Stenogramă plen

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Îl invit pe domnul deputat Laurențiu Leoreanu, Grupul PNL. Se pregătește doamna deputat Lavinia Abu-Amra, de la USR.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața tuturor!

Declarația mea politică se intitulează: „Legea salarizării nu este un subiect de ascuns sub preș! E nevoie de dialog și transparență”.

## Dragi colegi,

Legea salarizării unitare, propusă de coaliția aflată la putere, se află deja în circuitul parlamentar și va ajunge la Camera Deputaților. Din păcate însă, toate discuțiile pe marginea unei legi extrem de importante nu s-au purtat într-un climat de normalitate și transparență.

Ca deputat care face parte din Comisia pentru buget, finanțe, sunt preocupat de impactul pe care îl are această lege asupra bugetului țării noastre. Cu susținerea Grupului PNL de la Camera Deputaților, am solicitat chemarea ministrului de finanțe, domnul Viorel Ștefan, pentru a avea

ocazia să dea mai multe detalii despre Legea salarizării unitare.

Am fost încrezător că domnul ministru de finanțe va considera invitația ca o oportunitate de a explica de ce susține sau nu susține Legea salarizării unitare, care este sustenabilitatea financiară, impactul financiar, care vor fi beneficiile acestui act după ce va fi promulgat. Însă acest lucru nu s-a întâmplat. Biroul permanent al Camerei Deputaților a respins solicitarea Grupului PNL și a mea de a-l chema pe domnul ministru Viorel Ștefan la „Ora Guvernului”, invocând un argument hilar: că ar mai fi fost chemat în perioada anterioară. A fost un fals pretext, servit în grabă, din dorința de a scăpa de întrebările incomode pe care le naște forma actuală a Legii salarizării unitare.

Dragi colegi,

PNL este conștient că este nevoie de o lege a salarizării și susține acest demers, însă actul normativ trebuie construit în mod responsabil, pentru ca generațiile viitoare să nu plătească un preț mare doar pentru că în acest moment există presiuni pentru a satisface interesele de moment ale unora sau altora.

Partidul Național Liberal a depus 150 de amendamente pentru a îndrepta anomaliile care apar în Legea salarizării, propusă de PSD și ALDE, dar, chiar și în cazul în care ar fi adoptate, actul legislativ tot va fi unul defectuos, deoarece nu poate fi reabilitat în întregime.

Și nu doar PNL avertizează că este vorba despre o lege defectuoasă. Specialiștii au lansat o serie de avertismente care ar trebui luate în seamă. De exemplu, s-a ajuns la concluzia că studiile superioare nu mai contează în calculul vechimii, legea nu are nicio predictibilitate, astfel că majorările salariale sunt sigure doar pentru anii 2017 și 2018. Mai mult, sindicatele au transmis clar și răspicat că dispare ideea de echilibru între sectoarele bugetare. Este inadmisibil ca pe marginea unui proiect de lege care este mai mult decât necesar să nu existe deschidere spre dialog între cei care îl propun și cei care vor fi beneficiarii finali, care să fie purtat prin intermediul parlamentarilor pe care i-au ales să le reprezinte interesele.

Dragi colegi din opoziție, din respect față de românii care v-au ales, nu vă comportați iresponsabil, ca și cum nu v-ar interesa ca acest subiect să fie dezbătut. Legea salarizării unitare este un subiect mult prea important pentru a ni se aplica tratamentul tăcerii.

Așa că, de la tribuna Parlamentului, spre finalul declarației politice, adresez o întrebare.

Domnule ministru de finanțe Viorel Ștefan, de ce refuzați dialogul și exercițiul transparenței? Ce vreți să ascundeți și de ce vă este teamă?

Sper ca de această dată întrebarea să nu rămână retorică.

Vă mulțumesc.

Laurențiu Dan Leoreanu, deputat de Neamț.

## Mulțumesc.

O invit pe doamna deputat Lavinia Abu-Amra.

Se pregătește domnul deputat Corneliu Bichineț, PMP.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă vorbesc astăzi despre Legea salarizării unice, pentru că este un subiect foarte important pentru noi, ca societate. Legea salarizării unice este, din păcate, o cenușăreasă care de 27 de ani nu își găsește pantoful. Curtată de toate guvernele, a rămas închisă într-un turn.

Am vorbit cu toții despre necesitatea elaborării unei legi unice de salarizare. În ultimii ani, indiferent de culoarea politică, cu toții am fost de acord că avem nevoie de o astfel de lege. I-a venit timpul. Au scris-o cei de la guvernare. Spun „scrisă” pentru că în forma în care este pare scrisă într-un birou în jumătate de oră, fără a fi gândită.

Când vorbim de o lege atât de importantă, trebuie să pornim de la principiile care stau la baza ei, de la filosofia ei, de la echitate. Vorbim de stabilirea rolurilor în societate. Vorbim de faptul de a acorda fiecărei categorii profesionale importanța cuvenită.

Din păcate, această formă propusă nu ține cont de aceste lucruri. Sunt categorii întregi care pur și simplu sunt lăsate pe dinafară. Sunt atât de multe nereguli cu această propunere legislativă încât mi-ar trebui o zi întreagă să le enumăr.

O astfel de lege trebuie implementată împreună cu o evaluare obiectivă a sistemului public. Fiecare domeniu de activitate are nevoie de evaluare externă, obiectivă, care să identifice oamenii care nu mai au ce căuta în sistemul public.

Timp de 27 de ani s-au adunat tot felul de oameni, care au ajuns acolo pe criterii politice, indiferent despre ce partid vorbim. Sigur, acest lucru nu înseamnă că nu avem oameni în administrație care au vocație și viziune, dar cred că și ei s-au săturat să muncească și pentru cei care semnează doar condica de prezență.

În momentul de față, nici nu știm care e de fapt cifra reală a bugetarilor din România. Dacă nu ne asumăm să avem un moment zero, chiar și după 27 de ani, nu vom obține niciodată performanță. Nu poți să faci același lucru la nesfârșit și să aștepți rezultate diferite. Avem nevoie de curaj. Știu, această evaluare externă poate să însemne pierdere de voturi, în special pentru cei care astăzi sunt la guvernare. Dar să acționezi atât de iresponsabil înseamnă să nu-ți pese de cetățenii tăi.

Spunem cu toții că ne dorim servicii de calitate, dar nu facem nimic pentru asta. Nu vrem să ne asumăm măsuri care, chiar dacă par nepopulare, sunt absolut necesare. Avem nevoie de curaj să facem asta. E ca la o operație – e nevoie să tai în carne vie, ca să salvezi. Avem nevoie de curaj.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

## Domnul Corneliu Bichineț.

Au depus declarații scrise, de la PSD – doamna Tamara Ciofu, Vasile Axinte, Simona Bucura-Oprescu, Ștefan Mușoiu, Maricela Cobuz, Anișoara Radu, Mihăiță Găină, Florinel Stancu, Natalia Intotero și Laurențiu Nistor; iar de la PNL – Robert Boroianu, Bogdan Huțucă, Găvrilă Ghilea, Tudorița Lungu, Doru Oprișcan, Viorica Cherecheș, Dumitru Oprea, Glad Varga, Adrian Oros, Costel Alexe și Raluca Turcan.

Vă rog.

Vă mulțumesc pentru informare, domnule ministru. Văd că producția de declarații politice este puternică.

Declarația mea este adresată unui singur om. Unui singur om: domnului Liviu Dragnea, președintele PSD-ului, președintele Camerei Deputaților.

Și îl informez că în perioada aceasta tocmai se împlinesc 1.704 ani de când Împăratul Constantin cel Mare a recunoscut religia creștină, stopând martirajul celor care au crezut în Iisus Hristos, prin Edictul de la Milano, din 313. Apoi, până în 395, când practic se oficializează ca religie de stat creștinismul, au fost destule nenorociri în lume.

Conștiința românilor îi păstrează pe fiu și mamă drept Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Iată că o mulțime de oameni din România duminică au serbat ziua de naștere.

Acțiunea cea mai frumoasă din județul Vaslui a fost însă pe movila pe care Ștefan cel Mare i-a dăruit-o lui Burcel, cu câteva sute de ani în urmă, și starețul Gușă a zidit o frumoasă și trainică biserică. Au fost la sfințire Mitropolitul Moldovei și Mitropolitul Basarabiei.

Mă adresez și hoților din zonă, și îi rog să nu-l mai prade și nici să nu-l mai bată pe starețul Gușă, că la Domnia Sa nu vor găsi niciodată bani, doar praful de pe tobă i-l puteți lua. Mergeți în alte zări!

De asemenea, îl informez pe domnul Liviu Dragnea că o nouă generație de tineri a încheiat clasa a XII-a. Sper să aibă un viitor luminos.

Și m-am sfătuit cu o distinsă colegă, aici, și un coleg, de la un alt partid, și mi-am adus aminte de versurile celebre ale lui Eminescu, care, referindu-se probabil și la tineri, a spus: „Dintre sute de catarge

Care lasă malurile, Câte oare le vor sparge

Vânturile, valurile?”

Eu sper ca vânturile vieții și valurile să nu spargă niciun catarg și tinerii să aibă succes, noroc, și țara noastră să înflorească.

De asemenea, îl informez pe domnul Liviu Dragnea, curios știindu-l eu din fire, că domnul Ghiță a început să vorbească. Deocamdată în fraze; va trece săptămâna aceasta la perioada eseu și cred că atunci când Ghiță va vorbi tot ce știe mulți vor amuți. Sper pentru totdeauna.

De asemenea, o acțiune deosebită, mai spre seară, duminică. S-a făcut întuneric și a urmat „Noaptea Muzeelor”.

Eu îi felicit pe toți aceia care lucrează în muzee. Au scos la suprafață comorile, tablourile și zeci de mii, milioane de oameni din România au putut să vadă ceea ce este în muzeul românesc.

Cine nu merge măcar o dată pe lună la un muzeu nu are un viitor mare.

De asemenea, domnule Liviu Dragnea, aveți grijă la cutia Pandorei pe care a deschis-o distinsa ministră Olguța, pentru că au început să fiarbă și cei din finanțe, și cei din administrația locală, speriați fiind de faptul că la București s-au găsit resurse pentru cei din administrația centrală, pentru finanțele centrale și în județe nu.

Închei prin a spune, domnule Liviu Dragnea, că veți avea în mine un susținător, dacă veți redeschide spitalul din Negrești – Vaslui.

Dacă nu, timp de 4 ani de zile voi fi nevoit să vă toc ca pe mărar.

Vă mulțumesc.

Corneliu Bichineț, PMP, Vaslui.

Din partea minorităților naționale, domnul Nicolae Miroslav Petrețchi.

Se pregătește, de la PSD, Silviu Macovei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Peste două zile comemorăm Ziua Eroilor. În toată țara vor avea loc ceremonii emoționante întru pomenirea celor căzuți eroic în războaie. Așa se scrie istoria: cu sânge.

Dar în egală măsură istoria se scrie și cu lacrimi. Lacrimile nu au culoare și trec mai puțin observate. Din fericire, generația mea nu a cunoscut ororile războiului, dar am aflat multe despre viața și mentalitatea satului patriarhal. Odată cu durerea adusă prin vestea fatală începea neînchipuitul șir de încercări pentru văduve și orfani. Cred că odată cu cinstirea celor care au făcut jertfa supremă se cuvine să ne gândim și la cei rămași să ducă greul vieții în familiile lor. A rămâne văduvă în satul tradițional, cu copiii pe cap, cu pământ de muncit, cu vite de crescut și cu onoarea de păstrat a însemnat în egală măsură eroism. Moartea vine într-o clipă, viața grea a văduvelor și orfanilor a ținut ani și ani.

În această lună a fost promulgată legea care sporește indemnizația pentru văduve. Să ne preocupe respectarea ei. Să nu o considerăm ca limită finală. Pe măsură ce se împuținează numărul beneficiarelor acestui modest ajutor sporesc și nevoile lor, prin povara anilor.

Astfel vom întregi respectul față de amintirea eroilor căzuți în luptă, cu respectul față de urmașele și urmașii lor, sortiți să lupte eroic pentru a trăi.

Vă mulțumesc.

## Silviu Macovei.

Mugur Cozmanciuc se pregătește, de la PNL. Vă rog.

## Domnule președinte,

Stimați colegi parlamentari,

Aduc atenției dumneavoastră următoarea declarație politică: „Siguranța alimentară”.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aici, în fața dumneavoastră, trag un semnal de alarmă foarte serios cu privire la una dintre cele mai grave amenințări la adresa românilor, și anume siguranța alimentelor. În condițiile în care medicii atrag atenția asupra creșterii fulminante a numărului de cancere ale aparatului digestiv, trebuie să ne punem problema a ceea ce mâncăm noi și, cel mai important, ce le dăm copiilor noștri de mâncare.

Presa din țară mediatizează încontinuu cazuri din ce în ce mai grave de încălcare a unor norme elementare de siguranță alimentară. Am tot auzit de fructe și legume din import tratate cu tot felul de substanțe cancerigene. Ultima știre auzită la postul național de radio constă într-un avertisment legat de tratarea roșiilor autohtone cu o substanță extrem de nocivă, chiar în faza de polenizare, pentru accelerarea creșterii. De asemenea, am auzit cu toții de plante modificate genetic, care sunt acceptate în țara noastră, deși în multe țări civilizate ele sunt complet interzise, ca fiind cancerigene. Ce să mai vorbim de celebrele E-uri, care ne otrăvesc aproape toată mâncarea?!

Mai mult, am trăit să aud o faptă pe care o pot considera ca fiind un atentat la sănătatea publică, dacă nu chiar o tentativă de omor cu bună știință. Am auzit cu toții știrea cum că la un magazin, lângă București, s-a găsit la vânzare carne expirată de 6 ani. Imaginați-vă că oricare dintre

dumneavoastră putea cumpăra acea carne și să o dea drept prânz unui copil sau unui bătrân!

Ne aducem aminte cu toții când beam lapte de vacă de la țară, mâncam ouă de la găini crescute în curte, carne de pui, din care se făceau ciorbe foarte gustoase, legume din grădină, caș și brânză de la stână. Toate aceste lucruri normale au devenit rarități și chiar produse de lux, cu titlul „bio”.

Prin urmare, declar inadmisibilă pasivitatea în fața acestor fapte criminale și a acestor atentate la viața și sănătatea românilor.

Vă îndemn pe toți să ne mobilizăm, ca reprezentanți aleși, și să declarăm război contra calității îndoielnice a mâncării de pe masa românilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Silviu Macovei, deputat al PSD.

## Mugur Cozmanciuc.

Se pregătește doamna deputat Oana Mioara Bîzgan, de la USR.

## Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vizează atacurile cibernetice care au avut loc în ultimele zile, ca o posibilă vulnerabilitate la adresa securității naționale, mai ales în contextul globalizării.

## Dragi colegi,

În data de 13 mai, după cum știți, aproximativ 100 de țări au fost vizate de un atac cibernetic masiv, cu consecințe deosebit de grave pentru buna funcționare a lucrurilor. Și vorbim despre companii și instituții care au fost atacate și care, în momentul de față, au reușit și au salvat datele și mai ales au reușit și au salvat bunul mers al lucrurilor.

Atacul cibernetic a folosit de fapt o vulnerabilitate existentă în marea majoritate a sistemelor de operare Windows. Pentru a minimiza însă riscul infectării cu viruși, implicit pierderea de date, utilizatorii au fost sfătuiți să-și actualizeze sistemele de operare cât mai repede.

Însă ceea ce vreau să subliniez este că instituțiile statului au reușit în România și au salvat mii de calculatoare și mii de informații.

Acest lucru însă nu a fost ușor. Un singur lucru putem spune că s-a întâmplat, că a fost afectat programul de funcționare a uzinelor Dacia.

De aceea, consider că este imperativ necesar să intervenim în legislație. Este imperativ necesar să intervenim în legislație în sensul pozitiv.

România are, prin instituțiile abilitate cu atribuții în domeniul cibernetic, o putere de a răspunde ferm atacurilor în acest sens.

Subliniez totodată că aceste atacuri evidențiază cât de vulnerabil poate fi un stat, chiar dacă foarte bine protejat, în fața unor amenințări care nu știm de unde vin și, mai ales, nu putem face o evaluare concretă și exactă a pagubelor pe care le produc. Putem vorbi și despre disfuncții care pot produce crize sistemice severe, astfel încât să fie afectate interese și valori naționale pe termen scurt, mediu și lung.

Dimensiunea securității, denumită în studiile de specialitate _cybersecurity_ sau securitate cibernetică, devine astfel un domeniu de importanță crescută, pe care trebuie să îl fundamentăm, iar reacțiile pe care să le avem în astfel de momente trebuie să fie imediate și de impact.

România a fost victima acestor atacuri, din cauza gradului ridicat de interconexiune și interconectare, însă aceste interconexiuni și interconectări tocmai îi conferă dezvoltarea.

De aceea, consider că, în calitate de putere legislativă, trebuie să avem o atenție sporită în acest domeniu. Mulțumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc.

## Doamna Bîzgan.

Se pregătește domnul Marius Pașcan, PMP.

Au depus în scris, de la PNL, domnul Claudiu Răcuci și Ioan Balan.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră astăzi și vă rog să facem un exercițiu de imaginație.

Vă rog să închideți ochii și să vă gândiți la partenera sau partenerul dumneavoastră, la soția sau la soțul dumneavoastră. Vă rog să încercați să vă dați seama cum v-ați simți dacă nu ați putea să vă manifestați afecțiunea față de această persoană. Dacă nu ați putea să o îngrijiți. Dacă nu ați putea să fiți îngrijit, în eventualitatea unei suferințe. Dacă munca dumneavoastră și bunurile pe care le-ați achiziționat împreună nu ar putea fi împărtășite. Dacă nu ați putea să realizați ceva în doi, să vă clădiți un cămin și altele. Dacă legile țării în care locuiți și munciți, dacă țara dumneavoastră v-ar lua taxe și impozite, v-ar cere să respectați obligații, însă nu v-ar da deloc drepturi.

În această situație se află, conform recensământului din 2011, minimum 800.000 de români. Evident, numărul acestora este mult mai mare acum, 6 ani mai târziu. Plus că știm că nu toți cetățenii au participat la recensământ și nu toți respondenții au acceptat să declare statutul marital în acel moment.

În calitate de președinte al Comisiei pentru egalitate de șanse, de deputat și de om, vă amintesc că și față de acești conaționali avem o datorie de parlamentari. De noi depinde să ne asigurăm că statul român le creează condițiile legale pentru a se bucura de drepturile garantate de Constituție, legea supremă într-o țară democratică. De noi depinde să ne asigurăm că acești oameni nu sunt discriminați în niciun domeniu, conform tratatelor la care România a aderat.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT nu sunt respectate în țara noastră, iar persoanele din această comunitate nu beneficiază de protecție nici măcar împotriva discursurilor de incitare la ură și violență.

Vă mărturisesc că am constatat cu regret că nici în Parlamentul României persoanele LGBT nu se bucură de același respect ca persoanele heterosexuale. Este regretabil că, atunci când vorbim despre familie sau valori tradiționale, uităm că singurele lucruri care ar trebui să nu lipsească dintr-o relație sunt respectul și dragostea, nimic altceva. Uităm că trebuie să sprijinim relațiile construite pe aceste fundamente, indiferent de genul sau orientarea partenerilor. Mai mult, avem responsabilitatea legală să facem asta. Cu atât mai mult cu cât realitatea este cruntă – cote alarmante ale violenței domestice, risc de sărăcie și de abandon școlar crescute, sute de mii de copii cu părinți plecați în străinătate,

mii de copii abandonați, mii de copii care fac copii. Aceasta este realitatea. Iată adevăratele probleme ale familiei care ar trebui să ne preocupe, și nu ce orientare sau comportament intim au oamenii în viața lor privată.

Iubesc libertatea – pentru asta vă invit să luptăm împreună și să votăm împreună. Respect dreptul la iubire – fiecare e liber să iubească pe cine vrea, când vrea și cum vrea. Respect mamele și tații care își cresc singuri sau în cuplu copiii, respect femeile și bărbații care se dezvoltă și se împlinesc fără să se căsătorească, respect cuplurile care aleg să nu se căsătorească, dar trăiesc fericiți împreună, respect persoanele care includ în familia lor rude îndepărtate, prieteni vechi, chiar animale de companie.

Dincolo de forma de organizare, de numărul membrilor săi, de orice alt criteriu, o familie se bazează pe iubire, respect, înțelegere și grija pentru celălalt.

Sper că vom găsi împreună înțelepciunea și pârghiile să ne asigurăm că dragostea învinge ura.

Sper, pentru că _„Loveislove”._ Suntem cu toții oameni, suntem cetățeni, suntem în 2017, în Europa – leagănul democrației și al drepturilor omului.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat al USR, Circumscripția București.

Vă mulțumesc. Domnul Pașcan.

Se pregătește, de la PSD, Vasile Cîtea, de la Iași.

## Bună ziua tuturor!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „O gălăgie asurzitoare paralizează moral societatea românească”.

În spațiul public se rostogolesc permanent, cotropitor, false și năucitoare probleme. Cuprinsă într-un malaxor, atenția publică e hărțuită, asaltată, răvășită de breaking news-urile răsunătoare, producătoare de vâlvă mediatică.

Intoxicat, prostit, publicul spectator nu mai poate decanta între grâu și neghină.

Suprainformarea este boala acestui mileniu, iar în fața abundenței asupra producției de informații rostogolite în spațiul public omul de rând nu are suficientă imunitate. Nu are timpul necesar nici resursele pentru a filtra vertijul informațional, astfel că devine o victimă sigură în plasa manipulării, este intoxicat și dezinformat consecvent.

Într-o zi izbucnește scandalul guvernamental al grațierii. Apoi, săptămâni la rând, societatea românească fierbe, revolta dă în clocotul străzii, unde simplul cetățean își strigă vehement furia împotriva corupților și a complicităților din politică și guvernare.

Apoi, povestea este pasată tacticos către Parlament, spre fezandare, printr-o abilă detensionare și evidentă deturnare a atenției.

Ca din întâmplare, se ivește imediat pe frontispiciul spațiului mediatic cazul scandalos de capă și spadă al mogulului Ghiță – fugarul multimilionar în euro, deprins în afaceri uluitoare cu personaje sus-puse, chiar din serviciile secrete ale statului român –, un suspect infractor ascuns de mandatele de arestare, până la momentul oportun, prin Serbia, despre care aflăm tocmai acum că se consideră, politic, un fel de disident, pesemne al hoției, și se împotrivește extrădării.

Și, ca nu cumva să ne plictisim, prin nevoia legitimă de liniște și confort moral a țării, iată că tocmai dăm piept cu un alt scandal privind SIPA, adică Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție, înființat în 1991, ca structură în subordinea Direcției Generale a Penitenciarilor, care trebuia să urmărească faptele din penitenciare, să se ocupe și de protecția magistraților. Aflăm că arhiva de documente a acestui serviciu secret, desființat în 2006, ar fi utilizată fraudulos pentru a șantaja diverse personalități din rândul unor magistrați, politicieni sau jurnaliști, fără însă a exista până acum vreo probă clară în acest sens.

Dar gălăgia mediatică pe marginea subiectului e mare și a ajuns să umple și timpul celor aflați în fruntea țării, ca și prezentul nostru. Așadar, să nu ne mirăm că aceste subiecte contrafăcute se furișează în viața fiecăruia dintre noi, denaturându-ne existențele.

În acest timp, despre dezvoltarea economică a țării, despre lipsa de soluții pragmatice în educație, sănătate, despre inapetența unor proiecte pentru apărarea și prezervarea patrimoniului național, a resurselor strategice ale țării aproape că nu se vorbește deloc. Este o larmă generală, multă gălăgie și scandal, fără vreo relevanță pentru ceea ce s-ar cuveni să facem pentru mai binele și viitorul țării, pentru bunăstarea cetățenilor săi.

Ar trebui ca aceste realități să ne dea de gândit tuturor. Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Da. Domnul Vasile Cîtea, de la PSD.

Se pregătește domnul Daniel Olteanu, de la PNL. Tot de la PSD, domnul Răzvan Rotaru a depus scris.

## Doamnelor și domnilor,

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi voi prezenta declarația politică intitulată „Tarom – un «Pegasus» cu aripile frânte”.

Dragi colegi,

Se pare că în România companiile de transport călători se ghidează după același scenariu, scenariu care nu este neapărat în avantajul clientului. Politica comercială a acestor companii față de clienții lor este revoluționară doar pe hârtie, în realitate practica confirmând că a merge cu trenul sau cu avionul reprezintă, în fond, același lucru. Nemulțumirile pasagerilor sunt din ce în ce mai mari, iar plângerile la Oficiul pentru Protecția Consumatorului încep să întregească ordinea de zi a inspectorilor de acolo. Să fie chiar atât de greu să te manifești într-un mediu concurențial liber sau pur și simplu nepăsarea pare să fi lovit această companie de tradiție?

Tarom precizează, de la cel mai înalt nivel, că politica sa comercială este gândită doar în interesul clientului, tocmai din această cauză fiind menținute anumite curse care nu ar aduce profit.

Teoretic cel mult, deoarece în realitate Tarom anulează cu o frecvență îngrijorătoare cursele; reprogramează cursele fără să asigure legăturile externe; aeronavele pleacă spre destinațiile trecute pe tichet, dar ajung la alte destinații fără să se ofere explicații; orele indicate în orarul oficial nu sunt garantate.

La capitolul motive, evident, conducerea companiei se descurcă, invocând motive care ar putea să îți ridice anumite întrebări. De exemplu: pentru desele întârzieri la decolare se invocă faptul că nu există aeronavă disponibilă sau că aeronava s-a stricat, sau că nu sunt suficienți călători.

Referitor la cursele aeriene efectuate într-o flotă îmbătrânită, am dori să cunoaștem ce a schimbat Tarom în politica sa comercială față de client, după ce mai multe OPC-uri din țară au dat dreptate clienților, aplicând amenzi usturătoare companiei. Oare sunt considerați tot clienții vinovați de amenzile plătite? Sau poate manageriatul companiei Tarom ar trebui să se gândească la realitatea că existența curselor cu prea puțini călători este, în fapt, o culpă a companiei, care oferă servicii necorespunzătoare, uneori la costuri foarte ridicate.

Cu respect, Vasile Cîtea, deputat de Iași.

Da. O invit în continuare pe doamna Florica Cherecheș, de la PNL.

Se pregătește domnul Constantin Codreanu, de la PMP. Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Lăsați ONG-urile să trăiască, doamnelor și domnilor de la Guvern!”.

Organizațiile nonguvernamentale sau ONG-urile sunt recunoscute ca actori importanți în procesul de consolidare a democrației și de construire a unei societăți civile active, capabilă să-și susțină interesele. Ele își aduc contribuția la rezolvarea unor probleme, cum ar fi: inegalitatea socială, șomajul, încălcarea drepturilor omului, corupția, distrugerea patrimoniului cultural, poluarea mediului; militează pentru rezolvarea lor, oferind servicii sociale, de conștientizare și instruire, culturale, sociomedicale și așa mai departe.

În funcție de experiență și de relevanța activităților pentru societate, atrag nu doar voluntari, dar și importante resurse financiare și materiale, dintre care cele mai uzitate sunt donațiile, sponsorizările și sprijinul oferit de stat pe baza legilor în vigoare.

