul de proiecte de legi depus de Guvernul Rom‚niei spre dezbatere Ón Parlamentul na˛ional.

Cu prilejul acestei ac˛iuni, la care au participat, pe l‚ng„ un num„r important de europarlamentari, ∫i reprezentan˛i ai unor O.N.G.-uri interesate de situa˛ia copiilor din Rom‚nia, am fost contactat„ de îL’étoile de l’espoir“, o organiza˛ie nonguvernamental„ din Strasbourg.

Doamna Martine Lago, ∫efa acesteia, mi-a vorbit despre îParlamentul copiilor“, o manifestare ajuns„ la a doua edi˛ie, care urma s„ se desf„∫oare la 6 mai a.c., ∫i la care urmau s„ participe 250 de copii din ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

Am propus participarea unei delega˛ii de copii din Rom‚nia, propunere primit„ cu entuziasm de c„tre organizatori — printre care se num„r„ ∫i UNICEF —,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 ace∫tia rug‚ndu-m„ s„ m„ ocup de organizarea c„l„toriei copiilor la Strasbourg.

Œn aceste condi˛ii, Ón c‚teva zile, cu sprijinul Ministerului Œnv„˛„m‚ntului, doi copii rom‚ni au plecat spre capitala Europei; unul din cei doi este b„c„uanca Florina N„stase, de 12 ani, elev„ Ón clasa a VI-a a ™colii îSpiru Haret“.

Copil dotat ∫i bine instruit de ∫coala rom‚neasc„, Florina a transmis Ón plenul s„lii Parlamentului European salutul copiilor din Bac„u ∫i a fost desemnat„ ambasadorul Forumului European al Copiilor pentru Rom‚nia.

A∫adar, Óncep‚nd din 6 mai 2004, Parlamentul European, cel al copiilor, e drept, cuprinde ∫i un europarlamentar rom‚n. Dar copiii sunt viitorii cet„˛eni ai Europei unite ∫i mari, care va include ∫i Rom‚nia. Acum putem fi ∫i mai siguri de asta...

Declara˛ie politic„: îCongresul na˛ional de chirurgie“. Œmi revine o deosebit de pl„cut„ sarcin„ de a v„ spune c„, Ón perioada 5—8 mai 2004, a avut loc una dintre cele mai prestigioase manifest„ri ∫tiin˛ifice rom‚ne∫ti — cel de al XXII-lea Congres Na˛ional de Chirurgie, cu participare interna˛ional„, congres care s-a desf„∫urat Ón premier„ la T‚rgu Mure∫ — Sovata, organizat de Societatea Rom‚n„ de Chirurgie, îThe Royal College of Surgeons of England — Raven Department of Education“ ∫i de Universitatea de Medicin„ ∫i Farmacie T‚rgu-Mure∫.

La aceast„ extraordinar„ manifestare, prin care se recunoa∫te incontestabila valoare medical„ ∫i ∫tiin˛ific„ mure∫ean„, la care au fost prezen˛i peste 1.200 de participan˛i, un aport hot„r‚tor l-a avut Comitetul de organizare, av‚ndu-l ca pre∫edinte pe distinsul domn, profesorul universitar doctor Constantin Copotariu.

La Óntrebarea ziaristului: îCum motiva˛i alegerea jude˛ului Mure∫ ca loc de desf„∫urare a Congresului de Chirurgie?“, domnul profesor universitar doctor Constantin Copotariu a r„spuns, citez: îNu Ónt‚mpl„tor Congresul Na˛ional de Chirurgie se ˛ine la Sovata. El vine ca o recunoa∫tere a aportului adus de speciali∫tii mure∫eni la dezvoltarea chirurgiei rom‚ne∫ti. Œn acest sens, ne-am integrat Ón activitatea ∫tiin˛ific„, Ómpreun„ cu alte centre universitare, num„r‚ndu-ne printre primele din ˛ar„, ˛in‚nd cont de complexitatea interven˛iilor chirurgicale f„cute, Ón jur de 40% din pacien˛i fiind din alte jude˛e.

Patologia pe care o trat„m este divers„, complex„, ∫i cu gravitate crescut„, necesit‚nd eforturi nu numai fizicointelectuale, ci ∫i financiare deosebite“.

Consider c„ r„spunsul dat reprezint„ aprecierea condensat„ a activit„˛ii profesionale de care se bucur„ colectivul medical ∫i ∫tiin˛ific al cadrelor mure∫ene.

Exist„ preocup„ri majore privind tratamentul cancerului — fiind cel mai grav flagel al acestor timpuri, Ón care sens au fost prezentate lucr„ri despre cancerul esofagian, gastric, hepatic, colo-rectal ∫i pancreatic.

De asemenea, s-au prezentat lucr„ri foarte interesante referitoare la patologia tiroidian„, chirurgia vascularperiferic„.

Efortul cadrelor medicale este total pentru a reda s„n„tatea pacien˛ilor, Óns„, din p„cate, nu Óntotdeauna se pot realiza minuni.

La acest congres a fost o participare masiv„ a invita˛ilor de peste hotare. Œn acest sens, trebuie s„

subliniem participarea chirurgilor din Asia, Africa, Moldova ∫i un grup de chirurgi ai Colegiului Regal din Anglia. Au fost prezentate peste 600 de lucr„ri.

Ca o concluzie general„, putem afirma f„r„ s„ gre∫im c„ Ón Rom‚nia chirurgia Óncepe s„ devin„ din ce Ón ce mai european„ ∫i c„ Ón viitor este necesar s„ ne apreciem corect ∫i s„ ne punem Ón valoare realiz„rile ∫i cuno∫tin˛ele. Dumnezeu s„ ne ajute!

Œn ultimul timp, mai ales o dat„ cu Ónceperea campaniei electorale pentru ocuparea func˛iilor de primari ∫i consilieri jude˛eni ∫i locali, se tot aduce vorba despre guvern„rile trecute. Se tot vorbe∫te despre guvernarea P.N.fi.C.D.-ului, despre perioada 1996—2000, Óns„ se pare c„ popula˛ia ∫i chiar unii dintre Domniile voastre au uitat c„ acea perioad„ a fost un amalgam de culori politice.

Cum oare s-a putut uita faptul c„ Partidul Democrat ∫i Partidul Na˛ional Liberal au fost, al„turi de P.N.fi.C.D., dou„ piese de rezisten˛„ ale guvern„rii din perioada men˛ionat„? De ce oare se confund„ guvernarea precedent„ doar cu defunctul P.N.fi.C.D.? V„ pot r„spunde eu! Pentru c„ se dore∫te ca cele dou„ partide care acum au for˛at o alian˛„ contra naturii s„ fie absolvite de vina e∫ecului Guvernului din anii 1996— 2000.

Oare cele dou„ partide, liderii lor nu sunt, de fapt, vinova˛i Ón aceea∫i m„sur„ sau poate chiar mai mult pentru e∫ecul Ónregistrat? Eu sunt convins c„ a∫a st„ situa˛ia. Eu sunt convins c„ cele dou„ partide au f„cut tot ce le-a stat Ón putin˛„ pentru a ascunde c„ sunt p„rta∫e la dezastrul pe care l-au creat.

Acum Óncearc„ s„ revin„ pe pozi˛ii pe care le-au avut, dar din care au privit cu dezinteres na˛iunea. Œncearc„ s„ pun„ m‚na pe c‚rma unei ˛„ri, care, cu eforturile Guvernului N„stase, a reu∫it s„ ias„ la liman. S„ ne fereasc„ Dumnezeu s„ ajungem pe m‚na acestor oameni, acestor m„sc„rici politici, actori de doi bani care nu sper„ mai mult dec‚t Óngro∫area buzunarelor lor proprii ∫i ale apropia˛ilor! Eu cred c„ ar fi bine ca noi, rom‚nii, s„ ne g‚ndim bine Ónainte de a alege, pentru c„ cea ce sem„n„m vom culege. Sem„n‚nd v‚nt nu putem culege dec‚t furtun„... Ar fi p„cat s„ revenim acolo de unde am plecat, s„ ni se Ónchid„ orizonturile doar pentru c„ ∫tim s„ uit„m. Putem ierta, Óns„ nu trebuie s„ uit„m.

Anul 2004 va fi ultimul din perioada postdecembrist„ c‚nd se vor desf„∫ura alegeri pentru organele locale, Parlament ∫i Pre∫edin˛ie, deoarece Ón viitor, Ón conformitate cu modific„rile aduse Constitu˛iei, mandatul pre∫edintelui Rom‚niei va fi de 5 ani. Ca urmare, Ón anul 2008, electoratul rom‚n va fi chemat la urne numai pentru alegerile locale ∫i parlamentare, iar Ón anul 2009 pentru cele preziden˛iale.

Partidului Social Democrat Ói revine misiunea s„ Óncheie un ciclu important al politicii rom‚ne∫ti ∫i s„ preg„teasc„ premisele dezvolt„rii unui nou sistem electoral. Vreau s„ subliniez de la Ónceput importan˛a pe care P.S.D. o acord„ procesului electoral Ón acest an deosebit de important, marcat de finalizarea negocierilor cu organismele Uniunii Europene. Insinu„rile iresponsabile ale opozi˛iei cu privire la o eventual„ fraudare a alegerilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 pot aduce grave deservicii Rom‚niei Ón procesul de finalizare a negocierilor cu Uniunea European„.

Prin acest tip de comportament nedemocratic, prin calomnii la adresa oficialit„˛ilor locale ∫i a organiza˛iilor locale ale Partidului Social Democrat, opozi˛ia urm„re∫te probabil integrarea Ón Africa sau Ón Orientul Mijlociu, Ón care ne-au afundat Ón perioada 1996 — 2000.

Din informa˛iile pe care le de˛in Ónc„ din s„pt„m‚na trecut„, la nivel guvernamental s-a luat decizia de a solicita sprijinul Congresului Puterilor Locale ∫i Regionale de la Strasbourg, care s„ ajute la monitorizarea modului Ón care se vor desf„∫ura alegerile Ón Rom‚nia. Prin acest gen de m„suri, Guvernul demonstreaz„ Ónc„ o dat„ profesionalism, corectitudine ∫i responsabilitate fa˛„ de procesul electoral ∫i fa˛„ de aleg„tori. Guvernarea ne onoreaz„, dar Ón acela∫i timp ne ∫i oblig„ la seriozitate ∫i, dup„ cum evolueaz„ scena politic„ din Rom‚nia, ne îcondamn„“ la c‚∫tig pe toate fronturile.

Toate Óncerc„rile opozi˛iei de a destabiliza situa˛ia politic„ din Rom‚nia vor fi sortite e∫ecului din mai multe motive. Œn primul r‚nd, electoratul rom‚n s-a maturizat, Ón˛elege foarte bine diferen˛a dintre actul responsabil al guvern„rii ∫i simpla îgargar„ ieftin„“ de la col˛ul str„zii. Œn al doilea r‚nd, rela˛iile bune de colaborare cu institu˛iile europene, construite cu seriozitate de-a lungul a patru ani de guvernare responsabil„, nu pot fi zdruncinate de ni∫te declara˛ii ale unor iresponsabili care Ón toat„ carierea lor politic„ nu s-au f„cut remarca˛i dec‚t prin scandaluri de corup˛ie, incompeten˛„ ∫i deturnare a fondurilor europene.

Sunt absolut convins c„ adev„rul va triumfa ∫i Ói va condamna pe mincino∫i la cel pu˛in un sfert de secol de t„cere parlamentar„.

îO Rom‚nie puternic„ Óntr-o Europ„ unit„“

Exist„ Ónc„ voci ostile conceptului de integrare european„, consider‚ndu-se c„ s-ar îeroda“ temelia individualit„˛ii noastre na˛ionale, c„ ne-am transforma Ón slugi ale occidentalilor, ne-am depersonaliza etc. Din fericire, marea majoritate a opiniei publice din Rom‚nia, precum ∫i partidele politice reprezentate Ón Parlamentul de la Bucure∫ti au dat dovad„ de suficient„ Ón˛elepciune, Ón sensul unei conex„ri a interesului na˛ional rom‚nesc cu exigen˛ele Uniunii Europene.

Drumul nu va fi u∫or, dar este unica noastr„ cale de a ne redob‚ndi respectabilitatea la care avem de mult dreptul, gra˛ie unei tradi˛ii cultural-istorice de excep˛ie. Vom fi mai puternici al„turi de cei puternici ∫i, Ón consecin˛„, va trebui s„ fim tot mai motiva˛i, mai performan˛i ∫i mai imaginativi. Rom‚nia nu a depus armele, destinul ei av‚nd ∫ansa unei revigor„ri a∫teptate de at‚ta vreme. Avem un Guvern alc„tuit din oameni competen˛i ∫i patrio˛i care ∫tiu s„ gestioneze foarte bine departamentele de care r„spund. Avem o na˛iune remarcabil„ Ón fa˛a c„reia trebuie s„ ne Ónclin„m cu respect ∫i venera˛ie Ón fiecare zi, pentru c„ ne ofer„ ∫ansa de a fi ∫i noi parte component„ a sa.

îPoluarea din Bucure∫ti, care bate recordurile europene“

Studiile de specialitate realizate Ón 26 de ora∫e europene plaseaz„ capitala Rom‚niei pe primul loc Ón

topul celor mai poluate localit„˛i de pe b„tr‚nul continent Ón ceea ce prive∫te calitatea aerului.

Poluare, morbiditate, mortalitate, copii n„scu˛i cu malforma˛ii sau intoxica˛i cu plumb, tendin˛a de cre∫tere a temperaturii, mai mare dec‚t cre∫terea medie pe ˛ar„, acestea sunt efectele polu„rii. Bucure∫tiul a ajuns cea mai poluat„, aglomerat„ ∫i cea mai periculoas„ capital„ din aceast„ parte a lumii. Clima Bucure∫tiului se Ónr„ut„˛e∫te continuu, principala cauz„ fiind nerespectarea normelor de mediu.

Œn contextul deschiderii negocierilor pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, Ministerul Apelor ∫i Protec˛iei Mediului a supus spre aprobare Guvernului documentul de pozi˛ie privind capitolul 22 — îProtec˛ia mediului Ónconjur„tor“. Acest document prezenta angajamentele pe care Rom‚nia ∫i le asuma pentru preluarea ∫i aplicarea acquis-ului comunitar Ón domeniul mediului. Av‚nd Ón vedere exigen˛ele procesului de aderare, a fost elaborat„ ∫i Strategia protec˛iei mediului Ón Rom‚nia pe termen scurt ∫i mediu (2000—2004), care prezenta priorit„˛ile ∫i sarcinile ce reveneau institu˛iilor ∫i structurilor cu responsabilit„˛i Ón protec˛ia mediului. Cu toate c„ acestea au fost adoptate la nivel guvernamental ∫i de inten˛ie, suntem Ónc„ departe de a asigura un mediu s„n„tos de via˛„, mai ales Ón marile a∫ez„ri urbane.

