Titus Corlățean

Dar credeți-mă că s-au spus foarte multe lucruri în spațiul public și eu am de spus, la rândul meu, după un an și jumătate, mai multe lucruri. Cert este că, în final, acest lucru a fost transpus prin necesitatea de a asigura secții de votare corecte în sedii care să asigure caracterul oficial și solemn al votului.

Decizia echipei și a Ministerului Afacerilor Externe a fost, spuneam, de a organiza același număr de 294 de secții de votare ca în 2009. Într-o serie de situații importante au fost păstrate exact numărul – și aș spune în majoritatea cazurilor –, numărul și chiar secțiile care au fost propuse.

Și vă voi da câteva exemple, pentru că este bine să fim extrem de clari. Ambasada României în Germania a făcut o evaluare și a propus cinci secții de votare, ca în 2009, spunând explicit: nu avem motive să credem că prezența foarte slabă la vot din 2009 se va schimba. Nu avem date foarte clare privind românii din străinătate. Și atunci au fost propuse cele cinci, au fost aprobate. La fel în cazul Austriei, cu cele trei propuse de ambasadă și aprobate de Centrala MAE, în cazul Belgiei, cu cele patru secții propuse de ambasadă și acceptate de Centrala MAE, la fel în cazul Portugaliei, unde este o comunitate românească, cu cele trei propuse și aprobate. Și pot continua.

Au fost situații în care au fost indicii că este nevoie de un număr suplimentar de secții de votare. Și aici mă refer la Republica Moldova, în primul rând, pentru că știam că numărul cetățenilor români a crescut. Din cele 13 secții de votare din 2009, au fost aprobate 21 de secții de votare. La fel în cazul Marii Britanii, din opt, au fost aprobate 11, cu un principiu totuși important, pe care l-am susținut inclusiv la DNA în cazul Republicii Moldova, la fel și în cazul Marii Britanii: era foarte important să oferim dreptul de vot și altora în teritoriu, nu doar în capitală, și să evităm cozile și asaltul în secțiile de vot din capitală. Nu întâmplător au fost propuse descentralizarea și organizarea de secții de vot și în restul teritoriului. Și aici vreau să spun foarte clar și critic în termeni foarte fermi formula folosită de Parchet atunci când face o critică privind organizarea secțiilor, unor secții de vot în Republica Moldova în „zone rurale și excentrice”. Eu consider că este o rușine această formulă, pentru că a organiza și în alte raioane ale Republicii Moldova – unde? –, în municipalități, în capitalele de raioane aceste secții de votare nu înseamnă nici zonă rurală și nici excentrică. Și aș putea să continui.

În cazul Spaniei au fost păstrate cele 38 de secții de votare. În cazul Italiei, pentru rațiuni pe care tare mult aș fi vrut să am timp să le menționez, din cele 55 organizate în 2009, au fost menționate și păstrate 51.

Voi da totuși un singur exemplu. S-a dorit evitarea, atunci când s-a făcut evaluarea în echipa tehnică de organizare a alegerilor din Ministerul de Externe, s-a dorit evaluarea, evitarea, între altele, a turismului electoral. Și trebuie să știți că ambasada a propus în jurul Romei – acolo unde, da, sunt mulți cetățeni români – secții de votare la 5 sau 10 kilometri.