Desconsiderând importanța acestui sector pentru societate, începând cu data de 1 februarie 2017, ministrul muncii și justiției sociale, doamna Lia Olguța Vasilescu, a luat decizia de a tăia subvențiile acordate în baza Legii nr. 34/1998, la 33% dintre ONG-uri, reducându-le cu 38% capacitatea de a oferi servicii sociale, astfel încât circa 5.000 de persoane, în special vârstnici dependenți și copii cu dizabilități, sunt private acum de sprijinul oferit de ONG-uri.

O altă sursă de finanțare este oferită de posibilitatea direcționării a 2% din impozitul pe venit de orice angajat din România. Acest instrument și-a dovedit potențialul de a stimula comportamentul filantropic al cetățeanului și responsabilizarea acestuia în susținerea unor cauze sociale, astfel încât, în fiecare an, până la 25 mai, Formularul 200 era completat și depus de tot mai mulți români.

În ciuda dificultăților de implementare a acestui instrument semnalate în primii ani, în prezent, datorită eforturilor de promovare ale organizațiilor neguvernamentale, se remarcă evoluția semnificativă în ceea ce privește conștientizarea și utilizarea lui. Aproximativ 65% dintre ONG-uri beneficiind anul trecut de susținerea prin acest instrument a activității, în sprijinul cauzei pe care și-au însușit-o. Ar fi păcat ca procedura cu care s-au familiarizat românii în ultimii ani să dispară complet sau să fie înlocuită cu una complicată și birocratică.

Pe această cale, cer Guvernului – și vă rog, dragi colegi, să îmi susțineți demersul – să ia în considerare aportul consistent pe care sectorul ONG îl are în rezolvarea problemelor curente ale societății și să susțină, printr-un cadru legislativ favorabil, continuarea activității acestor organizații, de care România are atâta nevoie. Tăierile de bugete și modificările frecvente ale legislației nu asigură predictibilitatea și continuitatea în activitatea acestor organizații ale societății civile, care trebuie să fie văzute ca parteneri destoinici de orice guvern.

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

Da. Constantin Codreanu, PMP. Se pregătește Marius Budăi, de la PSD.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are următorul titlu: „Ajutorul acordat Chișinăului trebuie condiționat de protejarea și cinstirea mormintelor românești de război de la răsărit de Prut”.

Activitatea de protejare a mormintelor și operelor comemorative românești de război din Republica Moldova se desfășoară în baza Acordului dintre București și Chișinău, din 3 martie 2012, privind regimul juridic al mormintelor de război românești dintre Prut și Nistru.

Geografia localităților din Basarabia în care ostașii români își dorm somnul de veci în cimitire ale eroilor este amplă: Chișinău, Țiganca, Iepureni, Cania, Micleușeni, Soroca, Tighina, Feștelița, Răciula, Nemțeni, Fălești, Novaci, Neculăieuca, Sociteni, Slobozia-Horodiște, Vărzărești. În alte zeci de localități basarabene există morminte separate ale eroilor români sau sectoare cu mormintele lor în cimitirele comunale.

Multe dintre aceste locuri încă nu se află în evidența autorităților competente ale statului român. În diverse locuri există sau au fost restabilite monumente în cinstea eroilor români din Primul și al Doilea Război Mondial, ca însemne comemorative: Carahasani, cota 100 de pe Dealul Iepurenilor, Taraclia și Vărvăreuca.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor s-a implicat în reamenajarea, din 2005, a Cimitirului de Onoare de la Țiganca, loc care urma să devină unul de reculegere în memoria celor peste 71.000 de militari români căzuți în Campania din Răsărit, adică iunie 1941 – august 1944.

Acest cimitir de onoare, ca și alte peste 240 de cimitire românești de campanie din Basarabia fuseseră profanate și șterse de pe fața pământului de autoritățile de ocupație.

Voi semnala două probleme.

În timp ce toate cimitirele militarilor sovietici din România sunt protejate, Cimitirul Eroilor „General Dragalina” din Tighina, în care au fost înhumați 159 de militari români din Primul Război Mondial și 338 din cel de-al Doilea Război Mondial, a căzut, în 2007, victima lamei buldozerelor rusești din Transnistria, pe locul lui fiind amenajat un memorial militar sovietic. Doar 33 de cruci de căpătâi din 497 nu au fost aruncate la gunoi.

O altă durere este Cimitirul Eroilor din Chișinău, amenajat pentru adăpostirea osemintelor a 431 de militari români, a 343 de ruși, austrieci, cehi, francezi și polonezi din Primul Război Mondial și a 96 de eroi români din cel de-al Doilea Război Mondial.

În 1959, cimitirul și capela-osuar au fost demolate. Primăria de la Chișinău a vândut, în 2007, terenul cimitirului, în pofida interdicției cuprinse în acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

Aceste situații nu pot fi tolerate. Din păcate, niciun protest oficial nu a fost formulat de Guvernul nostru pe marginea lor. Joi voi fi la Țiganca, pentru a aduce un omagiu ostașilor români căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea granițelor țării, pentru unitatea, libertatea și demnitatea poporului român.

Sper că sunt în asentimentul dumneavoastră când cer ca România să ia atitudine și să condiționeze orice ajutor acordat Chișinăului, de respectare a drepturilor românilor, a istoriei noastre comune și de protejare și cinstire a mormintelor soldaților români de la răsărit de Prut.

Glorie eternă eroilor neamului!

- Deputat Constantin Codreanu, Circumscripția electorală

- nr. 43 Diaspora, PMP.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Marius Budăi, PSD.

Se pregătește Daniel Olteanu, PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi întâi să urez la mulți ani tuturor celor care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena. Obiectul declarației politice: „Adoptarea de către Guvern a Legii prevenției”.

Stimați colegi,

Guvernul a aprobat în ultima ședință Legea prevenției și a trimis proiectul în Parlament. Acest lucru arată că alianța de guvernare PSD–ALDE se ține de cuvânt. Acum trebuie să ne mobilizăm și până la finalul acestei sesiuni parlamentare să adoptăm acest proiect de lege foarte așteptat de toate întreprinderile mici și mijlocii și, în general, de mediul de afaceri local.

După ce va intra în vigoare această lege, nu vor mai exista abuzuri în ceea ce privește verificarea activităților operatorilor economici.

În urma aplicării Legii prevenției, prin reducerea amenzilor, fiecare firmă din România va rămâne cu mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare.

Această lege are rolul de a educa mediul de afaceri să se conformeze cadrului legal și să nu mai comită erori.

Toată lumea va avea de câștigat. Antreprenorii nu vor mai plăti amenzi pentru contravențiile minore și vor învăța să aplice normele legale, iar statul va încuraja crearea de locuri de muncă și creșterea activității economice, ceea ce înseamnă creșterea sumelor colectate la bugetul național.

Sunt câteva principii clare pe care trebuie să le cunoașteți pentru a vota în cunoștință de cauză în momentul în care proiectul de lege va fi dezbătut în cadrul comisiilor parlamentare și în plenul Camerei Deputaților.

Nicio amendă la o firmă, fără o acțiune premergătoare de prevenție!

Oamenii de afaceri vor avea la dispoziție un termen de maximum 3 luni pentru a-și corecta greșelile. Sancțiunile se aplică doar dacă o contravenție a fost constatată de două sau mai multe ori în 3 ani și dacă antreprenorul nu s-a conformat în termenul de 3 luni sau dacă repetă contravenția.

Legea trebuie să treacă repede prin Parlament, pentru că este un act normativ care nu creează controverse, e cerută de mediul de afaceri și a fost deja îndelung dezbătută în spațiul public. Trebuie să o trecem la fel de repede cum am procedat și cu cele 102 taxe eliminate la finalul anului trecut. Este important să înlăturăm confuzia că prevenția se aplică doar la contravențiile constatate la prima vizită și că la a doua vizită se aplică sancțiuni, chiar dacă e vorba de contravenții care nu au fost constatate anterior. Răspunsul este clar: sancțiunea se aplică doar pentru aceeași contravenție constatată de două ori sau chiar de mai multe ori în cursul a trei ani. Prevenția se aplică pentru fiecare dintre contravențiile menționate în anexa legii.

Acest proiect este un pas uriaș în construcția unui parteneriat între stat și mediul de afaceri. Astfel se elimină percepția de sorginte sovietică potrivit căreia oamenii de afaceri ar fi prezumtivi vinovați.

De aceea, de acum încolo, trebuie să nu mai vedem adrese oficiale cu norme de amenzi care trebuie încasate de agenții fiscali înainte de a se stabili dacă cineva a încălcat legea sau nu.

Scopul legii este de a crește gradul de conformare voluntară. Nu se urmărește scăparea celor care nu respectă regulile, ci creșterea conformării voluntare.

Vă mulțumesc.

Datoriile acumulate ca urmare a faptului că Bucureștiul nu-și achită facturile la energia termică, aceste 3,6 miliarde de lei, depășesc toate investițiile în infrastructura Moldovei din ultimul deceniu, iar Moldova are o populație de două ori mai mare decât a capitalei.

Atrag atenția că această situație trebuie să înceteze, iar facturile trebuie plătite de toată lumea, nu doar de cei din zonele sărace. Vasluienii, moldovenii, dacă doriți, nu mai sunt dispuși să accepte acest tratament discriminatoriu, această minciună care li se servește de la centru.

Găurile negre din economie există, dar nu sunt, în niciun caz, la Vaslui!

Mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat al PNL de Vaslui.

Valeriu Steriu.

Te rog, Vali!

Se pregătește domnul Gheorghe Dănuț Bogdan, de la PSD. Microfonul...

Deputat Marius Constantin Budăi, Botoșani.

Da. Mulțumesc. Domnul Daniel Olteanu.

Se pregătește domnul Valeriu Steriu, de la PMP.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Există foarte multe dezbateri cu privire la modul în care județe rămase în urmă, din perspectiva dezvoltării, aspiră, cumva pe nedrept, la surse de la bugetul de stat în ceea ce privește cheltuielile sociale.

Am argumentat și cu alte ocazii. În cazul județului Vaslui, putem vorbi mai degrabă de o politică programată de izolare, cu zero investiții în infrastructură, prin Ministerul Transporturilor, inclusiv în 2017. Adevăratele găuri negre nu sunt însă aceste zone sărace și abandonate, unde cheltuielile cu asistența statului sunt foarte mici, în comparație cu ceea ce se întâmplă, spre exemplu, în București și la nivelul unor companii care țin de ministere.

Astfel, conform unor date recente, datoriile RADET către ELCEN, două companii de care depind căldura și apa caldă a bucureștenilor, sunt de 3,6 miliarde de lei. Practic, vorbim de o restanță a unei societăți deținute de cea mai bogată administrație locală din țară către o companie a Ministerului Energiei. Această datorie a fost acumulată în condițiile în care excedentul de la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, de-a lungul ultimilor ani, se ridică la aproape un miliard de lei. În acest context, a accepta ca Ministerul Finanțelor Publice să achite, ca garant, rate de milioane de euro pentru creditele contractate de ELCEN întrece orice logică, din punctul meu de vedere.

## Stimați colegi,

Aceste sume, pentru un locuitor al județului Vaslui, sunt de neimaginat. Acești bani ar ajunge pentru toate variantele ocolitoare din județ – Vaslui, Bârlad, Huși –, care sunt amânate sau nu se execută din lipsă de fonduri. Ne aflăm din nou în situația în care celor bogați li se permite să nu achite nota de plată pentru ceea ce consumă, iar celor săraci li se refuză orice investiție în infrastructură.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Cum a ajuns Bucureștiul nocturn să găzduiască raliuri ca la Monte Carlo”.

## Stimați colegi,

În fiecare noapte, pe străzile din București se organizează curse ilegale de mașini, precum raliul din Monte Carlo, spre disperarea bucureștenilor.

Bulevardele centrale din capitală – Aviatorilor, Magheru, Kiseleff, Dorobanți, dar și cele din periferie – devin noapte de noapte un pericol atât pentru pietoni sau participanții la trafic, cât și pentru șoferii inconștienți care se află la volanul mașinilor sau motocicletelor angrenate în astfel de curse. Aceștia profită de orele târzii, de lipsa radarelor și de numărul redus de echipaje de poliție pentru a participa la curse ilegale cu mașini și motociclete modificate, pentru a le crește puterea motoarelor, pentru a atinge viteze foarte mari și a produce zgomot puternic.

Locuitorii se plâng de zgomotul excesiv al mașinilor și motocicletelor, dar în zadar sesizează autoritățile la 112, fiindcă, în ciuda numeroaselor sesizări, situația rămâne neschimbată.

Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliția Rutieră, și primăria capitalei, prin Poliția Locală, nu iau nicio măsură pentru stoparea acestui fenomen, care, dacă nu va fi descurajat, va produce, cel mai probabil, într-un timp foarte scurt, accidente cu consecințe deosebit de grave.

Dezinteresul autorităților față de această problemă și nesancționarea persoanelor care participă la astfel de curse îi încurajează pe aceștia să continue, spre disperarea locuitorilor zonelor respective, care, noapte de noapte, solicită în zadar ajutorul poliției.

Această situație trebuie să înceteze! Legislativul trebuie să înăsprească sancțiunile pentru cei care încalcă legea, iar Ministerul Afacerilor Interne trebuie să asigure respectarea legislației! De altfel, în data de 8 mai am depus o interpelare, nr. 772A, cu privire la această problemă, la care aștept în continuare răspuns din partea Ministerului Afacerilor Interne.

Așadar, dragi colegi, se impune și modificarea Codului rutier, pentru a-i pedepsi și descuraja pe șoferii care încalcă legea cu bună știință și rea-voință, așa cum putem observa, de altfel, din declarațiile acestora din mediul online. Vă invit să verificați online. Găsim exprimări de genul următor: „...mă învârt sau mai bine zis mă învârteam în București... am stat în București și am fost oprit de zeci de ori și mai ales noaptea, când e vremea alergării..., și erau foarte chitiți să îmi ia talonul și nu voiau nici să mă lase să ies din mașină, dar le-am zis că nu are rost să scrie procesul-verbal și, dacă vor să cheme echipajul RAR care există în București, să îmi facă măsurătoare de decibeli. Dar nu au făcut asta și au venit la mine cu un proces-verbal, iar eu le-am spus că nu semnez nimic, dacă în acel proces-verbal nu apare așa cum scrie la lege. În secunda doi nu a mai zis nimic agentul. Mi-a dat actele, m-a lăsat să plec, iar dacă urma să vină un proces-verbal, eram pierdut”. Deci acestea sunt comentariile pe care le găsim pe orice forum, ale celor care aleargă în București noaptea.

Trebuie să contribuim astfel la schimbarea unei gândiri de acest gen, printr-o legislație mai riguroasă și o aplicare corectă a legii, spre binele tuturor participanților la trafic, atât șoferi, cât și pietoni.

Vă mulțumesc.

Deputat Valeriu Andrei Steriu, din București.

Da. Îl rog pe domnul Gheorghe Dănuț Bogdan. Se pregătește domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „România mea curată”.

„Învățați-i pe copiii voștri ceea ce i-am învățat și noi pe ai noștri: că Pământul, cu tot ce are mai frumos, este mama noastră. Tot ceea ce i se întâmplă Pământului va ajunge să li se întâmple și copiilor acestui pământ. Noi știm cel puțin atât: nu pământul aparține omului, ci omul aparține pământului. Omul este firul care țese drama vieții și ceea ce-i face omul pământului își face lui însuși”, spunea un mare ecologist.

Pornind de la această idee, consider că a venit momentul să facem pași importanți și concreți în a atrage atenția, a promova intens și a conștientiza importanța majoră a protecției mediului înconjurător.

Pentru ca noi și generațiile viitoare să beneficiem de un mediu curat și sănătos, trebuie să ne schimbăm în mod esențial obiceiurile și mentalitățile. Educația ecologică nu-și atinge scopul decât dacă este diseminată în societate, dacă comunitatea locală este receptivă la problemele de mediu, înțelegând necesitatea adoptării unui comportament ecologic.

În România anului 2017 este foarte important să formăm obiceiuri ecologice sănătoase, adecvate copiilor încă de la o vârstă timpurie, adică din grădiniță, pentru a sensibiliza comunitatea locală asupra a ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă, conceptul de dezvoltare durabilă, conform Raportului Comisiei Mondiale asupra Mediului și Dezvoltării din 1987, care precizează că: „..dezvoltarea durabilă este dezvoltarea ce asigură necesitățile prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile lor nevoi, bazându-se pe utilizarea resurselor regenerabile și neregenerabile pentru satisfacerea nevoilor și aspirațiilor unei generații, fără a compromite șansele viitoarelor generații de a-și satisface propriile nevoi și aspirații”.

Formarea comportamentului ecologic se realizează prin dezvoltarea conștiinței ecologice, printr-o conduită clară

și printr-o motivație corespunzătoare pentru cunoașterea, ocrotirea și conservarea mediului natural.

De asemenea, trebuie să avem în vedere dezvoltarea capacității de a identifica problemele de mediu, de a lua decizii, de a pune în practică soluții pentru prevenirea și rezolvarea problemelor identificate.

Un pas important îl reprezintă pregătirea cetățeanului, actual și viitor, pentru a influența pozitiv deciziile politicoeconomice și sociale cu privire la mediu, scopul final fiind acela de sensibilizare a tuturor cetățenilor implicați, începând de la părinți și copii și terminând cu cei care guvernează această țară.

Cum ajungem la acest deziderat? Simplu: prin voință! Avem nevoie de dorința de schimbare a modului în care trăim, a modului în care ne gestionăm resursele aflate la îndemâna noastră.

Ca să facem această simplă schimbare avem nevoie de educație, adică de educatori din școli și grădinițe, de voluntari dornici să se implice în a învăța micuții ce înseamnă un mediu sănătos și curat și ceea ce este nevoie să facă pentru a se bucura de acesta, pentru ca aceștia să-i facă atenți și pe adulți.

Colectarea selectivă a deșeurilor, desfășurarea unor activități de formare a unor deprinderi de utilizare responsabilă a apei, a energiei și conștientizarea necesității economisirii acestor resurse, organizarea de activități regulate de igienizare a unor zone publice și a unor concursuri pe teme ecologice, introducerea de ore speciale de ecologie în instituțiile de învățământ, adoptarea și implementarea unor eco-ghiduri reprezintă doar câteva soluții-cheie pentru implicarea tinerilor în vederea atingerii dezideratului final, acela de a avea o Românie curată!

Vă mulțumesc.

Gheorghe Bogdan, deputat de Bihor.

Mulțumesc. Domnul Andrei Gheorghe, PNL.

Se pregătește domnul Costel Lupașcu, PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Proprietatea românească – prioritate liberală”.

Noi, parlamentarii național-liberali, am redepus, săptămâna trecută, la Parlament proiectul de lege inițiat acum un an, cu privire la întocmirea acelui filtru în chestiunea vânzării terenurilor către cetățenii străini.

Această problemă – care durează din anul 2014, când Guvernul condus de Victor Ponta a lăsat total la liber tranzacționarea terenurilor agricole, subliniez teren agricol, către cetățeni străini, persoane fizice și juridice – se poate transforma, în timp, într-o problemă de siguranță națională. În mod cert, o astfel de chestiune vizează și securitatea alimentară a României pe termen mediu și lung, mai ales dacă ne gândim că se preconizează că în secolul al XXI-lea lumea o să se confrunte cu o criză alimentară.

Vânzarea terenurilor către străini reprezintă o sursă de competiție neloială, în raport cu întreprinzătorii români și cu agricultorii români, aceasta deoarece întreprinzătorii străini care vin să cumpere teren aici provin din țări unde subvenția agricolă este mult mai mare decât în România ori unde statul încurajează prin politici directe cumpărarea de teren agricol în alte țări. Iar acest lucru se întâmplă atât în țările arabe din Golful Persic, dar se poate întâmpla și în Austria, se poate întâmpla și în Italia, se poate întâmpla și în Olanda.

De aceea, noi, după ce acum un an am depus proiectul de lege – din păcate, Senatul a decis clasarea sa la sfârșitul legislaturii precedente... este o procedură care se întâlnește des, în special în ceea ce înseamnă propuneri legislative inițiate de parlamentari care nu se mai regăsesc și în următorul Parlament...

Aici nu există această justificare. Proiectul pe care noi îl depunem ține cont și de cerințele Consiliului Legislativ și este o variantă îmbunătățită a primei propuneri legislative.

Noi considerăm acest lucru ca fiind prioritar atât sub aspectul, cum am spus mai devreme, asigurării securității alimentare, cât și sub susținerea și promovarea capitalului autohton și a întreprinzătorilor români din mediul agricol.

Printre măsurile preconizate în acest filtru – deci nu vizăm o interzicere, ci vizăm filtrarea investițiilor benefice de acele așa-zise investiții, care sunt, de fapt, elemente de tranzacție de ordin speculativ sau elemente care pot perturba piața și chiar pot afecta macroeconomic România – sunt o serie de măsuri precum: asocierea în participațiune cu companii sau persoane cu capital românesc; crearea unui termen de 5 ani de rezidență pentru persoanele care doresc să cumpere teren în România; obligativitatea ca, în 6 luni de la cumpărarea suprafeței agricole, compania respectivă, societatea, să deruleze deja activități agricole; respectarea condițiilor de agromediu și, bineînțeles, neschimbarea destinației terenului și folosirea sa în scop agricol.

O altă chestiune pe care noi am pus-o special pentru a descuraja transformarea terenului agrar românesc într-o garanție pentru diverse tranzacții ale unor fonduri de investiții transnaționale, care pot folosi aceste resurse imuabile neamului românesc ca o pârghie de manevră pe piețele bursiere internaționale, o reprezintă interzicerea vânzării către companii care își desfășoară activitatea în structuri de tip off-shore.

Noi considerăm că vânzarea terenurilor către străini poate deveni, în timp, în cazul în care nu există un filtru și nu există un mecanism de stimulare a asocierii întreprinzătorilor români cu cei străini, una dintre cauzele care pot provoca o serie de dezechilibre grave economiei românești.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

## Da. Mulțumesc.

Îl invit pe domnul Costel Lupașcu, de la PSD. Se pregătește domnul Marilen Gabriel Pirtea, PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Dați-mi voie, înainte de toate, să urez și eu un călduros la mulți ani tuturor celor care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Obiectul declarației politice este: „Cabinetul condus de Sorin Grindeanu și-a îndeplinit promisiunile asumate pentru prima parte a acestui an”.

## Stimați colegi,

În primul trimestru, Guvernul PSD a reușit să aducă mai mulți bani în buzunarele românilor, așa cum a promis în campania electorală.

Creșterea economică poate fi simțită direct de foarte mulți cetățeni. Creșterea salariului minim, scutirea pensionarilor la plata CASS, creșterea pensiei minime garantate, majorarea salariilor din sănătate, educație și administrație publică,

creșterea cu 50% a salariilor actorilor, gratuitățile pe CFR pentru studenți și dublarea fondului de burse studențești, eliminarea celor 102 taxe – toate acestea au adus sau au lăsat mai mulți bani în buzunarele tuturor românilor.

Creșterile de salarii au fost în special în zona de jos a grilei de salarii sau în domeniile subfinanțate până acum: educație, sănătate, administrație. Aceasta înseamnă că mai mulți români au trecut din zona de sărăcie în zona clasei de mijloc. Am reușit să aducem mai mulți români în clasa de mijloc, așa cum ne-am propus.

Cu toate acestea, suntem conștienți că mai sunt multe lucruri de îmbunătățit în fiecare domeniu economic și pentru fiecare categorie socială și profesională, însă suntem pe drumul cel bun și ne ținem de cuvânt cu ceea ce am promis că vom realiza pentru români.

Este o percepție falsă că Guvernul Grindeanu este preocupat doar de măriri de pensii și salarii. Se acordă o atenție deosebită și încurajării mediului de afaceri, care poate susține creșterea economică. Investitorii americani au apreciat că echipa premierului Grindeanu este Guvernul din Europa de Est care sprijină în cea mai mare măsură mediul de afaceri.

S-au luat măsuri importante în acest domeniu: scăderea TVA; eliminarea taxei pe construcțiile speciale; lansarea Programului „Start-up Nation România”; Legea prevenției, care este în dezbatere în Parlament; eliminarea plății CASS aferente dividendelor.

Cu toate criticile din partea opoziției, colegul nostru social-democrat Sorin Grindeanu și-a intrat total în rolul de prim-ministru și conduce cu autoritate și echilibru echipa de guvernare. Premierul Sorin Grindeanu s-a transformat rapid într-un lider autentic, care reprezintă cu succes Partidul Social Democrat.

PSD monitorizează realizarea obiectivelor din programul promis în campanie. Unele dintre aceste măsuri se realizează pe cale guvernamentală, altele pe cale parlamentară.

Premierul Grindeanu și miniștrii au autoritate deplină în exercitarea actului de guvernare. Ei decid cum va fi transpus în realitate programul de guvernare prezentat în campanie și votat de Parlament. Partidul nostru este interesat ca aceste obiective să fie realizate, pentru că există un angajament politic față de cetățenii din fiecare zonă a țării, care ne-au acordat votul lor de încredere și ne-au încărcat cu legitimitate să-i reprezentăm în cel mai democratic for al României, în Parlament.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Botoșani, Costel Lupașcu.

## Da. Domnul Pirtea, PNL.

Se pregătește domnul Robert Turcescu, PMP.

## Da. Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Potrivit celui mai recent studiu desfășurat în România cu privire la comportamentul consumatorilor români privind reciclarea și consumul responsabil față de mediu, realizat de iSense Solution pe un eșantion de 1.051 de respondenți, toți din mediul urban, consumatorii români sunt îndreptați spre reciclare, printre materialele cu cel mai ridicat potențial de reciclare regăsindu-se plasticul – 91%, hârtia – 85%, bateriile – 82%, sticla – 72%, aluminiul – 61%, uleiurile – 24%, chiar și medicamentele – 14%. Mai mult decât atât, 75% dintre românii din mediul urban chiar își plănuiesc să recicleze în anul următor diferite materiale.

În condițiile în care publicul din România este deschis către reciclare selectivă, cu toate că, în paralel, România riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru gestionarea deficitară a deșeurilor, o rog pe doamna ministru a mediului să ne transmită următoarele date despre strategia și demersurile ministerului în acest domeniu:

– În ce măsură este implementat de Ministerul Mediului un plan național de gestionare a deșeurilor? Care sunt etapele prevăzute pentru implementarea acestuia și cum a răspuns ministerul posibilei declanșări a procedurii de infringement pentru România din partea Comisiei Europene?

– Care este strategia pe care Ministerul Mediului intenționează să o aplice pentru a crește cota de colectare selectivă și de reciclare a deșeurilor, până în momentul de față procentul fiind undeva sub 5%, pentru a asigura atingerea în 2020 a țintei pe care ne-am propus-o, de 50%?

– Ce măsuri intenționează să aplice Ministerul Mediului pentru respectarea noilor prevederi adoptate de Parlamentul UE în 14 martie 2017, prin care este prevăzută o țintă de reciclare a deșeurilor în municipii de 70%?

– Cum prevede Ministerul Mediului aplicarea unei cote de colectare selectivă a deșeurilor pentru fiecare abonat al serviciului local de salubritate, persoană fizică sau juridică, care să prevadă penalități pentru nerespectarea acestei cote?