Cu toate responsabilit„˛ile ∫i angajamentele asumate Ón fa˛a Uniunii Europene, Bucure∫tiul este cea mai nociv„ capital„ european„, cel mai aglomerat ora∫ din Europa Central„ ∫i de Est, bucure∫tenii Ónghit anual zeci de tone de praf, poluarea scurteaz„ via˛a bucure∫tenilor cu patru ani, traficul rutier bucure∫tean este inamicul public num„rul unu, centrul Bucure∫tiul este paradisul monoxidului de carbon, ∫i riscurile pe care le putem enumera sunt mult mai multe.

Toate aceste constat„ri, c‚t ∫i Ónmul˛irea îaccidentelor“ ce pun Ón pericol at‚t s„n„tatea mediului Ónconjur„tor, c‚t ∫i a oamenilor au devenit deja Óngrijor„toare. Anun˛atele ∫i a∫teptatele m„suri care s„ contribuie la o schimbare efectiv„ de atitudine — mai ales a autorit„˛ilor cu atribu˛iuni Ón domeniu — Ónt‚rzie nepermis ∫i nejustificat ∫i consider c„ este cazul, acum c‚nd nu este prea t‚rziu, s„ se fac„ ceva!

Altfel, vorbele vor r„m‚ne frumoase, pe h‚rtie, iar or„∫enii vor fi tot mai sufoca˛i de flagelul polu„rii!

Œn ultimele zece zile s-au petrecut evenimente importante Ón ceea ce prive∫te structura Partidului Social Democrat ∫i asta dac„ privim prin prisma alegerilor pentru func˛iile importante la nivelul administra˛iei publice locale. S-a remarcat foarte clar grija partidului de guvern„m‚nt ∫i a liderilor acestuia pentru administra˛ia local„, pentru candida˛ii care au fost trimi∫i s„ lupte pentru a ob˛ine un c‚∫tig de cauz„. De ce s-au Ónt‚mplat toate acestea? Pentru a face tot posibilul pentru a realiza ce a promis. Partidul Social Democrat nu a ˛inut cont de eforturile uneori supraomene∫ti de care a fost nevoie pentru Óndeplinirea obiectivelor care au dus ˛ara noastr„ la un nivel de civiliza˛ie pe care Ól doreau to˛i neglijat. Pentru c„ func˛iile din administra˛ia public„ local„ sunt extrem de importante pentru partidul de guvern„m‚nt. ™i toate aceste argumente au contat mult Ón alegerea candida˛ilor pentru prim„riile ora∫elor ˛„rii sau comunelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 A˛i v„zut c„ ministrul de interne Ioan Rus va candida pentru ocuparea func˛iei de primar al Clujului, iar ministrul de externe, Mircea Geoan„, accede la Prim„ria Capitalei. Sunt doi dintre cei mai importan˛i mini∫tri ai Cabinetului N„stase. Sunt dou„ piese extrem de greu de Ónlocuit Ón aparatul ministerial ∫i guvernamental, Óns„ premierul N„stase a ales greul pentru binele func˛ion„rii aparatului administrativ de la nivel local. Este evident deci c„ Guvernul N„stase pune binele popula˛iei Ónaintea greului pe care trebuie s„-l duc„ cei din subordinea sa direct„. Aceasta este Ónc„ o dovad„ de coeren˛„ politic„, aceasta este Ónc„ o dovad„ de g‚ndire lucid„, de maleabilitate, de Ónt‚mpinare a nevoilor na˛iunii cu toat„ deschiderea ∫i interesul.

Cred c„ aceste decizii vor duce la dezvoltare ∫i progres administrativ, la o Ónt‚mpinare activ„ ∫i eficient„ a problemelor administra˛iei locale. Astfel, P.S.D. este primul partid de guvern„m‚nt care pune interesul na˛iunii Ónaintea interesului politic de partid. Sunt convins c„ aceasta este o dovad„ clar„ ∫i indubitabil„ de d„ruire politic„ real„, f„˛i∫„, f„r„ ascunzi∫uri.

îExtinderea Uniunii Europene — eveniment istoric“ Uniunea European„ are, Óncep‚nd de la l mai 2004, 25 de membri, dup„ extinderea istoric„, Ón urma c„reia au aderat la Uniunea European„: Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta ∫i Cipru.

Aderarea a zece ˛„ri la Uniunea European„ reprezint„ un moment de speran˛„ ∫i oportunit„˛i, care nu le amenin˛„ acestora identitatea.

Dintre cele zece ˛„ri din Europa de Est ∫i de Sud care au devenit membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, conform calendarului stabilit, opt dintre acestea sunt ˛„ri foste comuniste pentru care aderarea la Uniunea European„ marcheaz„ definitiv Óncetarea r„zboiului rece Ón Europa.

Uniunea European„ extins„ cu zece noi membri va avea un rol interna˛ional important ∫i, dac„ va dispune de o Constitu˛ie, va deveni o mare putere mondial„.

Extinderea Uniunii Europene reprezint„ o capodoper„ politic„.

Chiar dac„ este vorba de aderarea simultan„ a celui mai mare grup de state din istorie, aceasta nu este dec‚t o etap„ a procesului de extindere, care va continua ∫i cu alte state. Romano Prodi a apreciat c„ îextinderea va permite noilor state membre s„ ating„ o rat„ de cre∫tere economic„ suplimentar„ de circa 2% pe an“.

Guvernul Rom‚niei, condus de domnul Adrian N„stase, face eforturi s„ Óncheie toate capitolele p‚n„ la finele anului 2004, urm‚nd ca, din 2007, Rom‚nia s„ fac„ parte ca membru cu drepturi depline.

Felicit Guvernul Rom‚niei pentru efortul f„cut Ón vederea atingerii celui mai important ˛el, integrarea Ón Uniunea European„.

## îStopa˛i hidra satanisto-pesedist„!“

Dup„ cum cunoa∫te˛i, la 14 iulie 1789 a avut loc Revolu˛ia Francez„, care a schimbat din temelii nu numai ˛ara Ón care s-a desf„∫urat, ci Óntreaga Europ„, iar ulterior Óntreaga lume. Valorile pe care le-au afirmat

revolu˛ionarii francezi: îLégalité, Fraternité, Égalité“ vor r„m‚ne reperele fundamentale ale oric„rei democra˛ii. Din p„cate, ca urmare a contextului intern ∫i interna˛ional nefavorabil, programul Revolu˛iei de la 1789 nu a putut fi materializat, situa˛ia din Fran˛a postrevolu˛ionar„ agrav‚ndu-se de la an la an, de la o lun„ la alta. Dup„ 15 ani, ca urmare a sl„biciunii for˛elor politice revolu˛ionare, Ón Fran˛a s-a instaurat primul imperiu. Œn opinia unor speciali∫ti, acesta a Ónsemnat, Ón fapt, curmarea aspira˛iilor revolu˛ionare cu care s-a pornit la c„derea Bastiliei. De∫i, aparent, imperiul napoleonian a adus m„re˛ie ∫i glorie poporului francez, f„c‚nd din Fran˛a una dintre cele mai mari puteri militare ale epocii, pe plan interna˛ional el a Ónsemnat insecuritatea statelor, agresiune, r„zboi, moarte, suferin˛e ∫i distrugeri f„r„ de num„r.

200 de ani mai t‚rziu, Ón 22 decembrie 1989, are loc ∫i Ón Rom‚nia un eveniment pe care unii Ól consider„ revolu˛ie, iar al˛ii lovitur„ de stat. Evenimentul de acum 15 ani punea cap„t unui Óntreg ∫ir de dictaturi de care, Óncep‚nd din 10 februarie 1938, poporul rom‚n nu a mai putut sc„pa. Aproape la fel ca Ón Fran˛a, Ón perioada care s-a scurs s-au ad‚ncit confrunt„rile politice, iar ˛ara Óntreag„, din punct de vedere economic ∫i social, se pr„bu∫e∫te cu fiecare zi. Nivelul de trai al popula˛iei este la cote care eviden˛iaz„ caracterul dramatic cu care se confrunt„ popula˛ia ˛„rii.

Spre deosebire, Óns„, de for˛ele politice franceze, Ón Rom‚nia ∫i-a afirmat caracterul malefic ∫i distrug„tor, Ón principal, o for˛„ politic„, care, Ón mod cameleonic, ∫i-a schimbat f„r„ Óncetare numele, crez‚nd c„ astfel popula˛ia va fi indus„ Ón eroare cu privire la responsabilitatea ce Ói revine. Œn prezent, aceasta se nume∫te P.S.D. ∫i este principalul beneficiar al distrugerii, sub toate aspectele, a Rom‚niei postrevolu˛ionare.

Œn momentul de fa˛„, la fel ca Fran˛a Ónceputului de veac XIX, Rom‚nia se afl„ la r„scruce, exist‚nd riscul real al restaura˛iei unei for˛e de tip dictatorial, care s„ arunce ˛ara Óntr-o situa˛ie f„r„ Óntoarcere. Pentru a pune cap„t regimului imperial al lui Napoleon Bonaparte, a fost nevoie de coalizarea tuturor statelor europene. Se cunosc ∫i nu comentez acum ∫i aici rezultatele, inclusiv pentru poporul francez.

Œn cazul Ón care poporul rom‚n nu va da dovad„ de maturitate, Ón˛elepciune ∫i clarviziune, el risc„ s„ repete gre∫eala f„cut„ de poporul francez, l„s‚ndu-se atras Óntr-o aventur„ periculoas„ de cei care au furat Revolu˛ia Rom‚n„. Riscul unei asemenea Ónt‚mpl„ri nedorite nu se repercuteaz„ doar asupra popula˛iei, ci ∫i asupra echilibrului european, pentru c„ aceasta ar Ónsemna, Ón fapt, reÓntoarcerea la regimul de tip dictatorial pentru Ónl„turarea c„ruia ∫i-au dat via˛a sute de tineri Ón decembrie 1989. Un alt efect la fel de grav este Óndep„rtarea Rom‚niei de obiectivele integr„rii Ón structurile Uniunii Europene, Uniune care nu admite state cu regimuri dictatoriale, respinge limbajul dublu ∫i duplicitar, ideea restaura˛iei partidului unic ∫i totalitar, Ónc„lcarea principiilor statului de drept, Óncurajarea corup˛iei ∫i a clanurilor mafiote.

Iat„ de ce alegerile din 6 iunie 2004 sunt la fel de importante ca ∫i ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón urm„ cu 15 ani. Œn cazul Ón care popula˛ia Rom‚niei ar opta pentru regimul compromis al clanului Iliescu-N„stase, ˛ara s-ar condamna la subdezvoltare, la izolare, la domnia unei for˛e politice obi∫nuit„ s„ guverneze dup„ metode ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 principii de tip mafiot. Avem sub ochii no∫tri, ast„zi, o Rom‚nie adus„ la sap„ de lemn, o Rom‚nie s„r„cit„, umilit„, batjocorit„ Ón demnitatea ei na˛ional„, cu milioane de ∫omeri ∫i cu peste 15 milioane de cet„˛eni s„raci ∫i foarte s„raci.

Cealalt„ variant„, de fapt, singura adecvat„ acestei situa˛ii dramatice, este schimbarea, dar adev„rata schimbare, iar solu˛ia nu este dec‚t una singur„: sprijinul categoric acordat de popula˛ia ˛„rii singurei for˛e politice responsabile, ferm angajat„ Ón lupta pentru ap„rarea interesului na˛ional — Partidul Rom‚nia Mare. 6 iunie 2004 ar putea deveni, a∫adar, îThermidor-ul“ poporului rom‚n, data c‚nd hidrei dictaturi patronate de fo∫ti agen˛i KGB ∫i de gineri de Ónal˛i demnitari comuni∫ti i se poate t„ia definitiv capul. Rezultatul votului Ón favoarea P.R.M. ∫i a candida˛ilor s„i, inclusiv la Cluj-Napoca ∫i Ón jude˛ul Cluj, este, a∫adar, mai mult dec‚t hot„r‚tor.

Iat„ de ce v„ cer tuturor s„ vota˛i candida˛ii P.R.M., pentru a nu da satisfac˛ie satanei, de ziua sa, vot‚nd pe reprezentantul s„u pe p„m‚nt rom‚nesc, respectiv P.S.D.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## V„ mul˛umesc tuturor pentru participare.

Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ partea a doua a ∫edin˛ei de ast„zi, destinat„ dezbaterii proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi.

Din cei 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 288. 57 sunt absen˛i, 20 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare. Asear„, stima˛i colegi, am parcurs Ómpreun„ proiectele de pe ordinea de zi p‚n„ la punctul 23.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii ob˛inute de institu˛iile ∫i unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt care organizeaz„ pe l‚ng„ acestea activit„˛i finan˛ate integral din veniturile proprii.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ este cineva? Nu.

V„ rog s„ anun˛a˛i.

Astfel, trecem la urm„torul punct.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice.

Domnule ministru Alexandru Mircea, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mircea Alexandru** _**—** secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii se propune completarea art. 1 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice.

Aceast„ completare a textului Legii nr. 60/1991, a∫a cum a fost ea modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 31/2004, este necesar„ pentru respectarea

angajamentului asumat Ón acest sens de c„tre Rom‚nia Ón îProgramul de m„suri pentru intensificarea ∫i accelerarea preg„tirilor Ón vederea ader„rii la Uniunea European„“, la punctul 10 al capitolului 24 — îJusti˛ie ∫i afaceri interne“.

Completarea art. 1 din legea Ón discu˛ie cu un nou alineat vizeaz„ reglementarea declar„rii prealabile a tuturor competi˛iilor sportive interna˛ionale ∫i a manifest„rilor sportive interna˛ionale din Rom‚nia, indiferent de loca˛ia Ón care se desf„∫oar„ acestea.

Precizez c„ actualul text al art. 1 are Ón vedere declararea Ón prealabil doar a competi˛iilor sportive care urmeaz„ s„ se desf„∫oare Ón pie˛e, pe c„i publice ori Ón alte locuri Ón aer liber.

Av‚nd Ón vedere raportul favorabil, f„r„ amendamente, Óntocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i faptul c„ a fost adoptat de c„tre Senat Ón forma prezentat„ de Guvern, v„ adresez rug„mintea s„ aproba˛i aceast„ lege.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, pofti˛i, domnule coleg.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum deja a rezultat din spusele ini˛iatorului, Comisia a adoptat cu unanimitate de voturi acest proiect de lege, av‚nd Ón vedere avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, avizul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ie ∫i a art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Av‚nd Ón vedere importan˛a acestui proiect de lege, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea acestuia Ón forma adoptat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 15 aprilie 2004.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, Ón forma adoptat„ de Senat, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final Ón ∫edin˛a de ast„zi.

