Atunci s-a n„scut s„rb„toarea naþional„ – Ziua limbii rom‚ne. Atunci ni se p„rea nou„ c„ mai e un pas p‚n„ la reÓntregire.
Destinul a f„cut ca o mare parte a liderilor mi∫c„rii de eliberare ∫i reÓntregire s„ reprezinte Moldova Ón Parlamentul URSS Ón calitate de deputaþi. Œn toamna aceluia∫i an 1989, am fost convocaþi s„ particip„m la ∫edinþe. Delegaþia basarabean„ Ón probleme naþionale colabora Óndeosebi cu Þ„rile Baltice, Gruzia, Armenia, Azerbaidjan. A∫adar, c‚nd Ón decembrie 1989, s-a pus Ón dezbatere Pactul Ribbentrop-Molotov ∫i Protocolul secret la acest pact, noi, cei din Basarabia ∫i þ„rile baltice, ca p„rþi suferinde, puteam conta liber pe sprijinul delegaþilor Ón aceste þ„ri.
Fire∫te c„ Ón dezbateri am ridicat problema form„rii abuzive a R.S.S. Moldovene∫ti Ón urma ocupaþiei de c„tre trupele sovietice a Basarabiei, subliniind c„ n-a existat un organ suprem al puterii care s„ autorizeze intrarea RSSM Ón componenþa URSS La fel am declarat c„, Ón protocolul secret la Pactul Ribbentrop-Molotov, era vizat„ numai Basarabia, nu ∫i nordul Bucovinei ∫i þinutul Herþa ∫i Insula ™erpilor. Or, au fost ∫i ele anexate la URSS.
Œn urma dezbaterilor, Congresul deputaþilor poporului din URSS a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov ∫i semnarea Protocolului secret al Tratatului din 1939, precum ∫i a altor Ónþelegeri secrete cu Germania, ∫i a declarat c„ ele sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei ∫i valabilitate din momentul semn„rii lor. Cu at‚t e
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002
mai de mirare c„ Ón negocierile actuale dintre Rom‚nia ∫i Rusia, Ón privinþa Tratatului rom‚no-rus, ultima nici nu vrea s„-∫i aminteasc„ Ón ce fel a votat chiar delegaþia sa c‚ndva. La fel ca ∫i Ucraina Ón 1997.
Dar s„ ne Óntoarcem la firul cronologic al evenimentelor, c„ci anume aceasta ne-am propus. S„ oferim un tablou istoric pentru a evalua realit„þile de azi, pentru a lega ni∫te fire rupte Ón timp din cauza îcortinei de fier“ Óntre þara-mam„ ∫i provinciile sale luate cu japca Ón urma unui ultimatum repudiat Ón 1989 chiar de r„pitorii s„i.
Concomitent, exact Ón acele zile fierbinþi, 18-24 decembrie, ale condamn„rii Pactului Ribbentrop-Molotov la Moscova, Ón Rom‚nia a Ónceput Revoluþia. V„ rog s„ fiþi atenþi mai cu seam„ aici. Parc„ era un f„cut. Pe de o parte, delegaþia basarabean„ vorbea despre rapturile teritoriale s„v‚r∫ite de Imperiul sovietic Ón Rom‚nia, rapturi care Ónc„lcau p‚n„ ∫i constituþia cea mai reacþionar„ a acestui imperiu, cea din 1936. Pe de alt„ parte, Mihail Gorbaciov ne transmitea de dou„ ori pe zi mesajele din Rom‚nia Ón ce prive∫te mersul Revoluþiei, mesaje transmise Ónt‚i din partea CP, apoi CSN, apoi FSN.
Delegaþia noastr„, mai toþi de orientare unionist„, la ultimul mesaj, ne-am alarmat. Era o cerere de ajutor armat din partea U.R.S.S. adresat„ de c„tre Rom‚nia. Am cerut atunci audienþ„ la Mihail Gorbaciov, dup„ care ne-am Óntors Ón Basarabia. N-am s„ v„ reþin mai mult asupra acestor mesaje, nu e cazul s„ ne ocup„m acum de ele. Ne intereseaz„ mai mult ca orice destinele rom‚nilor basarabeni ∫i bucovineni, s„ fie ajutaþi s„ supravieþuiasc„, c„ci chinurile pe care le Óndur„ sunt dincolo de limita suportabilit„þii omene∫ti.