– Care sunt măsurile pe care Ministerul Mediului intenționează să le ia pentru impunerea obligativității colectării selective, respectiv clauze contractuale aplicate prin mecanisme legislative prestatorilor de servicii de colectare a deșeurilor în relațiile contractuale pe care aceștia le au cu administrațiile locale?

Marilen Gabriel Pirtea, deputat al PNL, Timiș.

## Domnul Robert Turcescu.

Se pregătește domnul Nicolae Georgescu, PSD.

## Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Patrimoniul național cultural mobil, în valoare de zeci de milioane de euro, aflat în pericol!”.

## Stimați colegi,

Vă pun astăzi în vedere o problemă pe cât de incredibilă pe atât de spinoasă: o colecție de tablouri în valoare de zeci de milioane de euro, aflată într-un muzeu din comuna constănțeană Topalu, e în pericol de a fi decimată.

Este vorba despre cele 228 de tablouri donate, în 1960, de doctorul Gheorghe Vintilă comunei natale, Topalu, pentru a deschide, în casa părinților săi, un muzeu care să le poarte numele, „Dinu și Sevasta Vintilă”.

Muzeul „Vintilă” din Topalu a devenit secție a Muzeului de Artă Constanța, doctorul Vintilă fiind muzeograf principal, iar în perioada în care a ocupat această funcție muzeul a cumpărat de la el lucrări în valoare de 167.000 de lei.

Medicul a lăsat prin testament întreaga sa colecție, care cuprinde lucrări ale unor pictor renumiți – Tonitza, Pallady, Petrașcu, Grigorescu, Andreescu, Ressu, Ciucurencu, – satului natal.

Problemele au apărut după ce, în 1966, o menajeră a afirmat că doctorul Gheorghe Vintilă este tatăl fiului ei. După 7 ani de procese, instanța i-a dat dreptate menajerei, chiar

dacă doctorul Vintilă nu a recunoscut niciodată paternitatea copilului. Acum, exact acel copil, Mario Vintilă, devenit adult și trăind în Germania, își cere drepturile. Procesele au început în 2008, iar în instanță de partea reclamantului este un expert restaurator, de la o casă de licitații, a cărui soacră a fost, în perioada 1961–1984, directoarea Muzeului de Artă din Constanța.

Dincolo de conflictul vizibil de interese, grav este ce se va întâmpla cu această comoară dacă Mario Vintilă va câștiga. Lucrările fac parte din categoria Tezaur al Patrimoniului cultural național mobil, iar legea interzice scoaterea lor din țară. Cel mai probabil, luând în considerare odiosul scenariu în care instanța îi va da dreptate unui moștenitor îndoielnic, tablourile ar urma să fie vândute unor diverși colecționari.

## Doamnelor și domnilor,

Situația mi se pare deosebit de gravă! Repet, este vorba de zeci de milioane de euro. Ca parlamentari, nu putem decât să facem legi mai dure pentru apărarea unor astfel de obiecte din patrimoniul național și să ne rugăm, în contextul menționat mai devreme, ca instanța să țină cont că o astfel de colecție nu poate fi decimată.

Vă mulțumesc!

Deputat al PMP, Robert Nicolae Turcescu, Circumscripția nr. 14 Constanța.

## Da. Domnul Georgescu.

Se pregătește, de la PNL, domnul Nicolae Giugea.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Doresc să vă prezint astăzi declarația politică intitulată „Zilele orașului Pitești”.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre un oraș cu istorie, așezat pe dealurile de pe malul drept al Argeșului. Este vorba despre orașul Pitești, unul dintre cele mai vechi orașe din România.

Pe aceste locuri s-au descoperit urme ale existenței umane încă din paleolitic. Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388, atunci când Piteștiul a apărut într-un act al domnitorului Mircea cel Bătrân. Aflată la intersecția unor vechi drumuri comerciale și căi de comunicații, care au asigurat și continuă să asigure permanent multiple legături între estul și vestul Munteniei, așezarea s-a dezvoltat și a devenit un centru comercial important, meșteșugăresc și agricol. S-a transformat din sat în târg, iar mai apoi, în Epoca Medievală, a ajuns oraș.

A devenit unul dintre cele mai active centre de comerț din Țara Românească, fiind important prin schimburile comerciale pe care le desfășura cu Brașovul și Sibiul, renumite centre de comerț și meșteșuguri ale vremii.

Probabil că v-ați întrebat cum de orașul și-a luat acest nume. Nicolae Iorga spunea că denumirea vine de la antroponimul „Pitul”, un sat aflat în acea zonă. Alții asociază numele „Pitești” cu cuvântul „pitea”, care înseamnă pâine.

Astăzi, Piteștiul este un oraș puternic industrializat, cu potențial economic ridicat, făcând parte din categoria celor mai dezvoltate orașe din România. Este considerat centrul industriei de autoturisme din țară, dar se remarcă și atunci când vine vorba de energie electrică și termică, combustibili nucleari, electrotehnică și electronică, exploatarea și prelucrarea lemnului.

Cum văd eu Piteștiul? Ca pe un centru care poate concura cu multe orașe din străinătate din punctul de vedere al curățeniei, al modului în care arată, al liniștii, dar și al oamenilor. Și spun asta pentru că, dacă faci o vizită în oraș, vei da de oameni buni, calzi, extrem de sociabili și gata să-ți sară oricând în ajutor.

Mulți sunt de părere că totul se întâmplă în capitală, că Bucureștiul e ca un fel de „miez al gogoșii” și că celelalte orașe mai mici nu sunt la fel de importante sau interesante. Însă eu vreau să le arăt contrariul. Vreau să le arăt că, de exemplu, Piteștiul e chiar un colț frumos de țară, un oraș al lalelelor, plin de parcuri, liniștit și pe străzile căruia se aud simfoniile lui Mozart și Beethoven, un oraș în care poți respira un aer mai curat, pentru că la fiecare locuitor avem 21 de metri pătrați de spațiu verde.

Piteștiul a împlinit 629 de ani de existență.

Și, din aceste motive, îi doresc să devină un loc din ce în ce mai prosper, un loc unde tinerii care au plecat să se întoarcă din nou acasă și să simtă că își pot construi o viață și aici, nu doar peste hotare, un oraș în care investitorii găsesc motivele necesare pentru a veni într-un număr cât mai mare, iar locuitorii să nu mai ducă lipsă de locuri de muncă.

Oraș al lalelelor, îți doresc ca anii viitori să fie cei mai frumoși din existența ta!

Cu respect, Nicolae Georgescu, deputat al PSD, Argeș.

Da. Domnul Giugea, de la PNL. Ionuț Simionca, de la PMP, se pregătește.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

„Mirajul modernizării României cu fonduri europene!”

Sunt prea puțini cei care își amintesc modul demagogic în care, pe toată perioada campaniei electorale din decembrie trecut, toată pleiada de înalți conducători ai PSD și ai ALDE mâzgăleau la tablă, grațioși și încruntați, prin studiouri de televiziune prietene, proiecte de infrastructură fără seamăn, școli moderne și spitale la standarde occidentale, toate finanțate din fonduri europene nerambursabile. Dacă mulți au uitat această piesă tristă de teatru cu actori netalentați, eu încă îmi aduc aminte cu întristare despre acele momente și despre cum a fost păcălit cetățeanul român cu aceste promisiuni.

Mai mult decât atât, ca să dea o doză de minimă credibilitate minciunii PSD–ALDE, atât programul de guvernare, cât și Legea bugetului de stat pentru anul 2017 au prevăzut sume uriașe de fonduri europene atrase în acest an, la nivelul zecilor de miliarde de lei, deși știau foarte bine că sub guvernarea Ponta, vreme de peste doi ani, nu reușiseră să întocmească nici măcar un acord de parteneriat mai de Doamne-ajută cu Uniunea Europeană! Cu toate acestea, au mințit, au păcălit, iar acum minciuna începe să iasă la suprafață, cu fiecare zi petrecută la guvernare de coaliția PSD–ALDE.

## Stimați colegi,

Ați putea spune că acestea sunt acuzațiile unui deputat din opoziție căruia îi place să critice de dragul criticii incompetența vădită a acestui Guvern. Ați mai putea spune că un deputat din PNL acuză în mod nejustificat că Guvernul României nu a atras niciun euro din fondurile europene pe anul 2017 și nici nu există vreo speranță ca situația să se schimbe până la finalul anului.

Bun... ați putea spune! Însă despre toate aceste realități nu vă vorbesc eu! Ne vorbește chiar un fost lider marcant al PSD, acum ocupând funcția de comisar european pe probleme de dezvoltare regională. Da! Doamna Corina Crețu confirmă faptul că Guvernul Grindeanu este Guvernul cu zero fonduri europene.

Doamna comisar Crețu dezumflă gogoașa domnului Liviu Dragnea, care păcălea populația cu milioane de euro aduși din fonduri europene, care de fapt au mers ca plăți direct pentru fermieri, sub formă de subvenții.

## Stimați colegi,

Incompetența unui guvern nu este plătită nici de prim-ministrul oficial învestit de majoritatea parlamentară, nici de prim-ministrul din umbră, acela care cunoaște programul de guvernare „din scoarță-n scoarță” și nici de lideri sau membri ai coaliției de guvernare.

Incompetența Guvernului Grindeanu și a megaministerului creat după placul domnului Dragnea, cu administrația, dezvoltarea regională, fondurile europene și mai știu eu ce la un loc – această incompetență este plătită de toți românii.

Incompetența Guvernului Grindeanu în a fructifica avantajul deosebit al acestor bani gratuiți, meniți să aducă modernizarea României, este plătită și de pensionarii care merg în aceleași spitale insalubre, și de angajații care nu își vor vedea lefurile mărite într-un mod sănătos și neinflaționist, și de antreprenorii care vor visa în continuare la drumuri moderne și autostrăzi. Este incompetența care va fi plătită și de elevii care vor merge la școală în aceleași clădiri scorojite, fără apă menajeră, fără toalete și canalizare, neautorizate sanitar nici în următorii ani. Este trist, însă acesta este purul adevăr despre Guvernul Dragnea–Grindeanu și despre fondurile europene aduse în România.

Atrăgeam atenția, în urmă cu ceva timp, cum, din pură incompetență, Guvernul Grindeanu a modificat planurile Autostrăzii Oltenia și a înlocuit-o, peste noapte, cu un drum expres, profund inutil pentru investitorii din regiune. Am fost extrem de iritat de această schimbare, însă acum, după ce am evaluat situația, mi-am dat seama că nu trebuie să îmi fac griji. Autostrada Olteniei nu se va transforma în drum expres niciodată. Dacă luăm în calcul faptul că autoritățile de management pe fonduri europene nu sunt recunoscute și acreditate de Uniunea Europeană, că demersurile Guvernului Grindeanu pentru construirea de infrastructură sunt inexistente și se limitează la a proiecta tăieri de panglici la obiective de investiții construite de alții, atunci am realiza că Guvernul Grindeanu și ministrul său, domnul Cuc, vor reuși să facă în locul Autostrăzii Oltenia cel mult o potecă pietruită cu pietriș de prund.

Am speranța că această guvernare, profund incompetentă și păguboasă pentru toți, va fi răsturnată cel mai târziu până la sfârșitul acestui an, până când nu va fi prea târziu.

Dacă vă întrebați cine va vota împotriva acestui Guvern, vă garantez că dumneavoastră, cei din majoritatea parlamentară, veți fi primii care veți introduce bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră la moțiunea de cenzură pe care o să o introducem.

Vă mulțumesc.

Nicolae Giugea, deputat al PNL.

Ionuț Simionca, PMP.

Se pregătește domnul Tudor Ciuhodaru, PSD.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Fumigene politice”. Programul de guvernare stufos și plin de grandoare începe să devină o farsă grotescă.

Nu este segment de activitate în care să nu se înregistreze derapaje și eșecuri. După cum știm, finanțiștii din întreaga țară au blocat activitatea județelor timp de două zile, supărați pe ministrul de resort, care oricum joacă în alt film, și pe șefii lor de la București, care și-au rotunjit salariile, uitându-i pe cei din teritoriu.

În același ritm, dar cu o furie mai mare ripostează și angajații din administrația locală care au declanșat greva, deoarece noua grilă de salarizare, care le promitea mărirea veniturilor, culmea ironiei, îi dezavantajează, ceea ce e și absurd, și nedrept. Această lege a salarizării își va produce efectul final în anul 2022, când PSD va fi în opoziție.

Unde sunt kilometri de drumuri naționale refăcute, unde au început lucrările la autostrăzi? Peste câteva zile intrăm în vară și nu s-au deschis șantierele. Cu siguranță, vom asfalta iarăși în lunile noiembrie și decembrie, după cum suntem obișnuiți.

Fumigenele lansate de cei de la putere nu mai pot păcăli pe nimeni. Ba descoperim ofițeri acoperiți, ba acoperim ofițeri descoperiți, ba vine Ghiță, ba nu vine, vorbește sau tace, ba găsim, ba pierdem arhiva SIPA, ba s-au furat, ba nu s-au furat voturi la alegerile prezidențiale, Ponta ba pleacă, ba rămâne. O certitudine este că s-a impus la PSD ideea remanierii lunare.

În încheiere, mă adresez cetățenilor din Bistrița-Năsăud, pe care îi reprezint aici și pentru care voi face orice efort să le reprezint interesele.

Deputat Ionuț Simionca, PMP, Bistrița-Năsăud. Mulțumesc.

Da. Tudor Ciuhodaru.

Se pregătește doamna Mihaela Huncă.

Mulțumesc, domnule președinte. „S.O.S. Institutul «Cantacuzino»!”

Trag din nou un semnal de alarmă. Suntem din nou pe un teren minat. O dovedesc cele 26 de cazuri de morți de rujeolă și, mai nou, avem primul deces de rujeolă în estul României, în Iași.

Până acum sunt 15 cazuri, iar la nivel de regiune vorbim despre aproape 100 de cazuri.

Este un proiect pe care vi-l propun. Legea mea va salva vieți. Redeschiderea Institutului „Cantacuzino” este esențială pentru siguranța epidemiologică a României, pentru că doar astfel vom avea oricând la timp vaccinuri de calitate și în cantitățile necesare.

Vă reamintesc că plimbarea institutului de la un minister la altul nu i-a fost benefică! A ajuns să aibă datorii de 5 milioane de euro, să mai aibă doar 500 de angajați, iar 25 de produse esențiale să lipsească din ceea ce trebuia să însemne linia de producție, unele dintre ele unice la nivel mondial.

În plus, vă reamintesc că face parte din elita institutelor din întreaga lume, institutele Pasteur; că este singurul care produce vaccin antituberculoză în România și în întreaga Europă; că era singurul care asigura securitatea

epidemiologică, din punctul de vedere al vaccinului antigripal; că doar astfel aveam de fiecare dată vaccinurile esențiale.

Dacă nu luăm măsuri astăzi, de fiecare dată când va fi vorba de antirujeolic, de antigripal, de antitetanic, vom căuta prin alte părți, cu costuri și suferință inutile, aceste vaccinuri esențiale.

Voi depune acest proiect de lege în Parlament și îi invit pe toți cei care sunt astăzi în această sală, și nu numai, să susțină acest demers legislativ.

Sunt Tudor Ciuhodaru, doctorul de la urgențe, și știu că noi împreună putem face bine în România!

Vă mulțumesc.

Doamna Mihaela Huncă.

Vă rog.

Se pregătește Florin Buicu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Statisticile arată că unul din 3 tineri nu face sport deloc, iar 9 din 10 tineri petrec 8 ore pe zi la televizor, internet sau jocuri video.

Având în vedere această realitate, Guvernul condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu și-a propus să realizeze o strategie concretă pentru a dezvolta sportul de masă și pentru a atrage tinerii să facă mișcare.

Mai mulți practicanți de sport înseamnă mai puține paturi ocupate în spitale.

În același timp, actualul Executiv a adoptat măsuri clare pentru susținerea sportivilor de performanță și a dezvoltării infrastructurii sportive din fiecare județ al țării.

Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute, a fost aprobată Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului, prin care se acordă posibilitatea autorităților administrațiilor publice locale din toată țara să aloce fonduri, în limita a maximum 5% din bugetul aprobat, pentru finanțarea activităților sportive de pe plan local.

În acest fel vor fi finanțate direct de la bugetele locale, prin hotărârea autorităților deliberative ale administrațiilor județene, activitățile structurilor sportive, programele cluburilor sportive, concursurile organizate de asociații județene pe ramuri de sport afiliate la federațiile sportive corespondente, competiții organizate de federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret sau inspectoratele școlare județene.

De asemenea, vor putea fi finanțate și programele sportive derulate de Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înalta performanță sportivă, precum și premierea sportivilor care participă la competițiile sportive interne și internaționale oficiale.

Condițiile, criteriile și procedura, precum și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanți la activitățile sportive se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre de consiliu local sau județean.

În ceea ce privește sportivii de performanță, activitatea acestora va fi reglementată prin încheierea unui contract de activitate sportivă cu o structură sportivă, în care se prevăd toate etapele, de la selecție și pregătire până la retribuirea performanțelor și participarea la competiții interne și internaționale. Așadar, se constată un interes real din partea coaliției de guvernare PSD–ALDE pentru susținerea și dezvoltarea sportului din țara noastră.

Vă mulțumesc.

Mihaela Huncă, PSD Botoșani.

Domnule Buicu, vă rog. Se pregătește doamna Anișoara Radu.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Pentru PSD, sănătatea este o prioritate asumată, nu numai declarată”

Alături de investiția în oameni, prin creșterea veniturilor, creșterea numărului de români din clasa de mijloc, investițiile în infrastructura medicală au loc în sfârșit.

Guvernul Grindeanu a decis bugetarea finalizării dezvoltării rețelei de bănci de țesuturi și organe, prin patru centre de țesuturi care vor fi construite în România – la București, Timișoara, Iași și Târgu Mureș.

Investiția, care se va derula în perioada 2017–2018, în valoare de aproximativ 30 de milioane de lei, va cuprinde și dotarea centrelor de sânge.

În cele patru bănci de țesuturi ce urmează a fi construite și dotate cu echipamente, repartizate uniform pe teritoriul țării, pentru accesibilitate, aceste bănci vor asigura existența în țară a acestor țesuturi. Se asigură tratamentul de urgență al accidentaților, evitând importul și amânarea riscantă a aplicării tratamentelor.

Investițiile în infrastructura medicală vor continua și, în calitate de deputat de Mureș, salut publicarea construcției corpului de clădire nou al spitalului clinic județean de urgență, care va reuni blocurile operatorii, secțiile de ATI și unitatea de mari arși, pe care Târgu Mureș nu o avea.

Pacienții beneficiari de radioterapie vor beneficia, de asemenea, de echipamente noi, ce urmează a fi montate la sfârșitul acestui an și în anul 2018, anunțul fiind publicat pe site-ul Ministerului Sănătății și având finanțare de la Banca Mondială.

Iată că se poate! Am îndrăznit să credem și iată că se poate!

Vă mulțumesc.

din Circumscripția electorală Tulcea. Am avut satisfacția să observ că, în general, mare parte a categoriilor sunt mulțumite, dar există și nemulțumiri – și mă refer la funcționarii de la ANAF, Garda Națională de Mediu și funcționarii publici ai UAT-urilor.

În campania electorală promiteam că educația și sănătatea vor reprezenta priorități zero pentru guvernarea PSD. Se poate observa că aceste două categorii au fost plasate cât mai sus în grila de salarizare, de asemenea, în cazul medicilor prevederile se vor aplica în integralitate de la 1 ianuarie 2018.

Nu pot să spun că mă miră atitudinea ostilă a partidelor din opoziție cu privire la Legea salarizării. Pe de o parte, ei știu foarte bine că adoptarea acestei legi îi va pune într-o situație dificilă. Pe de altă parte, dacă analizăm partidele ce se opun adoptării legii, vom observa că toți cei care se opun acum, când au fost la guvernare, ori au blocat acest proces, ori au diminuat salariile.

Sigur, nu e de mirare, având în vedere că în Guvernul Cioloș ministru al finanțelor era o doamnă de tristă amintire, doamna Anca Paliu-Dragu, care declara nonșalant că românii nu ar trebui să se plângă de salarii, pentru că alții muncesc și pe 2 lei.

Am o singură rezervă – și mă refer aici la data de la care va intra în vigoare legea. Sunt convinsă că majoritatea PSD–ALDE, alături de UDMR și de Grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, va vota în timp util legea, dar nu știu ce va face domnul președinte Klaus Iohannis.

Pe această cale, vreau să fac un apel către domnul președinte.

Stimate domnule președinte, nu vă opuneți normalității, prin atacarea legii la CCR sau prin trimiterea ei spre reexaminare Parlamentului!

Nu veți face decât să amânați promovarea celei mai necesare legi pentru România în momentul actual și să afectați, temporar, aplicarea prevederilor privind creșterile salariale pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor și ale medicilor.

Vă mulțumesc.

Deputat Anișoara Radu, Tulcea.

Doamna Anișoara Radu.

Se pregătește doamna Maricela Cobuz.

Tema declarației mele politice este „Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice – un pas spre normalitate”.

## Stimați colegi,

În calitate de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, acord o atenție deosebită inițiativelor care au impact asupra acestui domeniu.

Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice are un impact important asupra întregului aparat bugetar și asupra viitorului fiecăruia dintre noi.

Prin această lege se vor elimina discriminările arbitrare dintre funcționarii publici, care, deși au aceleași atribuții, primesc salarii diferite. Mai mult, această lege plasează fiecare categorie de funcționari publici acolo unde merită.

Săptămânile trecute am avut, în cadrul comisiei, mai multe întâlniri cu reprezentanți ai diferitelor categorii de funcționari publici, dar și cu reprezentanți locali ai sindicatelor

Și ultimul vorbitor, doamna Maricela Cobuz.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare”.

Pe data de 21 mai 2002, Organizația Națiunilor Unite pentru Știință și Cultură a sărbătorit pentru prima dată Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare, zi implementată de UNESCO, prin Declarația universală privind diversitatea culturală.

Conform declarației, umanitatea are nevoie de inovație, diversitate culturală și creativitate. În acest sens, patrimoniul comun al umanității trebuie să fie recunoscut și afirmat, pentru generațiile prezente și viitoare.

Prin Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, comunitatea internațională a recunoscut rolul esențial al culturii, ca motor al schimbării și al dezvoltării. Atingerea celor 17 obiective ale acesteia va fi imposibilă fără a se lua în considerare forța și potențialul creativ al diversității culturale a omenirii, fără angajarea într-un dialog continuu, astfel ca toți membrii societății să beneficieze de dezvoltare.

Fiecare stat membru ONU are datoria de a sensibiliza opinia publică față de valoarea diversității culturale și față de imperativul etic al respectării acesteia, diversitatea fiind o sursă de bogăție și creație ce poate conduce la unitate și progres.

În prezent, România deține, sub patronajul UNESCO, Delta Dunării, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș și fortărețele dacice din Munții Orăștiei.

Cred că trebuie să ne promovăm mai intens patrimoniul cultural și să includem în Patrimoniul Mondial UNESCO și parcurile naturale, rezervațiile forestiere, monumentele care comemorează victimele comunismului și centrele istorice ale orașelor din România. Toate acestea ar duce la promovarea și valorificarea culturii naționale, dar și la protejarea mediului înconjurător.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Suceava, doctor Maricela Cobuz.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Declar închisă prima parte a ședinței.

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată „Cetățeni români «în captivitate» în țările nordice!”.

România manifestă de fiecare dată un puternic atașament față de solicitările altor state, atunci când aceste solicitări vin prin intermediul canalelor diplomatice. Pentru a nu pierde din credibilitatea externă, statul român se mobilizează exemplar, încercând să rezolve cu celeritate toate solicitările care vin de la state terțe, uitând că în străinătate sunt și cetățeni români care au nevoie de asistența statului român, dar care nu beneficiază de o asemenea mobilizare.

Din păcate, în ultima perioadă aflăm despre cetățeni români expulzați cu forța din Republica Moldova și declarați acolo indezirabili, aflăm despre cazuri de abuzuri împotriva unor cetățeni români din Norvegia, aflăm despre cazuri confirmate de abuzuri împotriva unor cetățeni români din Finlanda ș.a.m.d.

Tocmai aceasta fiind realitatea, suntem curioși din ce cauză Ministerul Afacerilor Externe nu poate oferi protecție drepturilor cetățenilor români din alte state. Totuși, comunicate de genul „am făcut tot ce am putut” nu reprezintă decât o scuză, dar nu rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă cetățenii români. Ca și în cazul familiei Bodnariu, și în cazul medicului român din Finlanda, Camelia Smicală, se pare ca va fi nevoie de o delegație parlamentară pentru ca acest cetățean român să își poată primi înapoi copiii de la autoritățile finlandeze.

Într-o interpelare cu subiect asemănător, adresată Ministerului Afacerilor Externe de un coleg deputat, în mandatul trecut, am aflat că, prin naștere, copiii dobândesc de drept cetățenia română, indiferent de locul unde aceștia sunt născuți, dacă un părinte este român. Acestea fiind spuse, atragem atenția Ministerului Afacerilor Externe că în țările nordice sunt numeroase cazuri în care copiii cetățeni români sunt ținuți, împotriva voinței lor, în „captivitate”.

Îmi imaginez ce se întâmpla, ce isterie națională se declanșa în rândul autorităților române dacă un alt stat venea cu o cerere similară adresată statului roman.

În realitate, situația doamnei doctor Camelia Smicală este disperată. Mama celor 2 copii preluați cu forța afirma din anul 2015 că: „În Finlanda copiii care plâng de dorul părinților sunt izolați”; că în cazul Domniei Sale s-a dat custodie totală soțului, care nu avea loc de muncă, și, ca urmare, copiii au fost dați ulterior către centre speciale, frații fiind astfel despărțiți.

Dacă într-adevăr copiii care tânjesc după părinții lor naturali sunt pedepsiți, asemenea tratamente nu au legătură cu interesul superior al minorului, ci fac parte, cu siguranță, din rândul tratamentelor degradante.

Pe această cale, insistăm ca Ministerul Afacerilor Externe să caute, pe canale diplomatice, să rezolve situația celor trei cetățeni români, mamă și copii, deoarece situația ca atare nu poate fi tolerată, fiind asemănătoare unei captivități.

Recunoaștem suveranitatea statului finlandez asupra teritoriului național, însă spunem clar și răspicat faptul că cetățenii români nu sunt cetățeni de mâna a doua și că protecția drepturilor omului îi vizează și pe aceștia.

„Iașiul, ignorat complet de Guvernul PSD”

În proiectul de buget pentru anul 2017, Iașiul apărea în planurile Guvernului cu o singură investiție: 152 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor la varianta ocolitoare a municipiului Iași.

În acel moment am prezentat, cu cifre, că este puțin în comparație cu sumele alocate către Teleorman, Constanța sau Timișoara. Județul Teleorman, de exemplu, este prevăzut în bugetul național cu investiții în infrastructură de 370 de milioane de lei. Din păcate pentru ieșeni, și această investiție promisă de Guvern s-a dovedit a fi o minciună. Din răspunsurile oficiale primite de la Ministerul Transporturilor reiese că nu se vor acorda bani pentru ca proiectul șoselei de centură a Iașiului să fie finalizat. Acest lucru înseamnă că în continuare Iașiul va fi sufocat de poluare, aglomerație în trafic și disconfort continuu pentru cetățeni.