Revenim la ordinea de zi ini˛ial„, la proiectele care au fost fixate pentru ziua de ast„zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei interna˛ionale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptat„ la New York la 15 decembrie 1997. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

V„ rog, domnule secretar al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, s„ prezenta˛i timpii de dezbatere.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i propune timp total de dezbatere 5 minute, c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?Ab˛ineri? Unanimitate.

Domnul secretar general al Ministerului de Externe v„ prezint„ proiectul.

## **Domnul Ion Diaconu —** _secretar general Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Este vorba de o conven˛ie care se Ónscrie Ón linia conven˛iilor de drept penal interna˛ional. Ea stabile∫te infrac˛iunile ∫i oblig„ fiecare stat care devine parte s„ le incrimineze Ón legea sa, s„ le urm„reasc„ ∫i s„ le pedepseasc„.

Proiectul de conven˛ie ∫i proiectul de lege au fost v„zute de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, au fost avizate Ón unanimitate ∫i se propune adoptarea.

Rom‚nia formuleaz„, de asemenea, o declara˛ie prin care se declar„ competent„ s„ judece chiar ∫i infrac˛iuni care, chiar dac„ nu sunt comise pe teritoriul s„u, sunt comise Ómpotriva unui cet„˛ean, Ómpotriva unui bun public, de un apatrid care Ó∫i are re∫edin˛a pe teritoriul s„u sau cu scopul de a constr‚nge statul s„ Óndeplineasc„ acte sau s„ se ab˛in„ de la Óndeplinirea unor acte.

Este o conven˛ie la care avem nevoie s„ fim parte, mai ales Ón acest an, Ón care avem calitatea de membru nepermanent al Consiliului de Securitate.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul secretar al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ˛in‚nd cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, ˛in‚nd cont de avizul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, de asemenea, ∫i de avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, a dezb„tut Ón plenul s„u, Ón data de 5 mai 2004, ∫i a aprobat Ón unanimitate ca plenul Camerei Deputa˛ilor s„ dezbat„ proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei interna˛ionale pentru reprimarea atentatelor

teroriste cu explozibili, adoptat„ la New York la 15 decembrie 1997.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului, potrivit timpilor de dezbatere aproba˛i de c„tre dumneavoastr„.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Art. 1. Votat Ón unanimitate. Art. 2.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune acest proiect votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei privind poluan˛ii organici persisten˛i, adoptat„ la Stockholm la 22 mai 2001.

V„ rog, domnule Jelev, s„ prezenta˛i proiectul, din partea ini˛iatorilor.

## **Domnul Ioan Jelev —** _secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Onora˛i parlamentari,

Conven˛ia privind poluan˛ii organici persisten˛i a fost semnat„ la Stockholm Ón mai 2001. Ea prevede controlul ∫i, de asemenea, restric˛ionarea folosirii a 12 substan˛e chimice, marea majoritate practic insecticide, dintre cele mai cunoscute, una este DTT-ul.

De asemenea, Ón aceast„ conven˛ie sunt prev„zute o serie de obliga˛ii privind cercetarea ∫i inventarea acestor substan˛e. Ace∫ti poluan˛i organici persisten˛i au caracterul de a fi foarte mobili ∫i de a ajunge la mari distan˛e ∫i, de aceea, s-a considerat necesar„ aceast„ restric˛ionare.

De altfel, ˛ara noastr„ a beneficiat ∫i de ni∫te programe finan˛ate de Banca Mondial„, de Fondul Global de Mediu, pentru identificarea ∫i punerea Ón eviden˛„ a acestor substan˛e ∫i a m„surilor de eliminare.

Noi propunem ratificarea de c„tre Parlament a acestei conven˛ii.

Din partea comisiei, pofti˛i, domnule coleg.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Proiectul de lege a fost aprobat de comisie cu unanimitate de voturi.

Fac men˛iunea c„, prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbatere ∫i, respectiv, adoptare comisia a avut Ón vedere avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisiei pentru industrii ∫i servicii; de asemenea, ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 V„ rug„m, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i spre dezbatere ∫i adoptare acest proiect de lege, Ón forma ∫i fondul prezentat.

V„ mul˛umesc frumos.

Domnule Florin Iordache, pofti˛i, ∫i prezenta˛i raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„?

Stima˛i colegi,

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de ratificare a conven˛iei, conven˛ie pe care o ave˛i anexat„. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Proiectul de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea protec˛iei victimelor infrac˛iunilor.

Pofti˛i, doamna ministru, din partea ini˛iatorului, mai exact din partea Ministerului Justi˛iei.

## **Doamna Rodica Constantinovici —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea protec˛iei victimelor infrac˛iunilor Ó∫i propune s„ vin„ Ón Ónt‚mpinarea nevoilor de protec˛ie a victimelor infrac˛iunilor din Rom‚nia, Ón concordan˛„ cu principii ∫i standarde europene Ón aceast„ materie, din care amintim Conven˛ia european„ privind compensarea victimelor infrac˛iunilor, adoptat„ de Consiliul Europei la 24 noiembrie 1983, Recomandarea nr. 85/11 privind pozi˛ia victimei Ón cadrul dreptului penal ∫i procedurii penale, Comunicarea Comisiei Europene din 14 iulie 1999, intitulat„ îVictimele infrac˛iunilor Ón Uniunea European„. Reflec˛ii privind standarde ∫i ac˛iune“, Cartea verde a Comisiei Europene din 28 septembrie 2001 îCompensarea victimelor infrac˛iunilor“.

Proiectul instituie patru categorii de m„suri destinate nevoilor victimelor infrac˛iunilor, Óncep‚nd cu informarea complet„ ∫i corect„ a acestora privind drepturile lor, consilierea psihologic„ reclamat„ de trauma emo˛ional„ pe care o infrac˛iune comis„ cu violen˛„ sau care aduce atingere libert„˛ii sexuale o produce victimei, Óntr-o asociere inevitabil„ cu trauma fizic„, asisten˛a juridic„ gratuit„ ∫i compensarea financiar„ de c„tre stat a victimelor infrac˛iunilor s„v‚r∫ite cu violen˛„, compensare fundamentat„ pe principiile echit„˛ii, solidarit„˛ii sociale ∫i repara˛iei integrale a prejudiciului produs victimei.

Acestor m„suri, care vizeaz„ ac˛iuni directe de protec˛ie a victimelor, li se adaug„ obliga˛ia general„ a Ministerului Justi˛iei ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor de a asigura specializarea personalului care, Ón exercitarea atribu˛iilor stabilite de lege, intr„ Ón contact direct cu victimele infrac˛iunilor, evalueaz„ nevoile acestora ∫i le satisfac adecvat fiec„rei particularit„˛i.

Av‚nd Ón vedere eforturile organizatorice ∫i financiare pe care le implic„ punerea Ón practic„ a dispozi˛iilor cuprinse Ón acest proiect de lege, pe care Ól supunem spre dezbatere ∫i adoptare, intrarea Ón vigoare este prev„zut„ la data de 1 ianuarie 2005. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ˛in‚nd cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, ˛in‚nd cont de asemenea c„ Senatul, Ón ∫edin˛a din 19 aprilie 2004, a adoptat ini˛iativa legislativ„ men˛ionat„ mai sus, Ón urma dezbaterilor, a hot„r‚t cu majoritate de voturi ca proiectul de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea protec˛iei victimelor infrac˛iunilor s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele prev„zute Ón anexa la prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ Ón dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel raportul comisiei ∫i proiectul de lege.

La titlul acestuia comisia nu a avut obiec˛iuni.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i?

Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I. Votat Ón unanimitate.

La art. 1 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat amendamentul ∫i se modific„ articolul. La art. 2 comisia nu are amendamente.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate Ón forma ini˛iatorului. Art. 3.

Votat Ón unanimitate Ón forma ini˛iatorului. Titlul capitolului II.

Votat Ón unanimitate.

La art. 4 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 7. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 7. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 4.

La art. 5 v„ rog s„ urm„ri˛i textul. Comisia nu a avut amendamente.

Dac„ ave˛i observa˛ii?

Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛iatorului. La art. 6 dac„ ave˛i observa˛ii? Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛ial„. Titlul capitolului III.

Votat Ón unanimitate.

La art. 7 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 11. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 7. La art. 8 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 12. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 8.

La art. 9 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 13. Admis amendamentul ∫i se modific„ acest text. La art. 10 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 14. Admis amendamentul ∫i se modific„ textul. La art. 11 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 15. Admis amendamentul ∫i se modific„ articolul.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

Art. 12 ∫i 13. Comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i observa˛ii?

Votate Ón unanimitate Ón formula ini˛iatorului. Titlul capitolului IV.

Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛iatorului. Art. 14. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 19. Admis amendamentul de la punctul 19 ∫i se modific„ art. 14.

Art. 15. Comisia nu a avut amendamente.

Dac„ ave˛i observa˛ii redac˛ionale? Nu sunt. Votat Ón unanimitate textul ini˛ial. Art. 16. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 21. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 16.

Art. 17. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 22. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 17. Art. 18. Nu sunt amendamente.

Dac„ ave˛i observa˛ii? Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛iatorului.

Art. 19. Nu sunt amendamente.

Dac„ ave˛i observa˛ii? Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛iatorului. Art. 20. Nu sunt amendamente.

Dac„ ave˛i observa˛ii?

Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛iatorului.

Titlul capitolului V. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 26.

Admis amendamentul ∫i se modific„ titlul capitolului V. Art. 21. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 27. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 21.

Art. 22. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 28, paginile 26—27.

- Admis amendamentul ∫i se modific„ textul art. 22. Art. 23. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 29. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 23. Art. 24. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 30. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 24. Art. 25. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 31. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 25. Art. 26. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 32. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 26. Art. 27. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 33. Admis amendamentul ∫i se modific„ acest text. Art. 28. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 34. Admis amendamentul ∫i se modific„ textul. Art. 29. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 35. Admis amendamentul ∫i se modific„ textul. Art. 30. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 36. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 30.

- Art. 31. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 37,

- paginile 40 ∫i 41.

Admis amendamentul ∫i se modific„ textul. Art. 32. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 38. Admis amendamentul ∫i se modific„ textul. Art. 33. Urm„ri˛i de la, punctul 39, paginile 43-44. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 33. Art. 34. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 40. Admis amendamentul ∫i se modific„ textul. Titlul capitolului VI. Dac„ ave˛i observa˛ii? Votat textul ini˛ial Ón unanimitate. Art. 35. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 42. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 35. Art. 36. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate textul ini˛ial.

## Stima˛i colegi,

Am parcurs textele acestui proiect de lege, pe care Ól vom supune ast„zi votului final.

Punctul 5. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare — Legea nr. 400/2002.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare reformularea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18 din 1991 ∫i ale Legii nr. 169 din 1997.

Prin adoptarea Legii nr. 1/2000 s-a urm„rit ocrotirea acelor persoane c„rora li s-a aplicat Legea nr. 187 din 1945, dar c„rora fie nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul, fie atribuirea le-a fost anulat„.

Textul art. 36 a fost interpretat ∫i aplicat Ón mod diferit Ón practic„ Ón unele jude˛e. Prin urmare, pentru interpretarea ∫i aplicarea unitar„ a prevederilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, s-a impus reformularea textului acestuia, a∫a cum a fost Ónsu∫it de Guvern ∫i de Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, ˛in‚nd seama de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Guvernului ∫i de amendamentul comisiei de specialitate.

V„ rog s„ sus˛ine˛i adoptarea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

Domnule profesor Nicolescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate ∫i stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare — Legea nr. 400/2002, a analizat ∫i a Óntocmit raportul.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18 din 1991 ∫i ale Legii nr. 169 din 1997.

Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 1/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 lit. m) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Raportul comisiei a fost adoptat, cu 32 de voturi pentru ∫i o ab˛inere, Ón ∫edin˛a din 4 mai 2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

V„ rog s„ v„ opri˛i pu˛in.

Stimate reporter, colegii dumneavoastr„ ob˛in acelea∫i efecte pe care le urm„resc respect‚nd Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

V„ rog.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i a art. 86 alin. 3 punctul 2 lit. m) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

S-a Óncheiat raport favorabil, pe care Ól supunem aprob„rii plenului Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umim.

Domnule Stanciu, v„ rog s„ chema˛i Ónapoi reporterul pentru c„ a filmat scaunul dumneavoastr„ gol.

V„ rog s„ m„ ierta˛i pentru aceast„ pauz„.

Dac„ sunt colegi care doresc s„ intervin„ la dezbaterile generale? Nu. V„ mul˛umesc.

La titlul proiectului de lege, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1.

Admis amendamentul de la punctul 1 ∫i se modific„ titlul proiectului de lege.

La cuprinsul art. I urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2. Comisia renumeroteaz„ acest text, fiind vorba de articolul unic, dar modific„ ∫i cuprinsul articolului.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat amendamentul de la punctul 2 ∫i se modific„ textul.

Fiind vorba de un singur articol, vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Stima˛i colegi,

Relu„m ordinea de zi de la punctul 24, pe care Ól am‚nasem.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii ob˛inute de institu˛iile ∫i unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt care organizeaz„ pe l‚ng„ acestea activit„˛i finan˛ate integral din veniturile proprii.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Doamna pre∫edint„ a Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, v„ rog s„ prezenta˛i timpii de dezbatere.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ propunem un timp de discu˛ie de 10 minute, cu lu„ri de cuv‚nt de un minut.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a ordonan˛ei.

Dore∫te cineva s„ intervin„? Dac„ sunt observa˛ii la articolul unic al proiectului de lege? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate. Art. 1, 2, 3, 4.

Pofti˛i, domnule coleg.

La art. 1 lit. b), propun s„ se Ónlocuiasc„ sintagma îcadre didactice necalificate“, care nici nu exist„, cu îcadre didactice suplinitoare“. Dac„ ar fi necalificate, nu ar putea s„ fie cadre didactice.

Nu v„ sup„ra˛i, dar eu nu v„d nic„ieri îcadre didactice“.

Este îpersonal didactic necalificat“.

Am Ón˛eles acum, dar dumneavoastr„ a˛i spus îcadre didactice“, ∫i textul nu este a∫a.

Da, a∫a este. Astfel, propun s„ fie: îpersonal didactic suplinitor.“

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este o problem„ redac˛ional„.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere propu∫i de doamna Smaranda Dobrescu? V„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea proiectului, nefiind interven˛ii prealabile.

La titlul proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn data de 4 mai 2004, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a analizat propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

La dezbateri nu a participat ini˛iatorul, de∫i a fost anun˛at despre ordinea de zi.

