Dumitru Oprea

„Atacurile cibernetice – câștig de notorietate prin bitcoini” În anii 2007–2008, prin amploarea crizei financiare, s-a înregistrat un cutremur cu efecte pandemice la nivel planetar. Pe acest fond, mesajul anonimului Satoshi Nakamoto a devenit o speranță pentru cei care nu mai credeau în bănci și guverne.

Printr-o nouă platformă software, numită Blockchain, pe 3 ianuarie 2009, a început emisiunea monetară a 21.000.000 de bitcoini, o criptomonedă, fără intervenția guvernelor și a băncilor. Procesul, conform calculelor, se va încheia în anul 2140.

În 2009, un Bitcoin valora 0,01 dolari. Pe 20 mai 2017, un Bitcoin valora peste 1.900 de dolari. Astfel, s-a înregistrat o creștere a unei investiții de 190.000 de ori.

Pe acest fond, cuvintele Bitcoin și Blockchain au devenit printre cele mai mediatizate instrumente pentru viitoarele tipuri de afaceri. Așa se explică de ce viermele WannaCry solicită doar bitcoini de la cei ale căror fișiere au fost criptate pentru a intra în posesia cheii de decriptare. Însă un alt virus a contrabalansat pierderile din sistemele informatice, apărut înainte de WannaCry, dar cu efecte latente. Este vorba despre viermele Adylkuzz, care folosește resursele celor atacați, fără să lase urme, cu scopul obținerii, prin minerit, a criptomonedei Monero, aflate în competiție directă cu Bitcoinul.

Concluzia este simplă. Cum să nu valorifici astfel de oportunități?! Cum să nu-ți faci reclamă gratis? Doar așa se pot câștiga reputația și notorietatea printre hackerii grei ai planetei!

Iată de ce ne întrebăm din nou: nici acum autoritățile române, în speță Banca Națională și Guvernul, nu vor reglementa, într-un fel sau altul, criptomoneda?