A∫adar, s„ rememor„m Ón continuare evenimentele din Basarabia ∫i din þar„ care au devenit de-acum istorie. La 23 iulie 1990, la Chi∫in„u, a fost condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov ∫i Protocolul secret la acest pact. Abia peste un an, la 24 iunie 1991, la Bucure∫ti, s-a pronunþat ∫i partea rom‚n„ Ón privinþa condamn„rii Pactului Ribbentrop-Molotov. De ce a trecut tocmai un an p‚n„ ca ∫i Rom‚nia s„ condamne pactul? Or, e limpede ca bun„-ziua. Cum se putea altfel c‚nd la Ónceputul lui aprilie 1991, Rom‚nia a semnat Tratatul de bun„ vecin„tate ∫i amiciþie cu un imperiu sovietic Ón agonie. Apoi, peste dou„ luni, v„z‚nd cum se destram„ cu totul, a f„cut iute o piruet„, repet‚nd gestul politic f„cut de acum de Parlamentul Republicii Moldova.
La 27 august 1991, Republica Moldova ∫i-a declarat independenþa faþ„ de URSS, iar nu faþ„ de Rom‚nia. Ce a Óntreprins atunci Rom‚nia? Mai bine zis domnul Iliescu. Œn c‚teva zile ale aceluia∫i an, a recunoscut cu mare Ónc‚ntare aceast„ independenþ„ precar„, cu Armata a 14-a Ón coast„, a recomandat Parlamentului rom‚n ∫i parlamentelor tuturor þ„rilor din Europa ∫i din lume s-o recunoasc„, cic„ Ón spiritul adev„rului istoric ∫i al normelor de drept internaþional. Care adev„r istoric? ne Óntreb„m noi.
Analiz‚nd la rece, cu documentele Ón m‚n„, a fost recunoscut„ de fapt aceea∫i R.S.S.Moldoveneasc„, at‚ta c„ av‚nd alt„ titulatur„ – Republica Moldova – ∫i care, Ón ultimul timp, a ajuns deja gubernia siberian„ Moldova. Siberian„, din mila lui Voronin.
Ce se stipuleaz„ Ón declaraþia de recunoa∫tere a Republicii Moldova de c„tre partea rom‚n„? Proclamarea
unui stat rom‚nesc independent pe teritoriul anexat cu forþa Ón urma unei Ónþelegeri stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov reprezint„ un pas decisiv pentru Ónl„turarea pe cale pa∫nic„ a consecinþelor nefaste ale îacestuia Óndreptate Ómpotriva drepturilor ∫i intereselor poporului rom‚n.“
Citind cu atenþie textul, neÓndoielnic Ónþelegem c„ se are Ón vedere revenirea pe viitor a Republicii Moldova la þara-mam„. Se mai Ónþelege ceva: c„ þara-mam„ se va implica Ón apropierea celor dou„ p„rþi. Dar n-a fost s„ fie. Rom‚nia nu s-a implicat, de∫i Ón vorbe, mereu transpare ideea de relaþii privilegiate Óntre cele dou„ state. Ce privilegii? Ba, mai abitir, s-a Ónt„rit vama pe Prut, ba ∫i colaborarea Óntre cele dou„ parlamente a fost definitiv curmat„.
A∫a se face c„ recunoa∫terea Republicii Moldova pe teritoriul Rom‚niei a adus dup„ sine mari necazuri rom‚nilor basarabeni. Rusia, v„z‚ndu-ne independenþi, deci rupþi de þara-mam„, deci singuri, a Ónceput prin trupele sale de comando arest„ri la Chi∫in„u, chiar ∫i asasinate. Era un fel de provocare a mulþimilor pentru a le expune unui m„cel s‚ngeros, c„ci tancuri ∫i mitraliere aveau berechet. Toate cele patru provoc„ri au fost Óns„ dezavuate de liderii mi∫c„rii, ei post‚ndu-se Ón faþa mulþimilor.
Atunci, scenariul a fost mutat Ón Transnistria. Ce a fost acolo o ∫tim cu toþii. O cumplit„ v„rsare de s‚nge, un carnagiu Ón care ∫i-au pierdut viaþa peste 1200 de tineri, floarea unionismului basarabean, Ón care a fost arestat Ilie Ila∫cu ∫i grupul s„u. ™i c‚nd te g‚nde∫ti c‚t am visat la reÓntregire cu þara-mam„, dar Ón loc am v„zut steaua ro∫ie scrijelit„ pe trupurile torturate ale b„ieþilor no∫tri sau tineri ciuntiþi de m‚ini ∫i de picioare ∫i aruncaþi drept m‚ncare porcilor.