Cu prilejul examin„rii, membrii comisiei au constatat c„ propunerea legislativ„ are Ón vedere modificarea alin. 2 al art. 98 din sec˛iunea V îIncompatibilit„˛i privind func˛ionarii publici“. Aceast„ interdic˛ie nu poate viza func˛ionarii publici care nu sunt membri de partid ∫i care particip„ la adunarea general„ sau la activitatea organelor colegiale de conducere, dar cu condi˛ia de a nu avea func˛ii de conducere Ón organele executive ale unui partid politic. Prin urmare, incompatibilitatea func˛ionarilor publici apare Ón momentul de˛inerii unei func˛ii din structurile de conducere executive ale unui partid politic, de natura func˛iilor de pre∫edinte, pre∫edinte executiv, secretar general sau ale altor func˛ii similare acestora.

Œn urma examin„rii, membrii comisiei au hot„r‚t cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu dore∫te nimeni. Vom supune ast„zi votului final propunerea de respingere.

Punctul 27. Propunerea legislativ„ privind completarea Legii cet„˛eniei rom‚ne.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a propus respingerea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Florin Iordache.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil prezenta propunere legislativ„.

Senatul, Ón ∫edin˛a sa din 1 aprilie 2004, a respins ini˛iativa legislativ„ men˛ionat„ mai sus.

Guvernul, Ón punctul s„u de vedere, a precizat c„ nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Œn urma dezbaterilor Ón comisie, s-a hot„r‚t cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative privind completarea Legii cet„˛eniei rom‚ne.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri cu privire la aceast„ propunere? Nu.

Vom supune ast„zi votului final propunerea comisiei.

Punctul 28. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale.

Comisia a propus respingerea acestei ini˛iative.

Œl rog pe domnul Florin Iordache, secretarul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, s„ motiveze aceast„ propunere.

Da, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Cu avizul nr. 491, Consiliul Legislativ a avizat negativ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale a avizat negativ propunerea legislativ„, iar Guvernul, prin punctul de vedere trimis Senatului, men˛ioneaz„ c„ nu sus˛ine promovarea acesteia.

Senatul, Ón ∫edin˛a sa din 26 aprilie 2004, a respins propunerea legislativ„.

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón plenul s„u, au hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/ 2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„, eventual ini˛iatorul, cu privire la aceast„ propunere? Nu.

Vom supune propunerea comisiei de respingere a ini˛iativei votului final ast„zi.

Punctul 29. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2003 privind aloca˛ia familial„ complementar„ ∫i aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu, ave˛i cuv‚ntul pentru a v„ sus˛ine propunerea de respingere a ini˛iativei.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Asemenea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, asemenea punctului de vedere al Guvernului ∫i votului dat Ón Senat, membrii Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, prin vot, au hot„r‚t de asemenea respingerea acestei ini˛iative legislative, Óntruc‚t art. 12 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2003 prevede corectarea anual„ a cuantumurilor aloca˛iei familiale complementare ∫i a aloca˛iei de sus˛inere pentru familia monoparental„ Ón func˛ie de evolu˛ia pre˛urilor de consum, aceast„ corec˛ie fiind aprobat„ prin hot„r‚rea Guvernului.

De asemenea, principala critic„ exprimat„ Ón expunerea de motive cu privire la condi˛iile pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ solicitan˛ii aloca˛iilor este nejustificat„ ∫i nu se reg„se∫te Ón textul propunerii de modificare, care vizeaz„ doar cuantumul celor dou„ aloca˛ii.

Œn consecin˛„, membrii Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ v„ propun respingerea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„, ini˛iatorul sau alt coleg? Nu.

Vom supune propunerea de respingere a ini˛iativei votului final ast„zi.

Punctul 30. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 147/2000 privind reducerea acordat„ pensionarilor pentru transportul intern.

Rog Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s„ Ó∫i sus˛in„ propunerea de respingere.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s-a primit avizul negativ al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, punctul de vedere negativ al Guvernului ∫i am luat act de respingerea f„cut„ de Senat.

Membrii Comisiei au hot„r‚t s„ propun„ plenului, de asemenea, respingerea acestei ini˛iative, Óntruc‚t o asemenea prevedere contravine scopului Legii nr. 142/1992 privind tichetele de mas„, care reglementeaz„ acordarea tichetelor de mas„ pentru salaria˛ii din cadrul societ„˛ilor comerciale, regiilor autonome ∫i din sectorul bugetar, deci Ón general personal contractual, precum ∫i din cadrul unit„˛ilor cooperatiste ∫i al celorlalte persoane juridice sau fizice care Óncadreaz„ personal prin Óncheierea unui contract individual de munc„, suport‚ndu-se tichetele de mas„ pe costuri de c„tre angajator.

Cu alte cuvinte, Ón afara unei rela˛ii de munc„, ele nu pot fi acordate. Acesta este motivul pentru care membrii comisiei v„ propun respingerea ini˛iativei legislative.

Dac„ dore∫te ini˛iatorul sau cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ cu privire la aceast„ propunere? Nu.

O vom supune votului final ast„zi.

La punctul 31: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„.

Domnule vicepre∫edinte Grigora∫, ave˛i cuv‚ntul s„ motiva˛i propunerea de respingere.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ Ón dezbatere are ca obiect de reglementare abrogarea alin. 2 al art. 27 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„. Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„ a fost abrogat„ prin Codul fiscal, care este Ón vigoare de la 1 ianuarie a.c. Œn aceste condi˛ii, constat„m c„ ini˛iativa legislativ„ nu mai are obiect de reglementare ∫i v„ propunem astfel respingerea acesteia.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„, ini˛iatorul sau alt coleg? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final ast„zi.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu. Comisia pentru administra˛ie public„.

E cineva din Comisia pentru administra˛ie public„? Nu este nici un coleg din Comisia pentru administra˛ie public„?

Domnul Florescu. Deci propunerea cu Fondul de mediu.

## Rog s„ fiu scuzat de Ónt‚rziere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia propune respingerea proiectului de lege, pentru c„ reglementarea de la lit. g) alin. 1 al art. 8 din Legea nr. 73 privind Fondul pentru mediu se reg„se∫te ∫i Ón Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, motiv pentru care prezentul proiect de lege nu-∫i are obiect de reglementare. A∫adar, raportul comisiei este pentru respingere ∫i a fost adoptat cu unanimitate de voturi. V„ mul˛umesc frumos.

Reprezentantul Guvernului este de acord cu propunerea comisiei.

Dac„ dumneavoastr„, dintre cei prezen˛i, dori˛i s„ interveni˛i cu privire la propunerea comisiei de respingere a proiectului? Nu.

Vom supune propunerea votului final la sf‚r∫itul programului anun˛at.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. 1 al art. 101 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii.

Comisia pentru munc„ propune respingerea acestei ini˛iative.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ pre∫edinte.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ a analizat aceast„ propunere legislativ„ Ómpreun„ cu avizul negativ de la Comisia juridic„ ∫i de la Guvern ∫i a ˛inut cont ∫i de respingerea de c„tre Senat a acestei propuneri.

V„ propunem, ∫i noi, respingerea ini˛iativei, din urm„toarele motive. Œn primul r‚nd, reglement„rile privind conven˛iile civile din Legea nr. 130/1999 privind unele m„suri de protec˛ie a persoanelor Óncadrate Ón munc„, la care fac trimitere ini˛iatorii, au fost abrogate expres de art. IV al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19 privind sistemul public de pensii ∫i pentru modificarea art. II ∫i III din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2000. Œn al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 doilea r‚nd, problema ce se dore∫te a fi rezolvat„ prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost deja reglementat„ prin art. 5 din Normele metodologice privind organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari, aprobate prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 400/2003, care prevede posibilitatea angaj„rii administratorului pe baz„ de conven˛ie civil„ de prest„ri servicii. Conven˛iile civile de prest„ri servicii sunt supuse dispozi˛iilor Codului civil, iar nu celor din Codul muncii.

Av‚nd Ón vedere toate aceste date, v„ propunem respingerea ini˛iativei legislative.

Dac„ dore∫te ini˛iatorul sau altcineva dintre dumneavoastr„ s„ comenteze propunerea comisiei? Nu. O vom supune votului final ast„zi.

Punctul 34. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor obligate de regimul comunist s„-∫i efectueze stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii.

Comisia pentru munc„ ne propune respingerea acestei ini˛iative.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De asemenea, ne-am confruntat cu avizul negativ al Comisiei pentru buget, al Comisiei pentru ap„rare, cu punctul de vedere negativ al Guvernului ∫i cu respingerea Senatului.

Membrii Comisiei de munc„ v„ propun, de asemenea, respingerea acestei ini˛iative legislative, din urm„toarele considerente. Œn primul r‚nd, nu se poate face o asimilare Óntre beneficiarii prevederilor Legii nr. 309/2002, care au fost considera˛i tineri prisos de contingent ∫i au efectuat stagiul militar doar prin munc„ prestat„ Ón deta∫amentele Serviciului Muncii subordonat Ministerului Construc˛iilor, pe criterii de selectare ∫i Ón condi˛ii discriminatorii ∫i Ónjositoare, ∫i persoanele care ∫i-au efectuat stagiul militar Ón unit„˛i subordonate Ministerului For˛elor Armate, Óndeplinindu-∫i o Óndatorire conform Constitu˛iei, fapt care nu presupune, Ón nici un caz, o repara˛ie. Œn al doilea r‚nd, includerea Ón r‚ndul beneficiarilor dispozi˛iei Legii nr. 309 ∫i a persoanelor care ∫i-au satisf„cut stagiul militar Ón alte forma˛iuni de munc„, Ón perioada 1950 — 1961, ar conduce la un tratament discriminatoriu fa˛„ de cei care au executat lucr„ri Ón economia na˛ional„ pe timpul efectu„rii stagiului militar p‚n„ Ón 1990.

Av‚nd Ón vedere aceste argumente, membrii Comisiei de munc„ au respins propunerea legislativ„ ∫i v„ propun, ∫i dumneavoastr„, s„ face˛i acela∫i lucru. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ ini˛iatorul sau altcineva dore∫te s„ intervin„ la aceast„ propunere? Nu. O vom supune votului final ast„zi.

Propunerea legislativ„ privind constituirea Centrului cultural cre∫tin-ortodox al M„n„stirii Cernica. Comisia pentru cultur„, dac„ e cineva?

Domnule pre∫edinte Mihai M„laimare, ave˛i cuv‚ntul s„ v„ sus˛ine˛i propunerea de respingere a ini˛iativei.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Cu p„rere de r„u, pentru c„ e vorba de un coleg de al nostru la care noi ˛inem, Comisia pentru cultur„ propune respingerea acestui proiect de lege. El, de altminteri, are ∫i aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i din partea Guvernului. Votul comisiilor, pentru c„ a fost vorba de un raport comun, Ón Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, 12 deputa˛i, din totalul de 15 membri ai comisiei, iar Ón Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, 18 deputa˛i, din cei 19 ai comisiei, au fost prezen˛i la lucr„rile noastre, s-a votat Ómpotriv„, cu 11 voturi pentru ∫i unul contra, Ón momentul vot„rii. Œn adoptarea acestei decizii, comisiile au pornit de la constatarea faptului c„ propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area Centrului cultural cre∫tin-ortodox al M„n„stirii Cernica ∫i restituirea propriet„˛ilor mobile ∫i imobile preluate abuziv din patrimoniul acesteia dup„ anul 1945, dar textul propunerii este confuz, conduc‚nd la un paralelism Ón cadrul legal deja existent pentru retrocedarea terenurilor ∫i bunurilor.

Œnfiin˛area unui centru cultural, ca persoan„ juridic„, se poate realiza Ón temeiul Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000 privind asocia˛iile ∫i funda˛iile, ∫i nu printr-o lege special„, mai ales c„ Ón ini˛iativa legislativ„ de fa˛„ se vorbe∫te de constituirea Centrului cultural cre∫tinortodox al M„n„stirii Cernica, f„r„ a se preciza scopul ∫i obiectivele pentru care se Ónfiin˛eaz„.

Sub aspect tehnic, propunerea legislativ„ este, deci, necorespunz„toare, a∫a cum rezult„ ∫i din avizul Consiliului Legislativ.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu sus˛ine promovarea propunerii legislative, consider‚nd c„ dispozi˛iile sale sunt neclare, nefiind prev„zut„ forma juridic„ de organizare a Centrului cultural, rela˛ia acestuia cu M„n„stirea Cernica, Ón vreme ce reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri Ón suprafe˛e mai mari dec‚t cele prev„zute Ón legisla˛ia din domeniul fondului funciar ar crea o situa˛ie privilegiat„ pentru M„n„stirea Cernica, Ón raport cu celelalte m„n„stiri, fiind nejustificat„, Ón acela∫i timp.

Œn ceea ce prive∫te bunurile mobile, modalitatea restituirii c„tre m„n„stire este neclar„ ∫i incomplet„, av‚nd Ón vedere c„ acestea se afl„ Ón proprietatea privat„ a unor persoane care nu pot fi expropriate f„r„ a aduce atingere principiului constitu˛ional privind ocrotirea propriet„˛ii de c„tre stat. Pe de alt„ parte, pentru bunurile mobile clasate Ón patrimoniul cultural-na˛ional exist„ o procedur„ legal„ de restituire prev„zut„ Ón Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural na˛ional mobil.

Noi propunem respingerea proiectului de lege ∫i v„ rug„m s„ adopta˛i raportul, a∫a cum l-am redactat. V„ mul˛umim.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

Mul˛umesc. Ini˛iatorul sau al˛i deputa˛i? Pofti˛i, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sigur c„ se poate spune orice despre o ini˛iativ„ legislativ„. Puteau fi formulate, ∫i eu Ónsumi am procedat la Ómbun„t„˛irea propunerii legislative, lucrul era firesc ∫i necesar, dar se constat„ c„ Óntre dou„ compartimente ale Ministerul Culturii, ∫i anume Compartimentul de culte ∫i Compartimentul de monumente istorice, nu se comunic„ Ón mod normal, precum nu s-a comunicat Ón mod normal nici Óntre cele dou„ comisii ale Camerei Deputa˛ilor care au fost chemate s„ discute Ón fond propunerea legislativ„. De ce, pentru c„ pe malul st‚ng al lacului Cernica se afl„ m„n„stirea Cernica, iar pe malul drept, Ón apropiere, se afl„ un sit arheologic format din patru straturi, dou„ cre∫tin-ortodoxe ∫i dou„ antice, care coboar„ p‚n„ la ad‚ncimea de 6.000 de ani ∫i atest„ o civiliza˛ie extraordinar„ Ón zon„. Necomunicarea Óntre compartimente a dus la neÓn˛elegerea faptului c„ f„r„ cheltuieli, ci, dimpotriv„, cu venituri foarte bune, se putea realiza un pelerinaj ∫i un turism adecvat Óntre cele dou„ p„r˛i ale lacului, cu rezonan˛„ interna˛ional„.