Mai mult, primarul Mihai Chirica anunța, la începutul anului, că se vor aloca bani pentru construcția unei săli polivalente la Iași. La fel, s-a dovedit a fi o minciună. Din răspunsurile oficiale transmise parlamentarilor de Guvern reiese că există resurse bugetare pentru o astfel de investiție la Iași.

Spitalul regional de urgență a rămas la stadiul de plan, neregăsindu-se în bugetul Ministerului Sănătății vreo sumă pentru această investiție.

Despre autostradă nici nu mai are rost să insistăm. S-au prevăzut sume modice pentru finalizarea documentației pentru tronsonul Ungheni–Iași, în condițiile în care problema fundamentală cu care regiunea noastră se confruntă este „spargerea” munților, pentru a avea o legătură rapidă cu vestul țării și al Europei.

Așadar, când spunem că Iașiul este ignorat complet de Guvern nu este o remarcă politicianistă, ci un adevăr. Ieșenii au votat masiv cu PSD la alegerile locale și parlamentare, iar acum li se „mulțumește” printr-o atitudine arogantă și sfidătoare.

Este o nedreptate imensă față de orașul și județul nostru să fim tratați în bătaie de joc de Guvernul PSD, în condițiile în care, și din punct de vedere istoric, dar și din punct de vedere economic, Iașiul a făcut și face multe sacrificii pentru întreaga Românie.

„Impozitul pe venitul global pe gospodărie nu reprezintă o soluție viabilă pentru fiscalitatea românească!”

În loc să se preocupe de găsirea și implementarea unor măsuri viabile de reducere a fiscalității, precum și de găsirea unor soluții cât mai coerente și cu efecte benefice, pe termen mediu și lung, pentru mediul privat, dar și pentru contribuabili, PSD vine cu tot felul de experimente, așa cum este și această nouă idee total inaplicabilă în România, și anume impozitul pe venitul global pe gospodărie.

Sunt foarte multe controverse legate de acest tip de impozit. În cazul în care acesta s-ar aplica în România, ar bulversa cu totul contribuabilii, care ar fi transformați în niște contabili sufocați de și mai multă birocrație. De asemenea, ar putea bulversa și economia, deoarece beneficiile acestui sistem de impozitare globală nu sunt nicidecum neapărat unele de succes, având în vedere că unele țări în care se aplică deja acest impozit doresc să se renunțe la el.

Consider și eu, ca și alți specialiști din domeniul fiscal, că acest sistem de impozitare ar atrage după sine și costuri, și riscuri mai mari pentru toți contribuabilii, costuri care nu se referă numai la bani, ci și la responsabilități, care ar fi astfel transferate în mod direct contribuabililor, devenind unele foarte complicate și riscante.

Mai mult decât atât, sunt foarte multe întrebări de pus aici, legate de viabilitatea acestui sistem, de impactul major, atât asupra angajatorilor, cât și a angajaților, dar și de schimbarea totală a modului și a momentului de colectare a impozitelor, care ar putea avea consecințe directe asupra proiecției bugetare, iar aceste consecințe ar putea să nu fie neapărat unele pozitive.

Consider că prin impozitul pe venitul global pe gospodărie s-ar mări în mod considerabil și birocrația sistemului fiscal din România – care are de fapt nevoie stringentă de simplificare, consolidare și modernizare –, dar și costurile de administrare ale statului, care ar putea deveni astfel un administrator de lux. Adică statul român, în loc să cheltuiască cât mai puțin pentru a-și colecta și administra veniturile, va trebui să scoată și mai mulți bani din buzunar, ca să-și înființeze pentru acest impozit o armată de consultanți și să creeze cu totul alt sistem de colectare.

În plus, să nu uităm nici faptul că România s-a obișnuit, de mai bine de 12 ani, cu o cotă unică de impozitare, cotă care ne-a impulsionat mult economia și care a încurajat în mod considerabil investițiile străine și, de aceea, este de neînțeles faptul că PSD vrea tocmai acum, doar de dragul schimbării, să înlocuiască ceva ce funcționează foarte bine cu altceva impredictibil și la care alte state vor să renunțe.

Luând în considerare toate aceste aspecte, dar și multe altele referitoare la această temă, care ar trebui rapid clarificate, cum ar fi, de exemplu, intenția Guvernului PSD de a impozita diferențiat absolut toate veniturile pe care le au românii, indiferent de sursă și nevoie, se nasc aberații precum: ideile de impozitare a indemnizațiilor pentru creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav; impozitarea burselor de școlarizare, a sumelor primite sub formă de sponsorizare sau a premiilor olimpicilor. Nici măcar ajutoarele pentru boli incurabile sau avantajele în bani pentru persoanele cu handicap nu scapă de noile intenții de impozitare ale PSD.

Eu cred că România nu are în acest moment nevoie de invenții radicale în privința modului de impozitare, ci are nevoie de lucruri simple, dar aplicabile, are nevoie de foarte multă predictibilitate, are nevoie mai ales de măsuri care să conducă la stimularea dezvoltării mediului privat și care să contribuie la atragerea a cât mai multor investiții de top.

Dar pentru acest lucru avem în primul rând nevoie de multă coerență, domnilor guvernanți, și nu de heirupisme, care pot deveni periculoase pentru tot ceea ce s-a construit până în prezent în economia românească.

„Nu vrem desființarea SMURD Podu Iloaiei” În intervenția mea de astăzi vreau să atrag atenția asupra situației SMURD Podu Iloaiei.

În orașul Podu Iloaiei, în momentul de față, mai funcționează singura stație SMURD din județul Iași. Unitatea de prim ajutor a fost înființată în anul 2008 și, până în prezent, s-a intervenit prompt, profesionist și eficient în toate cele 4.337 de solicitări înregistrate. Unitatea are 12 paramedici și deservește o populație de aproximativ 30.000 de locuitori din orașul Podu Iloaiei, precum și din comunele învecinate: Erbiceni, Dumești, Românești, Popești, Sinești și Mădârjac.

Întreținerea și funcționarea unității SMURD Podu Iloaiei se împart între primăria Podu Iloaiei și Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, după cum urmează: primăria asigură plata salariilor paramedicilor – vorbim despre salarii minime pe economie, la care se adaugă sporul de noapte pentru orele de serviciu prestate –, precum și cheltuielile pe care le implică efectuarea ITP-ului, încheierea asigurării de răspundere civilă obligatorie, consumabilele, birotică, și abonamentele de telefonie fixă și mobilă. Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași suportă celelalte cheltuieli ce țin de reparațiile ambulanței pe care SMURD Podu Iloaiei o are în dotare, pentru ca funcționalitatea serviciului să fie 24/24 ore. Materiale sanitare consumabile, combustibilul utilizat, asigurarea CASCO, anvelopele iarnă/vară sunt cheltuieli asumate tot de Spitalul „Sf. Spiridon.”

În urmă cu aproape o lună, primarul orașului Podu Iloaiei a decis că stația SMURD Podu Iloaiei trebuie desființată, pentru că primăria nu are bani pentru ca unitatea să își continue activitatea. Ba, mai mult, primarul i-a forțat pe cei 12 paramedici să își ia concediu de odihnă, pe motiv că ambulanța s-a defectat și angajații nu își pot desfășura activitatea în condiții normale. Vorbim de un deviz estimativ de aproximativ 32.000 lei, 320 milioane lei vechi, bani pe care Primăria Podu Iloaiei spune că nu are de unde să-i aloce din bugetul local.

Din nefericire, de-a lungul anilor, mai multe stații locale SMURD s-au desființat din aceleași considerente financiare, fapt care susține existența unei reale probleme, ce are nevoie de o bună și eficientă gestionare.

Închei prin a spune că viața omului nu are preț. Vorbim despre un serviciu necesar, nicidecum de un moft. Fiecare intervenție înseamnă o luptă contra timp, pentru ca viața pacienților să nu fie pusă în pericol. Sănătatea nu se negociază și e mai presus de orice bun! Știu, nefiind într-una dintre situațiile în care avem nevoie de o intervenție urgentă a SMURD, e mai greu de înțeles, poate, disperarea cu care paramedicii stației SMURD din Podu Iloaiei se luptă să convingă autoritățile locale că nu trebuie să abandoneze serviciul, ci, dimpotrivă, trebuie să găsească o soluție pentru ca funcționarea unității să continue.

„Scurte considerații asupra generozității și performanțelor Guvernului Dragnea–Grindeanu”

Urmăresc cu uimire modul în care reprezentanții Guvernului Dragnea–Grindeanu se străduiesc, zi de zi, să convingă populația că ei și numai ei, din buzunarul lor propriu, plătesc și vor majora cu generozitate salarii, pensii, alocații și indemnizații sociale. Nu neg faptul că dacă pensiile, salariile sau asistența socială s-ar plăti din buzunarul lor nu ar fi un lucru tocmai rău! Mai mult, se pare că, la averile pe care le-au strâns, ar avea și de unde să o facă! Din păcate, știm cu toții că lucrurile nu stau deloc așa, ci chiar pe invers. Astfel, nici Liviu Dragnea, nici Sorin Grindeanu nu plătesc salariile și pensiile din buzunarul lor, ci românii sunt cei care le plătesc lor, din buzunarele sărace, salariile domnului Dragnea, ale domnului Grindeanu și ale miniștrilor total necunoscuți.

De asemenea, același cuplu încearcă fără succes să arate marile realizări invizibile ale guvernării și încearcă să păcălească cât se poate de clar populația că negru este alb și că „economia duduie”. Ca să fiu cât se poate de clar, de la începutul anului 2017, de când duetul Dragnea–Grindeanu a preluat guvernarea și joacă veseli, dar fără talent, rolurile de polițistul bun și polițistul rău, România se împrumută săptămânal, uneori zilnic, cu sute de milioane de lei, pe piețele financiare, doar pentru plata cheltuielilor curente ale statului român. Păi, dacă „economia duduie”, așa cum spun ei, și își susțin spusele cu datele scrise de mâna prinsă în menghină a Institutului Național de Statistică, cum de Guvernul împrumută țara în fiecare zi, în fiecare oră?

Despre investiții nici nu poate fi vorba! Vă rog să le uitați! Sub Guvernul Grindeanu, acestea continuă să fie cu zero, chiar cu minus și după aproape cinci luni din acest an. Vaga mea părere este că liderilor PSD li s-au terminat creioanele colorate cu care desenau autostrăzi, căi ferate și aeroporturi pe harta României, cu numai câteva luni în urmă. De aceea, de la începutul anului și până astăzi, niciun șantier nou nu s-a deschis în România și nici nu există vreo speranță că s-ar demara vreun proiect.

Stimați colegi din alianța PSD–ALDE, vă avertizez că sunteți părtași la un lucru fără precedent în anii de după ’89!

Astfel, numai în primele patru luni ale anului 2017, Guvernul Dragnea–Grindeanu a împrumutat, într-un exces de hărnicie, peste 25 de miliarde de lei și ne anunță cu veselie că pentru tot anul și-au propus să se împrumute circa 70 de miliarde de lei. Mai mult decât atât, știm cu toții că niciun creditor nu este filantrop din naștere. Nimeni, niciodată, nu a dat împrumut pe gratis!

Astfel, datoriile contractate de Guvern sunt purtătoare de dobânzi mari, tot mai mari, pe care cetățenii le plătesc din buzunarul lor, prin intermediul impozitelor. Nu este de mirare afirmația unui lider PSD, actual comisar european pentru dezvoltare regională, care ne anunța cu îngrijorare că la Comisia Europeană România anului 2017 se vede ca o Grecie în devenire. Tot doamna Crețu devoala minciuna propriilor colegi de partid, a liderilor PSD, spunând cu subiect și predicat că România deși are la dispoziție zeci de miliarde de euro, Guvernul Dragnea–Grindeanu–Shhaideh a absorbit fix zero! Nu știu dacă, la un moment dat, Liviu Dragnea o va exclude din PSD pe doamna Crețu, găsind-o vinovată pentru exces de sinceritate!

Cum ați putea caracteriza activitatea unui guvern care are la dispoziție zeci de miliarde de euro gratuiți, nerambursabili, pentru care Guvernul PSD–ALDE nu trebuie decât să întindă mâna și să-i încaseze, dar care întreabă mereu dacă: „Muieți îs posmagii?” Ratând această șansă uriașă, Guvernul vostru preferă să împrumute România și românii cu milioane de euro în fiecare zi. Această atitudine aș caracteriza-o simplu: incompetență, rea-voință și poate chiar prostie.

Nu înțeleg cum dumneavoastră, cei din alianța PSD–ALDE, încă mai susțineți un guvern care aplică lovituri tot mai dure mediului de afaceri. Este un guvern care parcă ține cu tot dinadinsul să taie de la rădăcină pomul care rodește și hrănește întreaga societate românească. Eu cred că deja, după numai cinci luni de guvernare, avem toate justificările să spunem acestui guvern să plece acasă, cât mai repede! A promis, a mințit, a eșuat! Să plece!

Cert este că, mai devreme sau mai târziu, economia va ceda, iar Dragnea va arăta cu degetul către Grindeanu, făcându-se, ca în atâtea alte rânduri, că el nu are nicio vină, că el nu a știut, deși știm cu toții că nu Grindeanu conduce Guvernul, ci Dragnea!

Să sperăm că acest guvern incompetent nu va „reuși”, deși se străduiesc din răsputeri, să îngenuncheze economia chiar din acest an.

„PSD pescuiește în ape tulburi!”

Observăm cu toții faptul că pescarul-șef al PSD, domnul Liviu Dragnea, cel care conduce în mod real Guvernul României și care face din aceasta un titlu de glorie, a început de ceva vreme să pescuiască în ape extrem de tulburi. Nu știu dacă Liviu Dragnea știe să pescuiască în astfel de ape și nici nu știu dacă a mai făcut-o, însă cert este faptul că, atunci când pescuiești în ape tulburi, nu știi niciodată ce monstru se ascunde în cârlig și care vor fi consecințele pentru el și pentru Guvern!

Sintagma „pescuit în ape tulburi” este doar o simplă ironie la pasiunea liderului PSD pentru pescuit, însă ceea ce vreau să subliniez prin aceasta este că Guvernul condus de Liviu Dragnea este total deconectat de la realitățile economiei reale. Ca să fiu cât mai precis, pescuitul în ape tulburi înseamnă angajarea de cheltuieli bugetare peste potențialul economiei de a le finanța. Acest lucru este extrem de periculos, mai ales pentru faptul că economia României este o economie deschisă și nu poate fi în niciun fel protejată de potențialele șocuri economice externe, care par să se contureze tot mai mult. Cine își mai dorește oare să mai ajungem la situații în care să ne finanțăm cheltuielile curente ale statului doar din datorii scumpe, care vor fi plătite de copii și nepoții noștri?!

„Pescuit în ape tulburi” înseamnă și sacrificarea investițiilor publice, singurul generator de creștere economică sănătoasă, de lungă durată, care nu generează dezechilibre interne și externe, care nu generează nici inflație și nici deficite ale balanței comerciale sau ale contului curent. Sacrificarea investițiilor publice înseamnă și pasul bătut pe loc în atingerea obiectivelor naționale de modernizare țării, fie că vorbim despre lucrări de infrastructură, dotări tehnice ale ciclurilor de producție din agricultură sau industrii, fie că vorbim despre segmentele cele mai vitregite de inacțiunea guvernamentală – educația și sănătatea. „Pescuit în ape tulburi” înseamnă să fii și autist la problemele structurale pe care le are piața forței de muncă, acolo unde agenții economici caută, dar nu mai găsesc forță de muncă adecvată, calificată, pentru a spori volumul afacerilor.

Știu că Domnia Sa a fost doar angajat la stat, însă aș fi avut așteptarea ca, măcar de la firmele pe care le controlează indirect, să ia semnale clare despre dificultățile pe care le traversează agenții economici. Tot la capitolul „pescuit în ape tulburi” intră și bulversarea întregului cadru fiscal, prin implementarea unor norme noi, profund ineficiente, de care ne-am străduit să scăpăm în urmă cu peste 10 ani și de care toate statele dezvoltate vor să scape. În această categorie intră năstrușnicul și nejustificatul impozit pe sărăcia gospodăriilor, care va consuma mai mulți bani de la buget decât va aduce! Oare când vor înțelege Liviu Dragnea și PSD că din impozitul pe sărăcie nu poți aduce mai mulți bani la bugetul de stat?

Încep să cred că Liviu Dragnea face tot posibilul să demonstreze românilor cât de incompetentă este echipa de miniștri pe care el i-a numit și pe care tot el îi schimbă, în funcție de starea de spirit cu care se trezește dimineața. Tot Liviu Dragnea se străduiește să ne arate că pentru scopurile sale electorale, personale, este în stare să sacrifice totul: stabilitatea finanțelor publice, echilibrele macroeconomice externe, puterea de cumpărarea a pensiilor și a salariilor, cursul de schimb al monedei naționale, oportunitatea de creștere și dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii, atragerea fondurilor europene nerambursabile, bani din care a adus în România fix zero!

Nu cred că mai este cineva care să se îndoiască de faptul că toate acțiunile liderului PSD sunt subsumate propriilor interese, propriilor capricii și, în special, obiectivului personal de a candida la prezidențialele din 2019. Ceea ce Liviu Dragnea nu cunoaște este faptul că „pescuitul în ape tulburi” este extrem de periculos! Nu ar fi pentru prima dată când pescarul ar cădea victima propriei capturi!

„Domnul Markó Béla trebuie să înțeleagă că este, înainte de toate, cetățean român!”

Ca liberal și membru al unui partid cu o istorie de peste 140 de ani, țin foarte mult la respectarea istoriei românilor și reiterez aici că aceasta trebuie în egală măsură respectată de toți cetățenii acestei țări, indiferent de etnia lor.

L-am auzit recent pe unul dintre liderii UDMR, domnul Markó Béla, făcând o declarație nepermisă pentru un cetățean român. Mă refer la faptul că domnul Markó Béla se întreba retoric, la o reuniune a UDMR: „Oare în 2018 ce o să sărbătorească românii? Oare are România ce sărbători, în afară de faptul că prin voința puterilor câștigătoare, cu 100 de ani înainte, s-a creat statul modern român și că este un moment important istoric, indiferent de atitudinea noastră? Ce o să sărbătorească majoritatea românească anul viitor, împreună cu noi sau fără noi?”

M-a întristat și consternat foarte tare această declarație și țin să-i reamintesc domnului Markó Béla că atât dumnealui, cât și toți membrii UDMR sunt în primul rând cetățeni români, chiar dacă sunt și etnici maghiari, iar ca cetățeni români au și dumnealor aceleași drepturi, dar și aceleași obligații ca noi toți ceilalți români. În acest sens, considerăm că Centenarul Marii Uniri reprezintă o sărbătoare națională deosebit de importantă pentru toți cetățenii acestei țări, indiferent de etnie.

Îi reamintesc domnului Markó Béla faptul că la 1 decembrie sărbătorim unitatea tuturor românilor, libertatea și aspirațiile noastre naționale, iar pentru împlinirea acestui act istoric înfăptuit la 1 decembrie 1918 s-au făcut grele sacrificii umane. Nimic nu le-a stat în cale românilor în momentul în care au decis cu toții – munteni, moldoveni, ardeleni, bănățeni – că aparțin aceluiași neam, că trebuie să formeze împreună o țară. Și au format-o. La 1 decembrie 1918 au sărbătorit și s-au îmbrățișat de-a valma, la Alba Iulia, și români, și maghiari. Toți sărbătoreau o țară, un ideal împlinit. Aceasta este România!

Același lucru vom sărbători și în 2018: ne vom bucura împreună de cei 100 de ani care au trecut de la făurirea statului național român, ne vom aduce aminte de istoria țării

noastre, de tot ceea ce s-a întâmplat în această perioadă în România noastră, și cu bune, și cu rele, iar ceea ce e mai important, vom putea arăta lumii întregi că suntem o națiune matură, o națiune demnă, care privește cu încredere spre viitor, fără a uita însă de trecut.

Bineînțeles că nu putem obliga pe nimeni, și nici pe liderii UDMR, să se bucure alături de noi la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, dar le putem cere să ne respecte istoria!

„Când economia crește, deficitul explodează...”

Anunțată recent, cu surle și trâmbițe, de Institutul Național de Statistică, creșterea economică record, raportată în primul trimestru al anului în curs, a luat prin surprindere, deopotrivă, analiști financiari, dar și simpli contribuabili.

Potrivite parcă din pix – unii zic că „instrumentul” i-ar aparține chiar președintelui PSD și al Camerei Deputaților –, cele dintâi informații despre starea economiei pe primele patru luni ale lui 2017 indică o creștere semnificativă, cu 5,7%, a produsului intern brut, față de același interval al anului trecut, respectiv o majorare cu 1,7% față de randamentul trimestrului precedent.

În absența unor argumente pertinente, care să justifice consolidarea predictibilă a acestor indicatori, cea mai mare parte a specialiștilor din mediul financiar-bancar suspectează explozia necontrolată a consumului în formula de calcul al produsului intern brut, în detrimentul industriei, a cărei pondere a scăzut pentru al treilea an consecutiv, de la aproape 30% în 2014, la 22% în 2015, respectiv 20% în anul 2016.

În aceste condiții, nici nu-i de mirare că deficitul balanței comerciale se deteriorează alarmant, atât în relația cu statele membre ale Uniunii Europene, de unde provine peste 75% din volumul importurilor, cât și cu cele din afara spațiului comunitar.

Astfel, raportat la primul trimestru al anului trecut, deficitul comercial la bunuri și servicii a crescut de peste șapte ori, de la 50 de milioane de euro, în 2016, la 350 de milioane de euro, în primul _quarter_ al anului curent.

După cum era de așteptat, deteriorarea echilibrului balanței comerciale a influențat direct și deficitul contului curent, care, de la 314 milioane de euro, în trimestrul întâi al anului trecut, a scăpat de sub control, apropiindu-se de 700 de milioane de euro, în primele patru luni ale anului 2017.

Traduse pe înțelesul tuturor, aceste aparente recorduri au în realitate prea puține în comun cu adevărata performanță economică, generată de o strategie coerentă și predictibilă pe termen mediu și lung.

Creșterea consumului intern la bunurile și serviciile din import nu poate susține decât economiile statelor furnizoare, unde producția acestora este generatoare certă de valoare adăugată și securitate socială.

Dar nu este pentru prima dată când ne batem în piept cu cărămida uneia dintre cele mai mari creșteri economice din UE, uitând că aceasta este generată de consum și nu se datorează dezvoltării investițiilor sau atingerii țintelor de venituri bugetare.

Adevărul va ieși la iveală abia la judecata de apoi a încadrării economiei României în limita pragului de deficit de 3% din PIB, impus de Uniunea Europeană, în condițiile în care atingerea obiectivului bugetar pe termen lung, care prevede un deficit structural de cel mult 1% din PIB, este tot mai incertă.

Vă mulțumesc.

„La mulți ani, PNL!”

Pe data de 24 mai se împlinesc 142 de ani de liberalism românesc, care reprezintă o contribuție covârșitoare la modernizarea și europenizarea României. Partidul Național Liberal este cel mai vechi partid politic din România, conturându-se ca formațiune politică la 24 mai 1875, iar de numele și istoria PNL se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituționale – 1866; obținerea independenței de stat – 1877; ridicarea României la rang de regat – 1881; Războiul de Întregire a Neamului și crearea României Mari – 1918; adoptarea Constituției din 1923 și relansarea economică după criza din 1929–1933. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă. Și perioada interbelică a fost prolifică pentru România, liberalii promovând reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislație electorală și măsuri de refacere a economiei.

Să ne gândim ce avem noi de făcut pentru a onora această istorie bogată a PNL. România de astăzi datorează o nesfârșită recunoștință Partidului Național Liberal pentru realizările sale: unitatea națională, independența, statul modern.

Nu există mod mai bun de a onora trecutul decât prin a construi un viitor pe măsură, iar pentru acest partid nu există mod mai bun de a-și duce mai departe tradiția decât prin a răspunde așteptărilor pe care cetățenii le au de la el.

Eu respect valorile liberale, principiile și cred că lecția cea mai bună pe care întemeietorii acestui partid ne-o dau este faptul că putem fi o forță.

La mulți ani spiritului liberal și îmi doresc ca împreună cu cetățenii să onorăm faptele înaintașilor noștri. România are astăzi nevoie mai mult decât oricând de viziuni liberale, de politici liberale și de valori liberale.

La mulți ani, PNL!

„Violența în școlile din România”

Se spune că perioadele de tranziție sau dificultate economică sunt de obicei asociate cu multe alte fenomene negative, printre care și creșterea violenței, indiferent dacă vorbim despre violența domestică, cea din școli, în trafic, pe stradă, la locul de muncă sau cea pe care o vedem peste tot în jurul nostru.

Dar perioada de tranziție a cam trecut după 27 de ani, iar dificultăți economice nu prea avem. Conform datelor recente, date publicate de Institutul Național de Statistică, România are creștere economică.

Tot mai frecvent, uneori săptămânal, suntem martorii indirecți, prin intermediul posturilor de televiziune, la alte incidente și acțiuni violente care se petrec în școli și licee, sub ochii neputincioși ai profesorilor și elevilor.

Astăzi voi aduce în discuție un fenomen care ia amploare, și anume violența în școli. Aceasta continuă să fie un fenomen negativ accentuat, chiar dacă s-a încercat și încă se încearcă, prin mai multe metode și acțiuni, înlăturarea cauzelor, dar și a efectelor sale.

Ce este de făcut în acest sens? Avem o strategie antiviolență la nivelul școlilor care nu se aplică? Cât de mult se implică inspectoratele școlare, care au datoria de a asigura disciplina și siguranța în școli? Oare acestea dau dovadă de mai multă fermitate în aplicarea mijloacelor legale

de prevenire și combatere a cazurilor de violență? Sau unii directori de școli ascund sub preș incidentele, pentru a nu păta imaginea și prestigiul unității școlare?

Continuă să existe o serie de probleme care nu s-au rezolvat, și aceasta din cauza lipsei de supraveghere a elevilor de către cadrele didactice și de către părinți, a insuficientei implicări a conducerii școlilor în problemele cu care se confruntă elevii, a slabei pregătiri a personalului care asigură paza în școli.

Nu trebuie să neglijăm acest fenomen, iar în rezolvarea acestuia trebuie să se implice mai mulți factori: profesori, elevi, părinți, psihologi și chiar întreaga societate. Nu trebuie să fugim de realitatea existentă, mai ales că România ocupă un loc fruntaș într-un clasament rușinos al violenței în școli!

Ministerul Educației Naționale are datoria de a se implica mult mai mult în aplicarea măsurilor, măsuri care să combată și să prevină acest fenomen, dar ministerul continuă să se ocupe mai mult de manuale digitale, de schimbări majore în învățământul preuniversitar, de programe școlare, iar violența și abandonul școlar au atins cote alarmante.

Aceste modificări succesive din sistem au provocat bulversări și mai ales lipsa de apetit pentru școală, chiar și pentru cei care se ghidau după principiul „cine are carte are parte”. Influențele negative venite pe calea falselor modele de reușită în viață, promovate cu atâta iresponsabilitate de o parte a mass-mediei, au descărcat de conținut principiul enunțat mai sus.

