Cristina Burciu

477 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Aștept dinamizarea fermității instituțiilor responsabile de combaterea violenței împotriva femeii!”

Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin Rezoluția nr. 54/134 din 17 decembrie 1999, data de 25 noiembrie ca fiind Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeii, zi marcată în întreaga lume. Cu această ocazie, ONU a solicitat tuturor guvernelor, organizațiilor internaționale și neguvernamentale să organizeze activități menite să informeze populația lumii despre amploarea acestui fenomen și să trezească conștiința publică în fața acestei probleme.

Comunitatea internațională și societatea civilă au ajuns la concluzia că nu există circumstanțe atenuante pentru violența împotriva femeilor și, de asemenea, fenomenul respectiv reprezintă o încălcare gravă a dreptului lor*, fiind inacceptabil și de netolerat.

Cu toate că legislația noastră a suferit modificări majore, în sensul îmbunătățirii ei, iar numărul de sesizări referitoare la cazurile de violență în familie înregistrate de către poliție au crescut, fenomenul atinge încă, din nefericire, cote alarmante în România.

În consecință, consider că se impune multiplicarea numărului campaniilor publice de informare1 2

În contextul ședinței

, cu atât mai mult cu cât un procent important al populației României susține faptul că nu se cunosc cu exactitate instituțiile care se ocupă de combaterea violenței în familie. De asemenea, conform sondajelor, 80% dintre români afirmă că este absolut necesară intervenția poliției în astfel de cazuri, ceea ce denotă faptul că populația percepe violența în familie ca pe orice altă formă de violență.

Din păcate însă, campaniile derulate în ultima perioadă de către autorități nu au reușit nici pe departe să combată în mod real fenomenul violenței domestice*, în special violența împotriva femeilor. Statisticile, extrem de îngrijorătoare de altfel, indică faptul că în ultimii ani numărul femeilor decedate din cauza agresiunilor partenerilor de viață a crescut alarmant. De asemenea, în România nivelul violenței în familie depășește media europeană, românii fiind printre cei mai agresivi europeni*. Datele oficiale nu reliefează însă adevărata dimensiune a flagelului femeilor maltratate de bărbați, specialiștii atrăgând atenția că alte sute de mii de femei îndură zilnic bătăi, neavând curajul să se adreseze autorităților.

Repercusiunile acestei forme de violență se transpun și prin creșterea fenomenului violenței în școli, deoarece copiii au tendința de a imita și de a împrumuta în comportamentul lor ceea ce văd și ceea ce li se întâmplă în propriile familii.* Mai mult decât atât, fenomenul violenței împotriva femeii și, în general, violența în familie se manifestă și în sfera politicului. Observăm de multe ori că în locul unor dezbateri civilizate, pe proiecte concrete și idei constructive, cu un limbaj decent, asistăm la discuții agresive, pigmentate cu violență verbală, ceea ce determină populația să aibă o atitudine de desconsiderare față de întreaga clasă politică.

Consider, așadar, că autoritățile responsabile de combaterea acestui fenomen alarmant trebuie să dea dovadă de o mai mare fermitate în acțiunile și campaniile desfășurate, astfel încât legile să poată fi puse în aplicare, iar vinovații să fie aspru pedepsiți, în vederea descurajării altor potențiali agresori.