Dac„ lucrul nu a fost Ón˛eles ca atare, ∫i atribuirea M„n„stirii Cernica…, nu e vorba de o lege, ci de o atribuire, adic„ de o ridicare Ón rang pe care Parlamentul o putea face Ón limitele tradi˛iei noastre str„vechi Ón aceast„ privin˛„, eu cred c„, dac„ ne ajut„ bunul Dumnezeu, vom relua propunerea administrativ„ ∫i, cu siguran˛„, ne vom bate pentru ea, pentru c„ M„n„stirea Cernica merit„ alt„ situa˛ie Óntre m„n„stiri, ea fiind unicat, prin pozi˛ie ∫i prin ceea ce atest„ cultura rom‚neasc„ str„veche din jurul ei.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Nu mai sunt alte interven˛ii.

Vom supune propunerea votului final ast„zi. Stima˛i colegi,

Ne apropiem de ora 11,30, ora votului final, ∫i, p‚n„ atunci, v„ propun s„ dezbatem ∫i cererea unui grup de parlamentari privind constituirea unei comisii de anchet„ cu privire la situa˛ia din s„n„tate.

Cine dintre ini˛iatori dore∫te s„ intervin„? Pofti˛i, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Este arhicunoscut c„ sistemul sanitar din ˛ara noastr„ o duce r„u de o bun„ bucat„ de vreme ∫i o duce din ce Ón ce mai r„u prin sc„derea an de an a finan˛„rii sau alocarea sumelor colectate la sistemul asigur„rilor de s„n„tate dispropor˛ionat. Œntreaga comunitate medical„ a semnalat direct ∫i prin intermediul presei c„ aloca˛ia bugetar„ este insuficient fundamentat„ ∫i c„, Ón urma aprob„rii bugetului de c„tre Parlament, Casa Na˛ional„ de

Asigur„ri de S„n„tate a calculat valori ale punctului care nu acoper„ cheltuielile a p‚n„ la 35% din cabinetele medicale.

Parlamentarii nu ar fi dat aprobarea pentru bugetul Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate dac„ aceste calcule ar fi fost aduse la cuno∫tin˛a Parlamentului, concomitent cu introducerea proiectului de buget. Aprobarea bugetului, despre care Guvernul ∫tia c„ este insuficient, ar fi trebuit s„ se fac„ cu indicarea modific„rilor structurale ale sistemului sanitar, pentru a se putea face o Óncadrare Ón prevederile bugetare. Guvernul ∫i-a luat obliga˛ia de a achita datoriile pentru anul 2002 din bugetul aprobat de Parlament pentru anul 2003, f„r„ ca aceast„ cheltuial„ s„ fie prev„zut„ Ón bugetul aprobat de Parlament.

Constitu˛ia interzice aprobarea unor cheltuieli f„r„ a fi indicat„ sursa, iar sursa indicat„ de Guvern prin ordonan˛a de urgen˛„ avea alt„ destina˛ie. Prin dou„ ordonan˛e de urgen˛„ aprobate la Ónceputul anului, pl„˛ile aferente datoriilor sistemului sanitar au Ónceput a se efectua chiar din bugetul anului Ón curs. Aceasta explic„ de ce, la aceast„ dat„, sunt datorii Ónc„ nepl„tite de la sf‚r∫itul anului 2002, ∫i nu mai vorbesc Ón 2003. Datorit„ acestor perturb„ri, au ap„rut semnale privind insuficienta finan˛are a sistemului sanitar. Cel mai grav afecta˛i de aceast„ subfinan˛are sunt medicii de familie, mai ales cei care au un num„r p‚n„ la 1.000—1.200 de asigura˛i Ónscri∫i, nu reu∫esc s„ ob˛in„ venituri mai mari dec‚t cheltuielile, uneori, ∫i am semnale, pentru c„ s-au prezentat la cabinetul parlamentar ∫i mi-au spus c„ aduc bani de acas„ s„ pl„teasc„ personalul, ∫i nu au aceast„ obliga˛ie.

Totodat„, spitalele au dovedit cu acte c„ bugetele pe anul Ón curs nu le ajung dec‚t p‚n„ Ón 2004. Situa˛ia asta exist„ ∫i Ón Prahova. Semne de Óntrebare privind modul de fundamentare a bugetului consolidat al sistemului sanitar au fost ridicate ∫i de num„rul impresionant de muncitori care pleac„ Ón str„in„tate, astfel Ónc‚t contribu˛ia a aproape 2 milioane de oameni nu se reg„se∫te Ón fondul asigur„rilor de s„n„tate.

Pentru a agrava ∫i mai mult situa˛ia sistemului sanitar, Guvernul Rom‚niei a propus, prin hot„r‚ri de guvern, scutiri de plat„ de ordinul sutelor de miliarde, scutiri care ar fi trebuit s„ se reg„seasc„ Ón fondul asigur„rilor de s„n„tate, ∫i s„ nu fie pl„tite de contribuabili, prin alte mijloace. Pot s„ v„ spun c„ Ón foarte multe spitale din Rom‚nia — chiar dac„ prin sondajele pe care le-au f„cut Ministerul S„n„t„˛ii ∫i organele de control conduse de domnul ministru Bl„nculescu a sc„zut consumul de medicamente, pentru c„ cheltuielile se fac mai judicios —, vreau s„ v„ spun c„ mai mult de 30% din cheltuielile spitalelor sunt acoperite de pacien˛i. Vreau s„ v„ spun c„, chiar Ón Bucure∫ti, legat de o interven˛ie chirurgical„, eu trebuie s„ pl„tesc 4 milioane s„ acop„r kit-urile care se folosesc la o opera˛ie, ceea ce nu este corect. Cu toate acestea, Guvernul afirm„ c„ situa˛ia sistemului sanitar este sub control.

Œn prezent, exist„ un num„r inacceptabil de persoane care au beneficiat de am‚n„ri la plata contribu˛iei la fondul asigur„rilor de s„n„tate...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

Stimate coleg, nu vreau s„ v„...

Imediat termin!

V„ rog.

™i Guvernul nu a oferit posibilitatea recuper„rii acestor crean˛e. Un singur exemplu al rezultatelor acestei politici guvernamentale: co∫marul prin care trec pacien˛ii, pe care-l ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, din maternit„˛i ∫i din spitalele de psihiatrie, ∫i nu numai. Solu˛ia Guvernului: spitalele au trecut Ón subordinea administra˛iilor locale f„r„ ca Ón bugetele acestora s„ se reg„seasc„ ∫i sume pentru a sus˛ine aceste institu˛ii. Œn acest mod, o dat„ cu descentralizarea, a disp„rut ∫i finan˛area acestora, cu excep˛ia sumelor ce provin exclusiv din presta˛ii medicale. Guvernul a luat Ón anul 2003 decizia de a transforma aproximativ 25% din spitale Ón unit„˛i medico-sociale. Pentru acestea nu se reg„sesc, nic„ieri, bani. De altfel, ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, c„ veni˛i din toate col˛urile ˛„rii, cam ce eficien˛„ au avut aceste unit„˛i medico-sociale, de∫i ele sunt absolut necesare.

Deoarece situa˛ia grav„ a finan˛„rii sistemului sanitar are repercusiuni asupra Óntregii popula˛ii, consider„m c„ parlamentarii, deputa˛ii, reprezentan˛i ale∫i ai poporului rom‚n, au dreptul ∫i chiar datoria de a fi corect informa˛i asupra cauzelor acestor disfunc˛ionalit„˛i. Deoarece majoritatea deciziilor au fost luate, Ón privin˛a finan˛„rii sistemului sanitar, adoptate doar prin ordonan˛„ de urgen˛„, constat„m c„ Guvernul trebuie s„ prezinte Parlamentului, fiind responsabil de dezastrul din sistem, o informare corect„. De aceea, noi solicit„m formarea unei comisii parlamentare care s„ analizeze, s„ intre Ón posesia cuantumului fondurilor pentru s„n„tate, s„ vedem modul cum au fost repartizate, c‚nd ∫i cum se vor pl„ti datoriile din spitalele din Rom‚nia ∫i dac„ spitalele, sistemul sanitar, au acoperit, financiar, p‚n„ la sf‚r∫itul anului, cheltuielile.

Eu cred, pentru c„ lucrez Ón sistem, c„ o afirma˛ie c„ bugetul pe anul 2004 ar ajunge p‚n„ la sf‚r∫itul anului este doar o vorb„ pe h‚rtie. Cred c„ dumneavoastr„ o s„ fi˛i de acord c„ o comisie a Parlamentului trebuie s„ analizeze modul Ón care se utilizeaz„ fondurile din sistemul sanitar.

V„ mul˛umesc.

starea deplorabil„ a sistemului sanitar rom‚nesc, iar cifrele nu fac altceva dec‚t s„ o confirme. Alocarea bugetar„ pentru s„n„tate, Ón jur de 4% din P.I.B., ne situeaz„ pe unul dintre ultimele locuri din Europa, Ón timp ce media ˛„rilor europene este de circa 6%. Cheltuielile totale pentru s„n„tate ale fiec„rui locuitor reprezentau, Ón 2001, Ón Rom‚nia, 90 de dolari pe an, Ón timp ce, p‚n„ ∫i Ón Bulgaria, suma era de 150 de dolari. Ani la r‚nd, Fondul na˛ional de asigur„ri de s„n„tate a fost inten˛ionat planificat cu un excedent care nu s-a mai reg„sit niciodat„ Ón cheltuielile pentru s„n„tate, ci a fost folosit pentru astuparea g„urilor negre ale economiei rom‚ne∫ti sau pentru a echilibra deficitele altor fonduri sociale. Situa˛ia aceasta este agravat„ de proasta colectare a contribu˛iilor pentru s„n„tate: circa 82% Ón 2001, conform Cur˛ii de Conturi, care a f„cut ca Ón septembrie 2002 sumele neÓncasate s„ ajung„ la un nivel de circa 27.000 de miliarde.

Œn timp ce statul este incapabil s„-∫i Óndeplineasc„ una din func˛iile sale de baz„, aceea de a colecta banii, el g„se∫te de cuviin˛„ s„ stimuleze Ón continuare disciplina financiar„, recurg‚nd la ree∫alonarea datoriilor ∫i anularea penalit„˛ilor pentru sute de societ„˛i comerciale. Œn˛elegerea de care d„ dovad„ Guvernul se manifest„ mai ales Ón cazul clien˛ilor ∫i prietenilor politici, c„rora li se iart„ sau li se convertesc Ón ac˛iuni datorii de mii sau zeci de mii de miliarde. Œn acest timp, sumele pe care medicii au dreptul s„ le foloseasc„ pentru fiecare pacient sunt de domeniul ridicolului, circa 2.200 de lei pentru medicamente ∫i 750.000 de lei pe lun„ pentru analize, pentru fiecare cet„˛ean, Ón anul 2002.

Salariile personalului medical continu„ s„ fie printre cele mai sc„zute comparativ cu cele ale colegilor din ˛„rile europene, dar ∫i cu celelalte ramuri de activitate din Rom‚nia, deasupra acestora doar lucr„torii din industria textil„, conform statisticilor, se afl„ sub nivelul s„n„t„˛ii. Toate acestea se refer„ la imposibilitatea Rom‚niei de a-∫i dep„∫i condi˛ia de coda∫ al Europei Ón ceea ce prive∫te mortalitatea infantil„, decesele materne, speran˛a medie de via˛„, cazurile de SIDA infantil„, hepatita C, TBC, mortalitatea prin boli cardiovasculare. Ace∫ti indicatori folosi˛i Ón toate statisticile serioase pentru a cuantifica nivelul calit„˛ii vie˛ii unei popula˛ii arat„, f„r„ drept de t„gad„, mediocritatea care caracterizeaz„, Ón acest moment, situa˛ia s„n„t„˛ii din ˛ara noastr„. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine ca extrem de necesar„ constituirea unei Comisii parlamentare de anchet„ a situa˛iei din s„n„tate, convins c„ cet„˛enii au dreptul s„ ∫tie ce se Ónt‚mpl„ cu banii lor ∫i, mai ales, cine Ó∫i bate joc de s„n„tatea lor.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, din partea Grupului P.D.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œncep‚nd cu anul 2001, sistemul sanitar a intrat Óntr-o criz„ cronic„ de profunzime nemaiÓnt‚lnit„ p‚n„ acum. Afirma˛iile speciali∫tilor Ón aceast„ privin˛„ au fost reluate ∫i de c„tre fostul ministru al s„n„t„˛ii, domnul Mircea Beuran, obligat s„ recunoasc„ c„ sistemul sanitar rom‚nesc traverseaz„ cea mai grav„ criz„ din ultimii 60 de ani. Aceast„ afirma˛ie sintetizeaz„, Ón c‚teva cuvinte,

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Din partea U.D.M.R.-ului, dore∫te cineva s„ intervin„? A P.R.M.-ului? Domnul Alexandru Sassu.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur c„ discu˛ia despre ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón s„n„tate este o discu˛ie care ne prive∫te pe to˛i, ∫i multe lucruri sunt Ónc„ de f„cut Ón domeniul s„n„t„˛ii, ∫i asta este un lucru evident. Este dincolo de t„gad„ faptul c„ exist„ probleme mari Ón acest domeniu, ∫i ele a∫teapt„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 s„ fie rezolvate. Trebuie spus c„, din p„cate, aceste lucruri fiind de foarte mul˛i ani ∫i Ónc„, p‚n„ acum, multe dintre ele nu s-au rezolvat, de∫i exist„ c‚˛iva pa∫i care s-au f„cut Ón domeniul acesta, unii din ace∫ti pa∫i fiind foarte importan˛i.

A∫ vrea s„ le reamintesc colegilor mei c„, atunci c‚nd am votat bugetul, una din discu˛iile care au avut loc aici, Ón plenul Parlamentului, a fost legat„ de acest excedent de care se vorbea ∫i c„, prin demonstra˛ia f„cut„ de c„tre ministrul finan˛elor la data respectiv„ ∫i acceptat„ de plenul Parlamentului, s-a ajuns la concluzia c„, anul acesta, Ón buget nu mai este vorba de nici un excedent la bugetul s„n„t„˛ii, la bugetul Fondului na˛ional de s„n„tate. Pe de alt„ parte, trebuie spus c„ este adev„rat, probabil c„ se colecteaz„ cam 90 de dolari de la fiecare cet„˛ean, numai c„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani, prin anul 1998, 1999, 2000, era sub 70.