Educația tinerilor și mai ales protecția lor în fața tuturor amenințărilor sunt și trebuie să fie sarcini partajate între părinți și școală și trebuie să preocupe în egală măsură și autoritățile române responsabile: justiție, poliție, autorități publice locale.

În fiecare an la data de 15 mai se sărbătorește Ziua națională a medicului veterinar, aniversare care a devenit, începând cu luna mai 1995, o manifestare profesională emoționantă, constituind un bun prilej de întâlniri, de schimburi de opinii și de solidaritate profesională.

15 mai, Ziua națională a medicului veterinar, reprezintă pentru medicii veterinari aducerea unui omagiu și de recunoștință marilor noștri înaintași pentru dăruirea și abnegația cu care au contribuit la definirea profesiunii de medic veterinar și la progresul medicinii veterinare românești, cât și prilej de evaluare a muncii și de stabilire a noi proiecte.

Pe 15 mai 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcționeze Școala de Medicină Veterinară, în cadrul Școlii de Medicină și Farmacii, înființată și condusă de Carol Davilla.

Zece ani mai târziu, tot pe 15 mai, un colectiv de 14 medici veterinari au semnat o „Declarațiune”, care a stat la baza înființării Societății de Medicină Veterinară. Aceasta a fost desființată în 1949, pentru ca pe 15 mai 1971 să se reînființeze, iar ulterior să fie denumită Asociația Medicilor Veterinari din România.

Medicina veterinară, ca profesie, a apărut odată cu creșterea animalelor, în perioada începuturilor societății omenești, iar pe parcursul anilor școlile de medicină veterinară s-au dezvoltat și perfecționat permanent, asigurând societății specialiști de înaltă ținută profesională pentru acest important domeniu, în care medicul veterinar are ca obiectiv promovarea politicilor naționale în domeniul sanitar-veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătății animalelor, sănătatea publică, protecția și bunăstarea animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor, monitorizarea operatorilor din industria alimentară și protejarea oamenilor care consumă produse alimentare de origine animală și nonanimală.

Statutul de stat membru al Uniunii Europene impune un mod de organizare și exercitare a profesiei de medic veterinar în România, pentru a o face compatibilă cu principiile legislației Uniunii Europene în domeniu, medicii veterinari având posibilitatea să-și valorifice în deplină libertate cunoștințele și experiența pe care au dobândit-o, în condiții de dotare tehnică din ce în ce mai bune și cu siguranță într-o competiție profesională.

În această zi de sărbătoare, urez medicilor veterinari un călduros „La mulți ani!”.

„PNL consideră că varianta Legii PSD privind salarizarea unitară nu poate fi susținută. Până în acest moment, PSD a mimat dezbaterile din comisiile de specialitate”

Prin această lege se taie unele salarii. Exact PSD-ul, care ataca până acum adversarii politici că la un anumit moment au diminuat temporar salariile, taie acum unele salarii.

De asemenea, Legea salarizării unitare, varianta PSD, încalcă două principii fundamentale pe care ar trebui să le ofere un astfel de proiect angajaților din sectorul public.

Primul este cel legat de echitate. Legea salarizării unitare nici nu aduce vorba de echitate în sistemul bugetar. Al doilea principiu este cel legat de performanță. Prin modul în care au fost concepute grilele de salarizare, acest principiu al performanței în sectorul public este departe de a fi atins în varianta legii propuse de PSD.

În plus, sunt categorii sociale care vor rămâne în continuare dezavantajate. Vorbim despre angajați din administrația publică care vor avea marele handicap al unor salarii diminuate.

Așadar, PNL atrage atenția celor din PSD: dacă doresc să nu sfideze cetățenii acestei țări, care așteaptă o lege a salarizării unitare echitabile, eficiente și care să îndemne la performanțe, să rescrie această lege și să o dezbată mult mai temeinic în comisiile de specialitate, astfel încât oamenii care vor beneficia de ea să nu mai fie dezamăgiți.

De asemenea, cerem PSD să nu mai dea peste cap tot ceea ce înseamnă sector economic privat, pentru că Legea salarizării unitare se raportează la salariul minim pe economie. Salariul minim stabilit în mod arbitrar, fără ancorarea în productivitatea muncii, blochează activitatea din mediul privat, care va ajunge fie să taie din investiții, fie să recurgă la concedieri. Acesta este un aspect la care cei din PSD trebuie să reflecteze și să găsească soluții.

„La mulți ani, PNL! La mulți ani tuturor colegilor liberali!” În calitate de parlamentar al PNL, cred că nu trebuie să uităm niciodată faptul că noi, liberalii, facem parte din singurul partid parlamentar istoric din România, formațiune care va aniversa mâine 142 de ani de la nașterea sa.

Partidul Național Liberal a fost oficial fondat la 24 mai 1875, când, un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne.

Astfel, Partidul Național Liberal a luat naștere ca o organizație care a reușit să reunească, la scară națională, o serie de oameni politici marcanți ai perioadei respective, care aveau păreri relativ similare. Mai mult decât atât, PNL

nu a fost conceput ca un instrument în mâna unei singure clase, ci ca un organism politic menit a stimula și direcționa energiile din toate elementele bune din țară la acea vreme. În acest sens, au fost căutați aderenți în toate structurile și clasele sociale, printre toate elementele active, care, din punct de vedere politic, împărtășeau ideile libertății și egalității, acționând pentru transpunerea acestora în proiecte de lege și în reglementarea întregii activități economice în acea direcție.

Este, de asemenea, foarte important de menționat faptul că, dintre toate Guvernele României, 30 au fost conduse de premieri liberali, iar de numele și istoria Partidului Național Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituționale – 1866; obținerea independenței de stat – 1877; ridicarea României la rang de regat – 1881; Războiul de Întregire a Neamului și crearea României Mari – 1918; adoptarea Constituției din 1923 și relansarea economică după criza din 1929–1933. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă.

Toate aceste lucruri ar trebui nu numai să ne facă mândri pe noi, toți liberalii, că suntem membri ai acestui partid și că suntem, de altfel, singurii care avem posibilitatea de a aniversa istoria marcantă a Partidului Național Liberal la această venerabilă „vârstă” de 142 de ani, ci ar trebui să ne găsească mai uniți ca niciodată și mai conștienți că valorile liberale sunt, în primul rând, indestructibile, cu atât mai mult cu cât sunt cele mai potrivite să consolideze democrația și statul de drept în România și să o așeze pe locul ei cuvenit în Europa, și anume acela de stat cu o economie puternică și cu un statut de partener egal față de celelalte state, o Românie pe care te poți baza oricând la nevoie.

La mulți ani, PNL! La mulți ani tuturor colegilor liberali!

„Hărțuirea de tip bullying – un fenomen care afectează tot mai mulți copii și adolescenți, dar care este ignorat aproape în totalitate”

Vreau să trag un semnal de alarmă asupra violenței de tip bullying. În întreaga Europă, violența de acest tip, pentru că este o formă de violență, a devenit parte din realitatea zilnică pentru mulți copii, iar România este pe primul loc pe continent în ceea ce privește hărțuirea în unitățile de învățământ.

În calitatea mea de medic, fost manager al Spitalului de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare, atrag atenția că acest fenomen poate avea repercusiuni grave în viața oricărui copil și în dezvoltarea lui ca viitor adult. Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică sau umilirea, distrugerea bunurilor personale, interdicția de a interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri denigratoare sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar, și nu numai.

Mă refer aici la faptul că 82% dintre situațiile de acest gen au loc în școli. Este rușinos faptul că în România unul din trei copii este umilit în fața colegilor. Consecințele pot spune că sunt dezastruoase pentru copii: scăderea respectului de sine, rezultate slabe la școală și chiar pot merge până la extrem, la suicid.

Nu este firesc ca acest fenomen să devină unul generalizat, iar vârsta celor care hărțuiesc, precum și a victimelor este din ce în ce mai mică. Într-o situație de bullying, toți copiii sunt victime, atât cel care suferă consecința directă a agresiunii, cât și cel care este autorul comportamentului violent, pe care l-a învățat, la rândul său, martor sau victimă, într-un alt context de viață.

Din păcate, sistemul din România nu este capabil să gestioneze situațiile de acest gen. Trebuie să aducem la masa dialogului specialiștii în educație, precum și reprezentanți ai părinților și ai elevilor, pentru a găsi cât mai repede soluții constructive la această problemă. În cazul în care vom continua să ignorăm acest fenomen, în scurt timp se va acutiza și va fi și mai greu să găsim o soluție eficientă.

Lipsa unui cadru legislativ, a unor programe educaționale informale în cadru organizat, precum și a consilierii psihologice adecvate au condus la dezvoltarea unor probleme în sistemul școlar românesc. Acestea afectează sănătatea fizică și emoțională a copiilor.

În calitate de deputat în Parlamentul României și membru al Comisiei pentru sănătate și familie, propun elaborarea unui cadru legislativ menit să remedieze această problemă.

Nu putem să rămânem indiferenți la problemele copiilor noștri. Chiar dacă acestea par minore pentru noi, în timp se pot dezvolta și vor avea efecte emoționale dezastruoase.

„Cetățenii României – prioritatea Parlamentului”

Sunt născut în Râmnicu Vâlcea, aproape de platforma chimică unde din anii ’70 funcționează Oltchim – SA, Uzinele Sodice și CET Govora.

Am văzut adesea nori când afară era soare, am respirat clorul care mai tot timpul scăpa din instalațiile vechi și depășite ale Oltchim. Când acesta lipsea, respiram pulberile toxice de la CET sau amoniacul de la USG.

Am mâncat pește cu miros de lindan și am băut apă cu gust de clor.

Am văzut cum părinții, prietenii și vecinii mei îmbătrâneau prematur, cum spitalele se aglomerau de oameni care prea devreme se îmbolnăveau.

A fost o perioadă grea, de încercare, de risc, de rezistență!

Când instalațiile au fost modernizate, poluarea evidentă a rămas una remanentă! Ne însoțește și azi, și mâine, probabil multe generații.

Sunt multe județe care se confruntă cu aceste grave probleme și care au încercat și încă încearcă să facă ceva pentru oamenii care trăiesc în acest mediu toxic. Sănătatea este cea mai de preț comoară pe care o avem și datoria noastră, a celor care putem ajuta la îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai, este să nu privim nepăsători și să găsim soluțiile necesare pentru corectarea acestor probleme. Este important ca locuitorii și cei care au lucrat în acest mediu poluant să poată beneficia de drepturi legale, precum și de îngrijiri medicale corespunzătoare.

În anul 2015, din informațiile furnizate oficial de anumite instituții abilitate, rezultă că principalii poluatori industriali din județul Vâlcea sunt:

– SC Oltchim – SA – principalele emisii în aer: clor, acid clorhidric, COx, COV; în apă: substanțe organice, reziduu fix, suspensii; în sol: substanțe anorganice și organice clorurate;

– USG Ciech Soda România – SA – principalele emisii în aer: amoniac, COx, pulberi în suspensii; în apă: cloruri, reziduu fix, amoniac; în sol: slam anorganic, calcar subgabaritic;

– CET Govora – SA – principalele emisii în aer: dioxid de sulf, oxizi de azot, CO2, pulberi în suspensii; în sol: zgură și cenușă.

Din cauza acestor scăpări masive de substanțe nocive, cele trei societăți au avut termene de sistare a activității.

Am considerat deplin justificată, prin amendamentul depus, includerea localității Râmnicu Vâlcea, în urma documentelor pe care le dețin și pe care le-am studiat, în cuprinsul alin. (5) art. 65 din Legea nr. 263/2010, care prevede că persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, pe o rază de 8 km în jurul localității Râmnicu Vâlcea, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4) din lege.

Mulțumesc președintelui Comisiei pentru muncă și protecție socială, domnul Adrian Solomon, pentru sprijinul acordat în rezolvarea problemelor cu care se confruntă locuitorii județului Vâlcea!

Prin votul nostru am adus o reparație târzie, dar utilă și de mare ajutor, pentru generația „clor, lindan, amoniac” și, în numele acestei generații, vă mulțumesc tuturor pentru votul dat în Comisia pentru muncă și protecție socială!

„Județul Botoșani are nevoie de investiții pentru reabilitarea infrastructurii rutiere și feroviare”

Regiunea de dezvoltare nord-est, în care se află județul Botoșani, este una dintre cele mai sărace zone din Uniunea Europeană. Cauza principală a acestei realități este starea precară a infrastructurii rutiere, care, timp de peste două decenii, a condamnat județul Botoșani la izolare. Drumurile proaste și legătura deficitară cu aeroporturile internaționale de la Iași și Suceava au constituit principalele vulnerabilități care au descurajat investitorii interesați de posibilitatea de a dezvolta afaceri în județul nostru. Consecința se vede astăzi în datele statistice privind produsul intern brut pe locuitor, locurile de muncă și nivelul scăzut al salariilor, la care se adaugă exodul masiv al tinerilor și al specialiștilor botoșăneni plecați la muncă în alte zone din țară sau din străinătate.

Rețeaua de drumuri naționale din județul Botoșani însumează 398 km.

Obiectivul nostru este să creăm o cale comercială între Suceava și Iași, pe care să se afle municipiul Botoșani. În timpul Guvernului PSD, în 2014, s-a făcut prima parte din acest proiect, respectiv drumul Botoșani–Suceava. În prezent, trebuie realizată și legătura dintre Botoșani și Iași, ceea ce presupune modernizarea DN 28B Botoșani–Târgu Frumos.

În același timp, este nevoie de finalizarea lucrărilor de asfaltare la DN 24C Manoleasa–Rădăuți Prut, care leagă localitățile din nord-estul județului Botoșani. Drumul este în momentul de față realizat parțial, respectiv amenajarea traseului și realizarea terasamentului, fiind însă necesară turnarea covorului asfaltic.

De asemenea, se impune reabilitarea imediată a DN 29D Botoșani–Ștefănești, întrucât se află într-o stare de degradare avansată. Această arteră este importantă și din perspectivă economică, asigurând legătura dintre municipiul reședință de județ și Vama Stânca-Costești.

La nivelul celor două municipii din județ, Botoșani și Dorohoi, se impune construirea unor șosele ocolitoare de centură care să permită preluarea traficului greu dinspre Suceava spre Iași și, astfel, se vor menține străzile din cele două orașe ale județului Botoșani în stare bună o perioadă mai mare de timp. Principalul rol al acestor două proiecte de infrastructură este acela de a stimula relațiile comerciale și investițiile din această zonă.

Pentru municipiul Dorohoi, pentru a putea continua dezvoltarea pe care a cunoscut-o în ultimii 8 ani, este necesară reabilitarea drumului care leagă al doilea municipiu al județului Botoșani de municipiul Suceava, care are o lungime de 45 km.

În același timp, este nevoie de modernizarea segmentului de cale ferată dintre comuna Verești, din Suceava, și municipiul Botoșani, pentru asigurarea transportului direct pe calea ferată pe ruta București–Botoșani, cu vagon de zi și de dormit.

Am încredere că prim-ministrul Sorin Grindeanu va pune în aplicare programul de guvernare, astfel încât și județul nostru să beneficieze de alocări financiare pentru modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri locale și naționale care traversează Botoșaniul.

Fac un apel la echipa de miniștri a Cabinetului PSD–ALDE să includă în strategia de investiții de la nivel național din domeniul transporturilor și lucrările de refacere a drumurilor din județul Botoșani pe care le-am enumerat anterior.

La fiecare ciclu electoral, PSD a reușit să realizeze proiecte majore de interes pentru botoșăneni, însă așteptările cetățenilor sunt mari și trebuie ca până în 2020 să rezolve toate problemele legate de infrastructura de pe plan local, pentru a putea să atragă investitori care să dezvolte județul Botoșani.

„Atacurile cibernetice – câștig de notorietate prin bitcoini” În anii 2007–2008, prin amploarea crizei financiare, s-a înregistrat un cutremur cu efecte pandemice la nivel planetar. Pe acest fond, mesajul anonimului Satoshi Nakamoto a devenit o speranță pentru cei care nu mai credeau în bănci și guverne.

Printr-o nouă platformă software, numită Blockchain, pe 3 ianuarie 2009, a început emisiunea monetară a 21.000.000 de bitcoini, o criptomonedă, fără intervenția guvernelor și a băncilor. Procesul, conform calculelor, se va încheia în anul 2140.

În 2009, un Bitcoin valora 0,01 dolari. Pe 20 mai 2017, un Bitcoin valora peste 1.900 de dolari. Astfel, s-a înregistrat o creștere a unei investiții de 190.000 de ori.

Pe acest fond, cuvintele Bitcoin și Blockchain au devenit printre cele mai mediatizate instrumente pentru viitoarele tipuri de afaceri. Așa se explică de ce viermele WannaCry solicită doar bitcoini de la cei ale căror fișiere au fost criptate pentru a intra în posesia cheii de decriptare. Însă un alt virus a contrabalansat pierderile din sistemele informatice, apărut înainte de WannaCry, dar cu efecte latente. Este vorba despre viermele Adylkuzz, care folosește resursele celor atacați, fără să lase urme, cu scopul obținerii, prin minerit, a criptomonedei Monero, aflate în competiție directă cu Bitcoinul.

Concluzia este simplă. Cum să nu valorifici astfel de oportunități?! Cum să nu-ți faci reclamă gratis? Doar așa se pot câștiga reputația și notorietatea printre hackerii grei ai planetei!

Iată de ce ne întrebăm din nou: nici acum autoritățile române, în speță Banca Națională și Guvernul, nu vor reglementa, într-un fel sau altul, criptomoneda?

„Ziua internațională a biodiversității”

De Ziua internațională a biodiversității, vă aduc în atenție că, în 2016, raportarea către Comisia Europeană cu privire la noile arii de protecție avifaunistică nu s-a putut realiza, deoarece acestea nu erau aprobate. Din acest motiv, România nu a putut solicita închiderea cazului EU-Pilot 7.658/15/ENVI, riscând declanșarea unei noi proceduri de infringement.

Situația a fost parțial reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 633/2016, care stabilește în anexă lista ariilor de protecție specială avifaunistică, care include 23 de arii de acest tip. Însă, pe lângă acestea, au mai fost identificate încă 23 de arii de protecție specială avifaunistică, desemnate anterior prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007, care necesită extindere, în vederea asigurării unei protecții mai bune a speciilor de păsări și pentru conformarea cu prevederile Directivei păsări 2009/147/CE – articolele 4.1 și 4.2.

De asemenea, până în prezent nu s-a modificat formatul formularului standard de raportare Natura 2000, care, conform deciziei Comisiei Europene, trebuie utilizat ca formular de raportare periodică.

În octombrie 2016, toate aceste măsuri de conformare cu cerința privind finalizarea desemnării siturilor Natura 2000 din Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea 2020 au fost incluse într-un proiect de hotărâre de guvern, care modifica Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007, pentru a fi în concordanță cu art. 8 alin. (1) din OUG nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare. Acest proiect de hotărâre de guvern nu a fost aprobat nici până astăzi, după 7 luni de la afișarea sa pe site-ul Ministerului Mediului, pentru dezbatere.

În final, adaug că nota de fundamentare a acestui proiect de hotărâre precizează că, în cazul în care nu se va asigura extinderea ariilor de protecție specială avifaunistică, astfel încât să se asigure protecția corespunzătoare a speciilor de păsări, România riscă sancțiuni de ordin economic din partea CE, iar penalitățile pot fi cuprinse între 2.250 și 134.000 de euro/zi de întârziere.

Sper ca Guvernul Grindeanu să acționeze cât mai rapid pentru soluționarea acestei situații, pentru ca România să nu ajungă și în acest domeniu în situație de infringement!

„Creșterea economică a României, confirmată de Barometrul industrial”

Producția industrială a crescut la început de an, fiind susținută de majorarea solidă a exporturilor cu un plus de 9,2% pentru primele 3 luni din 2017. Performanțele guvernării PSD se văd în dezvoltarea industriei și în vânzarea produselor românești peste granițe. Avem un plus de 200 de milioane de euro, față de un minus de 139 de milioane de euro în aceeași perioadă a anului trecut. După un 2016 dezastruos, economia locală începe să își revină și să intre pe un trend ascendent.

Datele prezentate de Institutul Național de Statistică confirmă avansul economic al României. Activitatea din acest sector a crescut în martie pentru a doua lună la rând, pe fondul comenzilor solide la export, iar producția a atins un nivel maxim al ultimelor 12 luni, respectiv plus 5,4% față de aceeași perioadă a lui 2016.

De asemenea, în primele două luni din acest an, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 8,7%, comparativ cu perioada similară din 2016. Țin să subliniez că industria reprezintă, în continuare, un sector-cheie al economiei românești, cu o contribuție de circa 23% la formarea produsului intern brut. La fel de important, creșterea activității industriale este un indicator concludent privind tendința generală a economiei. Indicatorul pentru volumul producției a crescut la 64 de puncte în martie, de la 53 de puncte în februarie și 35 de puncte în ianuarie. Creșterea este semnificativă, în condițiile în care depășirea pragului de 50 de puncte se traduce prin expansiunea activității industriale.

În opinia mea, este important să continuăm și în trimestrele următoare adoptarea măsurilor prin care se stimulează investițiile și crearea de locuri de muncă în toate domeniile industriei locale. Cu certitudine actualul Guvern, alături de echipa de parlamentari ai PSD și ai ALDE, va implementa în totalitate programul de guvernare, care a fost legitimat prin votul acordat de români anul trecut, în decembrie.

Dar, pentru a realiza acest obiectiv, grație căruia fiecare român va simți o creștere a veniturilor și o îmbunătățire a serviciilor publice, avem nevoie de consens politic și social, atât la nivel local, cât și în administrația publică centrală.

„Suntem sau nu induși în eroare de o parte dintre producători?”

La nivelul Uniunii Europene a izbucnit, recent, un alt scandal privind produsele vândute în diversele state ale UE. O mare parte dintre producători au fost acuzați că induc în eroare consumatorii din anumite părți ale Uniunii, prin calitatea inferioară a unor mărfuri destinate țărilor mai sărace comunitare. Produsele cu ambalaj identic, dar cu mai multe diferențe în ceea ce privește compoziția și calitatea lor sub aceeași marcă, vândute pe piețele din centrul și estul UE și pe cele din vestul UE, continuă să suscite diverse diferende între state și nu trebuie să ne lase nici pe noi impasibili.

Consider că este necesar să depunem eforturi și noi, din poziția noastră de parlamentari, ca să aflăm dacă această acuzație privind inducerea în eroare a consumatorilor este reală sau nu, iar, în cazul în care s-ar adeveri, să venim cu un plan concret de soluții. Trebuie să ne protejăm consumatorii, precum și să asigurăm mai multă transparență concurențială pentru producători!

Este foarte adevărat că nu putem compara un produs cu un altul decât dacă are același furnizor, dacă are aceeași calitate, dacă este etichetat la fel. Într-un cuvânt, nu putem face diferența decât dacă produsele au aceeași origine și aceeași distribuție în statele membre. Iar la toate acestea trebuie să mai ținem cont și de faptul că legislația actuală permite adaptarea produselor de brand la piața pe care sunt vândute, aceasta fiind o practică comună din mai multe motive, respectiv adaptarea la gusturile consumatorilor, la obiceiurile locale și accesul la materiile prime.

Așadar, cred că trebuie găsită o soluție atât la nivel european, cât și la cel național, astfel încât, pe baza diferențelor obiective de calitate și a comunicării brandurilor respective, să se determine în ce măsură producătorii își induc în eroare consumatorii atunci când vine vorba de calitatea produselor importate pe teritoriul național, comparativ cu aceleași produse existente în alte țări europene.

Pentru poporul român, anul 2018, care marchează centenarul încheierii Primului Război Mondial, are

o semnificație cu totul specială, marcând un secol de existență a României moderne, stat național unitar format în urma Marii Uniri din 1918.

Această dorință a poporului român s-a înfăptuit ca urmare a unui sacrificiu de sânge deosebit de însemnat – aproape o zecime din populația țării. Rând pe rând, la 27 martie, la 28 noiembrie și la 1 decembrie 1918, provinciile istorice ale Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei s-au alipit României, prin voința manifestată democratic de majoritatea locuitorilor.

Este datoria clasei politice, a autorităților și a instituțiilor publice de la nivel central și local ca acest eveniment aniversar să fie sărbătorit așa cum se cuvine. Centenarul Marii Uniri trebuie să fie marcat prin acțiuni, proiecte și manifestări specifice, care să se bazeze pe consens și angajament politic și social în jurul unor obiective și proiecte de modernizare a țării, să genereze coeziune socială și îmbunătățire a calității vieții, fundamentate pe dialog interetnic, intercultural și interconfesional, în plan național și european.

Legea Centenarului Marii Uniri reprezintă contribuția fiecăruia dintre noi, în spiritul Constituției României, pentru un proiect național, dincolo de orice interese politice. Această lege unește instituțiile statului român: Parlamentul, Președinția, Guvernul, Academia Română, autoritățile publice locale, creându-le un cadru de sinergie de aniversare a Centenarului Marii Uniri.

Pornind de la toate aceste considerente, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților a votat miercuri, 3 mai, în favoarea Propunerii legislative privind Centenarul Războiului pentru întregirea neamului (1916–1918) și Centenarul Marii Uniri.

Noul act normativ instituie ca decorații naționale Crucea comemorativă „100 de ani de la Primul Război Mondial”, Medalia aniversară „100 de ani de la Făurirea Statului Național Unitar Român”, precum și Titlul de onoare „Loc al Centenarului 1918–2018”.

Conform noului act normativ, cuantumul sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru organizarea manifestărilor, ceremoniilor și a activităților prevăzute în textul legii se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Grupul deputaților PNL a înaintat Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate în privința Legii Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, aducând o lege și o temă atât de importantă într-o bătălie, plecând de la teme de improvizație politică.

„Organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanții asociațiilor persoanelor cu dizabilități, pentru creșterea gradului de integrare socială”

Începând de săptămâna trecută, împreună cu colegii mei de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, am luat decizia să organizăm periodic întâlniri cu reprezentanții asociațiilor persoanelor cu dizabilități, pentru creșterea gradului de integrare socială. Considerăm că este important să le ascultăm problemele, să le preluăm cerințele și, prin comunicarea cu miniștrii de resort, să identificăm soluții la nivel legislativ sau al normelor prevăzute în hotărârile și ordinele emise de ministere pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestor persoane.

La 15 mai, la inițiativa parlamentarului liberal Adriana Săftoiu, a avut loc prima dezbatere publică cu tema „Respectarea drepturilor omului în vederea asigurării unei vieți independente pentru persoanele cu dizabilități”, care a fost prezidată de mine, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. La această consultare au fost invitate persoane cu diferite tipuri de dizabilități fizice sau mentale, reprezentanți ai Ministerului Muncii și Justiției Sociale și membri ai organizațiilor naționale și internaționale care se ocupă de educația și integrarea copiilor nevăzători și surzi.