Pledasem cu femeile basarabene Ónc„ din 1988 ca tinerii no∫tri s„-∫i fac„ serviciul militar Ón republic„, s„ nu slujeasc„ drept carne de tun prin zonele de foc ale URSS sau Ón afara ei, prin Afganistan, ∫i uite c„ au murit chiar la ei acas„, Óntr-un r„zboi inegal cu un imperiu, de ast„ dat„, rus.
Da, repede s-a revigorat fosta URSS. Din URSS conform sistemului îMatrio∫ca“, s-a f„cut Federaþia Rus„, dar cu aceea∫i poft„ nes„þioas„ de a t„ia totul Ón cale, numai s„ r„zbeasc„ la gurile Dun„rii, spre Balcani. N-am nimica cu poporul rus. Am tradus volume Óntregi din marea poezie rus„, dar aceast„ Óncr‚ncenare de a cotropi noi teritorii, de parc„ nu le-ar ajunge Óntinderile pe care le au, este de-a dreptul diabolic„. Sau precum zicea Eminescu: îE o mi∫care pe orizontal„ ∫i nu pe vertical„ c„tre spirit, c„tre Dumnezeu!“
Dar Rusia, ca Rusia, m„ rog, cu binecunoscuta manie a velicoru∫ilor de a avea totul sub control, de a domina nu numai statele vecine, ci h„t-h„t p‚n„ Ón Cuba. Pe noi ne preocup„ reacþia, atitudinea Rom‚niei vizavi de aceast„ revigorare. Œn 6 mai 1996, purt„torul de cuv‚nt al Pre∫edinþiei, domnul Traian Chebeleu, Ón leg„tur„ cu Tratatul rom‚no-rus, a abdicat vizibil de la hot„r‚rea Parlamentului rom‚n ∫i de la cele spuse de Pre∫edintele ei, domnul Ion Iliescu, Ón 1991, declar‚nd c„ ideea condamn„rii Pactului Ribbentrop-Molotov de c„tre Rom‚nia are doar o valoare moral„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002
Iat„ spiritul lucid, a∫a-zis raþional al politicienilor PSD. Aceasta Ónseamn„ c„ nu vor mai aspira rom‚nii c„tre unitatea neamului, c„ nu vor fi anulate niciodat„ de c„tre partea rom‚n„ consecinþele Pactului Ribbentrop-Molotov. Aceasta Ónseamn„ c„ liderii puterii de la Bucure∫ti nu-∫i mai pun problema reÓntregirii, de∫i Óntre timp se f„ceau poduri de flori, iar Ón umbra s‚rmii ghimpate se reg„seau ∫i pl‚ngeau cu lacrimi fraþii de s‚nge, bineÓnþeles str„juiþi de soldaþii gr„niceri ru∫i.
S-au scurs 12 ani de zile pe apele Prutului ∫i bieþii rom‚ni basarabeni tot cu a∫teptarea schimb„rii politicii de la Bucure∫ti au r„mas. S„ arunc„m o privire Ón jur: toate republicile ex-sovietice sunt cu adev„rat libere, pentru c„ au fost þ„ri Óntregi ∫i consecvente Ón voinþa lor politic„. Dintre toate aceste p„m‚nturi, numai Basarabia ∫i nordul Bucovinei se afl„ Ónc„ Óntr-un regim de ocupaþie ∫i semiocupaþie str„in„, fiind p„rþi dintr-o þar„, p„rþi ale Rom‚niei. Mai cuteaz„ unii oameni, chiar ∫i inteligenþi, s„ arunce fraze de genul c„ rom‚nii basarabeni sau bucovineni nu vor reÓntregirea. Am demonstrat cu lux de am„nunte c„ rom‚nii basarabeni au mers mereu cu pa∫i uria∫i spre aceast„ clip„ de graþie a neamului rom‚nesc, dar nu s-a voit din capitala þ„rii, c„, vedeþi dumneavoastr„, se creeaz„ impedimente pentru intrarea Rom‚niei Ón UE ∫i Ón NATO. ™i opinii de acest fel se vehiculeaz„ at‚t Ón presa ruseasc„, c‚t ∫i Ón presa rom‚neasc„, ba ∫i la Pre∫edinþie ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei. Stranie coincidenþ„, nu-i a∫a?