A∫ vrea Óns„ s„ vin pu˛in la cererea pe care colegii no∫tri au depus-o ∫i trebuie spus c„, din punct de vedere tehnic, aceast„ cerere nu poate fi baza unei comisii de anchet„. Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, art. 71, care st„ la baza constituirii unei comisii, noi aveam nevoie de un proiect de hot„r‚re, ∫i nu de o expunere de motive ∫i o simpl„ cerere. De altminteri, totdeauna a∫a au fost f„cute toate cererile de comisie de anchet„.

Pe de alt„ parte, ceea ce s-a spus aici nu este ∫i ceea ce scrie Ón expunerea de motive ∫i Ón cererea pe care grupurile parlamentare respective o fac, pentru c„, de fapt, Ón expunerea de motive se vorbe∫te despre Legea bugetului, care a fost votat„ de Parlament, se vorbe∫te despre inten˛ii legislative care Ónc„ nu au fost votate de Parlament sau alte chestiuni de genul acesta, iar lucrurile spuse aici nu sunt deloc amintite, de∫i, repet, unele dintre ele, f„r„ a fi adev„rate, constituie Ónc„ probleme care sunt Ón aten˛ia actualului Guvern.

A∫ mai vrea doar s„ spun c„ aceste ipoteze sau suspiciuni pe care le au colegii mei nu pot sta la baza unei hot„r‚ri de a Ónfiin˛a o comisie de anchet„, ele trebuiesc Ónt‚i rezolvate prin c„ile parlamentare care le stau la dispozi˛ie, cerere de informa˛ii, Óntreb„ri, interpel„ri, pentru a avea o baz„ documentar„, eventual, pentru o comisie de anchet„.

Trebuie s„ spun Ón Óncheiere c„, din punctul nostru de vedere, aceast„ comisie de anchet„ nu este justificat„ de nici un fel, nici prin ceea ce ne-au prezentat colegii no∫tri, nici prin ceea ce au sus˛inut ast„zi ∫i Ón expunerea de motive pe care ne-au prezentat-o. De aceea, Grupul parlamentar al P.S.D. va respinge aceast„ cerere de comisie de anchet„.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Da, pofti˛i. Domnul Márton Arpád.

## Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ v„ aduna˛i Ón sal„, pentru c„ o s„ Óncepem Ón cur‚nd procedura votului final, inclusiv asupra propunerii de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

V„ spun sincer, pe mine ieri m-a surprins acest document pe care l-am primit din partea unor grupuri parlamentare care au Óntr-adev„r juri∫ti de marc„, deci ar fi trebuit s„ observe acele elemente esen˛iale de fond ∫i de form„ pe care antevorbitorul le-a exprimat aici. Eu, c‚nd am citit aceast„ coal„ de nici jum„tate de pagin„ scris„, am crezut c„ stau Ón fa˛a unei noi mo˛iuni voalate. Termenul de 45 de zile de la data c‚nd am accepta m„ ducea iar„∫i la o idee de nu ∫tiu de ce. Adic„, ini˛iatorii, Ón aceast„ perioad„, nu au ce face, deci nefiind ocupa˛i, vor s„ investigheze c‚teva lucruri, poate pentru c„ doresc din c‚nd Ón c‚nd s„ mai apar„ pe sticl„ cu declara˛ii Ón domeniul s„n„t„˛ii. Este posibil, pentru c„, Óntr-adev„r, de∫i foarte interesant, conform sondajelor de opinie, popula˛ia, din p„cate, nu este at‚t de interesat„ de acest domeniu, pe c‚t de grav„ este situa˛ia s„n„t„˛ii Ón Rom‚nia. Cu toate acestea, pur ∫i simplu nu le-am Ón˛eles activitatea, dec‚t c„ vor o dezbatere mai Óndelungat„ asupra unei mo˛iuni voalate.

Mai departe, dac„ pornim de la ideea real„, de la faptul Ón sine c„ sunt mari probleme Ón s„n„tate, incontestabil, acestea, Óntr-adev„r, au cel pu˛in trei cauze; una — lipsa banilor, a doua — administrarea defectuoas„, ∫i a treia este incoeren˛a legislativ„, coeren˛„ care ar fi trebuit s„ fie impus„ de Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, condus„ de o persoan„ dintr-un partid semnatar. Eu cred c„, Ón primul r‚nd, ar fi trebuit s„ se realizeze aceast„ coeren˛„, aceasta intr„ Ón exigen˛a legislativ„, Ónc‚t s„ nu permit„, de exemplu, administrarea defectuoas„ a banilor pu˛ini. Ca atare, nici noi nu putem sus˛ine acest ceva despre care nici nu ∫tim ce este.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Ne vom exprima votul final asupra acestei cereri de constituire a unei comisii, ∫i, la aceste ore de vot final, v-a∫ propune Ón continuare s„ audiem raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i cu privire la numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, Óntre timp sper s„ vin„ ∫i colegii no∫tri, ∫i numirea judec„torului s„ o facem la sf‚r∫itul ordinii de zi, cu vot final, pentru c„ va fi vot nominal ∫i exist„ riscul ca dup„ ce ∫i-l exprim„ fiecare, s„ plece din sal„.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte al Comisiei juridice, domnul profesor Neagu, s„ prezinte raportul comisiei. Œn sal„ se afl„ doi dintre cei propu∫i de c„tre comisie: doamna Aspasia Cojocaru ∫i domnul Flavius Baias. Exista ∫i o propunere din partea P.R.M.-ului, doamna Jipa. Doamna deputat Jipa nu este Ón sal„? S„ pofteasc„ Ón sal„, s„ fie prezent„ la audieri.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule profesor.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ de c„tre Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor cu audierea candida˛ilor propu∫i de c„tre grupurile parlamentare Ón vederea numirii unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, pentru un mandat de 9 ani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Œn conformitate cu prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„, la Comisia juridic„ au fost depuse urm„toarele candidaturi: doctor Ón drept Flavius Baias — din partea Grupului parlamentar al P.N.L., doctor Aspasia Cojocaru — din partea Grupului parlamentar al P.S.D., ∫i doctor Florina Ruxandra Jipa — din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Óntruni˛i Ón ∫edin˛a din 6 mai 2004, au procedat la verificarea Óndeplinirii condi˛iilor prev„zute Ón art. 143 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, precum ∫i condi˛iilor prev„zute Ón art. 37 alin. (1) ∫i art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicat„, condi˛ii pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ candida˛ii propu∫i pentru func˛ia de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.

Cu aceast„ ocazie s-a constatat c„ dosarele depuse de candida˛ii Flavius Baias, Aspasia Cojocaru ∫i Florina Ruxandra Jipa sunt complete ∫i con˛in Óntreaga documenta˛ie prev„zut„ de dispozi˛iile legale men˛ionate mai sus. Astfel, candida˛ii Óndeplinesc condi˛iile privind preg„tirea juridic„ superioar„, Ónalt„ competen˛„ profesional„ ∫i vechimea de peste 18 ani Ón activitatea juridic„ sau Ón Ónv„˛„m‚ntul juridic superior.

Fiecare candidat ∫i-a dat acordul scris, precum ∫i angajamentul de a demisiona, Ón cazul numirii sale Ón func˛ia de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, din func˛ie ∫i din partidul al c„rui membru este. Fiecare candidat a depus declara˛ie pe proprie r„spundere c„ nu a fost agent sau colaborator al organelor de Securitate ∫i nu a f„cut poli˛ie politic„.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicat„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a audiat pe fiecare candidat Ón parte. Candidatul respectiv ∫i-a prezentat curriculum vitae ∫i a r„spuns Óntreb„rilor formulate de c„tre deputa˛i. De asemenea, membrii comisiei au f„cut aprecieri asupra activit„˛ii profesionale ∫i ∫tiin˛ifice desf„∫urate de c„tre candidatul audiat.

Dup„ audierea fiec„rui candidat, s-a trecut la procedura de vot, rezultatul exprim„rii acestuia fiind urm„torul: Florina Ruxandra Jipa — unanimitate de voturi; Aspasia Cojocaru — unanimitate de voturi; Flavius Baias — 4 voturi pentru ∫i 7 voturi Ómpotriv„.

Fa˛„ de aceste considerente, constat‚ndu-se c„ sunt Óndeplinite condi˛iile prev„zute de art. 143 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ale art. 37 alin. (1) ∫i art. 38 din Legea nr. 47/1992, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din legea sus-men˛ionat„, recomand„ plenului Camerei Deputa˛ilor audierea celor trei candida˛i, Ón vederea numirii unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, a˛i ascultat raportul comisiei, dac„ cineva dintre dumneavoastr„ dore∫te s„ fac„ vreun comentariu? Nu.

Domnul ministru Gaspar dore∫te s„ fac„ o apreciere cu privire la raportul comisiei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

## **Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea asupra raportului comisiei este Ón calitate de deputat, ∫i nu de membru al Guvernului.

Vreau s„ fac o precizare care cred c„ se impune, pentru c„, din modul Ón care a fost redactat un pasaj din raportul comisiei, ar rezulta c„ cei care urmeaz„ s„ fie ale∫i s„-∫i dea demisia din func˛ie sau din partidul al c„rui membru sunt, deci este un angajament prealabil care se face, iar Ón ceea ce prive∫te starea de incompatibilitate, deci m„ refer la func˛ie, este vorba de o func˛ie public„ sau privat„, pentru c„ to˛i trei candida˛ii vreau s„ v„ spun c„ au titlul de profesori universitari ∫i sunt Ón activitate. A∫a cum este precizat, c„ urmeaz„ s„-∫i dea demisia din func˛ie, eu Ón˛eleg c„, f„r„ precizarea pe care am f„cut-o, referindu-m„ la starea de incompatibilitate Óntre calitatea de judec„tor al Cur˛ii ∫i cea a unei func˛ii publice sau private, ar rezulta c„ ∫i din func˛ia de cadru didactic. Aceast„ precizare am vrut s„ o fac, pentru c„ apreciez c„ este important„, pentru a nu se l„sa posibilitatea de a se Ón˛elege c„ ar urma, Ón situa˛ia c„ cel care va fi ales de c„tre plenul Camerei, s„-∫i dea demisia ∫i din activitatea didactic„, ceea ce nu este corect.

Mul˛umesc.

Dore∫te s„ intervin„ ∫i domnul deputat Avramescu. Pofti˛i, domnule deputat.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Am citit cu aten˛ie curriculum vitae al celor trei candida˛i ∫i am constatat c„ partidele au propus oameni de o Ónalt„ valoare profesional„ ∫i care se demonstreaz„ prin faptul c„ to˛i trei au doctoratul, to˛i trei sunt cadre universitare, to˛i trei au numeroase cursuri, monografii, articole ∫i studii publicate. Œn plus, doamna Cojocaru Aspasia are ∫i un premiu al Academiei Rom‚ne. Domnul Baias vine Ón plus cu cursuri de specialitate la Strasbourg, Floren˛a ∫i Cracovia, a fost conferen˛iar invitat la Sorbona ∫i are un stagiu Ón cabinet de avoca˛i la Paris.

Nedumerirea mea a fost c‚nd, la voturile care s-au dat, cele dou„ doamne au luat Ón unanimitate, ∫i eu zic c„ acel vot a fost justificat, pe c‚nd domnul Baias a avut 4 voturi pentru ∫i 7 Ómpotriv„. Asta m„ duce la concluzia c„, de aceast„ dat„, jocurile politice, care — nu are rost s„ ne ascundem — se practic„ de fiecare dat„, acum au dep„∫it limita. Aceasta m„ Óntristeaz„, ∫i m„ Óngrijoreaz„ asupra soartei Ónaltelor institu˛ii ale statului.

Am f„cut acest comentariu, rug‚ndu-v„ pe dumneavoastr„, din considera˛ie ∫i din grija pentru aceast„ institu˛ie care este Curtea Constitu˛ional„, s„ vota˛i conform con∫tiin˛ei dumneavoastr„, cu convingerea c„ ve˛i face un lucru bun.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, votul asupra candidatului la func˛ia de judec„tor al Cur˛ii Constitu˛ionale se va da pe buletine, dar va fi plasat la sf‚r∫itul listei de vot final.

Œncepem, Ón aceste condi˛ii, votul asupra proiectelor de acte normative Ónscrise pe ordinea de zi, pentru a fi votate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„ — lege organic„.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 36 ab˛ineri.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative — lege ordinar„.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000. S-a propus respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 192 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat„ propunerea de respingere.

Proiect de Lege pentru instituirea Zilei Presei Rom‚ne. Se propune respingerea.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru respingere. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere. Foarte multe voturi neexprimate. Vre˛i s„ explica˛i votul? Pofti˛i, domnule profesor.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota Ómpotriva acestui proiect de lege, deci, a∫a cum am votat Ón majoritate pentru respingere, dar din alte motive dec‚t cele invocate Ón plenul Camerei Deputa˛ilor de c„tre pre∫edintele comisiei. Legea, din p„cate, de instituire a Zilei Presei Rom‚ne, dup„ cum s-a dovedit, este inutil„. Nu a fost cerut„ de nimeni, dec‚t eventual pentru a capta bun„voin˛a presei.

De altfel, nu suntem pentru prima dat„ c‚nd se obi∫nuie∫te ca prin proiecte sau facilit„˛i pentru magistra˛i, de exemplu, cum a fost uneori, de a capta bun„voin˛a puterii judec„tore∫ti. De data aceasta s-a Óncercat captarea bun„voin˛ei celei de-a patra puteri. Ne bucur„m c„ nu s-a reu∫it, inclusiv ob∫tea gazet„reasc„, prin Grupul Rom‚n de Pres„, a fost Ómpotriva acestui proiect de lege. Nu avem nevoie de festivisme, nu avem nevoie de captare de bun„voin˛„, pentru c„, p‚n„ la urm„, Ón definitiv, tot corup˛ie se nume∫te.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Pofti˛i, domnule coleg.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i Partidul Na˛ional Liberal a votat pentru respingerea acestui proiect de lege, din motivele pe care le-am sus˛inut pe parcursul discut„rii Ón plenul Camerei, dar ceea ce vreau s„ atrag aten˛ia este c„ Ónainte de a discuta de o lege a presei, partidul de guvern„m‚nt ar trebui s„-∫i pun„ problema de ce institu˛iile statului nu iau Ón serios toate agresiunile la adresa libert„˛ii de exprimare ∫i la adresa libert„˛ii presei Ón Rom‚nia. ™i vreau s„ atrag aten˛ia aici c„ mare parte din anchetele derulate de c„tre poli˛ie, vizavi de agresiunile asupra unor jurnali∫ti, sunt oprite chiar de la conducerea Ministerului de Interne.

