Ioan Moldovan

Astăzi mi-am propus să vă aduc la cunoștință tema alimentației sănătoase în timpul pauzei de prânz, la ore fixe și în afara spațiului de lucru, a angajaților români. Astfel, campania „Hai la masă!”, susținută și de Partidul Conservator, vine în ajutorul angajaților din România în ceea ce privește alimentația corectă și sănătoasă a acestora. De altfel, sunt de părere că obiceiurile alimentare sănătoase sunt poarta spre o stare de sănătate mai bună și pot preveni afecțiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare, având un impact direct în reducerea stresului profesional.

Cercetarea națională a arătat că românii sunt preocupați de o alimentație sănătoasă. Cu toate acestea, nu reușesc să adopte un stil de viață sănătos în rutina zilnică, iar mâncarea de tip fast-food este soluția la care mulți apelează pentru că nu au timp să gătească sau să iasă la masa de prânz. Referitor la prețul mediu perceput ca fiind rezonabil pentru masa de prânz, conform studiului, acesta este de 13 lei într-un fast-food, 17 lei în cazul mâncării livrate și de 27 de lei pentru un prânz la restaurant.

Din același studiu reiese faptul că 62% dintre angajații români alocă mai puțin de 30 de minute prânzului, mâncând în grabă, în incinta locului de muncă. Totuși majoritatea celor intervievați consideră pauza de prânz acel moment al zilei în care își încarcă bateriile alături de colegi, prieteni sau familie, fiind o ocazie bună de a lua o pauză de relaxare.

*

Una dintre valorile Partidului Conservator este aceea de asigurare a accesului liber și egal la educație, educarea cetățenilor României în spiritul democrației și încurajarea acestora de a participa la viața publică. Cu toate acestea, în prezent, societatea civilă românească se confruntă cu o criză a implicării elevilor în activități civice, culturale, artistice, sportive organizate în cadrul unor organizații neguvernamentale. Foarte puțini elevi din învățământul preuniversitar sunt membri sau voluntari ai unor organizații neguvernamentale sau în cadrul unor proiecte destinate tinerilor și organizate de către aceștia. Conform unui sondaj CURS din 2014, peste 49% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani sunt foarte puțin interesați de politică și de viața civică. Acest fapt este un efect al lipsei educației civice în școli și, implicit, al încurajării elevilor de a se implica în organizații neguvernamentale. Pe de altă parte, în Strategia națională de tineret adoptată de Ministerul Tineretului și Sportului se face referire la asociațiile de elevi, dar nu există decât un număr foarte mic al acestora, din cauza condițiilor greoaie de înființare și administrare.

Nu cu mult timp în urmă am semnat o inițiativă legislativă care vine în sprijinul elevilor și totodată oferă un cadru legal de funcționare a formelor de asociere ale elevilor. Prin acordarea acestui cadru legal de asociere se încurajează asocierea elevilor în activitățile specifice domeniului lor de interes, creșterea gradului de responsabilitate socială a celor care-și vor asuma înființarea și conducerea de organizații neguvernamentale, asigurarea independenței față de factorii guvernamentali și creșterea numărului de voluntari în rândul elevilor.