Chiar ast„zi, Ón piaþa Marii Adun„ri Naþionale de la Chi∫in„u, s-au adunat peste 30.000 de studenþi care protesteaz„ Ómpotriva scoaterii Istoriei rom‚nilor din Ónv„þ„m‚nt. ™i ce credeþi c„ a declarat adineauri domnul Mele∫canu, ce au declarat chiar de la aceast„ tribun„ politicienii PSD? Cic„ nu e cazul s„ ne amestec„m Ón treburile interne ale altui stat. Dumneavoastr„ le-aþi dat ru∫ilor ∫i filoru∫ilor din Basarabia statul acesta, fraþilor, asta e socoteala! A∫a c„ nu mai daþi vina pe rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni, c„ se Ónstr„ineaz„ de þar„, de idealurile reÓntregirii. Priviþi-i ∫i acum, la Ónceputul anului 2002, cum stau pe v‚nt, pe ploaie ∫i pledeaz„ pentru limba rom‚n„, pentru Istoria rom‚nilor. Nu cer m„rirea salarilor, nu cer o viaþ„ mai bun„, vor ∫i Ón moarte s„ fie ni∫te rom‚ni demni.
Dar c‚t timp vom l„sa numai pe seama rom‚nilor din Basarabia ∫i Bucovina poverile pe care trebuie s„ le poarte o þar„ Óntreag„, o Óntreag„ Rom‚nie? Oare c‚nd se va Ónþelege o dat„ ∫i o dat„ c„ este imposibil, este peste puterile unei m‚ini de oameni s„ suporte presiunile unor mastodonþi imperiali precum Rusia ∫i Ucraina.
De ce Þ„rile Baltice au reu∫it s„ ias„ din zona de influenþ„ ruseasc„? Sunt libere ∫i neat‚rnate. Pentru c„ oamenii de la conducerea lor au þinut de spiritul naþional, au fost de-ai lor. S-ar putea s„ m„ Óntrebe unii: dar ce, ai no∫tri nu sunt ai no∫tri? O spun f„r„ conjur: nu prea sunt ai no∫tri! C„ci nu au f„cut politic„ rom‚neasc„, ci dintru Ónt‚i prosovietic„, mai apoi proruseasc„. ™i rezultatele sunt pe faþ„, dup„ 12 ani.
ReÓntregirea e l„sat„ pentru mai t‚rziu, c‚nd ne vom Ónt‚lni Ón organismele internaþionale, UE ∫i NATO. Dar cum, Ón ce calitate ne vom Ónt‚lni? O naþiune rom‚n„ sau dou„ naþiuni distincte: rom‚n„ ∫i moldovean„, ce n-au nimic Ón comun, de∫i avem mame, copii, surori, fraþi, de
ambele p„rþi ale Prutului. Ce subterfugii politice meschine pentru a m„ri pr„pastia Óntre cele dou„ state rom‚ne∫ti! Ajunge! S„ Óncheiem o dat„ cu fardarea celor doi morþi: Hitler ∫i Stalin. C‚t se poate s„ ne mai conduc„ de dincolo, din infern, prin cei asemeni lor? C‚t vor hot„rÓ ni∫te morþi, soarta poporului rom‚n prin Pactul RibbentropMolotov?
La 11 ani dup„ condamnarea Pactului RibbentropMolotov Ón Rom‚nia trebuie de mers mai departe prin lichidarea efectelor lui, iar conjunctura politic„ favorabil„ trebuie s„ fie construit„ ∫i de politicienii rom‚ni, nu numai de cei str„ini.
Parlamentul Rom‚niei ar avea un cuv‚nt greu de spus ∫i Ón faþa marilor democraþii europene, SUA, dac„ va dovedi c„ are spiritul dreptei cuget„ri ∫i al dreptei alegeri. Patrioþii Ón toate þ„rile sunt patrioþi, iar nu naþionali∫tii agresivi, domnule DÓncu! Iar durerea e durere ∫i nu efect de imagine precum au spus unii de la aceast„ tribun„.
Œn Óncheiere, procedaþi, dragii mei fraþi, precum v„ dicteaz„ con∫tiinþa, pentru sau Ómpotriva interesului naþional.
S„ ne ajute apoi Dumnezeu pe fiecare Ón parte ∫i neamul, Ón Óntregul s„u, s„ r„spundem pentru ceea ce facem!
Mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Leonida Lari Iorga · 23 februarie 2002 · monitorul.ai