Declar public aici c„ ministrul Ioan Rus a oprit ancheta Ón cazul agres„rii jurnalistului Ino Ardelean de la ziarul îEvenimentul Zilei“, Edi˛ia de Vest, din Timi∫oara. ™i cer, dac„ tot sunte˛i interesa˛i de libertatea presei, s„ instituim o comisie de anchet„ la nivel parlamentar, pentru a vedea de ce Ministerul de Interne a oprit...

Stimate coleg, dumneavoastr„ v„ referi˛i la Legea Zilei Presei. Dac„ vre˛i o comisie de anchet„, str‚nge˛i at‚tea semn„turi c‚t prevede Regulamentul, dac„ vre˛i s„ face˛i comentarii politice, exist„ o or„, respectiv, a fost ast„zi, c‚nd putea˛i face a∫a ceva.

Dar era ultima mea fraz„ ∫i, dac„ avea˛i bun„voin˛a s„ o asculta˛i, atunci nu s-ar fi consemnat acest moment nepl„cut, s„ m„ Óntrerupe˛i.

V„ rog.

Deci ultima mea fraz„ era Ón acest sens: dac„ dori˛i ∫i v„ intereseaz„ libertatea presei Ón Rom‚nia, haide˛i, Ómpreun„ cu to˛i parlamentarii din Parlamentul Rom‚niei, s„ instituim aceast„ comisie de anchet„.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul Alexandru Sassu dore∫te ∫i dumnealui s„ explice votul Partidului Social Democrat.

A∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri. Œn primul r‚nd, c„ nu este vorba de o lege a presei, ci este vorba de un proiect lege care instituia Ziua Presei, nu are nici o leg„tur„ cu o lege a presei, pe care deocamdat„ nu a propus-o nici un partid sau grup parlamentar din Parlament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Pe de alt„ parte, nu este ini˛iativa Partidului Social Democrat sau a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, ∫i este ini˛iativa unor membri ai Parlamentului, iar Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat, a∫a cum ∫ti˛i foarte bine, Ómpotriv„, iar raportul Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ a fost ∫i el negativ.

Cred c„ ini˛iativa a fost gre∫it„, fie ∫i numai pentru c„, de dou„ zile, la tribun„, foarte mult„ lume se pronun˛„ ∫i spune tot felul de lucruri care nu au leg„tur„ cu nimic legat de subiectul acesta. Cred c„ ini˛iativa, fie ∫i din acest punct de vedere, a fost o gre∫eal„. V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„?

La punctul 6 — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii. S-a propus respingerea acestei ini˛iative.

Cine este pentru? 191 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 18 ab˛ineri.

Propunerea a fost respins„.

Am rug„mintea s„ fi˛i aten˛i, stima˛i colegi, ca s„ nu interveni˛i dup„ ce trecem la alt punct.

Propunerea legislativ„ pentru abrogarea ∫i modificarea unor dispozi˛ii din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Cine este pentru respingere? 193 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ privind completarea art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a doua propunere legat„ de Codul fiscal. ™i pentru aceasta comisia a propus respingerea.

- Cine este pentru respingere? 193 voturi pentru

- respingere.

Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

Propunerea legislativ„ privind completarea art. 15 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 37 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

- S-a respins propunerea.

Propunerea legislativ„ privind modificarea art. 15 alin. (2) din Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale. Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ propunere? 178 voturi pentru respingere.

- Œmpotriv„? 36 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

- A fost respins„ propunerea.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea actului adi˛ional la contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. 1.479/1997 ∫i pentru solu˛ionarea amiabil„ a litigiului arbitral ini˛iat de Pol Am Pack — S.A. Polonia Ón fa˛a Cur˛ii Permanente de Arbitraj de la Haga. Este lege ordinar„.

Cine este pentru? 178 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 38 ab˛ineri. Adoptat proiectul.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2004 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonan˛a Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea pl„˛ii cotiza˛iilor la organiza˛iile interna˛ionale interguvernamentale la care Rom‚nia este parte — lege ordinar„.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2004 privind autorizarea unor Ómprumuturi.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 36/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii — lege ordinar„.

Cine este pentru? 179 voturi pentru. Œmpotriv„? 38 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat proiectul.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îSiderurgica“ — S.A. Hunedoara — lege ordinar„.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru. Œmpotriv„? 38 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Domnul deputat Barbu dore∫te s„ explice votul Partidului Democrat.

Partidul Democrat a votat pentru aprobarea acestei ordonan˛e prin lege; cu toate c„ avem serioase Óndoieli Ón leg„tur„ cu valoarea la care a fost privatizat„ ∫i modul Ón care s-a f„cut privatizarea, prin corecturile aduse Ón Camera Deputa˛ilor Ón leg„tur„ cu scutirile privind datoriile ∫i penalit„˛ile c„tre administra˛ia public„ local„ din municipiul Hunedoara care au fost corectate, Partidul Democrat a sus˛inut acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bolca∫.

O singur„ problem„ a votului nostru negativ: este un vot negativ care este dat Óntregului sistem ∫i tuturor principiilor g„unoase care c„l„uzesc privatizarea. C‚rpeala f„cut„ prin aceast„ ordonan˛„ n-a reu∫it s„ rezolve viciile fundamentale, ∫i noi, c‚nd avem Óndoieli serioase, ni le exprim„m prin votul negativ. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Iar a˛i venit sup„rat de la instan˛„. M„ refeream la cuvintele dumneavoastr„, la metafore. Domnul deputat Dan Ru∫anu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

Partidul Na˛ional Liberal Ó∫i exprim„ acordul cu votarea Ón forma ultim„ aprobat„ de Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare cu amendamentele respective, prin faptul c„ a fost Ónlocuit articolul care prevedea scutirea total„ at‚t a major„rilor ∫i penaliz„rilor de Ónt‚rziere, c‚t ∫i a debitelor principale fa˛„ de autorit„˛ile locale, fa˛„ de consiliul local, ∫i s-a trecut acel amendament care spune c„ acele facilit„˛i, acele major„ri de Ónt‚rziere, penaliz„ri ∫i datoriile pe care le are îSiderurgica“ Hunedoara fa˛„ de consiliul local s„ fie negociate Óntre cel care a f„cut privatizarea, respectiv cump„r„tor, ∫i consiliul local. A∫a ar fi normal ∫i a∫a ar trebui ∫i Ón viitor, ca toate aceste diferende s„ r„m‚n„ la o negociere dintre consiliul local, care este beneficiar al acestor surse de finan˛are, ∫i cel care a f„cut privatizarea efectiv„.

V„ mul˛umesc.

Domnul Gheorghe Marin, vicepre∫edinte al Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

## Stima˛i colegi,

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., prin aceast„ lege, Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administra˛ia Participa˛iunilor Statului a considerat c„ poate s„ acorde acestei societ„˛i ∫ansa relans„rii economice ∫i restructur„rii, prin privatizare.

Societatea se afla Óntr-o situa˛ie economico-financiar„ dificil„, av‚nd datorii de circa 10 ori mai mari dec‚t capitalul social. Pia˛a de desfacere a societ„˛ii se g„sea Ón restr‚ngere, iar o mare parte din activele opera˛ionale fiind Ónchise, datorit„ tehnologiilor Ónvechite. Toate aceste fenomene prezentate au condus la o situa˛ie social„ grav„, astfel Ónc‚t, numai Ón anul 2003 au fost disponibiliza˛i peste 40% din num„rul total de salaria˛i.

Consider„m oportun„ aceast„ privatizare, ∫i prezentul act normativ pe care l-am votat prevede acordarea unor Ónlesniri la plat„ cu privire la obliga˛iile bugetare restante ale societ„˛ii.

Deci noi sus˛inem aceast„ lege.

## V„ mul˛umesc.

16 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2004 pentru declararea zilei de 2 aprilie 2004 ca zi liber„ — lege ordinar„.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Dac„ este cineva Ómpotriv„? 12 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 20 de ab˛ineri.

## Adoptat proiectul.

17 — proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice — lege ordinar„.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 39 de ab˛ineri. Adoptat.

18 — proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei interna˛ionale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptat„ la New York la 15 decembrie 1997 — caracter organic — lege organic„.

- Cine este pentru? 191 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

19 — proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei privind poluan˛ii organici persisten˛i, adoptat„ la Stockholm la 22 mai 2001 — lege ordinar„.

- Cine este pentru? 191 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

20 — proiectul de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea protec˛iei victimelor infrac˛iunilor — lege ordinar„.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

21 — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Legea nr. 400/2002 — lege organic„.

- Cine este pentru? 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

Foarte multe voturi neexprimate, Ón st‚nga.

Propunerea legislativ„ a fost adoptat„ cu 181 de voturi pentru.

22 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii ob˛inute de institu˛iile ∫i unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt care organizeaz„ pe l‚ng„ acestea activit„˛i finan˛ate integral din venituri proprii — lege ordinar„.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

23 — propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei — caracter organic.

S-a propus respingerea acestei ini˛iative.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 41 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat„ propunerea de respingere.

24 — propunerea legislativ„ privind completarea Legii cet„˛eniei rom‚ne nr. 21/1991 — caracter organic.

™i comisia a propus respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? 181 de voturi pentru. Œmpotriva respingerii? Nu sunt. Ab˛ineri? 35 de ab˛ineri.

Adoptat propunerea de respingere.

42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

25 — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale, nr. 347/2002.

S-a propus respingerea ini˛iativei.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 179 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 38 de voturi Ómpotriva respingerii.

Ab˛ineri? Nu sunt.

- Domnul deputat Bolca∫ dore∫te s„ explice votul

- P.R.M.-ului.

- V„ rog, domnule deputat.

Problema este simpl„. Ceea ce a declan∫at aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului a fost un imens scandal referitor la memorandumurile de aprobare a unor excep˛ii de c„tre Guvern.

Ideea era nu curmarea pentru viitor, Ón primul r‚nd, ci curmarea desf„∫ur„rii procedurilor Óncepute de aceste memorandumuri. Acesta a fost scopul modific„rii ordonan˛ei noastre ∫i nu exist„ argumente juridice valabile pentru respingerea sa, a∫a cum nu exist„ nici argumente morale. Dar r„spunderea pentru continuarea a ceea ce organismele interna˛ionale spun c„ reprezint„ o afacere v„ revine dumneavoastr„, care a˛i votat pentru respingerea ei.

V„ mul˛umesc.

26 — propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105 din 24 octombrie 2003 privind aloca˛ia familial„ complementar„ ∫i aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„.

S-a propus respingerea ini˛iativei.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 175 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 49 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

A fost respins„ propunerea.

27 — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? V„ rog s„ participa˛i la vot. 175 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 41 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

28 — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 345 din 1 iunie 2002, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 371 din 1 iunie 2002, privind taxa pe valoarea ad„ugat„.

S-a propus de c„tre comisie respingerea ini˛iativei. Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 184 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 39 de voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? Nu sunt.

A fost respins„ propunerea legislativ„.

29 — proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 174 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 44 de ab˛ineri.

S-a respins propunerea legislativ„.

30 — propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (1) al art. 101 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 75 din 5 februarie 2003 — caracter organic.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 181 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 35 de ab˛ineri.

S-a respins propunerea.

31 — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor obligate de regimul comunist s„-∫i efectueze stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii, Ón unit„˛ile militare cu profil de construc˛ii Ón fostele G.A.S. (I.A.S.-uri) ∫i alte forma˛iuni de munc„ Ón perioada 1950—1961.

Comisia a propus respingerea. Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 174 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 42 de ab˛ineri.

S-a respins propunerea.

Domnul deputat Bolca∫, Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M.

Sunt nevoit s„ intervin Ón fa˛a Domniilor voastre pentru a v„ explica pozi˛ia grupului nostru parlamentar, care ∫i la acest proiect de lege, dar ∫i la multe altele, s-a ab˛inut.

Punctul nostru de vedere pentru toate acestea, inclusiv pentru cel Ón discu˛ie, este c„ anumite modific„ri sunt necesare, uneori imperios necesare, dar nu Óntotdeauna Ón sensul Ón care au fost ele propuse. Este explica˛ia ab˛inerii noastre succesive la mai multe proiecte de legi.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Ultimul proiect de lege Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi este, de fapt, o propunere legislativ„.

32 — propunerea legislativ„ privind constituirea Centrului cultural cre∫tin-ortodox al M‚n„stirii Cernica.

Comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 175 de voturi pentru respingere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Œmpotriv„? 39 de voturi Ómpotriva respingerii.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

A fost respins„ aceast„ propunere legislativ„.

Domnul deputat Bolca∫, pre∫edintele Grupului parlamentar al P.R.M., dore∫te s„ explice votul.

## Stima˛i colegi,

A˛i ascultat explica˛iile cu privire la vot.

Domnule secretar Albu, v-a∫ ruga s„ Óncepe˛i apelul, iar pe domnii chestori Ói rog s„ distribuie buletinele de vot.

Œmi permit s„-mi exprim surprinderea, pentru a folosi un eufemism, c„ se poate vota Ón Parlamentul Rom‚niei Ómpotriva unei institu˛ii care trebuie s„ fie Ón primul r‚nd cre∫tin-ortodox„.

V„ mul˛umesc pentru votul dumneavoastr„ ateu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Trecem la exprimarea votului cu privire la numirea judec„torului Cur˛ii Constitu˛ionale.

V„ amintesc c„, potrivit Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, numirile se voteaz„ pe buletine de vot. Buletinele pe care le ve˛i primi atunci c‚nd v„ ve˛i auzi numele la apelul nominal cuprind cele trei nominaliz„ri ale comisiei. Votul asupra unuia dintre cei trei se exprim„ prin l„sarea numelui acestuia neatins ∫i prin t„ierea celor pe care dumneavoastr„ nu dori˛i s„-i vota˛i. V-a∫ ruga s„ fi˛i aten˛i la aceast„ procedur„, pentru a nu fi pu∫i Ón situa˛ia s„ anul„m votul. ™i a∫a prezen˛a este la limit„ pentru a exprima un vot valabil, ceea ce Ónseamn„ jum„tate plus unu din num„rul deputa˛ilor.

Œncepem apelul nominal.

## Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal Ómi semnaleaz„ c„ trebuia Ónt‚i s„ vot„m constituirea comisiei de anchet„.

Este vorba de cererea mai multor parlamentari din Partidul Democrat, Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Rom‚nia Mare de a se constitui o comisie de anchet„ Ón domeniul s„n„t„˛ii.

Cine este pentru constituirea acestei comisii? 59 de voturi pentru.

Œmpotriv„?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Ce ave˛i Ómpotriva anchetelor, parlamentarilor P.S.D.?!

188 de voturi Ómpotriva constituirii comisiei. Dac„ sunt ab˛ineri? Nu sunt.