În cadrul sesiunilor de consultări și dezbateri publice, am preluat toate modificările legislative solicitate de membrii organizațiilor naționale ale persoanelor cu handicap care au luat parte la această întâlnire. Cel mai important este să asigurăm un cadru legislativ prin care să creștem accesibilitatea și adaptabilitatea persoanelor cu dizabilități la locul de muncă, în ceea ce privește transportul în comun și în toate domeniile vieții sociale în general. Consider că accentul trebuie pus mai mult pe măsuri de susținere a unei vieți independente și, în special, pe crearea unui cadru de pregătire școlară și profesională, în acord cu tipul de dizabilitate.

Principalele cerințe ale participanților în ceea ce privește adaptarea cadrului legal pentru persoanele cu dizabilități s-au referit la: recunoașterea oficială a limbajului mimicogestual și acordarea posibilității de susținere a examenelor naționale prin folosirea acestei modalități de exprimare; introducerea obligativității cursurilor de formare în domeniul limbajului mimico-gestual; inițierea unui program național pentru deprinderea competențelor digitale în rândul copiilor cu dizabilități de vedere și de auz și al celor cu autism; editarea de manuale școlare gratuite în limbajul Braille pentru elevii cu deficiențe de vedere; prevederea de sancțiuni pentru refuzul accesului persoanelor cu dizabilități însoțite de câini ca ghizi de asistență; alocarea de fonduri pentru derularea de campanii educative și informative privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

În același timp, i-am informat pe reprezentanții asociațiilor și fundațiilor care dezvoltă proiecte pentru sprijinirea copiilor și a tinerilor din România afectați de lipsa vederii sau a auzului că am solicitat Guvernului extinderea screeningului auditiv și oftalmologic precoce, prin realizarea de testări în fiecare maternitate din țară. În programul de guvernare sunt de asemenea prevăzute măsuri pentru depistarea precoce a malformațiilor congenitale, prin programe profilactice la nivel preconcepțional, prenatal și neonatal. În calitate de medic pediatru, știu că unele dintre cele mai întâlnite probleme sunt deficiențele de auz și tulburările de vedere, care, dacă nu sunt depistate la timp, este dificil să fie tratate și ameliorate.

„România, țara cu cea mai mare creștere economică din UE”

Țara noastră a înregistrat cel mai semnificativ avans dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu o creștere a PIB-ului de 5,6% în primul trimestru din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016. Estimarea a fost publicată săptămâna trecută de Oficiul European pentru Statistică, Eurostat.

Cifrele mai arată și că veniturile la bugetul consolidat în primul trimestru sunt cu aproape 4 miliarde de lei mai mari, iar în primele luni ale acestui an au fost create peste 60.000 de locuri de muncă, România ajungând la un minim istoric al ratei șomajului. Astfel, măsurile luate de Guvern, în acord cu programul de guvernare pe care PSD îl are, au produs deja primele rezultate palpabile.

Cel mai important este însă faptul că această creștere economică nu a avut loc doar pe hârtie, ci este reală

și se simte în buzunarele românilor, mai ales în urma majorărilor de venituri și a reducerilor de taxe.

Ca o reconfirmare a progresului economic și a nivelului de dezvoltare atinse de țara noastră, România este pregătită să demareze negocierile de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, premierul Sorin Grindeanu.

Din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică fac parte 35 de state, majoritatea state europene dezvoltate, care dețin peste 70% din producția și comerțul globale și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe.

România este pe drumul cel bun. Nu sunt doar vorbe, o confirmă cifrele, iar programul de guvernare al PSD–ALDE produce rezultate spectaculoase și, o dată în plus, dovedește cât de nefondate sunt criticile partizane și răuvoitoare.

„În țara noastră, un copil din trei este victima bullyingului” România este pe primul loc în Europa în privința hărțuirii în școli, potrivit unui studiu realizat de Brandwatch. Astfel, în școlile din țara noastră, un copil din trei este victima bullyingului. În urmă cu 3 ani, la primul studiu de acest fel realizat în România, aproape jumătate dintre copii – 46% – au recunoscut că au fost, la un moment dat, victime ale bullyingului.

Bullyingul este o formă de abuz aparte, care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat, asupra aceluiași copil din partea altcuiva. Psihologii explică faptul că efectele acestui tip de hărțuire pot fi: depresia, anxietatea, scăderea respectului de sine.

De altfel, cercetările realizate pe plan internațional au demonstrat că fenomenul de bullying în școli reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică. Oamenii de știință au încercat să dezvolte și să implementeze programe de prevenție a comportamentelor de tip bullying la nivel mondial. Soluțiile sunt educația nonformală și consilierea psihologică.

Programul de guvernare are la capitolul pentru tineret o măsură esențială în acest sens – crearea unui program al egalității de șanse pentru tinerii proveniți din medii dezavantajate, pentru integrarea socială și financiară a acestora.

Cu toate acestea, în fața acestor statistici, este evident faptul că efortul nostru de a ține sub control acest fenomen trebuie să continue prin susținerea programelor educaționale informale, a consilierii în școli, o implicare a profesorilor și a părinților deopotrivă.

Copiii care cresc într-un mediu în care fiecare se străduiește să fie corect, să își respecte semenii, să îi ajute sunt copii care cresc sănătos. Noi toți trebuie să fim conștienți că fiecare acțiune a noastră se va reflecta asupra generațiilor viitoare. Este foarte important să nu uităm acest lucru, deoarece grija față de copii nu este doar treaba școlii, a părintelui sau a unui profesor, este responsabilitatea întregii societăți.

„Programul de guvernare al PSD își spune cuvântul în economie”

Primele luni ale anului 2017 au adus un avans de 5,7% pentru economia României, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică. Ritmul de creștere economică este evident, pentru că țara este condusă cu multă responsabilitate și pricepere. Scepticismul și declarațiile corului de analiști economici nu pot împiedica o creștere atât de semnificativă pentru noi. Am promis bunăstare românilor și asta vom face în următorii ani, vom aduce bunăstarea în casele oamenilor.

România are nevoie de această creștere ridicată, pentru a reduce din decalajele existente care o separă de lumea dezvoltată. Avem o șansă unică să exploatăm potențialul acestei țări, iar angajatul român trebuie să simtă că este remunerat corect pentru munca lui. Condițiile de viață ale cetățenilor trebuie să crească în același ritm cu economia. Și economia României crește, fiindcă din 2012 au fost deschise noi industrii și sectoare, precum cele din domeniul IT, finanțe, servicii, care au dus la un grad de complexitate mai mare și o valoare adăugată considerabilă.

Partidul Social Democrat și-a propus în programul de guvernare să aducă mai mulți români în clasa de mijloc. Ne-am asumat acest lucru și îl vom realiza, deoarece a venit timpul să ne asumăm proiecte concrete.

Noi avem o nouă viziune, bazată pe mai mult entuziasm în rândul angajaților și mai multă echitate socială. Din acest motiv, am propus o nouă lege a salarizării. De aceea vom crește salariile din sectorul bugetar. Am lansat schema de ajutor „Start-up Nation”, pentru o economie mai sănătoasă, am demarat proiectul de fonduri pentru afacerile rurale, ca să ajutăm satele – totul pentru a spori performanța economică și a crește nivelul de trai. Acesta ne e crezul.

Într-adevăr, consumul este mare, dar asta nu ne răpește din merite. Analiștii spuneau că este o creștere bazată doar pe consum și că ne vom prăbuși încă din 2013, iar astăzi suntem în 2017 și tot creștere avem. Alții au acuzat lipsa investițiilor, dar acestea nu întârzie să apară și lucrările în infrastructură au fost accelerate.

Dragi prieteni, lăsați-ne să facem politică pentru români, lăsați Guvernul să guverneze în favoarea cetățenilor, iar asta va însemna că românii au primit țara înapoi.

## **Doamna Mara Mareș:**

„Educația – punctul central în programele electorale ale partidelor din Marea Britanie”

Pe data de 8 iunie, cetățenii Marii Britanii se prezintă la urne pentru a decide configurația unui nou parlament.

Am zice că pentru o țară ca Marea Britanie, unde calitatea vieții este cu mult peste cea din România, domeniul educației nu ar fi neapărat un punct central al unui program electoral. Însă nu este așa. Programul electoral al Partidului Conservator și cel al Partidului Laburist prezintă fiecare o viziune pentru domeniul educației, urmată de o serie de măsuri autentice pentru acest domeniu. O să trec în revistă doar câteva măsuri care mi-au atras atenția.

Programul Partidului Conservator arată o preocupare îndeaproape asupra conținutului și implementării curriculei la nivel național, astfel încât toți elevii să beneficieze de educație la același nivel de calitate. Partidul Conservator își asumă revizuirea sistemului de admitere în școli, precum și construcția a 100 de școli noi pe an. Un alt punct al programului este încurajarea colaborării dintre instituțiile de învățământ și instituțiile de cultură – de exemplu: cu British Museum – sau centrele de cercetare științifică din țară. La fel de importantă pare a fi încurajarea colaborării cu mediul privat, mai exact cu industria Marii Britanii, pentru creșterea performanței învățământului tehnic.

În acest context, se propune crearea unui program național în care 200.000 de tineri sunt motivați să urmeze învățământul vocațional, prin programe de ucenicie.

Nu sunt lăsate la o parte nici investițiile în resursa umană, prin atragerea absolvenților de top în sistemul de învățământ

și prin oferirea de burse. Se propune crearea unui portal de joburi online, unde școlile își pot anunța posturile vacante, reducând astfel costurile de recrutare și ajutându-le să își găsească cei mai buni profesori.

Nu în ultimul rând, se propun măsuri de redistribuire a veniturilor universităților care aplică nivelul maxim de taxare către sponsorizări pentru mediul academic și finanțarea învățământului gratuit.

Asigurarea unei mese la școală este un punct abordat în ambele programe. Laburiștii susțin acordarea unei mese gratuite pentru toți elevii din ciclul primar. Conservatorii insistă pe adaptarea la nevoile copiilor cu venituri mici, pentru care se propune acordarea prânzului gratuit până la sfârșitul gimnaziului. Preocuparea ridicată pentru asigurarea hranei elevilor la locul de studiu nu este una întâmplătoare și ar trebui să ne dea și nouă de gândit, să ne impulsioneze să avansăm cât mai repede proiectul de lege pentru asigurarea mesei calde în școli. În acest moment abia reușim să implementăm în România un proiect-pilot pentru acordarea unei mese calde în 50 de școli.

Programul laburiștilor este mai concentrat pe accesul egal la educație și pregătirea pentru piața muncii. Cele patru principii invocate sunt: investiții, calitate, responsabilitate, incluziune. Este pus un accent ridicat pe susținerea învățării pe parcursul vieții, pornind de la nevoia ca fiecare cetățean să fie pregătit oricând pentru cerințele actuale ale pieței muncii. Se propune înființarea unui sistem de învățare pe parcursul vieții, la care cetățenii să aibă acces gratuit.

Toate aceste propuneri arată, în primul rând, cu câtă responsabilitate este privit domeniul educației în Marea Britanie.

Propunerile pe care le-am trecut în revistă ne pot servi ca sursă de inspirație și ne pot impulsiona să ne concentram mai mult și cu o mai mare responsabilitate asupra sistemului românesc de educație.

Bună ziua, stimați colegi!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților. Avem 122 de colegi înregistrați.

Programul de lucru: 10.00–11.30 – dezbateri; pauză până la ora 12.00; votul final – la ora 12.00. După încheierea ședinței, Biroul permanent al Camerei Deputaților și Comitetul liderilor.

Ne întoarcem la punctul 6, care nu avea raport ieri.

6. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; în procedură de urgență.

Dacă de la Guvern vrea cineva? Nu vrea.

De la comisie? Comisia, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au raport comun.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de respingere.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil; de asemenea, și Comisia pentru muncă și protecție socială.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a dat aviz favorabil, iar punctul de vedere al Guvernului și al Ministerului Sănătății sunt în anexă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în vederea eficientizării activității comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, a creării cu celeritate a cadrului legal pentru încheierea contractelor de management ale managerilor generali, precum și pentru eficientizarea serviciilor de asistență medicală.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, au hotărât adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Înainte de a începe dezbaterea pe amendamente, aș vrea să subliniez încă o dată importanța acestei ordonanțe.

După cum bine știți, USR a susținut și susține Ordonanța nr. 79 în varianta ei inițială sau cu amendamente care pot contribui în mod pozitiv la efectele reformatoare ale acestui act normativ.

În sprijinul acestei ordonanțe vine și Raportul de țară al Comisiei Europene pe anul 2016, un raport care, printre altele, ordonează și problemele cu care se confruntă sistemul sanitar românesc.

Cu voia dumneavoastră o să le reamintesc aici, acum. Așadar, în ciuda măsurilor luate, sistemul medical e ineficient, iar accesul la servicii de calitate e limitat.

Din păcate, nu avem încă o strategie adresată forței de muncă din domeniu și, deși sistemele „In Health” există, ele nu sunt pe deplin funcționale.

Nu avem încă o direcție clară a criteriilor de performanță, iar accesul la sănătate al populației sărace este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Un alt punct important pe care-l reclamă acest raport este guvernanța scăzută și politicile neclare, care contribuie la dezordinea sistemului medical. Și, din păcate, avem aici un exemplu teribil, respectiv modul dezastruos în care este gestionată epidemia de rujeolă în ultimele 5 luni.

În acest context, Ordonanța de urgență nr. 79/2016 este un act esențial, care vizează reașezarea unor puncte importante în interiorul sistemului de sănătate.

Aș vrea să vă reamintesc scurt ce face această ordonanță. Ea are ca miză reglementarea situațiilor de incompatibilitate la nivelul conducerii unităților sanitare, reglementează conflictul de interese, elimină restricțiile celor care doresc să candideze pentru funcții de conducere și management în unitățile sanitare și limitează, pe cât posibil, imixtiunea politicului.

Și iată-ne aici, după mai bine de 3 luni de dezbateri și negocieri, cu un raport de adoptare, cu amendamente; amendamente care, majoritatea lor, din păcate, demontează mecanismele reformatoare ale acestei ordonanțe.

Să vă dau câteva exemple.

Conform acestor amendamente, nu există situații de incompatibilitate și nici conflict de interese la nivelul conducerii unităților sanitare sau, dacă prin vreun miracol există, ele sunt lăsate doar în seama unor declarații de avere și interese.

Mai sunt amendamente care permit, iarăși în mod miraculos, personalului medical să fie în mai multe locuri deodată: la conducerea spitalului, în sala de operații, la cursuri universitare și, bineînțeles, în cabinetul privat.

Și mai sunt amendamente care, deși limitează întrucâtva numirile discreționare din interiorul universităților medicale și de farmacie, ele nu au, din păcate, un impact real.

În forma inițială, această ordonanță, poate imperfectă, responsabiliza și profesionaliza sistemul sanitar clinic românesc și pe reprezentanții ei. În forma ei actuală, din păcate, ne arată cât de puțin ne dorim un sistem sanitar deschis, onest, transparent, orientat către binele pacienților și către demnitatea corpului profesional.

## Dragi colegi,

Nu uitați! Fiecare amendament votat astăzi va influența modul în care vor funcționa spitalele clinice, unități în care se tratează 70% dintre pacienții români.

Fiecare amendament votat astăzi va influența, prin efectele sale, destine și vieți pentru care suntem cu toții astăzi, aici, responsabili.

Vă mulțumesc.

## Domnul Ungureanu.

Suntem în procedură de urgență, domnule Ungureanu, a vorbit domnul Pop!

Domnul Popescu Pavel.

Domnule președinte, Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Grupul PNL va vota împotriva acestui raport de adoptare, deoarece noi susținem depolitizarea sistemului de sănătate.

Am susținut pe tot timpul dezbaterilor din Comisia pentru sănătate asupra acestei ordonanțe de urgență că un sistem de sănătate sănătos este unul independent, necontrolat, care nu este captiv intereselor unui partid sau ale unor grupuri de interese.

Modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind reforma în domeniul sănătății care prevede ca postul de manager de spital să poată fi ocupat de cineva care este membru într-o formațiune politică nu mai concordă cu sensul inițial pentru care a fost emisă această ordonanță, și anume pentru extinderea ariei de selecție a persoanelor care pot ocupa funcția de manager în spitalele clinice, fără limitare la cadrele universitare și la medicii primari, prin acordarea posibilității ocupării acestei funcții și de alte categorii de specialiști cu experiență și abilități de management dovedite în condițiile legii.

## Stimați colegi,

Eu am impresia că acest sistem de sănătate este masacrat zi de zi de această majoritate parlamentară în Comisia pentru sănătate. Cu toată sinceritatea vă spun că, uitându-mă la ultimele luni – și voi atinge din nou acest subiect al crizei rujeolei din România –, realizez că România, în ultimii ani, nu a mai fost condusă la nivel de sănătate în halul în care este condusă în momentul de față și noi, cu toate aceste lucruri, ajungem să masacrăm aceste ordonanțe de bun-simț care reglementează niște chestiuni elementare, care „pansează”, să spun așa, acest sistem de sănătate.

Activitatea de management al unei unități sanitare este una complexă, implicând vaste cunoștințe de management financiar, management al resurselor umane și administrative, precum și abilități dovedite de leadership și coagularea tuturor actorilor implicați în activitatea unității sanitare, pentru a obține cele mai bune rezultate, cu impact asupra asigurării unor servicii de asistență medicală de cel mai înalt nivel.

Această ordonanță, în forma inițială, înlătura de îndată aceste consecințe negative care aveau impact direct asupra calității serviciilor medicale furnizate pacienților.

Grupul PNL va vota împotriva acestui raport de adoptare care viciază și deturnează forma inițială a OUG nr. 79, care va politiza sau va continua politizarea sistemului de sănătate și care va aduce din ce în ce mai multă ambiguitate. Vă mulțumesc.

Domnul Vass Levente.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 95, vrând-nevrând, există. A fost modificată de mai multe ori, nu există altă lege și mă bucură faptul că, prin munca deputaților, până la urmă, s-a reușit adoptarea unei forme – zic eu și zicem noi, Grupul parlamentar al UDMR –, unei forme bune, după ce, în Senat – trebuie să reținem –, a fost respinsă modificarea legislativă, ordonanța de urgență.

Deci, din punctul nostru de vedere, faptul că se discută iar de un director administrativ, director de cercetare, faptul că încercăm să cooptăm și universitățile în deciziile legate de modernizarea spitalelor, legate de condițiile hoteliere, legate de condițiile de igienă din spitale mă bucură și ne bucură și, de aceea, susținem această modificare legislativă.

Domnul Movilă. Încet, domnule Movilă!

## Domnule președinte, mulțumesc. Stimați colegi,

Sunt multe prevederi din acest proiect de lege bune, serioase, însă sunt și unele care ne fac pe noi, de la Partidul Mișcarea Populară, să cerem retrimiterea la comisie.

Și vă dau un exemplu. În spitalele clinice, postul de director medical și alte posturi din spital se ocupă prin concurs organizat de instituția de învățământ superior care are colaborare cu spitalul clinic respectiv.

Din punct de vedere juridic, nu există această posibilitate, pentru că nu există niciun contract, niciun angajament, nicio bază legală care să permită unei entități juridice – și în cazul de față vorbim de universitățile de medicină și farmacie – să organizeze concursuri pentru posturi din spital. Aceasta este una dintre prevederile pe care noi le considerăm neconstituționale. Nici agențiile de șomaj nu fac recrutare pentru firme private. Scot posturile la concurs, le anunță, știți foarte bine cum se întâmplă.

Deci este o prevedere pe care noi o considerăm neconstituțională.

Eu cer retrimiterea la comisie pentru acest punct, care este foarte important. Dacă nu se va retrimite comisiei, Partidul Mișcarea Populară va vota împotrivă, fără să mă refer și la faptul că am avut amendamente care să vină să reglementeze exportul paralel de medicamente și au fost respinse. Ne referim doar la acest aspect, care este foarte important.

Odată legiferată această situație, vom crea un haos, vom crea multe situații hilare, în care, cum spuneam, o instituție, o entitate juridică – în cazul de față universitățile de medicină și farmacie – va organiza concurs pentru posturi din spitale pentru care managerul de spital sau administrația locală nu va avea niciun cuvânt de spus.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot. Retrimitere la comisie, două săptămâni.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat niște declarații politice foarte frumoase, dar haideți să revenim la textul ordonanței.

Această ordonanță dată de Guvernul Cioloș este neconstituțională, pentru că – și o să vă explic – spune următoarele lucruri: „nu ai voie să faci politică”. Aceste lucruri nu sunt cuprinse în Legea nr. 95. Acest drept este cuprins în Constituția României. Este dreptul oricărui cetățean de a face politică.

Prin textul acestei ordonanțe, formularea din textul ordonanței determina următorul aspect: managerul de spital nu avea dreptul să fie membru de partid și, prin această prevedere, era, de fapt, neconstituțională.

Al doilea aspect. Urgența acestei ordonanțe a fost dată, de fapt, de un singur articol. Acest articol făcea referire la contractarea serviciilor anul trecut, doar cu spitalele care erau acreditate. Doar un articol din această ordonanță explică caracterul de urgență al ordonanței.

Legat de incompatibilități și conflicte de interese, în afară de Legea nr. 95, România are o legislație generală legată de incompatibilități și conflicte de interese, care sunt valabile și în domeniul medical; aceste prevederi au rămas.

Legat de exportul paralel de medicamente pe care îl aclamă unii, PSD a fost și este cel care a luat, de fapt, primele măsuri pentru stoparea exportului paralel.

Chiar dacă unii foști miniștri spun că au făcut un soft de raportare a cantităților de medicamente, să știți că acel ministru nu a luat o decizie de a stopa exportul.

Nu vreau să lungesc foarte mult această dezbatere generală, dar, totuși, indiferent de pozițiile anunțate de partide, vreau să mulțumesc participanților la dezbaterile care au avut loc în Parlament – și au fost numeroase dezbateri –, ONG-urilor participante, partidelor. În Comisia pentru sănătate am avut aceste dezbateri și vreau să mulțumesc pe această cale colegilor parlamentari din toate partidele politice – UDMR, PMP, PNL, USR, PSD, minorități – care au prezentat aceste poziții. Modificările acestei ordonanțe sunt bune. Așa că PSD va vota această ordonanță, cu amendamentele rezultate la comisie.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnule Buicu, veniți un pic până sus!

Mulțumesc. Te rog.

Vreau să mai intervin și vreau să le mulțumesc domnului deputat Pop și domnului vicepreședinte.

Raportul care a fost întocmit de Comisia juridică și Comisia pentru sănătate pentru plen este, de fapt – o să vedeți –, un raport de adoptare a proiectului de lege de respingere a ordonanței, pentru că, de fapt, la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, a căzut acest proiect.

În urma dezbaterilor din Comisia pentru sănătate și din Comisia juridică, s-au modificat atât titlul proiectului, cât și textul, astfel încât Ordonanța nr. 79 este adoptată, cu amendamentele rezultate din comisiile comune – juridică și sănătate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Da.

Mulțumesc. Încheiem aici dezbaterile generale. Vă rog.

**Domnul Pavel Popescu**

**:**

O mică intervenție.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Împotriva regulamentului, da.

De la voi am învățat.

## **Domnul Pavel Popescu:**

Stimați colegi,

Eu aș vrea doar să trag concluzia Partidului Național Liberal în cazul acestei ordonanțe de urgență.

Dar înainte vreau să vă spun că managerii trebuie aleși pe criterii de performanță, nu pe criterii politice.

Și concluzia este că „tovarășii” înving și acum în sistemul de sănătate.

Mulțumesc. Trecem la articole.

Dacă sunt intervenții la amendamentele admise sau amendamentele respinse?

Vă rog.

Domnul Pop, da? La respinse? La admise. Vă rog. Da.

Marginal 5, art. 16 alin. (3). Dragi colegi,

Vorbim de un amendament care prevede ca membrii organismelor consultative de la nivelul Ministerului Sănătății să primească o indemnizație de 10% din indemnizația ministrului. Până aici, totul este în regulă.

Problema cu acest amendament este că îi lipsește finalizarea. În prevederea din Ordonanța nr. 79 se subliniază că această indemnizație se acordă doar dacă întâlnirea se finalizează într-un document care este aprobat de Ministerul Sănătății.

Ei bine, din păcate, această prevedere a dispărut acum o săptămână, la recomandarea Ministerului Sănătății.

Și aș vrea să vă invit să facem un calcul împreună. La o comisie formată din 10 oameni, ministerul cheltuiește minimum 15.000 de lei. Aș vrea să întreb: pentru ce se cheltuiesc acești bani, dacă nici măcar nu avem un obiectiv clar?

Vă supun la vot respingerea acestui amendament și păstrarea prevederii inițiale. Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Votăm din nou articolul... la marginal 5, art. 16 alin. (3), amendament admis.

Vot, vă rog.

Amendament admis.

Vot pentru amendament admis. 80 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă. Amendamentul a rămas în forma inițială. Vă rog, alte intervenții? Domnul Buicu.

Mulțumesc. Stimați colegi, O să încerc să explic fiecare amendament în parte, ca lucrurile să fie înțelese.

Și pot să vă spun că în amendamentul pe care l-am admis scrie foarte clar: „Regulamentul de organizare și funcționare al atribuțiilor organismelor consultative, inclusiv modalitatea de acordare a indemnizațiilor, se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății.”

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt la amendamente? Domnul Drulă. Domnul Pop.

Tot admis, marginal 8.

Practic este un amendament prin care vedem cum se poate numi discreționar conducerea interimară a serviciilor de ambulanță, eliminând din ordonanță și din procesul de numire a conducerii avizul consultativ al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI, păstrând, așadar, această numire doar la discreția ministerului, fără niciun instrument de control sau de verificare. Și mai mult, în acest articol, interimatul se prelungește nejustificat, cu încă un mandat de 6 luni, peste cel prevăzut în ordonanță.

Supun la vot, așadar, respingerea acestui amendament și păstrarea prevederii originale.

...7 marginal.

7 marginal? 7 marginal, mă scuzați. Propun, mă scuzați.

Deci supuneți dumneavoastră sau...?

Mai strigați o dată, domnule Drulă, că noi așa comunicăm. 7 marginal. Și dumnealui a spus 8, în stenogramă. 7 marginal, amendament admis.

Vot, vă rog.

95 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 30 de abțineri. Amendamentul a rămas în forma inițială. Domnul Buicu.

## Explicarea votului.

Dacă este un aviz consultativ, oricum ministerul putea să facă numirea; e doar un aviz consultativ, și nu un aviz conform.

Legat de perioada aceasta, de două ori câte 6 luni, din practică s-a constatat faptul că această perioadă nu este suficientă pentru asigurarea concursurilor, având în vedere faptul că de multe ori nu se prezintă nimeni la aceste concursuri. Și, atunci, de aceea s-a luat această decizie. Mulțumesc.

Mulțumesc. Procedură.

Aș vrea să vă rog, domnule președinte, și pe colegul de la PSD, să intervină la dezbaterile pe amendament cu observații, că acesta este rolul regulamentar al dezbaterilor pe amendament.

Explicarea votului, așa cum ne-a spus președintele comisiei, nu se face pentru voturile pe amendamente.

În calitate de președinte al Comisiei, poate da explicații la fiecare articol, domnule Drulă.

Mai citiți, că mai era... mai dați două pagini și o să găsiți și asta.

Alte intervenții la amendamente? Domnule Movilă, vreți să interveniți, da?