A fost respins„ cererea de constituire a acestei comisii de anchet„.

Domnul deputat Bolca∫.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

™ti˛i c„ nu v„ re˛in cu multe cuvinte. De data aceasta, o Óntrebare care se dore∫te retoric„, de∫i dumneavoastr„ i-a˛i r„spuns: îDe ce v„ e fric„, n-o s„ sc„pa˛i“.

V„ mul˛umesc.

|**Domnul Gheorghe Albu:**|| |---|---| |Abi˛ei Ludovic|absent| |Afr„sinei Viorica|prezent„| |Albu Gheorghe|prezent| |Ana Gheorghe|prezent| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|prezent|

## Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„-i permite˛i domnului secretar Albu s„ ia ∫i colegii care trebuie s„ plece imediat Óntr-o ac˛iune. Citi˛i cu voce tare numele celor care vin.

Domnul Ion Bozg„ — prezent; domnul Florin Georgescu — prezent; domnul Florin Iordache — prezent.

Am rug„mintea s„ nu abuza˛i de aceast„ procedur„. Numai pu˛in, domnule secretar.

Œmi da˛i voie s„ protestez Ón fa˛a acestei bulib„∫eli, care nu este demn„ de Camera Deputa˛ilor. V„ solicit s„ se respecte procedura ∫i s„ se strige catalogul nostru a∫a cum se cuvine. Œn caz contrar, suntem nevoi˛i s„ p„r„sim lucr„rile.

Deci, domnule Albu, nu mai facem nici un fel de excep˛ie.

V„ rog.

## **Domnul Gheorghe Albu:**

|**Domnul Gheorghe Albu:**|| |---|---| |Continu„m.|| |Andronescu Ecaterina<br>Antal István|prezent„<br>prezent| |Anton Marin|prezent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria|prezent„| |Arghezi Mitzura Domnica|absent„| |Ariton Gheorghe|prezent| |Arma∫ Iosif<br>Arn„utu Eugenu|prezent<br>prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent| |Baban ™tefan|prezent|

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

Babiuc Victor absent Cristea Marin prezent Baciu Mihai prezent Cri∫an Emil absent Bahrin Dorel prezent Dan Matei-Agathon prezent Balt„ Mihai prezent Daraban Aurel prezent Balt„ Tudor prezent D„ianu Dorin prezent Bar Mihai absent Dinu Gheorghe prezent Bara Radu Liviu absent Dobre Traian prezent Barbu Gheorghe prezent Dobre Victor Paul prezent Barto∫ Daniela prezent„ Dobrescu Smaranda prezent„ B„doiu Cornel prezent Dol„nescu Ion prezent B„l„e˛ Mitic„ absent Dorian Dorel prezent B„l„∫oiu Amalia prezent„ Dorneanu Valer prezent B„ncescu Ioan prezent Dragomir Dumitru prezent B‚ldea Ioan prezent Drago∫ Liviu Iuliu absent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Dragu George prezent Bentu Dumitru prezent Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil prezent Berc„roiu Victor prezent Dre˛canu Doina Mic∫unica prezent„ Berceanu Radu Mircea absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Bereczki Endre prezent Dumitriu Carmen absent„ Birtalan Ákos absent Du˛u Constantin absent Bivolaru Ioan prezent Du˛u Gheorghe prezent Bleotu Vasile prezent Enescu Nicolae prezent Boabe∫ Dumitru prezent Erdei Doloczki István prezent Boagiu Anca Daniela absent„ Eserghep Gelil absent Boaj„ Minic„ prezent F‚c„ Mihail prezent Boc Emil absent Firczak Gheorghe prezent Bogea Angela prezent„ Florea Ana prezent„ Boiangiu Cornel prezent Florescu Ion prezent Bolca∫ Augustin Lucian prezent Fotopolos Sotiris prezent Böndi Gyöngyike prezent„ Frunz„verde Sorin absent Borbély László absent Gaspar Acsinte prezent Bozg„ Ion prezent Georgescu Filip prezent Bran Vasile absent Georgescu Florin prezent BrÓnzan Ovidiu absent Gheorghe Valeriu prezent Bruda∫cu Dan absent Bucur Constantin prezent Gheorghiof Titu Nicolae prezent Bucur Mircea prezent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Viorel prezent Buga Florea prezent Burnei Ion prezent Gingara∫ Georgiu prezent Buruian„ Aprodu Daniela absent„ Giuglea ™tefan prezent Buzatu Dumitru prezent Godja Petre absent Buzea Cristian Valeriu absent Gr„dinaru Nicolae prezent Grigora∫ Neculai prezent Calcan Valentin Gigel prezent Canacheu Costic„ prezent Gubandru Aurel prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Cazan Gheorghe Romeo-Leonard prezent Cazimir ™tefan prezent Ha∫otti Puiu prezent C„∫unean-Vlad Adrian prezent Hogea Vlad Gabriel absent Cerchez Metin absent Holtea Iancu prezent Cherescu Pavel prezent Hrebenciuc Viorel prezent Chiliman Andrei Ioan absent Ianculescu Marian prezent Chiri˛„ Dumitru absent Ifrim Mircea prezent Ciontu Corneliu absent Ignat Miron prezent Ciuceanu Radu prezent Iliescu Valentin Adrian absent Ciuperc„ Vasile Silvian prezent Ionel Adrian prezent CÓrstoiu Ion absent Ionescu Anton absent Cladovan Teodor prezent Ionescu Costel Marian absent Cliveti Minodora prezent„ Ionescu Dan absent Coifan Viorel-Gheorghe prezent Ionescu Daniel prezent Cojocaru Nicu absent Ionescu Mihaela prezent„ Cr„ciun Dorel Petru prezent Ionescu R„zvan prezent Cre˛ Nicoar„ absent Ionescu Smaranda prezent„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 Iordache Florin prezent Moldoveanu Eugenia prezent„ Iriza Marius absent Moraru Constantin Florentin prezent Iriza Scarlat prezent Motoc Marian Adrian prezent Iv„nescu Paula Maria absent„ Musc„ Monica Octavia prezent„ Jipa Florina Ruxandra prezent„ Mu∫etescu Tiberiu-Ovidiu prezent Kelemen Attila Béla Ladislau absent Naidin Petre prezent Kelemen Hunor prezent Nan Nicolae prezent Kerekes Károly prezent Nassar Rodica prezent„ Konya-Hamar Sándor prezent Naum Liana Elena prezent„ Kovács Csaba-Tiberiu prezent N„dejde Vlad-George prezent Kovács Zoltán absent N„stase Adrian absent Lari Iorga Leonida prezent„ N„stase Ioan Mihai prezent Laz„r Maria prezent„ Neac∫u Ilie absent L„p„dat ™tefan prezent Neagu Ion prezent L„pu∫an Alexandru prezent Neagu Victor prezent Leon„chescu Nicolae absent Neam˛u Horia Ion prezent Lep„datu Lucia Cornelia prezent„ Neam˛u Tiberiu Paul prezent Lep∫a Victor Sorin absent Nechifor Cristian prezent Longher Ghervazen prezent Negoi˛„ Liviu Gheorghe absent Loghin Irina prezent„ Nica Dan absent Luchian Ion prezent Nicolae Ion prezent Magheru Paul prezent Nicol„escu Gheorghe-Eugen prezent Maior Dorin Laz„r prezent Nicolescu Mihai prezent Makkai Grigore prezent Nicolicea Eugen prezent Man Mircea absent Niculescu Constantin prezent Manolescu Oana prezent„ Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent Marcu Gheorghe prezent Nistor Vasile absent Mardari Ludovic prezent Ni˛„ Constantin prezent Marin Gheorghe prezent Oltean Ioan prezent Marineci Ionel prezent Olteanu Ionel prezent Márton Árpád Francisc prezent Oltei Ion prezent M„laimare Mihai-Adrian absent Onisei Ioan absent M„r„cineanu Adrian prezent Palade Doru Dumitru prezent M‚ndrea-Muraru Mihaela prezent„ Pambuccian Varujan prezent M‚ndroviceanu Vasile prezent Mera Alexandru Liviu absent Pa∫cu Ioan Mircea absent Merce Ilie prezent Pataki Iulia prezent„ P„un Nicolae absent Me∫ca Sever absent Miclea Ioan prezent P„duroiu Valentin prezent Micula C„t„lin absent P„∫cu˛ ™tefan prezent Pecsi Francisc absent Mihalachi Vasile prezent Pere∫ Alexandru absent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Mincu Iulian prezent Mircea Costache prezent Petru∫ Octavian Constantin prezent Mirciov Petru prezent Ple∫a Eugen Lucian prezent Miron Vasile prezent Podgoreanu Radu prezent Mitrea Manuela prezent„ Pop Napoleon absent Mitrea Miron Tudor absent Popa Constan˛a prezent„ Mitu Dumitru Octavian prezent Popa Cornel absent Mi˛aru Anton prezent Popa Virgil prezent MÓnzÓn„ Ion absent Popescu Dorin Grigore prezent Mocanu Alexandru prezent Popescu Costel Eugen prezent Mocioalc„ Ion prezent Popescu Gheorghe prezent Mocioi Ion absent Popescu Ioan Dan absent Mogo∫ Ion absent Popescu Kanty C„t„lin prezent Mohora Tudor absent Popescu Virgil prezent Moisescu George Dumitru absent Popescu Bejat ™tefan Marian absent Moisoiu Adrian prezent Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton prezent Moi∫ V„s„lie absent Posea Petre prezent Moldovan Carmen Ileana prezent„ Predic„ Vasile prezent Moldovan Petre absent Pribeanu Gheorghe prezent

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004

Priboi Ristea prezent Tokay Gheorghe prezent Purceld Octavian-Mircea prezent Tóro Tiberiu prezent Pu∫ca∫ Vasile absent Tudor Marcu prezent Puwak Hildegard-Carola absent„ Tudose Mihai prezent Puzdrea Dumitru prezent Tunaru Raj absent Radan Mihai prezent f bulc„ Alexandru prezent Ráduly Róbert Kálmán prezent fiocu Iulian Costel prezent Raicu Romeo Marius absent Varga Attila prezent Rasovan Dan Grigore prezent Vasile Aurelia absent„ R„doi Ion absent Vasilescu Lia Olgu˛a prezent„ R„dulescu Grigore Emil absent Vasilescu Nicolae absent Ro∫ca Radu Vasile prezent Vasilescu Valentin absent Ro∫cule˛ Gheorghe prezent Vekov Károly János prezent Rus Emil prezent Verbina Dan prezent Rus Ioan prezent Vida Iuliu prezent Ru∫anu Dan Radu absent Vi∫inescu Marinache prezent Sadici Octavian prezent Voicu M„d„lin absent Sali Negiat absent Voinea Olga Lucheria absent„ Sandache Cristian prezent Voinea Florea absent Sandu Alecu prezent Winkler Iuliu absent Sandu Ion Florentin prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Sassu Alexandru prezent Z„voianu Dorel prezent Saulea D„nu˛ prezent Zgonea Valeriu ™tefan prezent Savu Vasile Ioan absent

S‚rbu Marian absent Sb‚rcea Tiberiu Sergius prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Selagea Constantin prezent Stima˛i colegi din Biroul permanent, v„ rog s„ pofti˛i, Sencu Adrian Emanuel absent Ón sala de ∫edin˛e, pentru a num„ra voturile. Sersea Nicolae prezent Severin Adrian absent PAUZ√ Simedru Dan Coriolan absent * Sire˛eanu Mihail prezent * * Sonea Ioan absent DUP√ PAUZ√ Spiridon Nicu absent Stan Ioan prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Stan Ion prezent Stima˛i colegi, Stana-Ionescu Ileana absent„ V„ rog s„ fi˛i aten˛i, pentru a v„ prezenta procesulStanciu Anghel prezent verbal cu privire la num„r„toarea voturilor. Stanciu Zisu prezent St„nescu Alexandru-Octavi prezent **Domnul Gheorghe Albu:** St„ni∫oar„ Mihai absent Stoian Mircea prezent Proces-verbal privind rezultatul votului exprimat de Stroe Radu absent c„tre deputa˛i cu privire la numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„. Stuparu Timotei prezent Suciu Vasile absent Œn urma verific„rii ∫i num„r„rii voturilor exprimate de c„tre deputa˛i prin vot secret cu buletine de vot, potrivit Suditu Gheorghe prezent art. 118 din Regulament, asupra candida˛ilor propu∫i Ón Székely Ervin-Zoltán prezent vederea numirii unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, Szilágyi Zsolt prezent Ón conformitate cu prevederile art. 142 ∫i 143 din ™naider Paul absent Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ale art. 7 din Legea nr. 47/1992 ™tefan Ion prezent privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, ™tef„nescu Codrin absent s-au constatat urm„toarele: ™tef„noiu Luca prezent — num„rul total al deputa˛ilor — 345; ™tirbe˛ Cornel absent — num„rul deputa˛ilor prezen˛i — 243; Támas Sándor absent — num„rul total de voturi exprimate — 243; T„r‚˛„ Culi˛„ prezent — num„rul de voturi anulate — 9; T‚rpescu Pavel prezent — num„rul total de voturi valabil exprimate — 234. Tcaciuc ™tefan absent Din verificarea ∫i num„rarea voturilor rezult„ Timi∫ Ioan absent urm„toarele: Toader Mircea Nicu prezent — Cojocaru Aspazia: voturi pentru — 153, voturi Todoran Pavel prezent contra — 81.

Proces-verbal privind rezultatul votului exprimat de c„tre deputa˛i cu privire la numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 — Jipa Florina Ruxandra: voturi pentru — 46, voturi contra — 188.

— Baias Flavius Antoniu: voturi pentru — 35, voturi contra — 199.

Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, îFiecare Camer„ a Parlamentului nume∫te, cu votul majorit„˛ii membrilor s„i, la propunerea Biroului permanent ∫i Ón baza recomand„rii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, persoana care a Óntrunit num„rul cel mai mare de voturi.“ Din num„rarea voturilor rezult„ c„ nici unul dintre candida˛i nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi. Au semnat...

Œncheiat azi, 11 mai 2004. Au semnat membrii Biroului permanent.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. V„ mul˛umesc.

Urmeaz„, stima˛i colegi, s„ se desf„∫oare Ónc„ un tur de scrutin. Vom stabili, Ómpreun„ Ón Biroul permanent ∫i cu Comitetul ordinii de zi, data urm„torului tur de scrutin.

V„ mul˛umesc.

Cu acestea, v„ rog s„ constata˛i c„ am Óncheiat ordinea de zi de azi ∫i declar ∫edin˛a plenului Camerei Deputa˛ilor Ónchis„.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 69/24.V.2004 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 91.200 lei