## Domnule președinte,

Pentru că ați menționat că președinții de comisie pot face explicarea votului, eu solicit, încă o dată, public, o fundamentare pentru următorul articol: „În spitalele clinice, funcția de director medical, director de cercetare, șef de secție medicală”...

Care articol, domnule Movilă?

Art. 24 alin. (7), domnule președinte.

24 marginal?

Da, 24 marginal, alin. (7).

Continuați.

„...șef de laborator medical, șef de serviciu medical și șef de birou medical se ocupă de către un cadru didactic universitar medical, desemnat în urma concursului sau examenului organizat de senatul instituției de învățământ superior public în cauză”.

Pentru mine, întrebarea este: care este rolul spitalului? Care este rolul managerului care are un contract de management, în situația în care o altă instituție organizează concurs și angajează, practic, în spital, personalul de care vorbeam?

Este important să înțelegem acest lucru. Și eu solicit încă o dată, pentru că, în ansamblu, sunt multe prevederi bune în această ordonanță, dar aici văd un conflict care cred că ar trebui lămurit. Dacă în situația spitalelor publice, aflate în administrarea, în coordonarea administrațiilor locale, acolo se prevede expres că „...acele condiții de concurs sunt organizate la propunerea comitetului director, cu aprobarea consiliului local sau județean, după caz, prin hotărâre...”, cum spuneam, la aceste instituții, în cazul de față, la spitalele clinice nu există nicio implicare.

Și încă o dată vă spun. Este un lucru destul de grav să dăm drumul acestui text de lege fără implicarea directă a managerului de spital, care dă concurs și are indicatori pentru spitalul respectiv.

E important să lămurim acest lucru, pentru că, dacă vom avea o soluție pe care noi o considerăm constituțională, atunci sigur vom vota și noi. Dacă nu, cum spuneam, pentru că s-a votat respingerea retrimiterii la comisie, vom vota împotrivă.

Solicitați doar explicații sau și vot, domnule deputat?

## Domnule președinte,

Solicit o fundamentare președinților Comisiei pentru sănătate și Comisiei juridice, pentru că este un amendament admis...

Da, am înțeles.

...și, fiind la dezbateri generale, pe regulament, am făcut acest lucru.

Am înțeles. Doriți să votăm amendamentul din nou? Nu.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și vă mulțumesc pentru întrebare, domnule deputat, pentru că îmi dați posibilitatea să explic.

Există două categorii de spitale: spitale neclinice și spitale clinice. Aceste spitale clinice sunt cele care au, de fapt, contract cu universitățile de medicină și farmacie sau cu facultățile de medicină.

Particularitatea acestor spitale clinice este de fapt următoarea: sediul disciplinelor clinice, începând de la chirurgie, medicină internă, dermatologie și așa mai departe, nu este la nivelul facultăților de medicină sau în universitate. Sediul acestor discipline clinice este de fapt sediul secției clinice respective. Și asta, de fapt, este prevăzută atât de Legea nr. 95, cât și de Legea nr. 1 a educației naționale, pentru că învățământul superior medical așa este reglementat. Nu avem disciplina de chirurgie într-un birou de la facultatea de medicină, avem sediul disciplinelor în secția clinică. De aceea avem aceste secții clinice.

Și vreau să-i mulțumesc domnului deputat că mi-a dat posibilitatea ca în plen să explic tuturor colegilor aceste lucruri.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Vă rog, domnul...

## Domnilor colegi,

Apreciez profesionalismul și amabilitatea colegului meu de la comisie, domnul președinte Buicu, și nu contest cele spuse. Însă nu mi-a explicat nimeni, încă, care este relația juridică dintre managerul de spital – lăsând la o parte activitatea practică și didactică pe care universitatea de medicină și farmacie o face în baza unor contracte, protocoale cu spitalul clinic..., care este responsabilitatea juridică a managerului de spital atunci când o altă instituție îi recrutează oamenii și îi duce în spital? Pentru mine asta este important.

Nu contest cele spuse de domnul președinte, domnul deputat Buicu, că, într-adevăr, laboratoare, practică, vestiare... la studenți, la rezidenți sunt în spitale clinice. Dar nu mi-a explicat care este relația și responsabilitatea juridică. Mulțumesc.

Ultima intervenție, domnule Buicu, la subiectul acesta.

## Mulțumesc.

## O să încerc să explic.

Dacă ați fi citit art. 185 pct. 9 și pct. 10, ați fi văzut că în cadrul spitalelor clinice procedura de examen este făcută de senatul universităților, cu avizul Ministerului Sănătății sau al autorității publice locale, pentru că spitalele clinice pot fi în subordinea ministerului sau în subordinea autorității locale.

Legat de relația juridică dintre manager și șeful de secție, pot să vă spun că, în urma concursului, va fi semnat un contract de management, de administrare, între managerul spitalului și acel șef de secție, care va cuprinde, în afară de planul de management al candidatului pentru funcția de șef de secție, și indicatorii de management aferenți secției respective.

Cu alte cuvinte, managerul are acest instrument de control al activității din cadrul secțiilor respective.

Mulțumesc. Continuăm dezbaterile la articole. Dacă mai sunt intervenții, vă rog? Domnul... Ungureanu? Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vorbim despre marginal 12. Noi susținem păstrarea acestei componente, în forma OUG nr. 79. Aș vrea să dăm câteva cazuri concrete, apropo de conflictul de interese.

Știu că este uneori dificil să trecem peste relațiile personale. Îmi amintea, în mod dureros, un membru al Comisiei pentru sănătate că am apelat odată la el, pentru fiica mea, într-o problemă de sănătate și îmi bătea obrazul că îl contrazic în idei. Cam asta se întâmplă în spitalele României. Se întâmplă cumetrii. Se întâmplă ca, odată ce ai apelat la un doctor, să-ți amintească în mod dureros, într-un moment dificil, că îi rămâi dator. Așa se alocă banii. Și acest tip de conflict nu poate fi reglementat.

De asta nu poate exista, stimate coleg din Comisia pentru sănătate care ai spus, cu tot dragul pentru tine, că este o suprareglementare la acest marginal 12!

Nu există nimic sau nu poate fi nimic puțin sau nimic care să înlăture capacitatea noastră, ca Parlament, măcar să diminuăm conflictul de interese, în orice formă.

Așa că propunerea mea este de bun-simț: să fie destul de clar definit ce înseamnă conflictul de interese pentru manageri, pentru șefi de secții. Uitați-vă cât de clar este la subpunctul b): „deținerea de către soțul/soția, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea, inclusiv ai managerului general, a funcției de membru în comitetul director sau a unei alte funcții de conducere, inclusiv de natură administrativă”.

Iar în ceea ce propune comisia este o chestiune cu caracter general, care trimite la Agenția Națională de Integritate – o instituție care mai degrabă este legată de mâini și de picioare, în majoritatea situațiilor. Și am avut lucruri punctuale în acest Parlament: ANI care trimite documente și noi spunem: „Nu ne interesează!”; rapoarte ale Curții de Conturi care vorbesc despre jaful din spitale și nu se aplică.

Așa că nimic nu este puțin și nimic nu este suprareglementare, dacă aduce o brumă de echitate într-un sistem medical care este praf.

Propunerea este de menținere în forma OUG.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Eu n-am înțeles nimic.

Votăm din nou amendamentul admis, la poziția 12. Vot, vă rog.

Păi nu, și eu am supus la vot amendamentul... cum este amendată legea, din raport. Așa e amendamentul.

91 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, 6 abțineri. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă. Vă rog, domnul...

Continuăm cu dezbaterea la articole.

Dacă până la poziția 24 mai sunt intervenții?

## Bine v-am regăsit!

Da, vorbim despre 16 marginal, art. 176 alin. (7). O să-l citesc așa cum apare în ordonanță, să fie foarte clar ce reclamăm aici: „Modelul-cadru al contractului de management, care include cel puțin indicatorii de performanță ai activității, programul de lucru și condițiile de desfășurare a activității de management, se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.”

„Valorile optime ale indicatorilor de performanță ai activității spitalului se stabilesc și se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.”

Și partea cea mai importantă: „Contractul de management va avea la bază un buget global negociat, a cărui execuție va fi evaluată anual.”

Din păcate, această prevedere lipsește din amendamentul admis. În lumea din care vin eu, și se pare că și această ordonanță, orice contract de management are la bază un buget global negociat, iar asta, din punctul meu de vedere, ajută orice manager să fie ordonat și predictibil în activitățile sale. Însă, în realitatea parlamentară, în mod ciudat, această opțiune nu se regăsește, fiind, după cum spuneam, eliminată din acest articol.

Vă rog și vă rugăm să ajutăm managerii să fie profesioniști și să păstrăm această prevedere.

Propun păstrarea prevederii inițiale și respingerea amendamentului admis. Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumim.

Votăm din nou amendamentul admis de la poziția 16. Vot.

98 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, 5 abțineri. Amendamentul admis a rămas în forma inițială. Alte intervenții? Domnul Pop.

Apăsați pe microfon, că nu vă văd, de aceea... Domnule Pop, mai susțineți? Domnul Popescu.

## **Domnul Pavel Popescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, domnule Pop.

Da, numărul 26. Îmi aduc foarte bine aminte, nu știu dacă am motiv să-mi aduc aminte atât de bine, dar poate că am, că s-a discutat ieri.

Nu pentru că... să vă clarific, dragi colegi.

Colegii dumneavoastră au impresia că noi uităm, așa, de la secundă la secundă, și încearcă să profite de aceste lucruri.

Ieri am discutat, în comisiile reunite, următorul aspect: art. 10 spune așa: „În cazul spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale, condițiile specifice de participare la concursul de ocupare a funcției de șef de secție, șef de laborator și șef de serviciu medical se aprobă la propunerea comitetului director, prin act administrativ al primarului unității administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului București sau al președintelui consiliului județean, după caz, cu avizul direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București.”

Din câte îmi aduc eu aminte, ieri am stabilit și a rămas forma în care „primarul”, formularea „prin act administrativ al primarului unității administrativ-teritoriale” se înlocuiește cu „consiliul local”. Asta am discutat ieri. Și am vrea să se revină la forma inițială cu care am căzut de acord ieri, și anume „primarul” să fie înlocuit cu „consiliul local”.

Deci susțin respingerea amendamentului în această formă și admiterea lui, cu modificarea pe care tocmai am spus-o.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Nu se fac amendamente de formă în plen, domnule deputat.

Deci votăm din nou...

Votăm din nou amendamentul de la 26 marginal alin. (10). Vot, vă rog.

94 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, 4 abțineri. Amendamentul a rămas în forma inițială. Alte intervenții?

## Da, domnule președinte.

Îmi pare rău că nu ați observat, am semnalizat din timp. Cred că aici este vorba doar de o eroare materială, pentru că la comisie am avut propunerea pe care a menționat-o colegul nostru, domnul deputat Pavel, că „aprobarea se face la propunerea comitetului director, prin hotărâre de consiliu local, hotărâre de consiliu județean sau, după caz, hotărâre a Consiliului General al Municipiului București”, propunere la care au subscris mai mulți colegi, inclusiv de la PSD, inclusiv de la UDMR. Și cred că aici... luăm stenograma de ședință...

Și aici cred că este o eroare materială, altfel nu pot să-mi explic cum nu apare, din stenograma de ședință, formularea adoptată. Sau, în cel mai rău caz, propunerea ar trebui să fie la amendamente respinse. Numai că în comisie s-a votat ca instituția administrativă reprezentată de consiliul local, consiliul județean, care este legislativul administrației locale, să valideze condițiile de concurs, nu primarul sau președintele de consiliu județean.

Și îl rog pe domnul președinte să își reamintească această discuție din comisie. Pentru că nu ne... și îmi pare rău că sunt discuții politice. Chiar e o problemă tehnică pentru sistemul de sănătate, nu stăm să aruncăm unii în alții, că suntem PSD, PMP, UNPR și restul. E doar...

Am înțeles, domnule deputat.

...o abordare tehnică.

Mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

## Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Nu știu ce dezbatere a existat în Comisia pentru sănătate, că acolo n-am fost prezent. Ieri a fost o ședință comună. Pentru că în prima variantă ni s-a propus să adoptăm forma venită de la Comisia pentru sănătate, am avut câteva observații – chiar eu am avut câteva amendamente de făcut – și s-au luat în dezbatere doar acele probleme pe care noi, din Comisia juridică, le-am considerat că trebuie să fie rezolvate.

Aici, la 10, din Comisia pentru sănătate n-a existat amendament. A existat o variantă a textului original. Eu am avut o observație, că este absurd să nu aibă un rol o persoană de specialitate din spital pentru – și vă rog să citiți despre ce este vorba – „...condițiile specifice de participare...”, deci ceva specific, și personalul medical să nu aibă un rol în elaborarea acestor condiții specifice.

Și în dezbaterea... eu am venit cu o propunere, alții au venit cu o propunere, și eu am fost de acord să se modifice, introducându-se această frază, pe care o găsiți aici: „se aprobă la propunerea comitetului director”. Și atât.

A fost într-adevăr o dezbatere legată de procedura însăși – deci nu primarul, ci consiliul local –, dar amendamentul pe care eu l-am susținut – și cu toate intervențiile am fost de acord, ca acest amendament să fie supus votului – a fost acesta. Și acesta a fost supus votului.

Deci, într-adevăr, s-a ridicat problema legată... că n-ar trebui să fie primarul, că ar trebui să fie... și erau „n” variațiuni, dar așa ceva nu s-a supus votului și nimeni n-a reclamat să fie altfel. Nu vă supărați, eu am fost de acord ca amendamentul, pe care eu l-am făcut prima dată, cu managerul general și directorul medical, să aibă această formă, legat de „se aprobă la propunerea comitetului director”. Și acesta a fost supus votului.

Mulțumesc.

N-a existat alt vot...

Vă mulțumesc.

...au existat discuții, dar, în final, s-a supus votului această formulă.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Avem raportul comun, avem amendamentul votat și admis de plen, încă o dată.

Sistăm aici dezbaterea la acest articol.

Dacă mai sunt intervenții la alte articole? Vă rog, liderii la prezidiu.

Vă rog, domnule Ungureanu.

Aș vrea să-i mulțumesc domnului președinte Buicu pentru eleganță. Arareori se întâmplă ca în comisie să fie persoane care nu cred o iotă din ce spui, dar îți dau impresia că o fac. Și îi mulțumesc foarte mult pentru asta. E nevoie și de multă politețe.

Suntem la 24 și vorbim de un joc de putere.

Vă amintiți, cei care ați fost în Comisia pentru sănătate, cum au venit rectorii universităților de medicină, și domnul profesor Beuran, dacă îmi aduc aminte, și băteau obrazul unor membri...

Domnule deputat, La alineatul...

Da, este vorba despre șefii de secție...

Marginal 24?

Da. Marginal 24.

...a fost dezbătut și votat...

...și ne spunea domnul...

A fost dezbătut și votat.

Da...

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Alte intervenții dacă mai aveți?

Nu a fost, 24 nu a fost...

Domnul Movilă. 24... a susținut domnul Movilă și... votat de plen.

Mulțumesc frumos.

Alte intervenții dacă mai sunt?

La numărul... o secundă... la 25.

Continui, că e pe aceeași temă: șefii de secție. Profesorii universitari spuneau așa: „Cum adică un om cu un grad mai mic decât mine să-mi fie mie șef?”

Există un termen numit „colaborare și parteneriat”, lucru care se întâmplă în Comisia pentru sănătate. Și ar trebui să se întâmple în orice spital. Poți să fii profesor universitar și să fii, pe linie didactică, superior unui medic, și, în calitate de șef de secție, acel om, având mai multe calități decât tine, să poată să-și facă treaba foarte bine.

Îl văd pe domnul Buicu gata să-mi dea un drept la replică. Îl aștept cu drag.

Nu, nu, fără drept la replică. Solicitați vot pe acest amendament?

Sigur.

Pe procedură o să se cheme altfel.

Deci 25 marginal, pct. 15, art. I pct. 17, da? Domnule Ungureanu? Amendament admis.

Vot, vă rog. 91 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 9 abțineri. A rămas în forma inițială.

Vă rog, alte intervenții? Domnul Gheorghe Tinel.

Domnule președinte,

Vă rog să nu mai permiteți analiza și dezbaterea unor texte, dacă textul respectiv, articolul respectiv a fost depășit, a fost parcurs.

Pe cuvântul meu, ne creați o mare problemă în a urmări. Ne ducem la art. 17, ne întoarcem la art. 5, ne ducem la art. 24, ne întoarcem la art. 6.

Stabiliți o procedură, pe calupuri marginale, cum vreți dumneavoastră – de la 1 la 10, de la 10 la 20, de la 20 la 40 –, în așa fel încât toată activitatea noastră să fie liniară. Că altfel, pe cuvântul meu, ne ducem, ne întoarcem, fiecare are câte o observație – haideți să mai discutăm o dată amendamentele admise. Păi nu discutăm... observațiile se fac aici, pe textul propus, numai ca observații. Altfel, nu facem amendamente în plen.

Mulțumesc.

Dar nu trebuia să-mi spuneți mie chestia asta. Alte intervenții? Vă rog, domnule Ungureanu.

Ne referim la marginal 27, la organizarea concursurilor. Suntem în aceeași situație, în care manageri de spitale – și, prin asta, mă refer în special la marele deficit de caracter pe care îl avem în sistemul medical –, sunt manageri de spitale care sunt susținuți de universități. Dacă ești în gașca potrivită, atunci ocupi un post de manager. Dacă nu ești în gașca potrivită, atunci acel post de manager este la mâna primarului, este la mâna președintelui consiliului județean. Noi susținem să se păstreze forma din OUG nr. 79.

## Am înțeles.

Îi mulțumesc liderului dumneavoastră, care a făcut o promisiune aici, la întâlnirea cu liderii.

Vot pentru amendamentul admis de la poziția 27.

97 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, 8 abțineri. Amendamentul a rămas în forma inițială. Alte intervenții?

Mulțumesc. Legea merge la votul final. Mergem la...

12. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiect de îmbunătățire a serviciilor judiciare) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 februarie 2017 și la 27 februarie 2017; în procedură de urgență.

Comisia pentru buget?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 februarie 2017 și la 27 februarie 2017

Comisia pentru buget, finanțe a fost sesizată privind proiectul de lege mai sus menționat.

Proiectul de lege supus dezbaterii a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Acest proiect are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de îmbunătățire a serviciilor judiciare dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în vederea implementării Proiectului reforma sistemului judiciar.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul mai sus menționat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2017 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, precum și pentru stabilirea de măsuri în acordarea unor beneficii de asistență socială.

Comisiile?

Comisia pentru agricultură, domnul Munteanu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu acest proiect de lege au fost sesizate Comisia pentru agricultură, Comisia juridică și Comisia pentru muncă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2017, având ca scop prorogarea, până la data de 15 august 2017, a termenului prevăzut în Ordonanța nr. 51.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 februarie 2017.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.

Membrii Comisiei pentru agricultură, în ședința din 5 aprilie 2017, au votat, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Membrii Comisiei juridice, în ședința din 25 aprilie 2017, au votat, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Membrii Comisiei pentru muncă, în 3 mai 2017, au votat, cu unanimitate de voturi, adoptarea prezentului proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Olar.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este vorba de o prorogare. Ca să înțelegem cu toții, este vorba de prețul mediu la lemn, care se prorogă până la 15 august.

Eu, ca membru în comisie, și noi, Partidul Național Liberal, din Comisia pentru agricultură, am votat „pentru” și Grupul parlamentar al PNL va vota „pentru”. Mulțumesc.

Domnul Drulă.

La art. II din ordonanță se instituia obligația pentru Guvern de a emite norme metodologice pentru câteva acte normative până la data de 1 aprilie 2017 – asta era prevăzut în ordonanța pe care o discutăm astăzi.

Eu aș vrea să știu dacă aceste norme metodologice au fost emise – din ce am verificat, nu – și când va face Guvernul acest lucru.

Da.

Alte intervenții? Mai sunt? Nu.

Fără amendamente, vot final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale. Inițiatori?

Doamna Huncă, în calitate de inițiator vorbiți, da?

Da.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinse colege, Distinși colegi,

Inițiativa legislativă nr. 161/2017, care se află astăzi în plenul Camerei Deputaților, prevede ca în fiecare județ să se înființeze câte un centru de excelență cu personalitate juridică, unitate conexă a Ministerului Educației Naționale.

Rolul acestor centre de excelență este acela de a selecta elevii capabili de performanță și de a-i pregăti pentru a participa la concursuri, competiții naționale și internaționale.

Având personalitate juridică, centrele de excelență județene vor putea accesa resurse financiare pentru a realiza proiecte și programe europene.

Obiectivul principal pentru care am elaborat acest proiect de lege este acela de a oferi pregătirea tinerilor în spații de lucru moderne, cu echipamente de ultimă generație, pentru a putea face performanță la nivel înalt, atât pe plan național, cât și internațional.

În acest fel vor putea realiza și asigura implementarea unor programe de parteneriat cu diverse instituții din țară și din străinătate, cu organizații neguvernamentale, comunitatea locală, în scopul îmbunătățirii condițiilor și a resurselor necesare educării diferențiate a copiilor și a tinerilor capabili de performanțe înalte.

În urma modificării legislative propuse, centrele județene de excelență vor fi înființate prin Legea educației naționale și vor deveni unități conexe ale Ministerului Educației Naționale, alături de casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor.

În prezent există câteva centre de excelență, însă doar în cele mai dezvoltate județe din țară și sunt finanțate din sponsorizări.

De aceea, pentru a da posibilitatea tuturor elevilor să facă performanță, este nevoie de înființarea de centre de excelență în fiecare județ.

Cred că este în interesul fiecăruia dintre noi, care reprezentăm o anumită regiune din România, să generăm un cadru legal cât mai eficient, în vederea creșterii și sprijinirii propriilor valori, care, mai departe, să se transforme în plusvaloare pentru țara noastră.

Cu cât ne preocupă mai mult educația copiilor noștri și atragem investiții mai mari în procesul educațional, cu atât vom crea locuri de muncă cu înaltă calificare și vom dezvolta fiecare ramură a economiei, la nivel local și național.

Punctele de vedere exprimate până în prezent de comisiile de specialitate care au analizat proiectul au fost pozitive și, de aceea, consider că și dumneavoastră veți susține acest proiect, prin care vom putea crește nivelul de pregătire și condițiile de studiu pentru elevii din toate județele

țării care își doresc să facă performanță într-un anumit domeniu.

Înainte de a pune proiectul de lege, am organizat mai multe dezbateri publice, unde am consultat atât profesorii care se ocupă de pregătirea tinerilor olimpici, cât și elevii care au înregistrat performanțe la concursurile școlare naționale și internaționale, precum și părinții acestora.

Consider că susținerea performanței în educație nu este un drum ușor, dar este un drum sigur. Realitatea ne demonstrează că nu banii, nu poziția socială, ci educația face diferența.

Vă mulțumesc.

Doamna Gavrilă, Comisia.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, a primit adresa Pl-x 161, cu propunerea pe care o avem în discuție.

S-au analizat punctele de vedere de la Comisia pentru buget, Consiliul Legislativ, Consiliul Economic, Comisia pentru egalitate de șanse.

Obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative se referă la modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 din 2011, cu modificările și completările ulterioare, în scopul transformării centrelor județene de excelență în unități conexe Ministerului Educației Naționale, astfel încât acestea să poată accesa fonduri europene independent de inspectoratele școlare, precum și să aibă o anumită independență, fiind însă coordonate metodologic de inspectoratele școlare.

Propunerea legislativă despre care discutăm face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor legale.

La lucrările comisiei au fost prezenți 15 deputați din totalul de 24 de membri. S-a votat pentru susținerea acestui proiect legislativ și pentru un raport favorabil, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

Și acum o să-mi dați voie, domnule președinte, să vorbesc în calitate de deputat al PSD, pentru a exprima punctul nostru de vedere. Este posibil?

Vă rog.

Punctul de vedere al Partidului Social Democrat a fost de a susține acest proiect legislativ extrem de generos, extrem de important, care se fixează asupra performanțelor școlare și creează oportunități educaționale extrem de importante pentru tinerii talentați, pasionați, cu înclinații științifice, literare, artistice, tehnice.

Față de prevederile anterioare, această inițiativă legislativă mută accentul pe ideea de unitate conexă, așezând-o în simetrie cu centrul județean de resurse educaționale, existând o mai mare independență, posibilitatea de a accesa fonduri europene, precum și de a-și crea o cultură organizațională proprie, de a avea demersuri mult mai accentuate, în sensul atragerii elevilor performanți.

Și ca filozofie educațională ni se pare interesant, pentru că există o simetrie față de proiectele care vizează educația remedială, susținerea elevilor cu diferite dizabilități, deficiențe, dificultăți de învățare, de atingere a obiectivelor minimale din programele școlare. E firesc să susținem, conform vocației școlii românești, și învățământul de calitate, învățământul orientat spre performanță.

Și cred că ar trebui – spun aceasta ca profesor și coordonator al unor asemenea centre – să ne fixăm obsedant nu doar pe ideea de olimpiade școlare și de reușite la olimpiadele școlare, care, într-adevăr, sunt marca supremă a unui învățământ de calitate și a unui progres și a unei performanțe școlare, ci și pe participarea la concursuri, la competiții, la tabere tematice, organizarea de simpozioane, în care vocația de cercetare sau creativă a elevilor să se poată manifesta, deci alte tipuri de interferențe.

Mai mult decât atât, este foarte important că în aceste centre județene de excelență elevii cunosc și alte maniere de predare, și alte explorări în domeniul respectiv, științific sau umanist, pentru că lucrează cu mai mulți profesori, deci e o experiență de cunoaștere, o experiență cognitivă mult mai importantă.

E motivul pentru care susținem acest punct de vedere.

Mulțumim.

Domnule Olar, doriți să vorbiți și la educație? Domnule Olar, doriți să vorbiți la educație? Că ați vorbit la copaci...

Păi sunteți înscris la cuvânt.

Doamna Abu-Amra Lavinia Corina.

## **Doamna Lavinia Corina Abu-Amra:**

Înființarea acestor centre de excelență reprezintă, aparent, în varianta PSD-ului, un scop nobil. În realitate însă, este o inițiativă populistă, prin care se dorește crearea unei alte structuri birocratice care înghite bani publici.

Nu avem nevoie de alte instituții, avem nevoie de eficientizarea celor pe care le avem. În unele cazuri, cred că e necesară chiar desființarea unora dintre ele. Și acestea sunt structuri birocratice, de exemplu, inspectoratele școlare.

Ca atare, Grupul USR votează împotriva acestei inițiative.

Menționez faptul că susținem excelența, însă este foarte important să stabilim cum vrem să facem acest lucru, nu doar să venim cu inițiative populiste, înființare de instituții care reprezintă, de fapt, o sinecură.

Mulțumesc.

Domnul Turcescu.

Am să spun de la bun început că Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară va sprijini acest proiect, va vota pentru el.

Dar au trecut 6 ani de la momentul în care, potrivit Legii nr. 1 a educației naționale, s-a decis înființarea acestor centre de excelență. I-am întrebat pe colegii mei mai experimentați din Comisia pentru învățământ cum funcționează aceste centre, pentru că, teoretic, în fiecare județ și la nivelul municipiului București ar fi trebuit să avem aceste centre funcționale.

Din păcate, așa cum au recunoscut colegii din Comisia pentru învățământ, repet, care cunosc mai bine situația de la nivelul județelor, aceste centre de excelență sunt forme fără fond, pentru că ele există, au fost stipulate acum 6 ani de zile, prin litera legii, s-au înființat, dar nu funcționează decât în două-trei județe.

Să considerăm astăzi că doar lipsa de finanțare, lipsa lor de posibilitate de a accesa fonduri europene să fie cauza nefuncționării acestor centre.

De aceea, vom și vota pentru acest proiect, pentru că în felul acesta le mai dăm o șansă.

S-ar putea însă să ajungem la concluzia tristă, peste un an, peste doi ani de zile, că, deși s-a făcut și acest efort, de stimulare a funcționării acestor centre de excelență, s-a făcut tot degeaba.

Și, atunci, s-ar putea să aibă dreptate colega mea de la USR, care spunea că, de fapt, sunt niște structuri birocratice înființate doar pe hârtie, așa cum se întâmplă cu multe alte structuri, date în fel și fel de legi, precum și în Legea educației naționale.

De aceea, astăzi, considerați că votul Partidului Mișcarea Populară este un vot pentru speranță, cu ideea că vor funcționa într-adevăr aceste centre, cu ideea că profesorii care trebuie să activeze în aceste centre de excelență, odată ce vor putea fi și remunerați, vor avea și dorința de a-și pune cunoștințele, experiența în slujba elevilor care vor să participe la un proces de învățare aprofundat în aceste centre de excelență.

Mărturisesc – și o spun ca să rămână spus – că sunt sceptic în ceea ce privește funcționarea, în următorii ani, a acestor centre de excelență.

Cred că ele trebuie regândite, așa cum trebuie regândită o bună parte din toată arhitectura Legii educației naționale.

Dar astăzi, spun încă o dată, Partidul Mișcarea Populară va vota pentru acest proiect, încercând să dea o ultimă șansă funcționării acestor centre.

Să dea Dumnezeu să funcționeze cu adevărat în următorii ani!

Doamna Florica Cherecheș.

Așa cum s-a spus, centrele de excelență sunt prevăzute și în actuala Lege a educației și ele se pot înființa prin ordin de ministru. Există județe în care acestea există, funcționează și este foarte bine acest lucru și cred că ar trebui ca astfel de centre să se înființeze în toate județele, în colaborare cu inspectoratele școlare județene.

Partidul Național Liberal susține identificarea și pregătirea elevilor performanți și posibilitatea ca aceștia să dezvolte potențialul care este în ei în domeniul în care au anumite abilități naturale, dar la acest vot ne vom abține, pentru că funcționarea defectuoasă a centrelor de excelență se datorează incapacității sau insuficienței finanțării acestora.

În fiecare an școlar, fiecare județ primește un anumit număr de posturi în care trebuie să se încadreze și sigur că acest număr de posturi depinde de semnătura ministrului.

Nu cred că este necesară modificarea Legii educației în acest sens și faptul că aceste centre ar avea personalitate juridică ar ajuta la mai buna funcționare a acestor centre. Pur și simplu ne întoarcem la problema banilor și cred că alocarea suplimentară a banilor pentru a înființa posturi, așa cum ar fi nevoie de alocare și pentru a înființa mai multe posturi de consilieri școlari pentru orientare, ar fi un lucru foarte bun pentru învățământul românesc.

Așa cum spunea colegul meu, Robert Turcescu – zicea că votul partidului din care face parte este un vot pentru speranță –, și al nostru, votul de abținere, este un vot pentru speranță, speranța că aceste centre vor funcționa cu adevărat în toate județele țării.

Domnul Zisopol.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Este foarte clar că propunerea legislativă aduce valoare adăugată învățământului românesc.

Așa cum s-a specificat de foarte multe ori astăzi, aici, în primul rând oferă posibilitatea centrelor de excelență să acceseze fonduri europene. Este vorba de programele și proiectele europene, de posibilitatea de a se autofinanța prin intermediul nu numai a sponsorizărilor, ci și, sperăm noi, într-un viitor foarte apropiat, prin intermediul Ministerului Educației Naționale.

Sigur că de foarte multe ori am accesat asemenea proiecte care au fost alocate nu numai excelenței, așa cum discutăm astăzi despre, iată, centrele de excelență, ci și multor tineri elevi care au probleme în ceea ce privește învățământul românesc.

Sunt foarte multe propuneri legislative care își au izvorul în Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților și aceasta este una dintre propunerile legislative care au plecat dinăuntrul acestei comisii – și vreau să le mulțumesc colegilor care cunosc foarte bine învățământul preuniversitar, colegilor care au lucrat foarte mult timp în inspectoratele școlare județene și, nu în ultimul rând, Ministerului Educației și colegului nostru, domnului ministru secretar de stat care ne-a fost coleg atâția ani și care ne-a ajutat să facem o propunere legislativă care să se bucure, practic, de votul dumneavoastră.

Eu totuși sper că vom avea un vot favorabil și că această propunere legislativă va aduce valoare adăugată, așa cum am amintit și anterior, învățământului românesc.

Vă mulțumesc și Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Barna.

## **Domnul Ilie Dan Barna:**

După cum se întrevede rezultatul la acest vot, jucăm din nou secvența triumfului speranței împotriva experienței. Avem o experiență deja de... cred că sunt 200 de ani de creare de forme fără fond, care nu v-au confirmat aproape niciodată. Ceea ce facem prin aceste centre de excelență este să pretindem că nu am avut performanță în obținerea de fonduri europene pentru că ne-au lipsit instituțiile adecvate. În realitate, fondurile europene se obțin de oameni instruiți, inclusiv de cei din sistemul de educație. Cât timp nu investim în această direcție și creăm noi structuri de tip sinecură, rezultatele vor fi fix cele de până acum.

Uniunea Salvați România nu susține această inițiativă, pentru că este o inițiativă formală, care nu aduce nimic în plus, creați doar niște instituții artificiale.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. La amendamente admise, dacă dorește cineva? Nu. Ultimul.

16. Reexaminarea Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 1.598 din 14 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 27 decembrie 2011. Comisii?

Juridică.

Domnul Varga.

Mulțumesc, domnule președinte.

Au fost etape importante de derulare a procedurii legislative asupra acestei legi.

În 2009, Senatul a respins propunerea legislativă, iar, în noiembrie 2009, Camera Deputaților adoptă propunerea legislativă.

În aceste condiții, Președintele României a cerut Parlamentului, în noiembrie 2009, reexaminarea Legii pentru completarea art. 7.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, tot în 2010, a respins cererea de reexaminare.

Camera Deputaților, în ședința din 2011, a supus la vot raportul înlocuitor de admitere a cererii de reexaminare și de respingere, iar raportul comisiei nu a trecut, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi, pentru că era lege organică.

Din stenograma ședinței nu rezultă că a fost supusă la vot legea, ci doar raportul.

În aceste condiții și în absența unui vot expres asupra legii aflate în reexaminare, Președintelui României i-a fost transmisă spre promulgare Legea pentru completarea art. 7 și a sesizat Curtea Constituțională.

Curtea apreciază, în speță, că cererea de reexaminare viza anumite aspecte concrete, întocmindu-se un raport asupra acesteia, care a fost supus votului final. Or, dispozițiile art. 7 alin. (3) din Constituție fac mențiunea expresă: „legea adoptată după examinare”.

Curtea constată că aceste norme constituționale impun supunerea la votul final a legii, și nu a raportului privind cererea de reexaminare a Președintelui României.

În concluzie, prin Decizia nr. 1.598/2011, Curtea Constituțională constată că Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții este neconstituțională.

Senatul, în 12 februarie 2013, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins din nou proiectul de lege.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, la 5 martie 2017, au hotărât, în unanimitate de voturi, să admită cererea de reexaminare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, și să respingă Legea pentru completarea art. 7.

Comisia juridică a analizat cererea de reexaminare pe parcursul mai multor ședințe și a hotărât adoptarea Legii pentru completarea art. 7.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în 2016, au reanalizat cererea de reexaminare, raportul preliminar și raportul preliminar II de adoptare a legii cu amendamentele admise ale Comisiei juridice și punctul de vedere negativ al Guvernului.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, s-a constatat că, la emiterea autorizației de construcție, autoritatea administrației publice emitente asigură garanția faptului că documentele de execuție sunt elaborate corespunzător.

Cele două comisii, în final, cu majoritate de voturi, admit cererea de reexaminare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, și resping Legea pentru completarea art. 7 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și, de asemenea, resping toate amendamentele prezentate în anexă.

Am înțeles. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Reamintesc faptul că raportul comisiei propune respingerea.

Legea merge la votul final.

Ne revedem la 11.55.

## DUPĂ PAUZĂ

Îi rog pe liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință.

Să luăm loc în bănci, stimați colegi.

Vă rog. Luăm loc în bănci și facem un vot de control. Domnule Nicolăescu, putem începe? Verificarea prezenței. Vot test, vă rog. Începem. Procedură.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie a punctului 7 de pe ordinea de zi, respectiv Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia; e PL-x 140/2017, o lege ordinară.

O să vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie pentru maximum două săptămâni.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Vă rog, vot.

84 de voturi pentru, 159 de voturi împotrivă, 6 abțineri, un coleg care nu votează.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă. Începem.

Capitolul I, proiecte de hotărâre ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European și Consiliu – Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria – JOIN(2017) 11.

Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European,

Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Accelerarea inovării în domeniul energiei curate – COM(2016) 763.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniilor referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Energie curată pentru toți europenii – COM(2016) 860 și la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piața internă a energiei electrice (reformare) – COM(2016) 861.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind eficientizarea politicii de returnare a Uniunii Europene – Un plan de acțiune reînnoit – COM(2017) 200, însoțită de Recomandarea Comisiei din 7 martie 2017 cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului – C(2017) 1.600.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (4[1] ) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea.

Vă rog.

Explicarea votului, domnul Roman.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru votul dat astăzi.

E foarte important că acest proiect devine lege și cred că era obligatoriu să reglementăm această prorogare de termen până la 30 septembrie.

Vă mulțumesc, în numele colegilor din Comisia pentru administrație, că acest proiect a trecut și cu amendamentele comisiei și este foarte important de știut că niciunul dintre cei care depun sau încep procedura de autorizare nu pot fi amendați până la sfârșitul anului.

Amendamentele din cadrul comisiei vin în sprijinul celor care doresc să intre în legalitate, să respecte prevederile legate de securitatea la incendiu, dar, din diferite motive, au depus această documentație mai târziu. Trebuie să ținem cont și de faptul că multe școli au primit cu întârziere banii pentru lucrările de autorizare, precum și de faptul că ne lovim de o supraaglomerare la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență, unde au ajuns munți de documente, iar personalul însărcinat cu verificarea lor este prea puțin, comparativ cu nevoile la nivel național. Vă mulțumesc.

Doamna Simona Bucura-Oprescu.

## Stimați colegi,

Comisia pentru administrație s-a aplecat cu multă atenție asupra acestui act normativ, plecând de la situația din teren, plecând de la situația cu care administrația publică locală se confruntă.

Într-adevăr, din păcate, în momentul acesta sunt insuficient de mulți experți pentru autorizarea situațiilor de incendii. În același timp, situația unităților școlare construite înainte de 1998 și a celor construite după 1998 e diferită și, nu în ultimul rând, faptul că Programul național de dezvoltare locală II prevede fonduri pentru 2.000 de obiective care să obțină aceste autorizații pentru incendii...

Prin urmare, în urma grupului de lucru pe care noi, în Comisia pentru administrație, l-am avut, am considerat necesar ca această prorogare a termenului să fie luată în calcul și propusă de comisie plenului, astfel încât, pe de o parte, să prelungim termenul până la 30 septembrie pentru obținerea acestor autorizații, iar, pentru cei care au aceste autorizări în curs, să nu fie amendați până la data de 31 decembrie.

Grupul PSD a susținut această formă a actului normativ și sper ca fiecare dintre dumneavoastră, prin vot, să-l susțineți. Vă mulțumim.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Continuăm.

7. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege privind respingerea ordonanței de urgență.

Vă rog.

Domnul Ciolacu. Domnul Ciolacu, după care... Vă rog, domnule Nicușor Dan.

## **Domnul Nicușor Daniel Dan:**

## Stimați colegi,

Cred că este un moment trist pentru noi, toți. Avem în stradă și avem în balcon niște oameni care au câștigat niște premii internaționale pentru cinematografia românească, niște oameni care au organizat niște festivaluri, cu care ne mândrim cu toții, și ei au venit să ne ceară un singur lucru: să le permitem să-și explice argumentele în Comisia pentru cultură.

Parcursul ordonanței a fost: aprobare tacită la Senat, nicio dezbatere, a fost pus în dezbatere la comisie, nimeni nu a fost invitat, a fost pus ieri, prin decizia Biroului permanent, pe

ordinea de zi, a fost dezbătut ieri. Nu a existat nicio posibilitate ca ei să poată să-și expună argumentele în fața Comisiei pentru cultură. E regretabil.

USR a votat împotriva respingerii ordonanței.

Domnul Ciolacu.

Partidul Social Democrat a luat decizia de abrogare a acestei ordonanțe – din punctul nostru de vedere, o ordonanță prost concepută – la solicitarea Societății Auditorilor din Audiovizual, care reprezintă interesele organismelor de gestiune colectivă și ale membrilor lor. Cuprinde 29 de membri din 22 de țări europene, reprezentând 120.000 de regizori și cineaști, Federației Regizorilor de Film din Europa, care reprezintă 29 de țări europene – peste 20.000 de regizori, Federației Scenariștilor din Europa, care are 25 de membri titulari din 20 de țări europene și reprezintă 6.000 de scenariști, Confederației Internațională a Societăților de Autori și Compozitori, care are 239 de membri din 123 de țări.

Toate aceste federații ne-au solicitat abrogarea acestei ordonanțe, facerea unei noi legi..., precum și din partea Consiliului director Dacin Sara, organism care gestionează gestiunea colectivă a intereselor tuturor autorilor de opere, cinematografie și audiovizual din România, Uniunii Cineaștilor din România, Uniunii Autorilor, Realizatorilor de Film din România, Cinemagix România, distribuitorul autorizat de film românesc, care, de asemenea, ne-au cerut abrogarea, precum și din partea: Lucia Hossu-Longin, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Mihai Constantinescu, Laurențiu Damian, Mircea Daneliuc, Mircea Diaconu, Mircea Drăgan, Valeriu Drăgușanu, Bogdan Ficeac, Stere Gulea, Mihai Ispirescu, Nicolae Mărgineanu, Șerban Marinescu, Mircea Mureșan, Vlad Păunescu, Dan Pița, Cătălin Saizescu și mulți alții.

Mulțumim mult.

Domnul Știrbu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Reprezentanții Partidului Național Liberal au votat împotriva respingerii acestei ordonanțe.

În acest moment lucrurile stau de asemenea manieră încât, cu siguranță, majoritatea din această sală, cu siguranță cei ce cunosc domeniul acesta de activitate, înțeleg faptul că ne întoarcem la vechea lege a cinematografiei.

În acest moment, finanțarea tinerilor regizori români, care au fost principalii ambasadori ai României în ultimii ani de zile, se încheie. În acest moment, coproducțiile internaționale româno-europene nu pot fi finanțate.

În atare situație, dragi colegi, rog reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare ca, începând de luni, să ne așezăm la masă, să gândim, împreună cu cei care beneficiază și își desfășoară activitatea în acest domeniu de activitate, să gândim o nouă legislație în domeniu. S-a demonstrat – și cu asta închei – că cinematografia, în acest moment, este principalul ambasador al României.

Vă mulțumesc mult.

Sunteți doi înscriși la cuvânt de la PMP. Vă rog, cu explicarea votului, unul singur.

## Domnule președinte,

Chiar dacă nu vom schimba configurația votului, sunt trei colegi de la PMP care au votat și nu figurează că au votat și vreau să vă rog să reluăm votul. Spuneam, nu va afecta distribuția și majoritatea, dar, pentru a cuantifica votul lor pe acest proiect de lege, vă rog să reluăm votul.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Supun la vot cererea liderului Grupului PMP de reluare a votului.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Sunt perfect de acord cu domnul președinte Gigel Știrbu că trebuie o nouă lege a cinematografiei. Nu trebuie o ordonanță care să creeze un conflict între generații, fiindcă această ordonanță asta ar fi creat. Dar aș vrea un singur lucru să vă spun: să știți că noua lege n-a intrat în funcțiune, așa că toate premiile care au fost aduse României și finanțările au fost făcute pe vechea lege.

Mulțumesc mult.

Domnul Márton Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă miră toată această dezbatere.

Permiteți-mi să citesc două mici fragmente din raportul comisiei, semnat de domnul Știrbu.

„...s-a înregistrat prezența unui număr de 12 deputați din totalul de 15 și s-a decis, cu unanimitate de voturi, respingerea ordonanței”. Asta scrie în raport!

Deci 12 erau prezenți din 15 și era unanimitate a voturilor pentru respingere.

Da.

Domnul Pașcan.

## Domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

Eu vreau să vedem partea plină a paharului.

Nu este niciun fel de tragedie, nu s-a sfârșit nimic, este doar un nou început. Adică trebuie să înțelegeți – și v-o spun în calitate de membru al Comisiei pentru cultură – că au existat presiuni asupra acestui act normativ, asupra acestui proiect de act normativ, din partea mai multor tabere care astăzi își desfășoară activitatea în cinematografie. Nu puteam să fim mediatorii unei ordonanțe de urgență și să înclinăm balanța în favoarea unora sau a celorlalți, fiindcă, de la început – și vreau să precizez acest lucru –, deși a trecut tacit de Senat, și Comisia de cultură și media din Senat a dat tot un raport negativ.

Prin urmare, a existat o viziune concretă și, la data respectivă, au fost audiați și reprezentanți ai spațiului cinematografiei, precum și din rândul ministerului, tocmai

pentru că nici nu s-a reușit să se răspundă la întrebarea de ce era necesară în vacanța parlamentară o ordonanță de urgență pe un subiect atât de important, cum ar trebui să fie Legea cinematografiei.

Prin urmare, tot ce s-a lucrat pentru acest proiect este absolut bine-venit pentru un nou proiect legislativ pe care îl poate asuma chiar Comisia pentru cultură, cu toate formațiunile politice pe care le reprezintă.

Nu văd niciun fel de problemă, e doar o perioadă în care trebuie să vedem dacă chiar reușim să promovăm un nou act normativ, un nou proiect legislativ, chiar în procedură de urgență, astfel încât în câteva luni lucrurile să fie clarificate și să fie adoptat, într-adevăr, un necesar act normativ clarificator, edificator, dar cât se poate de serios pe acest domeniu.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Continuăm.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisiile – juridică și pentru sănătate – propun adoptarea.

Vă rog.

Domnul Popescu.

## **Domnul Pavel Popescu:**

Grupul PNL a votat împotriva acestei legi și am explicat astăzi foarte clar anumite lucruri care s-au întâmplat în comisiile de specialitate pe parcursul acestei legi.

Domnilor, dacă dumneavoastră vă imaginați că în fiecare zi pe o lege ne putem juca în halul în care ne-am jucat pe această lege, dacă vă imaginați că pe stenograma unei comisii putem să cădem cu toții de acord și a doua zi să ne trezim cu niște modificări majore pe acea speță, eu zic să plecăm cu toții acasă, pentru că vorbim despre sănătate.

Eu zic să plecăm cu toții acasă! E un sistem de sănătate, domnilor, și trebuie să fie mai presus de interesele personale și interesele de grup.

Dar, cum spuneam azi-dimineață, vă repet, „tovarășii” înving din nou! Mereu au învins sistemul de sănătate.

Domnul Ungureanu.

## **Domnul Emanuel Dumitru Ungureanu:**

În sistemul de sănătate contează din ce gașcă faci parte. La Cluj este un control la o instituție medicală și managerul spitalului județean – și o să rog public să se verifice asta – se ocupă de cazarea celor de la Casa de Asigurări, în așa fel încât să fie bine. Un hotel de cinci stele este mult peste diurna celor de la Casă.

De ce se poate asta? Pentru că, de când e lumea, șefii DSP sunt puși de cine trebuie și managerii au în spate UMF-urile. Se știe acest lucru și nu se face nimic. Când se va schimba asta? Când ne vom da seama că cel mai mare deficit în sănătate este cel de caracter? Am fost acum câteva săptămâni la Spitalul Județean din Craiova și, așa cum a fost de acord doamna ministru într-o discuție pe care am avut-o cu ea, acolo lucrurile se rezolvă doar cu o bombă. Dar eu cred că lucrurile s-ar rezolva și dacă politicienii corupți nu ar fi închiși în închisorile supraaglomerate, ci în spitale.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnul Bacalbașa.

Vă rog.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Am auzit punctul de vedere exprimat în legătură cu această lege de reprezentantul PNL-ului. Vreau să spun că îmi datorez prezența în această sală și prezența în politică PNL-ului, căruia îi mulțumesc pe această cale, pentru că, dacă nu erau gravele abuzuri din timpul Convenției Democratice, la Galați, la spitalul județean, eu mă ocupam de medicină, și nu de politică.

Mulțumesc. Domnul Movilă.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ideea de bază este că avem nevoie de o nouă lege a sănătății. Astăzi avem încă un proiect de lege, cu zeci de articole, care vine să completeze o lege mai veche de 10 ani, care are mai multe amendamente, completări decât textul de bază.

Nu aș vrea să fac comentarii politice și e păcat; toată lumea vorbește despre sănătate ca un subiect comun, ca un sistem comun, ca o temă comună și am auzit foarte puține despre esența acestei legi și mai mult atacuri politice.

Sunt minimum două articole în acest act normativ adoptat astăzi care, din punctul de vedere al Partidului Mișcarea Populară, sunt neconstituționale. Și îmi pare rău că nu am avut capacitatea în Comisia pentru sănătate și majoritatea nu a avut capacitatea de a dialoga și de a găsi o soluție corectă pe legislația românească privind cele două texte despre care vorbeam – și cel mai important se referă la ingerința, imixtiunea unei instituții, entități juridice în alte instituții juridice, fără a fi raporturi reglementate în legislație. Mă refer la organizarea concursurilor în spitale de către universitățile de medicină și farmacie fără a avea acest drept, acest statut.

Vom contesta la Curtea Constituțională aceste două texte și de aceea am votat împotrivă.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumim.

Continuăm.

9. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiect de îmbunătățire a serviciilor judiciare) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 februarie 2017 și la 27 februarie 2017.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Adoptat.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2017 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, precum și pentru stabilirea de măsuri în acordarea unor beneficii de asistență socială.

Comisiile pentru muncă, agricultură și juridică propun adoptarea.

Adoptat.

Capitolul III, legi organice, adoptări.

11. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Adoptat. Doamna..., dacă nu vă supărați? Vă rog, doamnă. Doamna Răduț.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Social Democrat a votat acest proiect legislativ, întrucât propunerea legislativă a urmărit completarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel ca și cetățenii din localitățile Slatina, Râmnicu Vâlcea și Turnu Măgurele să poată beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4), ca compensație a faptului că au fost afectați de emisiile de pulberi, gaze și vapori provenite de la foste fabrici, uzine, combinate și întreprinderi din aceste zone.

Adoptarea acestei modificări creează un echilibru între aceleași categorii de oameni care au lucrat sau trăiesc în orașe cu poluare remanentă.

Sistemul de pensii publice promovează principiul egalității, prin care se asigură un tratament nediscriminatoriu contribuabililor și beneficiarilor, precum și principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la acest sistem își asumă obligații și beneficiază de drepturi pentru înlăturarea riscurilor prevăzute de lege.

Într-un stat democratic, protecția socială reprezintă un fundament, un element fundamental al politicilor statului, deoarece, prin punerea ei în aplicare, se realizează prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecințelor unor evenimente considerate riscuri sociale asupra nivelului de trai al populației, scopul fiind atingerea bunăstării colective. Vă mulțumesc.

Domnul Gigel Știbu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

În calitate de inițiator al acestei legi, vă mulțumesc atât în numele meu, cât și în numele beneficiarilor acestei inițiative legislative, locuitorii municipiului Slatina. Așa cum am spus și ieri, Slatina este unul din orașele cele mai poluate din România; este un fel de reparație morală, dacă vreți, pentru locuitorii acestui areal.

Vă mulțumesc din suflet pentru votul exprimat.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Adoptată.

Legi organice, respingeri, capitolul III. Legea pentru completarea... Domnul Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale a votat pentru această lege, eu am votat împotrivă și am să vă explic de ce.

Suntem în a treia revoluție industrială, urmează a patra, predictibil, și continuăm să gândim așa cum Frederic cel Mare, care a pus bazele învățământului public, gândea, la 1763, în General Schuller Regulament.

Dacă vom continua să credem că statul, printr-o comandă unică și piramidală, poate crea diversitatea de care avem nevoie în zona educației, nu facem nimic altceva decât să ne adăugăm celei mai mari crize globale de astăzi, adică crizei sistemului educațional. Adăugăm epicicluri la un sistem care nu are cum să mai producă altceva decât ceea ce Yuval Harari spunea, într-un mod înspăimântător de plastic, prin sintagma „clasa oamenilor inutili”.

Sper să nu facem lucrul acesta foarte mult timp de acum înainte, sper să înțelegem că diversitatea curriculară, că școala înseamnă, de fapt, un grup de profesori care propun o curriculă și o metodologie. Nu înseamnă o armată care face aproape același lucru, gândit de un număr foarte mic de oameni, că libertatea de opțiune în ceea ce privește viitorul fiecărui om este un drept fundamental și că în momentul în care cineva optează pentru acest viitor poate fi genial și să

aibă o opțiune corectă, dar, dacă greșește, opțiunea lui poate angrena o întreagă societate pe termen lung. Păstrarea acestei uniformități, insistența pe care o avem pentru concursurile școlare – care au distrus complet creativitatea și capacitatea de înțelegere a copiilor și i-au transformat în hard disk-uri de înmagazinat algoritm de cum se face, în loc să înțeleagă despre ce e vorba și la ce folosește un lucru – nu au cum să mă facă să fiu optimist în ceea ce privește viitorul.

Vă propun să regândim din temelii acest sistem, cât mai avem timp – și timp foarte mult nu mai avem. Deja semnele apariției acestei clase în țări care au mizat foarte mult pe industrializare se văd astăzi. Deja semnele apariției acestei clase de care vorbea Yuval Harari în țările care au mizat foarte mult pe procese care seamănă al naibii de bine cu fabrica se văd astăzi.

Eu nu vreau să le văd și în România și, mai ales, nu vreau să ajung să văd această clasă devenind un vector social major, pentru că noi am mai avut o asemenea clasă care a dispărut din istorie, care a apărut cu prima revoluție industrială și care a creat cele două mari nenorociri ale secolului al XX-lea – comunismul și fascismul.

Sper să facem pasul ăsta către normalitate înaintea altora, repede, și să lăsăm diversitatea să fie cea care să ne ghideze.

- Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat. Capitolul III, legi organice, respingeri.

13. Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 1.598 din 14 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 27 decembrie 2011.

- Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun

- admiterea cererii de reexaminare și respingerea legii.

- să voteze.

- Încheiem aici ședința. Birou permanent.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083412]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 86/30.V.2017 conține 44 de pagini.**

Prețul: 110,00 lei